Mihai Dascălu: Decalogul tăcerii

27 Mar 2015 by admin, Comments Off on Mihai Dascălu: Decalogul tăcerii

http://melidonium.ro/wp-content/uploads/2013/04/romania-mare.jpg

Zilei de 27 martie se dedica:

Partea I

Io, nu accept o “Maldova” in afara hotarelor naturale ale Moldovei.
Io, nu accept o “Basarabie” in afara hotarelor Basarabiei rapite de agresor -Rusia Tarista (1812) / Uniunea Sovietica (1940).
Unica conditie pentru instaurarea linistii in patrimoniul vechii Dacii rezida in eliminarea principiului “Divide et impera“, aplicat cu atata succes de imperialismul pan-slavist pe intinsurile musatine.

Cine gandeste asemenea, imi este aliat!

Parta a II-a

Nu batjocori si nu permite altuia sa insulte VESNICIA.
1. Moldova NICIODATA n-a fost “Mare“, frontierele fiindu-i marcate de borne naturale: Carpatii Orientali / Milcov / Dunare / Marea Neagra / Nistru / Ceremus[1].
2. Moldova nicicand n-a desemnat[2]: Republica Democratica Moldoveneasca / Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca / Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, care, dimpreuna cu Tinutul Herta, nordul Bucovinei, nordul si sudul Basarabiei, Insula Serpilor cu o parte a deltei Dunarii, realmente, reprezinta franturi silnice din trupu-i.
3. Repetata pana la exasperare (1924-1991), groaznica parada a “statalitatilor” moldo-ivanesti pe taram moldovenesc furat releva dovada cea mai peremptorie a secesionismului chisinauiean. Impostorul si-a fixat numele de sorginte comunista in titlul art.1 din Constitutia RM: “Statul Republica Moldova“.
4. Cetatenilor slavitului “Statul Republica Moldova” le revine identitatea de “cetatean al RM“, nu cea de “moldovean“. O spun insasi “alesii ot Maldova“, vociferand in cor despre nemaivazuta si nemaiauzita multietnie (?) a “boborului“, cu scop vadit de-a spulbera nationalismul indigenilor.
5. Un Om educat nu va utiliza pentru Chisinaul separatist nominatia ne-adecvata “Moldova / Tara Moldovei / Basarabia”.
6. Daca, eventual, nu e romana, chinuita limba “de stat” a Chisinaului nici “moldoveneasca” (alin.(1) art.13 din Constitutia RM) nu e, ci maramureseana[3]. Argument? Legenda descalecatului Tarii Moldovei – inserata si de “camunistii mioritici“, ii recunoaste pe voievozii Dragos, Bogdan coboratori din Maramures.
7. Scaunul Moldovei se afla in Targul Iesilor, ci nu in “mandra capitali” a Chisinaului. Din nou, curgand Prutul prin mijlocul Moldovei, fluviul n-are capacitatea de a marca nici cea mai halucinanta granita.
8. Dupa drama a.1812, potentialul integral al natiunii noastre s-a edificat in procesul Marii Uniri a anului 1918, cand Basarabia si Bucovina s-au reintors la vatra.
9. Nulitatea Pactului Molotov-Ribbentrop etaleaza caducitatea deplina a “statalitatii sotialisti moldovinesti” si impune reabilitarea categorica a frontierelor romane de pana la 28 iunie 1940. Nelichidarea consecintelor juridice ale acestuia pentru Basarabia – Moldova – Romania constituie o rusine a contemporaneitatii. RESTAURAREA Legii, prin urmare, in sud-estul Europei, ramane inca a fi un imperativ al timpului !
10. REVENIREA franturii de pamant din jurul Chisinaului la normalitate, adica intruparea cu Moldova (nu uita dimensiunea invaziei gulag-ului rosu !), taie creanga de sub picioarele “moldovenismului” fals. Reunificarea poporului sechestrat violent nu poate afecta pe cineva.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, sa ne reintregim PATRIA dezbinata de cotropitor.

Mihai Dascălu / 10 martie 2015
Note
[1] Sever Neagoe “Teritoriul si frontierele in istoria romanilor”. Editura Ministerului de Interne. 1995, p.68-78.
[2] Asa au notificat bolsevicii moderni la adresa – http://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldovei; accesat la 10.03.2015. Retinem, ca RDM indica calea reintoarcerii la vatra, pe cand celelalte formatiuni proiecteaza expresia neta a jocului fariseic al ocupantului.
[3] Invatatul B.P.Hasdeu analizeaza minutios ipoteza refugierii unei ramuri a Basarabenilor din Romanatii Oltului in Maramures. Descendentii carora tocmai sunt si Dragos, si Bogdan. Temei de a ne incuraja sa consideram limba drept olteneasca. Sursa: “Scrieri istorice, I. Din volume 1864-1898”. Editie critica de I.Oprisan. Editura VESTALA. Bucuresti-2008, p.341-351.

 

 

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii