George Anca: Poeme din Tangoul tigrului
nu mai sunt
nu mai sunt aşa trist
să scriu un tango
nu sunt argentinian
abia ghitara Gita
pe post de cumparcita
Montevideo vide
cu viza se divide
mi-o trece săptămâna
zicându-ţi săru-mâna
la trei
la trei cu Dante timpul
dilatat vântului
în goană după minge
ne-om mai vedea
de dincolo de noi
în coarne cocardă
cei din Ushuaia
vor muri ultimii
iubiţi ucigaşi
Sarmiento a adus
profesori din Boston
Borges l-a iubit pe Poe
citeşte egumene
tămâie pe nările
aerului de lemn
Matilda cu
băiatul în Huşi
însurat în Ushuaia
crucea de pedeapsă
niciun templier
n-am ţară pe mară
de-ar exista români
m-aş sinucdie
cu doxa pe Moxa
talie înaltă
sânge muzical
tango sub măslin
de talie
de talie înaltă
cu sânge muzical
femeia o dansează
gaucho şi pe cal
când şi creastă casnică
la praznic năprasnică
la a noastră paşnică
la a voastră straşnică
n-am convivialitatea
gaucho
necum urbanitatea
tango
calc balc
pe gheizer
piritele
fărăpământului
magia maja
orga orgie
bucla de timp
paralelă pampei
taci calomnii
paradă prada
întorci din pampa
caravela
pune-ţi tu acele cancerului
pe lucerna tăiată să-nvie
fluturelui alb soarele
lătrându-ni-l căţel de pământ
meniul canibalilor
ne-o fi diferenţiind
mai stăm noi
de vorbă hapleo
mi-e frig în bucătăria
cu mâncare rece
încarcerat în
tunsoarea câinelui
ajută-mă Doamne
ajută-mă doamne şi toţi din vitralii
culori pe arhitecturi decorate
şi oameni închinăciuni estetice
nu-mi domoli credinţa
nu-mi întări păcătoşenia
iarna frigului mi-e cald de tine
te compun în ce am de făcut
mai ca o descoperire Doamne
credeam că vreau să văd
într-o doară departe domul
poate pe via Dante biblioteca
văd că te ţin de vorbă
iartă-mă îmi eşti aură
o mântuire fără prurit
mă împăroşase bătrâneţea
o chiuvetă o porneşte crâsnicul
şi bate ca ăl de az-noapte
de vreme încă da’ eu picasem
aste nepotriviri ambiţioşilor le căşună
am drum lăudat a arătare
ce străbătui o viaţă până aici
în faţa ta nici apăsătoare ceaţă
lumina electrică de scris
închinata compoziţie râvnită
fără şansa auscultaţiei întru
slava ta singuratică lumea
se va înfiinţa peste două ore
în odihna orgilor din tot catolsoborul
Catilina şi n-ar mai fi fost ceruit
piatra alpină nu se mai tăia palat
de-mi caut umilinţa de dinţi
edentarea împăcarea rugarea
în Trento Doamne să trăieşti
şi viaţa păcătosului de mine
cât nu te-o abate de la
globalismul altora mai inhibant
unde-l voi suporta săptămâna asta
iar chiuveta crâsnicului
răcoarea de neviscolit pe când muzica
nu ţi-ar veni să mă devii
vorbesc cu îngrijitorul
deviatorul rămăşiţelor
tsunami la rece în Alpi
scrisoare cui şi maicii şi fiicei
o feminizare trentin-catedrală
bisericoasă ocazională catolicizare
promise inspiraţii din stradă
cum devremele duminical
puse pe mine valea construită
s-o slăvesc dumnezeiesc
păi fie-i episcopii prinţii părinţii
fiii fiicele şi-aşa fericire
defilau paşi de gheenă
la pridvorul pietruirii
înaltul înaltului coroana
cerească în turle ascuţite
mă îndemn o pagină absconsă
finirea lunii de sărbători
şi plecarea în munţi la modă
o căutare dinspre orgă
tăcută încă o oră şi ceva
aş fi zvăpăiat arhitecturi
cu brăcinarul îngheţat
aşa ştim unul Dumnezeu
omenindu-ne prin fiul său
ce evanghelie ce chetă
pe tren de-o şi opri încet
mergând şezând pregând
preghiamo pregându-ne
pederostul convenţiei
care-mi tuşeşte aşteptarea
ne-om celebra neadresă
mamelor din biserică
nici să ni se întâmple minciuna
neîncercării de vers o pală
pe spală ca-n albie cu om
Adige limpede peşte
Cristos ne binevoieşte
Krishna pe capră ne războieşte
sabia cui adusă cui
neagăţată în nici cui
pe pace adormirea la ziua
transcrisă ezitare fericirii
ce faci nu-mi place milităria
ani de părinţi la austrieci
tocmai şi kaiseri de Sibiu
ce de romani până-n nord
auto Dacia paradisul reclamei
cât ne-om auzi împărăteşte
satele basmelor redivivant
ce batic din Bathinda şal din Trento
unde ne ţesem urare tardivă
oricum de bine-primit la o adică
de n-aş mai pleca şi mai am de colindat
speriaşi absida speriaşi omida
vitraliile altarului liber cu noi
oprire blitzului a zăpezi cu voi
penumbra să trăiască tot cu mine
viaţa să vă fie aer de zăpezi
oceanul ucigaş vă ocolească
de unde sufletele dârdâie pe palton
planton morţii de instantaneitate
pedepsitoare din ce părtinire
dansul singur
dansul singur de-a pădurea cu zăpadă-mea de-amurea
poza valsului în valţuri vă sară şi vouă smalţuri
de la schiţă la pojghiţă Aşchiuţă Aghiuţă
cum te cheamă bradule camaradule nu mă Radule
dragoste cu avatarul verde nu ca varul
caviarul jarul face trotuarul
brad cu barda în peţit ţipurit
am iubit încetinit în cetini nit
balul donează sînge zăpezi înge
rul în ger rumege-ne în g
am broboada bob olar a da
nada pe cărare promenada
în pădure
în pădure lupi îngheaţă
oilor verdeaţă ceaţă
fum de lemn de pom cu gnom
ne închipui domn dom
leagănă copilul veda
văduvei fratelui Preda
ce fondată arcuire
peste îndoite şire
chiar mi-e frig muşate paltin
fără aur fără platin’
numai nici copil de ger
inspiraţie jungher
ba închisă librăria
porumbeii vitejia
sus în domul din Milano
instruieşte-te cătano
şi ne zboară avioano
rusoaico americano
teroristo petrarcano
americăneşte-amaze
miez amiezii kamikaze
să nu cază rază crasă
din balaurul de casă
coasă arhitecturoasă
de-am venit se vede
mistero di fede
iarnă condeieră
pătratul în sferă
cubul dinamită
nobilului pită
m-au luat clopotele
tsunami bobotele
din adâncul oblâncului
gigantului ţâncului
hula se învolbură
volbura înscorbură
o tăcere o chenoză
de pe doză cu batoză
clopot
clopot scutura duminica
pe-o parte călăria
în frunte asasinii
limba de pe bronz
nu mai aştepţi muniţia
dreptul la înţelegere îl
are numai călăul
fosforeşcenţe
pe sârma arsă
din secetă pic
irigat canibal
noiţa Noe
cărunteţi canoe
criminal carmin
crimă în abis
în somn ditiramb
trezindu-mă ritm
cremene crema
zvonul uciderii
ne-am întâlni destinul
până într-o asasinare
nu erai aşa alb
mă spălasem
pas plumb
foc muzică
fârtate plăcerea
de a fi fost cosit
clasicii bancuri
morţilor de treflă
petrece piatra
atracţia patriei
serendipity gold is
where you find it
electorat nici
cât mâncaţi mici
caloiene kalos
călare pe zar
trovant trovattore
din minnesang
desfrunzite
clopotele polare
în suflet nostratic
în suflet nostratic în ce ţară
ceruri geruri leruri
collective madness
white saris sweet mangoes
vorbea în limbi
necunoscute nu
nimeri tigrul
bine să vă şadă
bine să vă şadă
unde mă ascund
dacă nu de voi
iubindu-vă fum
neaua cîntătoare
plutitoare cupluri
cu dumneavoastră
cu dumneavoastră vorbesc
englezi ’nalţi români pinguini
înapoi în Europa şi argentinienii
la antipod autorecunoaştere
în limba unbrei numele cocardă
ne-om picta clopote distanţe inaudibile
balene la braţ cu pinguinii
amuţind profeţia aceleiaşi sinucideri
ce-o fi şi-n sufletul nostru caii la păscut
noaptea ai mai bate cu maiul glia
la cules de galbene drăgăici
ţărănoi împuţit cu tuberculoasă jepată
tot alt rod prin grădina ta
deschise ancore vântului
scriere de icoană sărutată
la poalele pădurii mariane
conquista regretată religiei
guguştiuc de zi greier de noapte
pânzele plutelor verzi vijelii
nici de copii nu mai e timp
ne scuturarăm teilor
ne îmbujorarăm stejarilor
sfânto pecetluieşte-mă
îmi vei pălmui cruce
jos frunzele pământului
câini la câine oameni la om
Medeea de acelaşi Delacroix
epilepsia lui Alfred
mai jură pe capul calului
cunoştinţă aproape destin
să fi răsărit şi atât ca tine
să fi apus tăietură
tristeţe buddhistă pe bucurie creştină
şi la revedere lui Christos
mortua est vecină strigoilor
ferice de cine apucă să moară
profesoara ţi-a spus să te scrii
frunză scuturându-se banj în Himalaia
ceaţa duşilor aduşilor îngălbenită pajură
nu lătra din vale haită agale
moliciune putredă nescorojire
în marginea gălbinării negritudinea crucii
ori maica ta berberă Amina
zburătăcindu-mă ceaţo creolo
voi pune de o parte o mie
de poezii inedite frunzarele
să mă depene la rasul
ierburilor măturoaie
sfârşit de toamnă canibal
nicio mână în afara formolului
nici o mină deminată sărut
epitom de scuturare drepţii
îi aprinsei lumânare să vină
să mă apere de ai lui panta răii
diazepamul sodiu soda pe natră
apa grea mai ieftină deuteriu
plătind tinda ens mens
prin lume cu trai pe vătrai
fiecare cu victoria lui
(ne)recunoaşterea Sakontalei
ne convorbească soarba oarbă
în oblânc văduvia
mă duci unde vii vidmo
rarului înnegritorului
George ANCA
