George Anca: Filocalii
George Anca
FILOCALII
Stăniloae-Maxim Noica-Aristot Corneanu-Scăraru
Bhose-Făgețan Bharata-Natyasastra
Bogdan-Hegel Drăghiceascu-Anca Ivănescu-Joyce Biblio
Talasie
treime în unime
unime în treime
unul și același spre Dumnezeu
priveghiați să nu
intrați în ispită
taina îndumnezeirii ne fie ținta
ia seamă la șarpe
să nu-ți dea din pom
omoară păcatul să nu învii mort
Isihie Sinaitul
marea apă multă
rugăciunea fără gânduri
liniștea inimii pază minții
adevăratul subiect al
istoriei nu este omul
ci Dumnezeu apud Draghicesco
silind sufletul să
vorbească lucruri străine
va dormi cu amar moartea uitării
adu-ți aminte de moarte
ca de răsuflarea proprie
prin moarte zboară sufletul în văzduh
saltă și se dau
peste cap
delfinii în marea liniștită
*
să se taie în două
să se rupă
să se facă el însuși dușman al său
omul dinlăuntru
petrece în trezvie
păzind și pe cel de afară
atâta tace încât
biruiește și pe Pitagora
om prin om să se mântuiască să se piardă
monahii din India
i-au scris lui Ioan Carpatinul
avva Filimon se închisese într-o peșteră
*
începătoriile
stăpâniile
lumina neapropiată
Ioan Damaschinul
intră într-o casă de desfrâu
să scape de la pieire o femeie piedută
*
D.Drăghicescu
spirit separat de el însuși
conștiință inconștientă
gândire pietrificată
conștiința Dumnezeu
sferă cu rază infinită
eul causa sui
*
20-10-14
de vei cădea în păcat
și nu te vei întrista
vei cădea iar
leoaica nu juninca
nerușinarea nu
întristarea lui Dumnezeu
căutăm casa
batem la ușă
în ceasul morții
*
faci bine
rabzi dușmănia
răutățile binefacerilor
îți intră în urechi cuvinte urâte
mânie pe tine însuți
și nu pe cine le grăiește
șerpi în păduri
șerpi în case
se preschimbă între ei
Nil
joacă pe scenă
mască străină
nume de gol
cea mai de pe urmă
neasemănare
chipului dintâi
ne-am răstignit lumii
am încetat a fi
oameni în firea îngerilor
întorși la cele dindărăt
prinși de cele ce suntem
datori să-le uităm
cuvioasă schimă
poză fariseică
stâncă în loc de liman
mormânt văruit
în loc de biserică
lup în loc de oaie
Nil nevorbirii
de bine de rău
nici în dodii
*
21-10-14
Drăghicescu
absența lui Dumnezeu
probează pe Dumnezeu
așa cum seceta probează apa
Dumnezeu însuși
se creează
gradual în lume
în om există
doar un Dumnezeu
embrionar
vița măslinul smochinul
n-au primit să stăpânească
peste copacii pădurii
mărăcinele
copacilor
asupra oamenilor
*
21-10-14
vei fi țintă de batjocură
nu vei avea nour să-ți facă umbră
în vremea rugăciunii
după Dumnezeu mintea
se face nematerială
și săracă de toate
aibe ochiul neîmprăștiat
și lepădându-te de trup și suflet
trăiește prin minte
Ioan cel mic
marele monah
se îndeletnicea cu lucrul isihiei
atât i s-a împotrivit cel rău
că îndată ce întindea mâinile
acela i se înfățișa ca un leu
nu vor putea sta câinii
când tu stăruiești
în convorbirea cu Dumnezeu
sabie scoasă
lampă spre vedere
nu te turbura
când pismașul diavol
nu poate mișca memoria
în timpul rugăciunii
cel ce pătimește
împreună cu cei neștiutori
să te cerceteze și pe tine
apropie-te în chip
nematerial
de cel nematerial
se mânie
ține minte răul
își turbură ochii
nu-l mai preamărește
pe ziditor din făpturi
ci din el însuși
stă de vorbă cu el
de-a pururi
cum ar sta cu un tată
starea de rugăciune
răpește mâinea înțeleaptă
spre înălțimea spirituală
ești încă un mirean
înfrumusețând
cortul pe din afară
de patimi
de neștiință și de uitare
de toată ispita și prăbușirea
voia ta
voia lui
el voiește
roagă-te pentru dobândirea lacrimilor
să înmoi sălbăticia
din sufletul tău
se atinge de trupuri
stârnind întrânsele
fierbințeala dobitocească
Marcu
nu te întrista
nu te lăsa întristat
de pricină tristă
nepăsarea țese
veșmântul norului
peste suflet
pe aripile sufletului
se răpesc în nori
și la judecată nu vin
Isaia pustnicul
defăimaților
lipsiți de tot binele
vrednici nici de câini
se ascund în vicleșug
și răpesc sufletul
ca pe o vrabie
răsuflare
până la cea
din urmă suflare
vremea foametei
mila
cu sfinții
nimic nu te
învinovățește
de păcat
mintea
urmează
dragostei
pocăința
îl va naște
a doua oară
nepurtarea de
grijă adică
moartea față de oricine
Drăghicescu
liberând timpul
de caracterul său pur temporal
în haosul timpului
distilarea timpului
pentru a face
să iasă eternul
Diadoh
împăcați cu sine
nu suntem ai noștri
suntem asemenea
24-10-14
înmuindu-se sufletul
prin înrâurirea temerii
vine la dragoste lucrătoare
temeți-l sfinții
iubiți-l cuvioșii
frica drepților
nu mai este gândul
vreunei temeri
ci o ardere neîncetată
sufletul acoperit
de lepra voluptății
nu simte frica
mai presus de laude
întâi frica
apoi dragostea
adâncul credinței
fiind apa
uitării relelor
se are
pe sine însuși
pârâș al său
iubind ce e înrudit cu sine
sufletul cer
trupul pământ
negura turburării
vicleșugurile pescărești
mintea contemplativă
mângâiere de veghe
arătare în somn
a vreunui bun viitor
zămislește îndoială
înțeles întinat
folosind sfântul nume
afecțiune
de o simplitate
infinită
vărsând untdelemn
în marea turburată
furtuna biruită
nu putem
să-l vedem
în chip văzut
spun lucruri mari
și amenință luându-și
chip de ostași
ni s-ar trimite vreo vedere
chipurile gândurilor
batjocurile dracilor
Drăghicescu
idealismul critic
nu diferă esențial
de spiritualitatea creștină
Dumnezeu
și spiritul
religiei spiritului
adevărul este
binele este
Dumnezeu este
mintea se face
străvezie și-și vede
propria lumină
legea unității
într-o ființă
nemai a noastră
lovind sufletul cu sunete
până ce norul va fi împrăștiat
de valurile melodiei
Antonie
somnul trezviei
ochii închiși
vedere
pentru om
se schimbă
Dumnezeu la față
celor din cer nemurirea
celor de pe pământ
prefacerea
demonul propriu
pururea cu tine
și cu Dumnezeu
25-10-14
Drăghicescu
a-l afirma pe Dumnezeu ca real
înseamă a-l nega
pentru că el aparține viitorului
se creează în inconștientul omului
nu poate avea altă existență în afara eului
este reflexul eului nostru
27-10-14
Joyce
în cruce o odihnă și un brici
cruci grăbite prin aer
o adevărată Christină Chrisostomos
tatăl este
el însuși
propriul său fiu
28-10-14
Drăghicescu
lumea un vis
fruct al imaginației
încetează cu visul
poate sunt creația
unui vis ori a imaginației
unui necunoacut incognoscibil
cele două infinituri
eul de jos e sufletul
eul de sus e dumnezeu
noțiunea de cauză nu este
aplicabilă fenomenului
de care ne ocupăm
Casian
nu s-ar vătăma omul
de om dacă n-ar avea
înăuntru pornirile
fiarele sălbatice
cu tine în pace
fericitule Iov
întristarea n-a lăsat
pe Cain să se pocăiască
după ce și-a ucis fratele
29-10-12
Drăghicescu
atributele conștiinței
ordine coeziune libertate
introduse în haos
conștiința echvalentul
lui Dumnezeu
demiurgul
creatorul lumii
personificare a
conștiinței noastre
sinuciderea nu ar putea fi
pedepsită cu moartea
de către puterea supremă
aruncă-mă
în metafizică
și după sinucidere vorbim
ai câștigat întregul
univers și ți-ai
pierdut sufletul
să ne aprindem
prin amintire
de focul cel veșnic
s-au izbăvit
în largul mării
se îneacă în port
fugi de locurile
unde poți să cazi
după fructe nevăzute
31-10-14
demonul este profet
totdeauna înșelător
pentru cine l-a disprețuit
1-11-14
neispitit de diavol
ispitit de mântuire
îngropat cu sfinții
slava deșartă
se gonea pe sine însăși
și se ascundea dinaintea oamenilor
stând culcat la
pământ a rostit
toată psaltirea
2-11-14
repeza reteza voia ta
pe pământ nor de vânt
de-ngropat de sărutat
vezi pământ fie fii
patru vede vanghelii
tuspatru patrii temerii
oarecând Ioan a luat-o
înaintea lui Petru alergând
la mormântul Domnului
contemplația te va urmări
și prinzându-te se va împreuna
cu tine într-o preacurată nuntă
iluminarea negrăită se vede
de către ochiul sufletului
nu și de către cel al trupului
piatră colțuroasă
lovindu-se de alte pietre
și devenind rotundă
din groapă în prăpastie
frică după frică
venin lângă venin
bucură-te cel dintâi
fii sănătos cel de-al doilea
fii fericit cel de-al treilea
se mâniau pe ei înșiși
pentru că s-au lăsat
cuprinși de mânie
spune numele celui ce te-a născut
porecla celei ce rău te-a adus pe lume
necuratele nume ale fiilor și fiicelor tale
3-11-14
Drăghicescu
sursa științelor este
în predispoziția naturii umane
de a realiza omnisciența divină
matca de repulsie a făcutului
vinovat de durere și de rupere
de desfacere din mintea universului
o nouă religie
pentru cele nevăzute
eliberare de neînțelesul imediat
hai hai hai
cu mândra-n rai
că din iad abia scăpai
în iconomia divină
un demon vindecă răul
făcut de alt demon
4-11-14
simți făurarul divin
că sacra lui arcă nu este
precum o văzuse în vie
cu marea cetate clădită de zei
în mijlocul țării
cu munți de patru părți
plinul de sine
recunoscător devotatul tău
sclav și prieten Plinius
matematica este
cea mai clară moștenire
a omniscienței divine
cădeau fără de voie
alți mai nenorociți
voiau să cadă dar nu puteau
obișbuiesc prea ticăloșii ucigași
să ne războiască pe noi nenorociții
întru cele contrare firii
5-11-16
Bharata
santal alb santal roșu
mistuitorului de sacrificii
făcătorului de ziuă
după spargerea ulciorului
maestrul artei dramatice
va lumina scena cu o lampă
pe tron pe gunoi afară din cetate
dospitu-m-am și m-am topit
și socotitu-m-am pământ și ceruri
nu există un loc
mai sigur decât cerul
de unde au căzut îngeri
în erezie și hulă
din tulburare și veselie
cunoaștem teomahia demonilor
6-11-14
lumea lui credulus și faber
se schimbă indefinit
formele geometrice sunt etern aceleași
sămânța stropul episodul
incidentul deznodământul sunt
cele cinci elemente ale intrigii
pământul să fie plin de roade
să piară necazurile și bolile
pacea să domnească peste vaci
arborele cunoașterii
nu trebuie tăiat
în timpul înfloririi
ne temem să vă filosofăm
în acest cuvânt de acum
despre limanul isihiei
în groapa adâncă a necunoștinței
întru întunecatele patimi și în umbra morții
începem să filosofăm despre cerul pe pământ
această desăvârșire a celor desăvârșiți
mereu nedesăvârșită foarte
extaz până la cer a contempla pe Dumnezeu
credința raza soarelul
nădejdea lumina soarelui
dragostea discul soarelui
cerbul scoțând pe șerpi din ascunzătorile lor
ucigându-i și mâncându-i este cuprins
de sete și caută apa izvoarelor
dar cine mă oprește a spune și a grăi
cuvânt cu cuvânt cele ce-mi sunt cunoscute
prea luminată răpire alergătorule spre cer
7-11-14
numai viață numai farmec
nu numai ai lui Dumnezeu
nu numai ai diavolului
va interpreta înțepenirea
nemișcat și inconștient
cu membrele atârnând
nimic nu mă oprește
a continua istorisirea
în marea sărată a morții
izvor fără de apă
plin de broaște egiptene
și mai ales de cărbuni
8-11-14
nu zgomot nu mișcare
nu incident sala plină
succesul e numit divin
adevărații spectatori de teatru
mulțumiți de mulțumirea altora
întristați de tristețea altora
îl omoram cu mâna mea
la venirea nemților
dar nu-l predam comuniștilor
omul lui Dumnezeu
acest om minte
Satana ia chip de femeie
comuniștii și-au întors
cămașa pe dos
și țipă lozinci democratice
război pentru a învinge
politică pentru a construi
întreprindere pentru a reuși
accident rutier din cauza ta
stop cardiac în plină sănătate
sinucidere din melancolie
pedepsitorul personalității
aducătorul deșertului
făcătorul de vid
9-11-14
s-a ivit din același
principiu al subiectivității
mântuirea lumii
starea staționară
neagă stare inițială
menținând revenirea în univers
ce e fals și ce e adevărat
poartă asupra
îmbinării și diviziunii
rugămintea este o rostire
dar nu e nici
adevărată nici falsă
niciun om nu e alb
orice om este alb
există un om alb
în cele ce nu sunt neîncetat în act
există deopotrivă posibilitatea
de a fi și a nu fi
este necesar ca
existentul să fie când este
inexistentul să nu fie când nu este
nefericirea necesară
unității omului
cu Dumnezeu
participând la adevăr
este un moment
al ideii divine
râul curge în ocean
cu apa tulburată
de relele elefanților
bătut cu bice de fulgere
cerul plânge
cu stelele stinse
în cingătoare de fulgere
șirag de păsări albe
norul elefant pe cer
10-11-14
de-ai fi unul din dușmanii mei
încetează de a mai fi
în fața cenușii mele
publicul trezit
din nebunie îi va face
pe cei puternici să roșească
versurile exilatului din Tomis
ca unele fraze ale lui Platon
ca Dieu est en nous de Ronsard
din veritate în veritate
puteți merge până la Dumnezeu
care este veritatea verităților
sălbăticia plebeiană
și infamia curtenilor
își găsesc justificare în religie
devenirea neidentică
a identicului și devenirea
identică a neidenticului
din aparența colorată a sensibilului dincoace
și din noaptea goală a surasensibilului dincolo
conștiința pășește în ziua spirituală a prezentului
legea inimii se găsește
în ființa pentru sine
a conștiinței
11-11-14
în capul universului
sabei sarmați își duc izvorul
să-și potolească setea
nu culcuș în iarbă
nu umbră de măslin
alungat și din râpă
o aduc din orășelul din vale
dar nu pot să-i pomenesc
numele că aude căprița
să nu îndrăznești să uiți
fiecare din noi e Cristos
toți suntem răstigniți
acest individ singular
nu are decât valoarea
umbrei ideale
umbră lipsită de sânge
lege a slăbiciunii și întunericului
lege a zilei și a forței
principiul asuprit al ruinei
și al distrugerii apare la lumină
și este ceea ce are valoare
12-11-14
separarea fenomenelor
nu prin foc ci prin spirit
un sort de foc divin
în urma unui accident
Dumnezeu a pierdut omnisciența
și o reface prin știința umanității
procesul universal al lumii ar fi reprezentat
printr-un singur imens sistem de
ecuații diferențiale simultane
falanga în șiruri
arcașii prăștiași
să tragă în barbari
nu mai putea rosti niciun cuvânt
făcea semne unora și altora
capul sus semne din ochi
spațiile dintre elefanți
spaima călăreților
pedestrași călcați în picioare
a vorbi frumos despre Homer
e putere divină
care te pune în mișcare
zvonuri false
zvonuri adevărate
mai ales în război
în timpul mulsului
nu se grăiește nu se cântă
nu se rostesc măscări
concordatio complexatio
explicatio via negativa
coincidența contrariilor
sărăcia umilința pocăința
nu carne nu vin nu căsătorie
numai Tatăl nostru
au accentuat dualismul
sporind rolul
diavolului
străin predicator vrăjitor
rezistență persecuție triumf
tu însuți te-ai fi convertit
grecii începutul filosofiei
Hegel desăvârșirea
azi descompunerea
un gol al persoanei
o existență întâmplătoare
o mișcare lipsită de esență
lumea înstrăinării
eterul conștiinței pure
conștiința în două lumi
13-11-14
curtezana merge încetișor
femeia de neam speriată
servitoarea cu pași repezi
clinchetul bijuteriilor
alifii parfumate
vânt cu poala veșmintelor
depresia femeilor
când își văd iubitul
mergând alene
întruparea femeilor
celeste sub blestem
ori pentru a avea urmași
chemarea înapoi
cămara tainei
slava fecioriei
*
înțelegătoare scară
de taină cerului
gândind pogorând
gura ta cea de gând
tăcerea ta cea de gând
în luarea aminte
norule în chipul
porfirei porfirei
umbrește acea fierbințeală
sfat nespus
zid nezidit
brazdă nearată
văzând naștere străină
ne înstrăinăm de lume
mutându-ne mintea în cer
leproși curățați
diavoli sugrumați
credincioși împărați
ieșirea din ascundere
este ieșirea la iveală
în starea de neascundere
*
fie că trăiesc
fie că mor
eu nu sunt Osiris
nu spun să facem risipă de bani
și să construim atâtea trireme
pentru a ne păzi pe noi înșine
cei ce nu pedepsesc pe nelegiuiți
să nu aducă sacrificii
ofrandele lor să nu fie primite
i-a prins la o primejdie sigură
cu toate că sacrificiile s-au arătat
neprielnice și auspiciile funeste
*
în interiorul culturii
gândirea a apărut
ca o latură a înstrăinării
religia ne-a apărut conștiință nefericită
conștiința pură este înstrăinată de conștiința reală
esența este înstrăinată de existența ei
*
neispitire de nuntă
munte netăiat
pântecele tău m-a înnoit
roua pe lână focul pe rug
cuvântul cel dintru început
trecut-a umbra legii
din tine s-a închipuit
precum suntem noi
cel neîmpărtășit de chip
cel ce ține toate
numai cu voia
în brațele tale ca un om se ține
pruncul tău cu mâna sa
a cercetat vizuina cea
pierzătoare de suflete a aspidelor
din muntele netăiat
s-a tăiat piatra
cea din capul unghiului
nor luminos
al apei celei vii
ai plouat pe Hristos
îndoit în fire nu în fețe
Dumnezeu desăvârșit
om desăvârșit
Isaia dănțuiește
văzând născut din tine
pe Dumnezeu și omul
*
14-11-14
inima pământului
inimă fără vină
inima cuvântului
ajută-mă să zidesc
în negrăita fire
din depănarea litaniei
bunăvoința de rouă
trandafirul cel plâns
al întoarcerii de taină
ascetică neprihănire
nemărginirea desăvârșirii
cu trup de nestricăciune
*
este de prisos ori nu
îndemnul oracolului din Delhi
cunoaște-te pe tine însuți
contingentul semnifică
ceea ce nu este
dar poate să se ivească
Socrate este viețuitor
omul este viețuitor
în chip întâmplător viețuitor
tot ce se petrece în univers
este o dovadă că există
o providență divină
15-11-14
ne-am înțeles să ia cuvântul întâi cel mai bătrân
și apoi ceilalți după vârstă
cel mai tânăr era Demostene
omul acesta în care totul este vândut
chiar și glasul simte dezgust
și disprețuiește venalitatea noastră
aceaastă ființă fioroasă începu să bolborosească
mort de frică un exordiu obscur
fără să mai poată găsi șirul cuvintelor
când ne întorceam acasă din ambasadă
vorbi cu fiecare dintre noi
într-un chip neașteptat de politicos
nu știusem ce înțeles au cuvintele
de om imposibil de înțeles de cameleon
m-a făcut să înțeleg viclenia sub toate formele
unuia îi promitea să-i înlesnească un împrumut
altuia să-l facă strateg
pe mine mă fericea pentru talent
fu cel dintâi care ne lăudă și jură
în fața consiliului că el felicită cetatea
că a trimis în ambasadă asemenea oameni
legiuitorul îndepărtează de la
purificarea lustrală din agora
pe cel ce refuxă serviciul militar
pe cel lipsit de curaj și pe dezertor
și nu-i permite să fie încoronat
și nici să ia parte la sacrificiile publice
iar tu chemi în orchestră
pe timpul reprezentării tragediilor
pe cel ce a prădat dușmanilor templele
atenieni țineți seama de lucrurile pe care vi le-am spus
și de acelea pe care nu vi le-am spus și prin votul vostru
sprijiniți dreptatea și interesul statului
*
Bharata
semnificațiile pătrund în auditori cu ajutorul
interpretării verbale gestuale și temperamentale
oh toate lucrurile s-au pătruns de acest miraj
starea emotivă stârnită de un înțeles aflat
în armonie cu sufletul pătrunde trupul
precum focul în lemnul uscat
mânie față încruntată față schimonosită de
de furie buze mușcate mâini lovite una
de alta și brațe amenințătoare
frica aparține femeilor și caracterelor inferioare
provenind din vinovăție față de superiori
fiare sălbatice și codri pustii
vederea elefanților sau șerpilor
amenințările vremea rea
noaptea întunecoasă auzirea bufniței
se va interpreta prin tremurul mâinilor
și picioarelor zvâcnetul inimii în măruntaie
gura uscată umezirea buzelor cu limba
sila trebuie subliniată prin acoperirea nasului
crisparea membrelor corpului
stinghereală și junghi la inimă
omul dezolat are ochii scăldați în lacrimi
chipul și ochii jalnici de oftat
stând ca yoghinul adâncit în meditație
omul suspicios are membrele tremurătoare
capul aplecat privește într-o parte și în alta
are limba scoasă și atârnând chipul pământiu
invidia se ivește la vederea norocului
prosperității inteligenței și exuberanței
jocurilor și desfătărilor altora
beția este moderată ușoară și josnică
unii bețivi cântă unii plâng unii râd
unii spun vorbe urâte alții dorm
grija se va interpreta prin suspine
răsuflare anevoioasă zbuciumul
gol în inimă neglijarea curățeniei neliniște
descumpănirea se naște din nenorocire
vătămare frică amintirea unei vechi dușmănii
se va interpreta prin tulburarea tuturor simțurilor
mulțumirea înseamnă a te bucura de toate cele
de ascultat gustat pipăit văzut sau mirosit
ori întâlnite în cale și a nu te întrista de cele nedobândite
rușinarea se va reprezenta prin acoperirea feței
scrijelarea pământului roaderea unghiilor
pipăirea veșmintelor sau inelului
omul ce purcede la fapte nesăbuite
ca omorul sau vătămarea din lipsa de judecată
trebuie socotiți irascibili de către cei înțelepți
bucuria bărbaților se naște la atingerea celor de neatins
dobândirea averii sau reunirea cu cei dragi
ca și la împlinirea dorinței inimii lor
panica provine din semne rele rafale de vânt
ploaie foc elefanți turbați auzirea veștilor
bune sau rele atac al dușmanilor
aroganța provine din suveranitate
neam nobil frumusețe tinerețe
erudiție forță îmbogățire
se va interpreta prin iritare
dispreț dezaprobare nerăspundere
la întrebări și neacceptarea discuției
priviri peste umăr mișcări în toate părțile
ridiculizare vorbe jignitoare neascultarea superiorilor
și luarea lor în derâdere întreruperea vorbelor altora
disperarea la pesonaje de tip superior se va reda prin
căutarea unor tovarăși născocirea unui mijloc de scăpare
pierderea rigorii mintea dusă respirația anevoioasă
la cele de tip inferior prin alergare într-o parte și în alta
privirea împrejur gura uscată umezirea colțurilor gurii
somnolență respirație anevoioasă cugetare
visarea apare din scufundarea în somn desfătări senzuale
sau rătăcirea minții se va reprezenta cu ochii închiși
letargia simțurilor și vorbit în somn
resentimentul apare la bărbați energici
când sunt jigniți prin cei ce le sunt superiori
prin învățătură vitejie sau putere
disimularea întemeiată pe frică
se naște din fățărnicie înșelătorie se va reprezenta
prin dseconsiderare și vorbe în doi peri
violența apare când un hoț e prins furând
sau ca urmare a ofensei regelui interpretarea ei
se va face prin ucidere întemnițare lovire amenințare
certitudinea oamenilor se naște din înțelegerea
sensului feluritelor scripturi sau științe
interpretarea se va face prin instruirea discipolilor
otrăvirea slăbiciune tremurat arsuri
horcăit spume la gură prăbușirea
umerilor paralizia moartea
chibzuirea provine din îndoială cântărirea argumentelor
discuții în contradictoriu se va interpreta
prin ipoteze interogții deiberare planuri secrete
judecăți contrare cu privire la lucruri contrare
înțelepciunea e ceva bun
înțelepciunea e ceva rău
