Anatol COVALI: Singurãtatea
28 Mar 2015 by admin, Comments Off on Anatol COVALI: Singurãtatea
Singurãtatea
Minune, desfãtare, copleşitor mister
trãieşti deplin doar în singurãtate.
Numai cu ea alãturi poţi munţi şi vãi strãbate
spre-a mângâia al viselor tãu cer.
De unul singur umbli urcând cãtre-nãlţimi
sau în adâncuri te încânţi de taine
şi poţi schimba în voie ale visãrii haine
sfidând povaţa-absurdelor mulţimi.
Cu tine însuţi nu eşti nicicând nefericit
şi orice suferinţã nu mai doare.
Nu te opreşte nimeni sã zburzi în exaltare
şi sã-ţi transformi apusu-n rãsãrit.
Când mã încearcã vraja ursitei mã retrag
în mine însumi ca-ntr-o carapace.
Întotdeauna-acolo e mult mai multã pace
şi-n toate aflu un tãrâm mai drag.
Anatol Covali
