Campania europeana We are more – Act for culture in Europe

5 Jan 2012 by m.gurza, Comments Off
 Campania europeana We are more – Act for culture in Europe
Material primit de la Prof.dr.George Anca - Preşedinte al Asociaţiei Culturale Româno-Indiene şi al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”; vicepreşedinte al Societăţii de Etnologie din România; membru al Romanian Group for Pugwash, “presedintele Academiei Internationale Mihai Eminescu”.
Stimate doamne, stimaţi domni,
Culture Action Europe, în parteneriat cu European Cultural Foundation, a lansat în toate ţările membre ale UE o campanie de strângere de semnături intitulată “We are more – act for culture in Europe”.
2012 este un an important pentru că vor fi votate de către deputaţii Parlamentului European şi miniştrii din statele membre deciziile referitoare la bugetul UE pentru perioada 2014-2020. Este în joc sprijinul UE pentru cultură în următorii şapte ani, iar negocierile din primele patru luni ale anului vor fi cruciale. Campania „We are more – act for culture in Europe” îşi propune să colecteze 100.000 de semnături şi să le prezinte miniştrilor culturii din toate statele membre ale UE la întrunirea Consiliului Miniştrilor Culturii din mai 2012. Pentru a face această sarcină mai realizabilă, campania a stabilit obiective naţionale de semnături pentru fiecare ţară, pe baza dimensiunii fiecărei ţări (din România ar trebui strânse 5.029 de semnături).
Mai multe informaţii despre semnarea Manifestului pe pagina www.wearemore.eu/manifesto
Punctul de Contact Cultural al Romaniei
Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii
str. Barbu Delavrancea 57, sector 1, Bucuresti, 011353
Tel / fax: 021 316 60 60; 021 316 60 61
Message book – Ghid informativ
un set de instrumente pentru susţinătorii campaniei
we are more – act for culture in Europe este o campanie la nivel european pentru arte şi cultură. Lansată în octombrie 2010, campania va continua până în 2013, când Uniunea Europeană va adopta un nou buget multianual.
Campania we are more promovează cultura, patrimoniul şi artele, alaturi de educaţie, coeziunea socială şi dezvoltarea durabila, ca domenii cheie în care UE trebuie să investească mai mult, dacă doreşte să atingă obiectivele fixate de dezvoltare şi să rămână in viitor o democraţie prosperă.
La originea acestei campanii se află Culture Action Europe, o coaliţie reprezentand mai mult de 100 de organizaţii şi numerosi artişti din Europa, în parteneriat strategic cu Fundaţia Culturală Europeană. Campania pune la dispozitie resurse si instrumente diverse si incurajeaza implicarea activa a aderentilor sai pentru sustinerea sporita a artelor si culturii in politicile si programele Uniunii Europene.
Vreti să susţineti campania, dar nu sunteti siguri ce argumente să folositi? Acest ghid informativ va oferă argumentele cheie şi date concrete pe care să va bazati. Dacă va întâlniti din întâmplare într-un ascensor cu un parlamentar European sau cu un politician regional, ghidul va explică cum să prezentati campania în acel scurt moment atat de valoros. Ghidul este folositor si pentru pregatirea unei prezentari specifice a campaniei sau a unei conferinte de presa.

Ghid informativ al campaniei
we are more – act for culture in Europe
Cuprins :
1. Prezentarea „fulger”
2. Mesaje cheie
3. Date şi cifre
4. Întrebări dificile
5. Calendarul politic pentru următorul buget al UE
6. Glosarul jargonului UE
7. Lecturi suplimentare: link-uri şi resurse
8. Campania in cateva date
9. Alăturati-vă!


1. Prezentarea „fulger”
Iată cum se poate rezuma campania într-un  minut articuland prezentarea in patru parti: context, analiză, provocare şi concluzie. Bugetul UE este adoptat de Parlamentul European şi Consiliu, pe baza unei propuneri făcute de Comisie. Negocierile privind Fondurile UE de dezvoltare regională implică şi politicieni locali şi regionali. Prezentarea „fulger” poate fi folosită deci în diverse ocazii: in întâlniri cu politicieni la nivele local, regional şi naţional sau cu parlamentari europeeni, ori jurnalişti.
  • Context & prezentare: După cum ştiţi, guvernele naţionale şi responsabilii politici europeni elaboreaza propunerea pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene. Aceasta va fixa pentru urmatorii zece ani nivelul de finantare a culturii in UE. Pentru a demonstra că societatea civilă este preocupată de acest subiect, organizaţia mea a decis să se alăture campaniei europene we are more – act for culture in Europe. Campania are două solicitări: în primul rând doreşte ca noul Program „Cultura” să fie consolidat, mai îndrăzneţ şi mai experimental decât cel prezent. În al doilea rând, doreşte un sprijin sporit şi explicit pentru cultură, patrimoniu şi arte, în cadrul Fondurilor UE de dezvoltare regională, dedicate coeziunii şi dezvoltării regionale. Astăzi, mai mult de xx.xxx persoane din Europa au semnat petiţia campaniei (verificati pagina web pentru ultimele date înainte de a prezenta campania: www.wearemore.eu/manifesto)
·         Analiză: Mai mult de 90% din europeni doresc ca cultura să aibă un loc important în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, finantarea directa pentru cultură, patrimoniu şi arte reprezintă numai 0.05% din bugetul actual al UE. Pe lângă valorile sale creative şi artistice intrinseci, cultura are un efect catalizator pentru coeziunea socială şi teritorială şi creşterea economică. De exemplu, statisticile arată că sectoarele culturale şi artistice contribuie cu 2.6% la PIB-ul UE, generând un rulaj mai important decat  industria producătoare de automobile. Fără o crestere substanţială a investiţiilor în cultură – alături de educaţie, coeziune socială şi dezvoltare durabila – Uniunea Europeană nu îşi va atinge obiectivele de creştere şi dezvoltare fixate de „Strategia UE 2020”.
·         Provocare: Cu toţii înţelegem că într-o perioadă de diminuari bugetare, când cheltuielile publice sunt reduse, sectorul cultural nu poate rămâne imun. Se fac economii în toate domeniile publice, dar lipsa unei viziuni pe termen lung şi reducerile disproporţionate pot submina capacitatea sectorului cultural de a contribui la dezvoltarea societăţilor noastre.
·         Concluzie: Cultura este o investitie publica strategica de lungă durată. Cresterea investiţiilor în cultură, patrimoniu şi arte ar avea un impact minor asupra bugetului total al UE, dar ar produce un impact important asupra dezvoltării europene în termeni creativi, democratici, sociali şi economici.


2. Mesaje cheie
Iată cele trei mesaje cheie pe care ar trebui să le includeti in prezentarea campaniei responsabililor politici sau jurnaliştilor. Aceste mesaje simple rezumă cele trei puncte de pornire ale campaniei: de ce cultura, de ce Europa şi de ce astăzi?
1. Cultura şi artele sunt părţi integrante ale dezvoltării durabile şi incluzive. Ele ar trebui recunoscute ca atare şi susţinute de către responsabilii politici.
Cultura nu este cireasa de pe tort, este unul din ingredientele sale esentiale.
Accesul la cultură şi libertatea de exprimare culturala sunt drepturi fundamentale şi componente cheie  ale societăţilor democratice. Artele şi cultura generează valori în sine (ele ne îmbogăţesc viaţa, ne întăresc empatia, ne dezvoltă spiritul de observaţie şi capacitatea de a înţelege lumea), şi indirecte (ele sunt un factor catalizator în educaţie, dezvoltarea comunităţii, incluziune socială, coeziune teritorială şi creştere economică). Ambele tipuri de valori trebuie măsurate corespunzător şi considerate în procesul de luare a deciziilor politice şi de finanţare.
2. Uniunea Europeană este un spaţiu politic unic care are ca valori democraţia şi solidaritatea. Dimensiunea culturală a Uniunii Europene trebuie intărită.
Constructia Uniunii Europene nu a inceput cu cultura, dar este un proiect cultural. 
Artele şi cultura au fost nucleul istoriei europene şi continuă să fie viaţa noastră zi de zi. Cultura, patrimoniul şi artele ilustrează diversitatea noastră culturală. Ele deschid spaţii materiale şi mentale pentru imaginaţia individuală şi colectivă şi sunt instrumente cheie pentru a înţelege mai bine lumea complexă în care trăim şi realităţile interculturale. Mai mult de 90% din europeni cred că cultura ar trebui să aibă un loc important în Uniunea Europeană. Acest fapt ar trebui reflectat în politicile şi bugetele UE.
3. UE este pe punctul de a decide priorităţile financiare pentru urmatorii şapte ani. Mai mult decat oricand investiţiile pe termen lung  sunt necesare. Cultura şi artele trebuie să fie integrate acestei viziuni.
Criza nu ar trebui să fie o scuză pentru a reduce fondurile pentru cultură. Din contra.
În perioade de criză economică, caracterizate prin măsuri de austeritate şi disciplină bugetară, auzim argumentul că atenţia si investiţiile ar trebui concentrate pe domenii „serioase” cum ar fi şomajul şi creşterea economică. Aceasta este însă o viziune îngustă. Pe lângă valorile sale artistice şi creative intrinseci, cultura este un factor catalizator al creşterii în orice sector al politicilor publice. Cultura este, de asemenea, un instrument valoros de educare şi dezvoltare a comunităţii, precum şi un domeniu de inovaţie socială şi economică. Investiţiile publice in cultură şi arte sunt cu atât mai interesante cu cât permit investiţii relativ mici pentru impact multiplu.
 
3. Fapte şi cifre
Suntem 450 de milioane de cetăţeni care apreciază cultura în Europa!
·      91% din europeni cred că cultura şi schimburile culturale contribuie la o înţelege şi toleranţă mai extinsă.
·      92% din europeni cred că cultura şi schimburile culturale ar trebui să aibă un loc important în Uniunea Europeană.
Statistici culturale 2011, Eurobarometrul (67.1), 2007:
Mai puţin de  1% din bugetul total al UE este investit in cultură.
·      Sprijinul direct pentru cultură, patrimoniu şi arte (Programul „Cultura”, cu un buget total de 400 de milioane de euro pentru anii 2007-2013) reprezintă 0.05% din bugetul actual al UE.
·      Bugetul Programului „Cultura” reprezintă 0.13 euro cenţi per cetăţean, per an.
·      Bugetul Programului „Cultura” pentru şapte ani (400 de milioane de euro pentru 2007-2013) reprezintă mai puţin decât jumătate din suportul anual acordat industriei alimentare franceze (918 milioane de euro anual).
·      Suportul anual pentru cultură acordat prin Programul „Cultura” (aproximativ 57 de milioane de euro anual) este de circa trei ori mai mic decât bugetul anual al Operei din Paris (aproximativ 150 de milioane de euro).
·      Sprijinul estimativ pentru cultură, acordat prin Fondurile Structurale curente ale UE (politicile de dezvoltare regională), reprezintă 0.7% din bugetul total al UE.
Calcule realizate de Culture Action Europe în baza datelor oferite de  EACEA:
Date cu privire la industria alimentară franceză: http://agriculture.gouv.fr/publication-des-beneficiaires-des,1556
Programul Cultura este … more!
Valoarea adăugată a Programului „Cultura” reprezentând mai puţin de 0.1% din bugetul total  al UE, este impresionant:
·      Programul „Cultura” a sprijinit mai mult de 350 de proiecte, începând cu 2000.
·      Mai mult de 7000 de operatori culturali au fost parteneri în cadrul proiectelor sprijinite de Programul „Cultura”, începând cu anul 2000.
·      Doar în anul 2009, Programul „Cultura” a susţinut mobilitatea trans-frontalieră a 141 580 de artişti şi lucrători din domeniul culturii şi circulaţia a 422 493 de opere artistice.
Rezultate din datele oferite de EACEA:
Evaluarea intermediară a Programului „Cultura”, comandată de DG EAC, în 2010
Cultura este un factor catalizator al creşterii economice şi creării locurilor de muncă.
·      Sectorul culturii şi al creaţiei contribuie cu 2.6% la PIB-ul UE şi generează un rulaj de mai mult de 654 de miliarde de euro (2003). Această cifră este mult mai mare decât cea generată de industria producătoare de automobile (271 miliarde de euro în 2001) sau cea a producerii tehnologiilor informaţionale şi ale comunicaţiei (541 miliarde de euro în 2003).
·      Creşterea industriilor culturale şi de creaţie în anii 1999-2003 a fost cu 12.3% mai mare decât creşterea economiei în general.
·      Aproximativ cinci milioane de persoane lucrează în sectorul cultural (2005) reprezentând 2.4% din populaţia activă din cele 27 de state membre (6 milioane, dacă includem oamenii care lucrează în turismul cultural).
Economia culturii în Europa.
KEA, 2006:
Cultura joacă un rol crucial în dezvoltarea regională.
Studiile recente arată că:
·      Cultura contribuie la incluziunea socială şi îmbunătăţeşte coeziunea socială.
·      Participarea la activităţi culturale dezvoltă creativitatea şi capacităţile de inovare.
·      Sectorul cultural şi cel creativ sunt incubatoare pentru forme noi de antreprenoriat.
Studiu cu privire la contribuţia culturii la dezvoltarea locală şi regională – Date de la Fondurile Structurale. CSES-ERICARTS, 2010:
Bogăţia culturală este un element central al atractivităţii regiunilor.
·      Oferta culturală este a doua motivaţie a europenilor (după cost), atunci când aleg destinaţia turistică pentru vacanţă.
·      Dacă turiştii europeni ar trebui să-şi reducă cheltuielile în timpul vacanţelor, ei renunţă în primul rând la restaurante şi magazine, dar foarte rar la activităţi culturale şi de amuzament.
Eurobarometrul bliţ 281, 2009.


4. Întrebări dificile
Anticipează întrebările dificile şi identifică felul cum să găseşti răspunsuri pozitive.
- În contexte financiare dificile, când toate statele membre trebuie să facă economii şi reduceri ale bugetelor naţionale, de ce UE ar trebui să-şi sporească sprijinul pentru cultură şi arte?
Cu toţii înţelegem că în momente de criză sectorul cultural nu poate rămâne imun în faţa diminuărilor bugetare. Economii trebuie făcute în toate domeniile publice, dar lipsa unei viziuni de lungă durată şi diminuările disproporţionate pot submina serios capacitatea sectorului cultural de a contribui la dezvoltarea societăţilor noastre.
Nu ne aşteptăm ca sprijinul european pentru arte şi cultură să înlocuiască politicile culturale naţionale şi regionale. Statele membre au însă responsabilitatea de a garanta accesul la cultură şi la diversitate culturală, precum şi de a susţine un sector cultural sănătos şi dinamic.
Cultura joacă de asemenea un rol în dezvoltarea europeană, atât în termeni de participare democratică şi civilă, diversitate şi inter-culturalitate cât si prin favorizarea creşteri şi coeziuni economice şi sociale.
Sprijinul european pentru cultură este, de asemenea, un factor de mobilizare a finanţărilor publice pentru cooperare culturală şi circulaţie în Europa şi în afara ei.
Sprijinul direct pentru cultură, patrimoniu şi arte (Programul „Cultura” al UE) reprezintă doar 0.05% din bugetul actual al UE. Chiar dacă adăugăm finantarea prin politica de dezvoltare regională, sprijinul rămâne, în continuare, mai mic de 1% din bugetul total al UE.
Majorarea investiţiilor în cultură ar avea un impact minor asupra bugetului total al UE, dar unul major asupra dezvoltării europene, în termeni creativi, democratici, sociali şi economici.
- De ce ar trebui fondurile publice să sprijine artele şi cultura? Nu ar trebui doar UE să se concentreze pe sprijinirea industriilor culturale şi creative?
Politicile şi finanţarea publică sunt cea mai bună garanţie a accesului la cultură şi a diversităţii culturale. Artele şi cultura, ca şi educaţia, sănătatea publică sau dezvoltarea durabilă fac parte din obiectivele de interes public şi ar trebui apreciate şi susţinute de către politicile publice.
Sectorul artelor şi al culturii este un domeniu complex, unde instituţiile publice, societatea civilă organizată, economia socială şi actorii economici sunt interdependenţi. Toate elementele acestui lanţ, al “ecologiei culturale”, trebuie sprijinite cu mijloace potrivite. Necesităţile şi mediile de operare specifice  actorilor culturali trebuie pe deplin recunoscute, iar politicile şi instrumentele de sprijin trebuie elaborate corespunzător. O politică industrială nu poate înlocui o politică culturală. Ambele tipuri de politici şi susţinere sunt necesare. Ele ar trebui dezvoltate în paralel, ţinându-se cont de sinergiile şi complementarităţile existente.
5. Calendarul politic pentru următorul buget al UE
Campania we are more a fost lansată la începutul procesului de decizie a unui nou ciclu de politici şi programe ale UE. Bugetele UE sunt decise pentru 7 ani, iar procesul de negociere durează câţiva ani.
Calendarul negocierilor bugetului UE este complex, se desfăşoară pe mai multe planuri şi depinde extrem de mult de acorduri politice între statele membre negociate în spatele cortinei. Acele negocieri politice pot încetini procesul formal de co-decizie între Consiliu şi Parlament, pe o propunere facută de Comisie. Calendarul de mai jos este provizoriu şi va fi actualizat cu regularitate.
2010:
·      Evaluarea intermediară a politicilor şi programelor actuale
·      Consultaţii publice cu privire la programele UE
·      Prima etapă a activităţilor Comitetul PE pentru provocările politicilor
·      Statele membre încep discuţiile ‘în spatele cortinei’
2011:
·      Evaluarea impactului programelor şi politicilor actuale ale Comisiei Europene
·      Iunie: publicarea raportului Comitetului PE privind perspectivele politice
·      Sfârşitul lui iunie: publicarea propunerii generale a Comisiei pentru perspectivele financiare ale UE după 2014
·      Septembrie: Propunerile Comisiei pentru orientările UE pentru următoarele fonduri structurale
·      Noiembrie: publicarea propunerilor Comisiei pentru diverse politici şi programe (inclusiv Programul „Cultura”)
2012/2013:
Procese paralele ale adoptării cadrului bugetului general pentru anii 2014-2020 şi a bazei legale pentru diverse programe şi politici.
Puteţi obţine mai multe informaţii cu privire la negocierile bugetului UE pe pagina web a campaniei: http://www.wearemore.eu/campaign-calendar/


6. Glosarul jargoanelor UE
Acţiunea de Lobby
Acţiunea de lobby este restricţionată la partea de pledoarie (advocacy). Se referă în special la acţiuni de pledoarie pentru a influenţa legislaţia.
Agenda
Europeană
pentru Cultură
Agenda Europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare este un document politic propus de Comisia Europeană şi adoptat de Statele Membre ale UE în timpul Consiliului European din 2007. Acesta este primul document de politică adoptat la nivel European, care pune bazele pentru acţiuni coordonate la nivelul UE în domeniul culturii.
Agenda Europeană pentru Cultură are trei obiective majore: promovarea diversităţii culturale şi a dialogului intercultural, promovarea culturii ca factor catalizator pentru creativitate; şi promovarea culturii ca element esenţial al relaţiilor externe ale UE. Aceste obiective sunt puse in practică prin diverse instrumente: integrarea culturii în politicile şi programele UE, metoda deschisă  de cooperare interguvernamentală (vezi mai jos) şi dialogul structurat cu societatea civilă (vezi mai jos).
CFM
 Cadrul Financiar Multianual  (CFM) precizeazã categoriile bugetare ale cheltuielilor UE (numite capitole) şi orienteazã pe termen lung bugetele anuale ale UE. CMF este convenit în baza unui acord inter-instituţional între Parlamentul European, Consiliu şi Comisia Europeană.
Prezentul CMF acoperă perioada 2007-2013. Publicarea propunerii Comisiei pentru următorul CFM (la sfârşitul lui iunie 2011) va lansa formal negocierile cu privire la bugetul UE după 2013.
Competenţa UE
Competenţele Uniunii Europene, adică domeniile în care UE are dreptul să ia decizii, sunt prevăzute în Tratate. Uniunea este competentă să acţioneze numai în limita puterilor acordate şi orice măsură adoptată de instituţiile UE trebuie să aibă la bază un temei legal.
În domeniul culturii, UE are o competenţă de sprijinire (art. 167 al Tratatului de la Lisabona). Aceasta înseamnă că UE poate doar să intervină pentru a sprijini, coordona sau completa acţiunea Statelor Membre, dar nu are o competenţă legislativă directă. Competenţa în domeniul culturii este una naţională, regională sau locală, în funcţie de stat.
Dialogul Intercultural
Dialogul Intercultural a fost definit de Platforma pentru o Europã Interculturală ca „o serie de conexiuni specifice, ancorate int-un spaţiu-timp real, între indivizi şi/sau grupuri din diverse medii si patrimonii etnice, culturale, religioase şi lingvistice în scopul explorării, testării, conştientizării empatiei şi respectului. Scopul ultim al Dialogului Intercultural este de a crea un mediu de cooperare şi bunã voinţă permiţând rezolvarea tensiunile politice şi sociale”.
Dialogul structurat
Dialogul structurat este un mecanism de cooperare utilizat de Comisia Europeană pentru a implica diferiţi actori în elaborarea politicilor sale.
În domeniul culturii, dialogul structurat a fost introdus, o dată cu adoptarea Agendei Europene pentru Cultură.  În prezent, în domeniul culturii  operează trei platforme de dialog structurat: Platforma Accesul la Cultură, Platforma Industriilor Culturală şi Creativă şi Platforma pentru Europa Interculturală.
Metoda Deschisă de Coordonare
Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) este o nouă metodă de guvernanţă care constă in caracterul neobligatoriu şi descentralizat al reglementărilor, în flexibilitatea şi deschiderea lor, în pluralitatea actorilor implicaţi. MDC este utilizatã pentru cooperarea între Statele Membre ale Uniunii Europene în domeniile politicilor, unde UE nu are competenţă legislativă, cum ar fi afacerile sociale, educaţia sau cultura. În domeniul culturii, MDC a fost introdus prin Agenda Europeană pentru Cultură din 2007.
Subiectele abordate  în domeniul culturii prin MDC sunt prezentate în planul de lucru pe anii 2011-2014, adoptat de Consiliul Miniştrilor în noiembrie 2010. Grupuri de lucru compuse din experţi mandataţi de Statele Membre lucrează asupra următoarelor aspecte: accesul la cultură şi dialogul intercultural, industria culturală şi creativă, abilităţi şi mobilitate şi mobilitatea colecţiilor.
Pledoarie (advocacy)
Acţiunea de a susţine în mod public o anumită cauză sau o politică. Acţiunea de pledoarie poate fi realizată prin diverse instrumente: de la întâlniri directe cu responsabilii politici până la acţiuni  colective media.
Politica de Coeziune a UE
Politica de Coeziune a UE,  denumită şi Politica Regională a UE, are scopul de a reduce disparităţile între regiunile UE în termeni economici, sociali şi de dezvoltare teritorială. Politica de Coeziune a UE reprezintă 35% din bugetul total al UE, fiind a doua cea mai importantă linie financiară a UE după agricultură.
Politica de Coeziune a UE este organizată în baza a trei obiective: convergenţă, competitivitate  regională şi muncă şi cooperare teritorială europeană. Pentru a atinge aceste obiective, politica de Coeziune a UE utilizează trei instrumente: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune. Diferite regiuni ale UE sunt eligibile pentru finanţare conform diferitor obiective, în funcţie de etapa dezvoltării lor economice (măsurată în PIB).
Cea mai mare parte din finanţările pentru cultură la nivel European provin din Fondurile Structurale. În cadrul Politicii de Coeziune, finanţarea pentru cultură este estimată la 6 miliarde de euro (1,7% din bugetul său total).
Programul Cultură a UE
 Programul „Cultura” este unicul instrument al Uniunii Europene dedicat exclusiv sprijinirii artelor şi culturii. Totuşi, finanţarea pentru cultură la nivelul UE se face şi prin alte programe şi politici, cum ar fi fondurile structurale, de inovare, antreprenoriale, cercetare, educaţie, cetăţenie, învăţare pe tot parcursul vieţii sau relaţii externe.
Programul „Cultura” 2007-2013 are un buget total de 400 de milioane de euro. Acesta are trei obiective: a promova mobilitatea trans-frontalieră, a încuraja circulaţia trans-naţională a operelor de artă, a consolida dialogul intercultural. Aceste obiective sunt cuprinse în diferite linii de finanţare pentru proiecte de cooperare de scurtă sau de lungă durată, pentru traduceri literare sau festivaluri, precum şi pentru finanţarea operaţională a reţelelor europene.
PIB
Produsul Intern Brut (PIB) se referă la valoarea de piaţã a tuturor produselor finite şi serviciilor produse într-un stat, într-o perioadă de timp. Acesta este, adesea, utilizat ca indicator pentru nivelul de trai într-un stat, dar, în realitate, este o măsură a activităţii economiei naţionale.
În ultimii ani, diverse state şi organizaţii internaţionale au cercetat metode alternative şi mai cuprinzătoare de măsurare a dezvoltării societăţii. Un exemplu al acestui efort este iniţiativa ‘Dincolo de PIB’, care are ca scop elaborarea indicatorilor, tot atât de clari şi de atractivi ca PIB-ul, dar care includ aspecte ale progresului social şi de mediu.
Strategia UE 2020
Europa 2020  este strategia economică europeană pentru perioada 2010-2020. Ea are ca scop creşterea “inteligentă, sustenabilă şi incluzivă”. Ea înlocuieşte fosta Strategie de la Lisabona. Europa 2020 îşi propune să sporească competitivitatea economiei UE bazate pe cunoaştere luând în considerare aspectele sociale şi de mediu ale dezvoltării economice. Strategia acordă un loc important “inovării”, dar nu menţionează cultura sau creativitatea.
Strategia Europa 2020 propune o foaie de parcurs pentru toate acţiunile UE în anii ce urmează. Următoarea generaţie a politicilor şi programelor UE, inclusiv Programul „Cultura” şi Fondurile Structurale vor fi aliniate cu obiectivele acesteia.

7. Lecturi suplimentare: link-uri şi resurse
O selecţie de lecturi suplimentare pentru a stimula dezvoltarea argumentelor din sectorul cultural şi a cultiva dezbaterile despre rolul culturii în societăţile noastre.
Argumente, instrumente:
Lista organizaţiilor în domeniul artelor
Adunarea Naţională a Agenţiilor de Stat pentru Arte, ANASA – National Assembly of State Arts Agencies, NASAA
Organizaţiile de artă non-profit joacă un rol important în acţiunile de advocacy pentru artă. Fondurile publice susţin programele acestora, făcând artele accesibile mai multor cetăţeni dintr-o comunitate. Manualul de advocacy prezentat vã poate ajuta să vã familiarizaţi cu bazele acţiunii de advocacy în domeniul artelor şi să vã evaluaţi organizaţia pentru a deveni un avocat eficient şi recunoscut al artelor.
Campanii naţionale de advocacy în domeniul artelor: prezentarea studiilor de caz şi a bunelor practici
Madden, Chr. Strawberry Hills: Federaţia Internaţională a Consiliilor de Artă şi a Agenţiilor Culturale (2010) – Madden, Chr. Strawberry Hills: International Federation of Arts Councils and Culture Agencies. (2010)
Raportul face referire la campaniile de advocacy care promovează aprecierea şi implicarea în domeniul artelor. Acesta descrie o serie de campanii în curs de desfăşurare sau planificate de către agenţiile naţionale cheie, care oferă finanţare în domeniul artelor. Raportul reuneşte resurse de comunicare on-line, folosite de aceste campanii şi explorează opinii cu privire la modul de asigurare a succesului unei campanii.
Cele zece reguli de aur ale acţiunii de lobby
Schonfelder, Brussels, EU Public & Governments Affairs, Conferinţa ‘Cum funcţionează Buxelles’ (2011) – Schonfelder, Brussels, EU Public & Governments Affairs, Conference ‘How Brussels Works’ (2011)
Acest document însumează regulile cheie ale acţiunii de lobby la nivel UE.
Topul Zece al argumentelor pentru a susţine artele
Cohen, R. (2011)
De la publicaţiile săptămânale în domeniul politicilor culturale, oferite gratis, cum ar fi Americanii pentru Arte şi Observatorul Artelor, acest document face sumarul a zece argumente în favoarea susţinerii artelor, care pot fi folosite atunci când abordezi lideri guvernamentali sau din domeniul afacerilor.

 

Studii, rapoarte:
Capturând valoarea culturală
John Holden, Demos, (2004)
Organizaţiile culturale şi organismele de finanţare a acestora au devenit foarte bune în a-şi descrie valoarea, în termeni de rezultate sociale. Combaterea excluziunii, creşterea diversităţii şi contribuţia la dezvoltarea economică sunt toate justificări bine cunoscute ale cererilor de finanţare. Vorbind în termeni funcţionali despre valoarea culturii, organizaţiile culturale şi-au pierdut abilitatea de a descrie scopul lor real – crearea unor opere care ar îmbogăţi vieţile oamenilor. Cultura oferă acum politica guvernului, dar prin alte mijloace.
Daruri aduse muzei: reformulând dezbaterile despre beneficiile artelor
Kevin F. McCarthy, Elizabeth Heneghan Ondaatje, Laura Zakaras, Arthur Brooks (2004)
Confruntându-se cu o competiţie acerbă pentru public şi sprijin financiar, cu prejudiciile politice ale “războaielor culturale” de la începutul anilor ’90, avocaţii artelor au decis să îşi promoveze cauza în termeni de beneficii pentru comunitate şi indivizi. În acest raport, autorii evaluează punctele forte şi slabe ale acestor argumente instrumentale şi susţin că o nouă abordare este necesară pentru a înţelege beneficiile artei. Autorii cheamă pentru o recunoaştere mai mare a beneficiilor intrinseci ale experienţei artelor, fiind critici cu ceea ce ei numesc o supra-accentuare a beneficiilor instrumentale. Ei oferă un cadru mai cuprinzător pentru a evalua valoarea publică şi privată a ambelor tipuri de beneficii: intrinseci şi instrumentale. Autorii fac legătura între realizarea acestor beneficii şi implicarea artelor.
Măsurarea valorii intrinseci
Hasan Bakhshi, Alan Freeman + Graham Hitchen (2009)
Această lucrare susţine că reticenţa de a utiliza metode economice riguroase a fost mai mult o piedică, decât un ajutor pentru cauza artelor. Acest studio încearcă să demonstreze cum economia poate furniza instrumentele necesare pentru a “măsura” şi valida valoarea intrinsecă a artelor, comensurabile cu alte măsuri de valoare, pentru cererile de finanţare pentru fonduri publice.
Carte de buzunar cu privire la statisticile culturale
Eurostat, (2011)
Cartea de buzunar a Eurostat privind “Statisticile culturale”, publicată în aprilie 2011 este a doua publicaţie din această serie. Ea prezintă date cu privire la întreprinderile din sectoarele culturale, angajarea în sectoarele culturale şi ocupaţii culturale, comerţul extern cu bunuri culturale, participarea culturală, cheltuielile private pentru bunuri culturale şi alte statistici. Publicaţia foloseşte date din cadrul Sistemului Statistic European, precum şi alte surse cum ar fi UNESCO, Eurobarometrul, EGMUS şi Vânzările Media.

 

Studiu cu privire la contribuţia culturii la dezvoltarea locală şi regională – Date din Fondurile Structurale
Centrul pentru Strategie şi evaluarea Serviciilor (CSES) –ERICARTS, (2010)
Centre for Strategy and evaluation Services (CSES) -ERICARTS, (2010)
Studiul a fost comandat de Comisia Europeană pentru a furniza date cu privire la contribuţiile sectorului creativ şi cultural la atingerea obiectivelor politicii de coeziune a UE începând cu 2000 Studiul este ilustrat de 50 de exemple concrete.
Criza economică şi perspectivele artei şi culturii în Europa
SICA, (2010)
SICA a consultat o serie de parteneri din câteva state europene pentru a lua temperatura in domeniul culturii. Primul studiu a fost publicat în iunie 2010 şi actualizat în octombrie 2010.
Economia Culturii în Europa
KEA Afaceri europene (2006)
KEA European Affairs, (2006)
Studiul a fost comandat de Comisia Europeană şi este primul de acest fel la nivel European. Acesta subliniază contribuţiile directe (în termeni de PIB, creştere, angajare) şi indirecte (legătură între creativitate şi inovare, legături cu sectorul Tehnologiilor Informaţionale şi ale Comunicării, dezvoltarea şi atractivitatea regională) ale sectorului cultural şi creativ la creşterea economică în Europa.
Civilizaţia empatică -  Cursa spre o cunoştinţă globală într-o lume în criză
Jeremy Rifkin (2010)
Consilierul politic Jeremy Rifkin investighează evoluţia empatiei şi modalităţile în care aceasta a modelat dezvoltarea şi societatea noastră. Priviţi animaţia cărţii.

 

8. Campania in câteva date
Despre ce este această campanie?
we are more este o campanie europeană pentru arte şi cultură. Aceasta a fost lansată în octombrie 2010 şi va dura până în 2013. Campania are ca scop influenţarea următorului buget al UE după 2014.  Campania we are more solicită două feluri de sprijin pentru culturã în cadrul următorului buget al UE. În primul rând, doreşte un Program „Cultura” consolidat, care să fie mai îndrăzneţ şi mai experimental decât cel actual. În al doilea rând, doreşte un sprijin explicit pentru cultură, patrimoniu şi arte în programele UE dedicate coeziunii şi dezvoltării locale şi regionale, şi anume Fondurile de dezvoltare regională.
Cine a organizat aceastã campanie?
Campania we are more a fost iniţiată de Culture Action Europe, organizaţie reprezentând societatea civilã, platformă politică pentru arte şi cultură. Campania este realizată în cadrul unui parteneriat strategic cu Fundaţia Culturală Europeană. În prezent, Culture Action Europe are peste 100 de membri, care, în total, reprezintă peste 80.000 actori artistici şi culturali din întreaga Europă şi din afara ei – din mai mult de 114 de discipline artistice. Campania este o pledoarie deschisă şi oferă pe pagina sa web instrumente care încurajează şi facilitează implicarea întregului sector cultural, precum şi a cetãţenilor ce doresc susţinerea acesteia.
De ce numele we are more – actfor culture in Europe?
Deoarece vrem să transmitem un mesaj puternic, pozitiv şi să demonstrãm că există multe modalităţi prin care indivizii, comunităţile şi organizaţiile din domeniul artei fac mai mult şi contribuie mai mult la dezvoltarea societăţii decât se poate observa la o primã vedere. Aşa cum UE înseamnă mai mult decât cărbune şi oţel, tot aşa simţim nevoia de a vorbi nu doar despre o piaţă comună, PIB şi creştere economică, ci şi despre bunăstare şi dezvoltare umană. Această campanie doreşte să arate că există multe organizaţii, care au la bază oameni ce apreciază cultura în Europa şi acţionează în numele ei. Noi suntem cetăţeni, părinţi, organizaţii din domeniul artelor, iubitori ai culturii şi participanţi activi în societate.
9. Alăturaţi-vã!
Pe pagina web a campaniei, veţi găsi diverse instrumente pentru a promova campania, precum şi idei pentru activităţi, atunci când veţi fi gata să acordaţi un sprijin mai avansat. Puteţi semna petiţia , disponibilă în mai mult de treizeci de limbi şi chiar să o integraţi pe pagina web personală pentru ne ajuta să colectăm semnăturile! Vizitaţi acum pagina campaniei şi abonaţi-vã la publicaţia bilunară, urmăriţine pe Facebook şi Twitter, pentru a afla ultimele noutăţi!
Suntem curioşi să aflăm despre ideile şi activităţile dumneavoastră – hai să ţinem legătura!
Culture Action Europe
Rue de la Science 10
B-1000 Brussels
T. +32 2 534 4002
F. +32 2 534 1150
George Anca

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi

Comments Off
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Statistici accesare

Online: 0
Vizualizari : 9490

Ultimele Comentarii