Cuvânt și iubire

Moto:

„Să ne gândim inainte de toate că                         

aparţinem unei naţiuni!”

(Nicolae Iorga)

Destinul istoric a făcut ca România să participe la cele doua mari conflagraţii mondiale cu mari jertfe omeneşti si pagube materiale. În mai multe ţări europene,în timpul războiului,sute de mii de ostaşi români participând la lupte de eliberare, şi-au jertfit vieţile,fiind înmormântaţi departe de ţara, casele si familiile lor.

Fiind numit ca Ambasador Extraordinar si Plenipotenţiar al României la Paris cât si Ambasador la UNESCO, în multitudinea de probleme ce au revenit Ambasadei Române a fost şi aceea de a cinsti memoria eroilor militari români din cimitirele aflate pe teritoriul francez. În calitate de ambasador, am stabilit să comemorăm si să depunem coroane de flori la mormintele militarilor români după o uitare de 42 de ani,din anul 1945 când autorităţile române nu au făcut nici o acţiune de cinstire a acestor eroi. Am intervenit în mod oficial la autorităţile franceze pentru aprobarea ca Ambasada Română din Paris să participe cu coroane de flori la cimitirele militarilor români. Am propus ziua de 11 noiembrie când poporul francez comemorează armistiţiul din anul 1918, un fel de „Ziua Eroilor”, anunţând dorinţa noastră de a depune coroane de flori si la monumentele eroilor francezi.

Am primit destul de repede aprobările ministerului de Externe al Franţei care a informat prefecţii şi primarii din teritoriu despre acţiunea Ambasadei, exprimând satisfacţie şi felicitări că după 42 de ani se reia de partea română, cinstirea eroilor români. Totodată,la „Musee de l’Armee” din Paris,după o documentare temeinică din partea Ambasadei şi a întâlnirilor mele ca Ambasador cu generalul Raymond Boissau, director  general al muzeului Armatei, s-au făcut rectificări şi completări cifrelor în tabloul general cu pierderile suferite în cel de-Al DOILEA RĂZBOI MONDIAL, în care România figura cu o participare de „14.000 militari în munţii Semenicului” (timp de 42 de ani) în loc de 880.000 oameni, din care 530.000 militari si 350.000 persoane civile, aşa cum este în prezent. Menţionez că URSS figurează cu 7.500.000 militari, Germania cu 3.500.000. militari, Italia cu 370.000 militari, Anglia cu 326.000 militari, Franţa cu 250.000 militari.

Membrii Ambasadei Române,au participat în ziua de miercuri 11 noiembrie 1987, la solemnitatea de cinstire a eroilor români, la cimitirele din localităţile Dieuze, Soultzmatt,  Hagenau, Labry cât şi  alte comune.

Eu, împreună cu colonelul Petre Nicolai şi soţiile noastre, am participat la slujba religioasă, la depunerile de coroane la eroii români si eroii francezi iar după aceea, noi am oferit o recepţie oficială unde am oferit gustări, prăjituri şi cozonac, gazdele gustând din coniacul, vinurile şi şampania meleagurilor româneşti. Din anul 1987, în fiecare an,au loc asemenea solemnităţi oficiale. Militarii români înhumaţi pe teritoriul francez ,provin din celor decedaţi în prizonierat în timpul Primului Război Mondial,aduşi în provinciile Alsacia si Lorena.

Pe teritoriul francez sunt înhumaţi 2.746 militari în 46 localităţi, unde se află cimitire ale ostaşilor români,din care la Dieuze (947), Soultzmatt (680) ,Hagenau (472) , Labry (256), Sarrebourg (224). Cimitirele eroilor români sunt bine îngrijite, în unele dintre ele fiind importante monumente închinate memoriei lor. Atunci, la Soultzmatt, eu cu ataşatul militar şi soţiile noastre, am notat numele şi prenumele ca şi gradul ostaşilor menţionate pe crucile aflate pe morminte,întocmind liste pe care le-am trimis în ţară la Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe.

*

Aş aminti şi alte ţări unde sunt cimitire ale eroilor români,morţi pe câmpul de luptă. În Federaţia Rusă, sunt 425 locuri de înhumare din care 162 cimitire de campanie şi 262 cimitire de prizonieri, unde se afla 24.171 militari români din care 6.879 în campanie şi 17.291 în lagărele de concentrare organizate de NKVD.

În prezent,autorităţile române sunt implicate în amenajarea unui cimitir centralizator la Rossoska,unde vor fi depuse osemintele ostaşilor morţi la Stalingrad. În Germania, în anii Primului Război Mondial şi-au pierdut viaţa 3.500 militari înhumaţi în localităţile Manheim (64), Zwikau (134), Worms (155), Schaefesthal, Ulm etc. În Kazahstan sunt înhumaţi 1.110 militari, în Macedonia 1.114 militari, în Serbia şi Muntenegru 3.439 militari, în Slovacia 15.077 militari, în Cehia 1.500 militari, în Bosnia-Herţegovina 69 militari. De asemenea, în Armenia sunt înhumaţi 746 militari români, în Albania 104 militari, în Azerbaidjan 162 militari, în Estonia 15 militari, în Grecia 97 militari, în Italia 1189 militari. În Republica Moldova, numărul militarilor este de 6.072, din care în localităţile Ţiganca sunt 1.020, în Cania 928 militari, în Miclăuşeni 350 militari, în Chişinău 232 militari, în Soroca 453 militari, în Tighina 518 militari. În Slovacia, numărul militarilor înhumaţi sunt de 15.077 militari din care in Zvolen 10.384 militari, în Banska Bistrica 1.720 militari, în Podkriva 57 militari,alte localităţi 4.559 militari. În Republica Ucraina sunt 36.824 militari români din care 1.097 din Primul Război Mondial, 26.639 militari în Campania din Est (1941-1944) şi 9.088 militari decedaţi în lagărele de concentrare organizate de NKVD. Pe teritoriul Ucrainei,cimitirele se afla în localităţile Vigoda 2.245 militari, Kurgan 1.153 militari, Mirnoe 962 militari, Berezan 871 militari, Vasilevska 543 militari etc. În Ungaria sunt 470 cimitire şi parcele militare şi au fost ridicate monumente în 19 localităţi. Astfel în localităţile Aszalo sunt 238 militari, în Gyor 1.200 militari, în Megyaszo 1.614 militari, în Miskolc 704 militari, în Nyregyhaza 308 militari etc.

Trebuie precizat ca Statul român a emis Legea nr.379/2003 prin care s-a stabilit regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. Astfel, s-a înfiinţat Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor,care se ocupă de cimitirele militare româneşti din străinătate si care urmăreşte permanent starea acestora,organizarea unor manifestări comemorative şi are evidenţa necesară,din care autorul acestui articol a folosit datele de mai sus.

În încheiere,aş menţiona pe scurt,câteva aspecte legate de istoria celor doua conflagraţii mondiale. Prin măsurile şi acţiunile de ordin politic,diplomatic şi militare desfăşurate de Statul român,singur sau împreună cu alte state în perioada 28 iulie 1914 si 11 noiembrie 1918, România a participat la Primul Război Mondial. Toate acestea au avut în vedere atingerea scopului politic principal al participării la război pentru realizarea statului naţionar unitar. Cel de-Al Doilea Război Mondial declanşat de către Hitler la 1 septembrie 1939 a atras şi România în această conflagraţie mondiala.  Astfel, la 22 iulie 1941, România a intrat în Război alături de Germania împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său, fiind angajate în operaţiunile militare, efectivele celor doua armate româneşti.

Participarea României la Razboiul antifascist s-a desfăşurat de la 23 august 1944 până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români au luptat pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei cât şi a unor zone din Austria, pentru care România a mobilizat circa 567.000 de ostaşi, eliberând peste 200.000 km pătraţi de sub ocupaţie străina, eliberând peste 382 localităţi dintre care 33 de mari oraşe.

Petre GIGEA-GORUN

Ambasador

Preşedinte de Onoare al Asociaţiei

Naţionale Cultul Eroilor „Fraţii Buzeşti”

Filiala Dolj