George Anca: Personae

24 Aug 2016 by m.gurza, Comments Off

George Anca

PERSONAE

synopsis

 

*

ne aflăm în România latină departe de Bengalul de Vest

amănunte în invitaţia voie caldă cartea copiilor

data viitoare mă voi pregăti întru copilărie vara

voi mai fi poet şi bătrân până la moartea aproape

fără seamă schimbând o upanişadă pe treabă

avem loc până şi-n noi ne apucăm de iubire

ce atâta interioritate devoţională pe invers în infinit

şi substituirea harului permanenţei de mai sus

*

rarul şesului înconjur semănat a semăna

de răsare soare-n zare mama mea

apele sub râpa toropită beduin

prin pustia aplecată le închin

dens pietroiul gâtu-n zbor şi pulbere

ibişii mi-l poartă să mă spulbere

pletele pe spate de departe mai că

flutură de ziuă rariştea strigoaică

*

 reflexul de pace ca un rachiu în botez

întoarse fără întuneric stelele din nopţi pierdute

feţe de ceară încinsă femeieşte

fellow felah valah în împăcarea nisipului

umbra sinelui avatar unghi lângă unghi

craniul în explozie fiinţă dunei încarnându-mă

*

înalţi aproape blonzi cu haită

nici nu zâmbesc nici nu se vaită

din inginer regie din poezie tranz

privească-le ecranul Grigore de la Nazianz

Lautreamont neauzit în cruda-i

închipuită faţă a lui Budai

sunetul tău rostogoli vedenia cadaverică

trăznit bătrân în biserică

*

firma de ciment din Rio numai pentru curier

povestea rachetistului fără rachete aero

Jonas cu preferinţa de război a aviaţiei proprii

mă aflam într-un avion în drum spre Brazilia

credeam că vom coborî la capăt apă dintr-o stâncă

am citit promoroaca arborilor nu şi a săbiei

aproape o semilună neagră între albeaţă şi nea

sinergetice cărări spre valea de dincolo

vârcanul de la podul lui Crâşmaru cel de la ulmul lui Stroe

al lui Elefterie al lui Piţoiu vârcolul lui Rat

valea albă bună curmezişă rea rece roşie scurtă

strâmtă verde vânătă ogaşu’ cu galbeni

mascul muscal străgheaţa strălumină

râpa galbină roşie vânătă râul alb

piatra albă arsă galbină întoarsă limpezită

‘ngăurită roasă piscul vânăt râul

*

*

(RAT ȘI ANNA)

fiinţe depărtate mă ţin minte

Cri-ni-li-mem-na

ondulată zăpada

pe fuga şobolanului

zăpada albă ca zăpada

viaţa-mi umblă pe pereţi

 nespoiţi de alte vieţi

Rat o spală pe spate pe Anna în cadă

Ratana râneşte râtanii

ăsta e Thomas vindecând-o

naari din ishwara

luna noastră de vârcolaci

Annarta ascultase

roaderea sufletului

ea îi cânta lui du-te-n brânză

el îi cânta ei viaţa te-a făcut dură

uşi deschise oxidează

pasărea câinelui

nici Rat nu mai are timp

decât Anna tantra

se vrea Thomas dar mi-l rosese

în clubul închis

îmi pare rău de Rat rozând

sânul Annei spre a o salva

sânul tău avea un frate

la aniversare Anna se plimbă

cu spatele gol

ritm kathak amândoire

pe Chatra Rat şi Anna

se iubesc împreună-se

nu s-au mai văzut din depozit

la etajul şapte

sala de operaţie exclusiv vârcolacii

te privesc din profil Anna

tocmai priveam pe fereastră

mi-ar plăcea să plecăm împreună

ţări cu nori mai frumoşi

nori cu ţări mai frumoase

în cărţi ochi verzi

tasmanizat şi Rat

Anna darling

na hanya te

deschizi uşa

vine primăvara

pe la tine

o mie de grade în vârful ţigării

strigoii îmbrăţişează întunecimea

luna lunatică ronţăită de Rat

de unde să ne mai ia dracul

înjură Rat în curte

Anna a învăţat şi ea să înjure

eram în piele de tigru

acum sunt în piele de pisică

*

otrăvuri ocolesc prin vin

eu nu ucid ucid puţin

mă umflu-n văi de râs mă-nchin

şi porc îl fac pe Nastratin

voiesc în cinste mulţi să îmb

ce dacă trist mai ud un dâmb

cu lacrimile de mă strâmb

tot îl omor pe Năgădâmb

mă calcă slana pe un os

şi duhul prost şi mai vârtos

dar dacă ursul mă dă jos

sub roţi îl zvârl pe Nasmiros

sub labe-l zvârl pe Masniros

*

Transilvanie măsură

pentru aur din trăsură

o mirosul de răsură

îţi cântă în nări de mură

te iubeam când n-ajungeam

trenului la fum balsam

într-o luncă braşoveam

să fiu neamului de neam

m-am oprit m-am o distrus

înapoi sunt gări de sus

înainte numai nu-s

merg ştiind muri Isus

*

scriu aici în loc să citesc de rerum natura

sufăr cu trupul în loc să fiu liber de toate

însă mai bine să fie aşa mă sfătuieşte localnicia

în fără scris şi nesuferinţă că nu m-aş arăta nici morţilor

încă o dată aş fi bucuros de a compune în româneşte

o operă precum corbul americanului antibostonian

atunci unde-i fereastra mea noaptea s-o deschid

bustul în aşteptare şi vorbele crezute în sunet

se petrec în ţările mici altfel de păsări prin altfel de ferestre

dar s-or fi diluând în pământuri cu munţi visurile de geniu

lucru este înfăţişarea prin haine ascunsă cuminte

netulburată suprafaţă a frigului ori orei

rămasă şi făptura întoarcerii la de rerum natura

*

(ţigan în umbră)

motto

la picior la răşchitor

la trup cu seminţe-n zbor

cântă mort necântător

pelin din gard treci drum prăfar

altfel te gust la foi amar

stai porţii lui Mangon umbrar

şi caii lui să iasă-afar’

călare după oi sau ba

pârăul n-are-a mai seca

la piscul neted Tomiţa

fumează da descântă da

pe jos la-ntoarcere nu scapi

cu tufe nalte ca de napi

vei înflori în dinţi şi capi

o să trezeşti Mangon harapi

*

motto

acum că a dat

zăpezi Ararat

în ziua când mă bucurai

zadarnic lumii-i luai alai

spre prânz când m-am umflat de bun

greşeam tutun după tutun

cuiva să-i milui veşnic fes

din care ziua s-a ales

şi de-am umblat cu ştersul nas

ceream lung timp şi nu-l mai las

aveam n-aveam lene balene

iubita cu alean alene

o spumă spuza de pe buză

departe de a mea farfuză

să-ntreb cu suflet cine dus

m-a luminat măgarul Mus

el blând şi nevăzut nicicând

zvârle copite peste rând

când aş călători pe el

înfloare-ar coada-n şoricel

pisica giuvaer şi miau

n-ar trece pe-unde merg ori stau

*

motto

măturanumătură

seceranuseceră

s-a zis mă roagă eu tot mor

pasăre ruptă din picior

o cingătoare un uşor

doar dracului a nu mă da

pomana mea fiind a ta

s-a zis şi eu a mă ruga

stai nene uite nu mai rog

şi iarăşi nu mai rog olog

calc pe sub grâu să crească stog

la vară singur când mănânci

eu să nu-ţi fiu în ochi pe brânci

dar ce mai rogi până atunci

*

dar unde ai plecat m-am dus apoi

acolo unde nu ai loc de noi

din prag păstrate mirodenii

ca vorbele în popi la denii

pe uşă tot în nopţi de noapte

s-au stins în nas să mă adapte

şi înăuntru de al lor

m-au tăvălit ca pe odor

cocoşi sub luna de afară

din gâturi de catran cântară

şi fosfor penele revarsă

în ziua plăţii tale arsă

ci pietre n-o să mai scânteie

zvârlite-n gaură de cheie

*

ah ce multe trântituri

tălpile îmi aveau guri

pline ochi cu ce copturi

cu călcâiul arături

de la os din crăpături

zvârleam boabe să le furi

şi păduchii de păduri

ba în lemn ba în nervuri

până-n focul de răsuri

te puneam pe boi să juri

că peri negri n-ajung suri

de o nuntă la-ntorsuri

de-altă nuntă cu mascuri

de-altă nuntă nuntături

de pomeni firimituri

cu popi trei în bătături

*

împlinii 25 de ani

singur în  sunet

de concert

sau

n-am tâmpla plină

n-am tâmpla goală

şi

nevasta-n sfertul de veac nou

nu mi se dă cadou

căci

până mare să mă fac

n-a ajuns un sfert de veac

de unde

zodia de taur

seamănă aur

până când

înainte să vândă porci

acasă o să te întorci

iar

cine mă îmbată cu vin

de ziua naşterii mă ţin

odată

la împlinitul anilor devreme

nevastă-mea în gară sta să vin

pe drum i-am spus de cartea din poeme

ea damigeana o căra cu vin

oraşul vechi în turn ne-o fi chemat

străinii or fi prins vreo boabă olteneşte

Târnava tulbure s-o fi clarificat

dar altfel la un ceas urcam cum vântul creşte

*

teandrism

sunt mai prejos din ce în ce

de piatra-n praştie ca mine

schiază-n aripi ielele

sau rai cocoaşă de albine

de patru fraţi atâta mi-e

să curgă-n albii pentru cine

în negura din noaptea de

în vărsături cu stele bine

doar zgârciul piatra să o lase

prin vânt din patru-n patru oase

oricât căzusem vraf alături

şi moalele se mai muiase

aş coperi cu piei şi pături

văi până-n vârf să vii să mături

*

motto albia

şi în apă cornul neînflorit

mă va părăsi peste valuri verzi

adâncă albia noastră unde apa

lată se spulberă oriunde

pe mine m-a aplecat să adorm

prin prundurile cu ochii

din albia noastră adâncă apa

lată se spulberă mă apleacă

prin prunduri cu ochii închişi

sub florile cele mai galbene de cracă

şi lacrimi nevăzute lunci încarcă

împinse căruţele urcă la deal

şi nu mai am putere pentru osii

pentru părintele bătrân real

şi lacrimi nevăzute încarcă luncile

plutind la deal căruţele câte

le privisem cu trupuri în chinuri

bătute de păsări înecate aproape ori de bâte

în loc bat înecate aproape păsări

şi s-au tăvălit cu zuvelcile ciugulite câte

le priveam cu trupuri în chinuri

şi de la munţi în spumă bâte

îmi voi alege la trezire nimfa iar descolăcită

şi mult adio ţie unde eşti

până când în îndurare te apleci

să mă culegi mâncat de peşti

voi urma la trezire nimfa descolăcită

şi mult adio ţie unde eşti

până când îndurătoare te apleci

să mă aduni mâncat de peşti

*

eu îţi voi trimite

albele termite

cărţilor de vers

faţă şi revers

profilul de spate

bicelor dreptate

unde ondulate

stele prin palate

de-a posibili noi ca

infaustul Noica

ortoprimăria

de Sfântă Măria

treabă românească

ex ponto grăiască

seuri optative

supărate stive

ciobule apaş cu

şpalturi spre Ivaşcu

hai dricari noroc

locul fără loc

catren la patru

teatru-n teatru

*

spune-ţi groaza de pe groază

c-ai glumi în metastază

te-ai cu lustru în cântare

lacrima o coardă-n stare

atunci sună-ţi tâmp şi turp

ce mă surp cum nu mă surp

blestemă frumoasele

de spăla-ţi-vor oasele

mă distrugi mă mai distrug

cu duşmanul neînplug

ba în jug din sud în sud

verde frunza-n vastul dud

cum discută cu licenţe

de canale în Firenze

mă mai uit discursului

din puterea ursului

măsură fatalitate

de bătut când nu te bate

cadavre nemângâiate

de azi-noapte pe la sate

*

fără baston fără ogeac

blajin craidon în sat burlac

la una bine văduvă caldă

în ierburi fine dânsul se scaldă

în iarbă mare lumea îl ştie

o fată are văduva vie

cu ea odată domnul se-ncuie

şi se desfată şi se cucuie

 aşa fii bun ia-o nuntaşi

văduva spun că nu o laşi

copii nepoţi îţi trăiesc unul

s-a dus din toţi fii bun cu bunul

 o domni într-ale voastre mint

dar îmi aduc aminte cine

cu o mustaţă de argint

s-a preschimbat privind la mine

şi limba-n gura ca un ghint

şi vorba care nu e bine

l-au lins de-a pururea-n alint

l-au lins de-a pururea din sine

precum pierise în pământ

că nu vărsară-n deal la noi

de cine nu mă înspăimânt

pe strâmbături o domni o ploi

*

prin ţara aceea

trăiam cu femeia

eu doream să mor

ea murea de dor

aprindea feştila

până la Roşchila

de nu s-a pierdut

în acel ţinut

cei trei derbedei

turmele de miei

în lanţ cu urechea

Ştefăniţă Lechea

Urlăţescu Dan

picat  în Mardan

unul băştinaş

unul mintenaş

unul pride-l-aş

nu te-ntoarce jos

hai unde n-am fost

ba n-aş merge nu

Dumitre şi tu

luna n-a apus

câinii spaimă sus

frunze pân’ la brîu

coatele-n pârâu

copite şirag

pe un hotereag

de are urmaş

 el e băştinaş

noaptea să nu pleci

să-l găseşti pe veci

cum nu cântă nici

odihneşte-aici

sare-n ajutor

miezul nopţilor

se mai află-n vale

poale ale tale

de domniţă moale

culcată pe şale

oi mânate a le

regăsi agale

se mai află-n poală

umbra feţii goală

drumul nu se lasă

înspre nici o casă

cerul e colea

pentru nimenea

cât suntem pe pace

groază ni se face

şi părul măciucă

noaptea să ne ducă

ziua să ne tragă

din groapă de fragă

bieţii călători

noaptea de trei ori

bietele femei

ziua tot de trei

o să curgă ploi

să îngheţe-n noi

care-i mai întâi

fără căpătâi

va veni război

să ne batem noi

copilul de jos

ţipă în miros

dar tot lăcrămând

va creşte curând

şi-o să fie-aşa

ca la mumă-sa

şi a celorlalţi

prin munţii înalţi

că-n acel ţinut

n-am mai fi trecut

coboară cobor

de pe un picior

de cer fără nor

cu nemuritor

calea înapoi

despărţit de doi

poate voi răzbi-o

până-n fapt de zio

o plecasem plec

unde e înec

unde e întins

mai de necuprins

bate-mă să pier

de cuplu oier

eu fugit pe frig

doamna-n veci să-mi strig

una-n somn a vis

una-n morţi abis

una-n vale i-s

*

în ţara din vârf de ac

nimeni nu era sărac

daurit mort daurit

mamă stinge-te pe cal

în zăpezi necălărit

îngropat de caporal

ia-i chipiul de pe cap

şi trezeşte-l cu un ghiont

eu te voi lipi cu pap

când te-o rupe ca pe front

l-ai pupat şi te-a ucis

nicio vină la un loc

n-aţi avut în manuscris

şi-n tabloul de pe foc

stinge-te-n pace pe cal

poate bine a lovit

că sufla un caporal

peste pumnul daurit

pe o râpă sub satâr

colţi de piatră-n ochi să-ţi vâr

şi să crească fagul roz

peste pleoapă lângă boz

eu cu mâna pe mâner

să-mi pun pălăria-n cer

s-o arunc pe vânător

să te-mpuşte cu omor

nor de gâşte se oua

în ţărâna din şosea

dudele se scutură

în iască de butură

ninsul acelor de viespi

culmilor de sfori pe prespi

*

Ioana stă în cap

Sarafina trap

Sarafina plânge

Ioana varsă sânge

şi vor umple cana

Sarafina Ioana

în oraş trei trecători

şi cu trei atentatori

trei adânci şi trei cu trei

de trei ori arhierei

trei de pază trei în gropi

întreiţi şi interlopi

astfel Ion cu Ion cu Ion

văduviră anason

ai lor trei viteji urmaşi

fură foc în Caucaşi

într-o lună într-un an m-o

prinde de pe urmă Zanmo

Zanmo fata tibetană

ce am dat-o de pomană

într-un alt răstimp hain m-o

mai călca duduca Pinmo

Pinmo dosnica de castă

ce am dat-o de nevastă

după clipe din amvon m-o

prociti preoteasa Xonmo

Xonmo leneşa abila

de-a copilul şi copila

prea târziu şi ca nebun m-o

adormi sibila Funmo

Funmo roasă-n cărni eterne

de nasturii de la perne

gheaţa de peste Cocioc

mi se sparse în cojoc

în tavernă huria

o scuipa Veturia

crucile spălamu-le

închină-te neamule

ultimul moment ideea

de testament Salomeea

*

(1966 la ziuă)

la ziuă pruncul va fi trezit

tânărului i se vor pisa în blid

cele două priviri bărbăteşti

nescopite aşa cum mai eşti

dar cine îţi spune despre

el şi de tine în culoare de viespe

că nu aveţi aceeaşi putere urâtă

ce bine îşi duce viaţa pe plută

şi acoperă cu ea mormântul apei

în spumă o pereche se frângea

dinainte curgând şi cu plâns

picat peste celălalt dus

dar casa iezilor din piatră-atunci

a căpriorilor acum au părăsit-o

necunoscuţi tatăl sau mama

iar la întoarcere doi inşi

cel de pe râu sau cea de sus

cea înecată-ori cel nemaiajuns

străin cu o străină c-un străin

străină veseli iarăşi într-o

basma s-au strâns bărbat şi mândră

cine a rămas în faţa văilor

tăiat în secere când să se suie

întinsă între foi de ceapă

la îngălbenire

în munte nschimbat nici cu sfârşitul

la adăpostul streşinilor singure

cu grinzi lărgite-n suflul foalelor

cel de curând s-a cunoscut în sâmbure

până la umeri necuprinşi de noapte

fiul dintâi alungat să fie

să nu-i semene copilul drag mie şi ţie

amestecate minţile îi înjugă

la ziuă pruncul va striga strigă

tânărul din altă parte prinde-l-or

lumină din zemuri de ceapă

o tatăl din mână-l scapă

fratele urlă şi începe creşterea

după ce-l tăiase zadarnic secera

şi sfărâmată ceaţa neprinsă

nu se pierduse cu totul însă

tânărul de pe plută

caută femeie ştiută

ca apa-n care s-au scufundat

morţi şi vii fără de păcat

apoi pleacă de lângă mormânt

să vadă cum îi seamănă copilul frânt

 *

(1987 acest scris)

priveşte cu bune graţii

asupra acestei naţii

bucuria ci să cade

la o singurătate

stilul s-ar mai polei şi netezi

la gente latina

canto di Basilio Alecsandri

tradotto dal rumano

da Marco Antonio Canini

 aplauzele frunzelor

în înscrumitul Pompei

onoarea de a ne fi fost călcat

pământul de mai marii lumii

uite că în timpul evacuării

personalului din ambasadă

Manfred von Killinger a împuşcat-o

pe domnişoara Peterson secretara sa

după care s-a sinucis vide Clodius

îmbrăcată în mov de sus până jos

frăţie de moşie

vecin rumânie

souvenirs et impressions d’un proscrit

*

(1974 azvârle masca)

 azvârle masca de drac

îşi face semnul crucii

îşi lipeşte faţa de faţa demonică

umbrele se îndesesc le rânjeşte

îşi sfâşie faţa umbrele se îndesesc

atunci le joacă o pantomimă

aruncând masca

aruncându-şi faţa

stâlpul se rupe în mâna lui ca pâinea

taie masca soarelui în pădure

coaja brăzdată de feţe

masca lipită de stâlpul rupt

tăietorul îl taie în chipuri

umbre manifeste din Hades

îl taie la poarta raiului

taie sus pe dumnezeu

dintâi în jur sfinţi decebali

faţa mi-o acoperi într-un vis

eu am tăiat copacul măscarul coaja

stâlp cu mască pe faţă

ni-i închipuie strigoi

mască neagră pe trup alb

râde dracul salomeea

îi tăiase capul lui ion

râde dracul cap tăiat

pe un stâlp jupuit

retezatul pe albit

plânge dracul pe putregai de rai

tăietorul îl aruncă

măscarul nu îi cuvântă

măscarul e tăietor

dară stâlpul căzător

cade faţă la pământ

şi-l îngroapă duhul sfânt

nici măscar nici tăietor

numai trup de umbritor

sub umbrele de décor

arată tot decorul împrejurimii oarecare

şi stinge stinge stinge să fie mai tare

să nu aprinzi doamne lumânare

în ţeasta măştilor capilare

că un copil în faţă îi răsare

când nu tăia nici lemne nici în coajă măşti

tu să-l adăşti din mască din lemn să îl adăşti

şi cade cel mai tare din lume iar pe mască

şi stâlpul să nu cadă căci rău o să-l lovească

visa bărbăteşte săptămânile

munţi călătoriţi de o colombină

frântă de dragoste şi era de lemn

născută din carne aprinsă

spre a fi iubită cu ochii întâi

iubita iubita iubita

visa bărbăteşte iubita

şi în păduri călătorea cu toporul

tăia trunchiurile perfecte

până la stâlpul fără prihană

toporul îi amuţise dinainte

şi au pornit-o în sus pe o coastă

deasupra unde pădurile n-au fost

o de s-ar auzi topoarele cântând

peste tăcerea cerească oglindită în smoală

de s-ar auzi şi ele nu se aud

şi ei aleargă şi deodată adorm

pe după un arbore toporul ia chip de şarpe

şi fluieră numai pentru fecioara pădurii

fluieră frumos de pică roadele

în albia de fluier ce tăietorul o urmase

de s-ar auzi topoarele cântând

visase să se trezească din vis

se despărţise de durere măscarul

a rămas să-i fluiere acelui chip

înmiresmată sfântă mamă

cu sfânt copil ce din duh sfânt scânceşte

ci nu-l aude doar privirile îi urcă

şi se coboară numai pentru prunc

e pruncă poate şi poate scânceşte

de dorul ei când era sfântă

ca acum dar altădată

cu dumnezeu la faţă

măscarul măştile-şi vându

pădurea tăietura-şi rase

poate e timpul să vii tu

dar cum cu umbrele Cristoase

e un copil în fiinţa jucătorului

şi unul lângă el mai neplâns

să plângem noi sau să ne plângă cel de sus

şi poate boceşte omul de taină pe de rost

cel de nimic ştiutorul copilul frumos

un tăietor pe lumea asta tot a fost

şi-n ceruri suie vuietul pădurilor tăiate jos

şi bat topoarele nu să se înrădăcineze

în auzul lumii plânsul de domnul

măscarul calcă încet ca în vis

spre a-şi purta masca din urmă departe

între fluiere asurzitoare de moarte

măscarul îl joc jucat el în ultima mască

negru se înconjoară de demon

roşu în ochiul plâns tremură

feţele se scufundă în pădurile

tăiate de tăietorul de lemne

înainte de a descoperi abisul

viaţa lui nu s-a sfârşit

sau nu îşi vieţui sfârşitul

masca a risipit-o anume

s-o urmeze el însuşi până o întâlneşte

şi demonu-i surâde la răscruce

se înalţă stâlpul tăietorului

pe calea pe unde îngerul căzuse

de ce n-o fi vesel măscarul

când fâlfâie masca deznegrindu-se

cu ochii în aurie privire

bucură-te chiar de ar odihni în tine

duhul ce duh l-ai peticit

în pielea de bou în blana de miel

în păr de porc în cărbune

veseleşte-te măscarule

şi nu se veseleşte mi-a făcut-o

rugăciune să mă veselesc eu

când îl voi juca era şi autorul

de faţă acesta însă îşi rupsese o mână

uite cum îşi rupe omul o mână ca pâinea

 spunea eu îmi internez mâna în spital

ar merita să meargă la ospiciu

odată cu mâinile tale demiurgice

demoni îi curg din degete

şi spunea du-te vezi ce lume

se strânge crezând că eu arlechinul

doctor voi veni să îi vindec

dintr-o mişcare de sprânceană

o poveste cu un măscar i-am cerut

şi masca lui de pe urmă

ne-a luat vorba

nu s-a hotărât şi mi-a dat liber

doar se gândea la un copil

căra masca plin de frică

în profil o întorcea

era un topor să taie

avea dinţii ferăstrae

ia-l copile la bătaie

să mi-o pun pe faţă

şi să mi-o scot să joc

îmi spune

vrea să mor sub mască răpit

să-l îngrop îngropându-mă

şi masca nemuritoare râsă plânsă

faţă profil faţa mea

mi-e teamă s-o las în palme

ce teamă îmi e de o palmă tăiată

vă mai aduceţi aminte de măştile

de odinioară cinstite feţe

măscarul şi tăietorul s-au despărţit

masca singură lumina

se face faţa măscarului

bâta creşte trup

sfinţii se cojesc duhuri

apoi o ia din loc biata de ea

*

(1969 ascult )

 ascult ca-n toate serile cum povesteşte din Argetoaia

dacă aş întrerupe ceva tot mi-aş aduce aminte apoi

însă acum n-aş mai pricepe de ce demult

fata i-a spus în mireasă de rochie îmbrăcată

în rochie de mireasă parcă explică

nu ştiţi că eu întotdeauna dorm singură

astă-seară citi-voi un vers din Racine despre vânturi ce dorm

iar înainte m-am întors de la film numit dacă vântul

şi povestitoarea în aşternut se concentrează

cu o mână în dans pentru ochii mei şi ai soţiei

să înscenez cu întârziere de o secundă povestea iată o şansă

poate-mi răzbun aşa piesa mea jucată la telefon

pe o singură carte străvezie ţinută în degete de o domnişoară scheletică

a doua zi bărbatul pe vremuri

avea poruncă a se înfăţişa cu cămaşa pătată de sângele nepătatei

cum o să stau într-un pat cu acela fetelor

tatăl ei căsătorit o dăduse spre binele satului

fratele ei căsătorit a cules-o dintre prietene uite

ai să te dezbraci de rochia asta frumoasă

nu ştii a răspuns că eu nu m-am îmbrăcat aşa niciodată

în casa tuturor nopţilor mele bătrâna încearcă

să ajungă departe cu rolul dumeaei înseşi

eu eram mai mare ca ea m-a dus

în pădure la fragi şi între copaci m-a rugat să-i caut în cap

iar când cosaşii din poieni îşi încărcau fânul

s-a repezit cu părul încât săracii au strigat ho că ne sperii boii

fragi n-am găsit şi-am umplut atunci coşul

cu pietricele acoperite frumos i le-a dus

bărbatului şi el du-te acasă mai bine

boală ce eşti boala vacilor şi chiar fusese

în pădure mă gândesc dacă nu e o istorie

a unei preotese cu copii şi avorturi

şi din toate acestea pe urmă cu nepoţi

sau de nu-mi va aduce fericirea

mă gândesc de nu voi fi fericit

oprind întregi întâmplările de a exista

încă o dată şi să crăp numai eu veche preoteasa

să-mi sorb la miezul nopţii băutura

de baştină apa lui Thales paharnică

nici o preotasă ci cana

cu jumătate de gură cu muşchii stângi

să spânzur ce nu-i de mireasă

în respiraţiile femeii mele

întoarse deodată cu spatele

de n-aş mai auzi povestindu-se din Argetoaia

*

de la moară către sat o jumătate

kilometru neîncărcat străbate

un om care se întoarce din oraş

de departe ca din Munţii Făgăraş

se uită că e noapte tace

vorbeşte ce vorbeşte are de a face

cu o femeie nevăzută dacă

l-ameninţă pentru că-n somn de năduşeală-i leoarcă

la dreapta n-o apucă biserici aşteptându-l

în stânga îl opreşte neînvârtit pământul

tot la moară îi vine să tragă

dar n-o să-şi macine oasele dragă

ceva în mână o să-i intre oare

ori aşteptăm degeaba în coş să se strecoare

se crede-ntâi desculţ iubind ţărâna

hainele-i cad rămâne căpăţâna

pe ea gândeşte vântul să-l subţie

până va spulbera făină vie

încearcă pomii de n-au dat în spic

vrea-n braţe mamă-n braţe cu un copil mic

doreşte coasta el cu coastele s-o râme

mai bine decât mort în moara lume

lumina stinsă va păstr-o-n geam

pentru atât o viaţă cere de la ram

doar că-l trimite ramul să nu stea

râşniţa singură pe vreme rea

măi sarea ţi-ai luat-o păsări sunt

ouăle gata pâinea s-o frământ

haida că te iubeşte în moară satul mort

făină-n sac pentru ce guri şi eu să port

din moară către sat priveşte Gică

prin val de roată simte că se mişcă

iar uneori chiar umblă-ntre bărbaţi

de chelios morarul depărtaţi

ei toţi cu ochii la un cal deodată

din palme bat cân haia îşi deznoadă

morarul îşi întoarce capul

să ştie cine nu-i aplaudase calul

când colo Gică socotind

râdea că zgârciurile-n cal nu prea se-ntind

o ce plăcere viaţa aşa cum e

de ar putea trăi-o-n moara lume

ţigări pe malul bălţii mai demult

fumate scapără plase cu peşti pe fund

salina suflă-n ei pe sub pământ

gustul ţiparului cu cap tăiat mişcând

prăjit să-l tăvălească în dungă de mălai

 ca-n camera-ncălzită ce mai trai

*

nu mai fur nu mai sunt tânăr

o omenire totalitatea manipulării

chinină venină rozmarin zoroastrin

pe firul din funii cătuşa contorsiunii

mai când maica mâncând gaica nagaica

aşa şi vise nedigerate strigoilor salivare

ochiuri cu freză aproape ochelari

va sosi prisosi ruptura tendonului rotulian

cu bicicleta prin Creta cu asasini pe sub măslini

ceasornicul aşteptării doldora miere închipuită

dizgraţia păunului în ţipăt inestetic

profeţii din halucinaţia nimicului

scurgerea împuşcăturilor etnice

trendironic baterie descărcată în amurg

telegarii mai încet antropochinezie

fluturele în geamul cu merele verzi

două măgăriţe două vaci

două gărgăriţe doi raci maci

*

a face sex în România scrie

din ce în ce mai rară cununie

poate la yoga la o isihie

la botul calului beţie

cuvinte numărate pe sărite

cum taci în cimitir cum strigi la vite

copii în întuneric inimi auzite

lumina putregaiului ne-nghite

poate pădurea-ntârzie mai mergi

ce lupi a toate gâturile urlă

pe unde-alergi ca-n visele din cergi

şi te trezeşti urlând în turlă

uitasem din copilărie roata

cu spiţele aprinse după furt

şi-n vârf suită să aprindă gloata

nemaichemându-ne nici Ion nici Kurt

pe luna vastă coci cartofi porumb

când cărămizi cuptoru-i arde

şi-n cultul focului incumb

la ziuă cu irozii halebarde

cum nu comunică strigoi din noi

ce damă ne-ar primi onorul

albinele din buduroi

şi nu înţeapă trecătorul

de nuc tăiat atârni cu veveri

uscate coji cădeau prin nopţi

maica americanii cleveri

prin ruşii primi şi ultimi kopţi

pariul bâtei balalaica

la căprior naşul Ionel

carte poştală moare taica

apoi şi casa de răzbel

prihana m-ar ucide pe moment

m-am deznodat din moarte clipă

prin rece aer imanent

femeile tuşesc de oftică şi gripă

*

respect nu suferinţele nici hazul

s-ar mai schimba cuvinte ci de rău

ce să mai râzi ce să mai plângi macazul

înţepenit te spânzură în hău

şi dacă praful şi noroiul şi năluca

te-or mărgini însufleţire sfântă

nemaicitind Matei Ioan Marcu Luca

dar ştersul crucii goale cum le cântă

mulţimile biserica le-o-nchide

ori cei rămaşi pe drum ori cei din puşcării

sinucigaşii mâine ca aspide

traduse vipere viperării

cu faţa-n jos şi ceasul

înnebuniţi cocoşii

plecatul şi rămasul

turbară eschimoşii

*

când nu mai ai curajul rugăciunii

te-ai rostogolit până-n iad

cinstit de citostatice îţi cade părul

şi după ce-ai murit acelaşi cancer

altă societate în metastază pe sub cort

îmbătrâneşti te ruşinezi de domnul

nici instinct nici numai din laptele mamei

acolo în mormântu-i de-am intrat

şi icoana maicii lui de-am sărutat

la viaţă cu fulgerătură m-a purtat

şi cineva de sănătate m-a-ntrebat

Ierusalime zilele mele-n tine

întâi la Bethleem mi-a fost bine

prima închinăciune amin e

*

moara de persoane-ncetinindu-şi paşii-n sufletul râşnit

împărtăşind aceeaşi suflare norocul antistoic

ne aflăm demonii dinainte oamenii de pe urmă

tema morii în poezie roata făina de oase

apa scriam de tânăr din proza înghiţită cu ochii

gândindu-ne la cei ce s-or fi gândind de sărbători la noi

trist întors pe dos mai an îmi lasă tot prieten pe duşman

toate lucrurile ne sunt mamă ne-ar tăia glas de lamă

morţii se liniştiră vagului propriei dispariţii

nu tăietura gâtului nu generaţia cu pânze

nu luna-n alfabet nu conversaţia structurii ochii

alţi ani în teatru venitor al avenirii furb adormind

grăbindu-i-se în Nirvana de aproape şi Clelia

*

lupi traduşi după Dumitru

înecaţi în oi de citru

amânat răsuflet astru

în somnul de isihastru

nefârtatul înfrăţit

fârtatul fără cuţit

ai citit la candelabru

pe cumpărător macabru

lumânare rodie

picurată dodie

întomnări de episod

telefon la antipod

împrimăvăratul rac

îmbrăcat valahul dac

pe valută mântui treaba

la recepţii în Ohaba

Romulus cu drahme şatră

ne încolibează piatră

patru câini ace de brad

prin antropofag răsad

a vedea o pagină

fără de paragină

*

fie-sa e foarte bine dar pentru a scrie îţi trebuie vână

mai zburdalnică femeia ci fiica ei îşi adorase tatăl adoptiv

nu vrei să-ţi povestesc scenele ce nu ţi-ar fi plăcut

nici n-ai mai vrut amănunte despre pictorul de sâni

băiatul dintr-a opta văzuse singur filmul mai ales asasinarea

cu aşa teribili mai bine că-i venise fetei să plângă

amânata Alexandrie careva o să spună iar c’est la vie

masacrul vienez şi cel roman explicaţii subînţelese

scriitor minor călător major în Zanzibar apoi în insulă

sprâncenele îi coboară pe lângă ochi ea s-a măritat el s-a sinucis

*

ce ţi-e rădăcina prăjinii Gherghina la urzoi cu ghina

opera şi tata mama operata nu te mai da gata

geaba îmi oftezi somnului cu piezi mai bine le vezi

ce vrei fă cosoaie cu-ale mele zoaie zilişoare droaie

diluează-ţi fanţii la etaju’ Tanţii carul elefanţii

frumoase consoane repeţi în obloane raze caţaoane

*

între datorie şi patimă

nici un roman doar o cratimă

două egaluri viduşaka

lui Creangă punând Eminescu tilaka

bind altădată câte upanişade

când altcineva dinainte ne şade

mai cu noi ca din părinţi suferindă

umbra femeii pe faţa de oglindă

te-o plânge numai o generaţie dacă

descifra-ţi-se-va bătuta toacă

sâmbetele morţile copilăriile

încinse exorbitate amurgului pirostriile

ruşine cuvintelor nedeocheane

deochiului clopotele codane

story de intenţii razei postlunare

de cu poezia pală-n sinaxare

pălălăi prin prime toamne veri vial

codrul vâlvă vremii însetat de val

de vale din vale de din vale foale

stinse timpurii ne mângâie rafale

toate respiraţii şiruri de vieţi

arde-ne genunii cum ne şi îngheţi

*

în pieţe numai război

în războaie strigoi

în strigoi numai noi

în noi numai voi

în voi numai puroi

în puroi muşuroi

în muşuroi eroi

în eroi niciun roi

*

(King Henry VIII epilog)

zece la unu piesa nu-i pe plac

oricui de-aici câţiva doar drum îşi fac

să doarmă-un act or două alţi mă tem

îi speriarăm cu trompeţi blestem

vor zice zero alţii a-njura

c-aud de urbe urlă zeflemea

ce noi nici asta n-am făcut ci sire

tot binele-aşteptat a auzire

de piesa-ne acestei toamne

e doar construcţia de bune doamne

şi-or zice treacă ştiu că într-un vifor

ai noştri-or fi toţi craii nenoroc

de stau când salve cer femei la joc

*

cormacul împunge elefantul prin Torontal

ameninţare bronzul păstorilor

neînţelegerea propriei direcţii

fantezia adevărata devorare

cenuşa spulberându-te pe lună

exces de cosmos lamentabilitate

conştiinţa în fizică bioetica demografică

nestemă balaure pietre epidaure

numai să te spulbere

norul cel de pulbere

floare de ucidere

pe întredeschidere

ce asociaţie

fără nici o naţie

*

necredinţa fiindu-mi sine

sinele ia-l de la mine

tren încremenit pe şine

urcă fiinţele muşuroi

cum ţi-ar cânta din cimpoi

te petrecem pe la noi

şi noi din mare

din crucificare

iad sanscrit

de Dosoftei ovilit

Iosife tesle

taie-le iesle

prihană

infarct în strană

*

*

răscruce văruită

pământului copită

păcate ispăşite

surzite în copite

îţi spui pe decrepite

coclaure copite

citeşti o carte proastă

iei luna de nevastă

citeşti o carte bună

mănânci ridichi de lună

ieşi din pădure deasă

îţi faci nirvana casă

născutului durere

prin lucruri efemere

absenţă pură nenă-

scut întru nicio genă

buddha Comenius ci

tit Salman cu etruscii

nepăcătos la stos if

Maria ieslea Iosif

cum aş dormi şi Pirus

nu mi-ar poci papirus

cu mamă fără mamă

icoana doar mă cheamă

cu logos etos patos

pornit-am către Athos

faut rompre cet enfer(me-

ment) dam pe nici un vierme

Anastasia patri-

ciana de shivrartri

nu dormi de ura celui

de partea cui răzbelu-i

plictis declară mate-

matician Ipate

veghera şi acesta

mi-e martoră Precesta

încă un mort pe inimi

să nu ţi-l mai discrimini

etniile sfâşie

şi vântul pe câmpie

concilii vegetale

sunatelor portale

rar metafizici zorii

infarctului de glorii

cerneala mă înşeală

cu iapa minerală

ideile poema

ţi-ar mai şopti poema

l-a înţeles şi pielea

pe Nicolae Velea

cu capul în zăpadă

murind din Iliadă

în scrumul Eliade

nescormonitul vad e

în dodii mai vorbească

şi peştele din broască

arată-mi criminalii

pe Mara şi pe Kali

în ţara asta joacă

pe craiul orice moacă

acest oraş se surpă

cu lumea pe o purpă

cu purpura galantă

ce n-aş fi dat-o plantă

play boys întârziaţi’s

citesc angelus pacis

că unde-s doctoranzii

broscoii goelanzii

la mormoloci la moară

prin râşniţele sfoară

deci alungatul vine

ca să-l alungi mai bine

plăcea-iar să şi moară

la mormoloci la moară

nimic de-aici din ţară

 n-ar fi de nas pe-afară

cum să te vadă neamţul

că te-nghiţi Bizanţul

smuls laur osul măduv

orfanului de văduv

pe Buddha nu-l ucide

în zilele umide

râu peste râu sintagmă

vulcanul fără magmă

prin sate colbuite

sărută damf de vite

misterizează insul

insula dinadinsul

senecte onomastici

crăpi crucile de zvastici

în dragoste şi drastici

sărit un pom azi gardă

grădină şi nu zgardă

o lene japoneză

insecta pe faleză

ai mai cânta balada

aproape teravada

cum cine nu iubeşte

pe Buddha creştineşte

lingvistic românescul

fărâmă arabescul

doctrine şi religii

doar aţa mămăligii

te-nsingură natura

de tot te-ai da la dura

era mai sociabil

pământu-ne arabil

vom mai citi ziare

cu tuşul în cătare

ne-am părăsit altarul

cristosul şi tâlharul

n-aş căuta părinţii

paragina fiinţii

misterele tăiate

paralizii fătate

creionul şi hârtia

sicriul veşnicia

pui verzi în crengi bătrâne

cu sângele de zâne

amiază bucovină

învie-ne la cină

pe mâine dimineaţă

în obosită ceaţă

ţi-ar fi iubita dragă

şi sluga la dârloagă

vei învia Cristoase

cu zilele frumoase

când răstignita ploaie

de cruce se îndoaie

s-or bate-n cartiere

trei grindini congenere

mormintele cu funtă

roşită pentru nuntă

vândută tescovina

din toamna cu pricina

ţestoasa rozmarina

de dulce insulina

mutat din film în frescă-i

eidosul de-l plescăi

părelnicii magnolii

pe prispele de holii

pe regele cu fete

îl cântă un sticlete

mai roşii şi mai spânii

împăturesc stăpânii

batjocura de turbă

o primăvară furbă

vitalitate spaime

de dincolo de basme

crestată scara sacră

cu pieptul supt în lacră

nici mort nici o scofală

cu veşnic burta goală

natura încreştină

hindusă rădăcină

teroarea trântei tentei

drepţi sublocotenentei

doreaţi de ţuică şi voi

a Şiva turui-voi

creştin hindus budh poza

ne-o oglindi mimoza

eşti supărat o superi

nu eşti nimic ienuperi

cosaşii pscuiască

din mormoloci o broască

din cozi ei să concrească

 băltoacă românească

spre berze să stropească

ediţii rourască

ne-om povesti o glumă

cu umbra peste humă

te tai în săbii vide

cu blândă pe omide

te-ai plictisit de rele

prea crime între ele

te alinai în urmă

ori singur zen ori turmă

visa o bunătate

şi te trezeai pe coate

dacă-ţi trăieşte ţara

dacă apucă vara

de Vede-ntrebi religii

într-una a quadrigii

Gertrude pe copertă

vrea Plata o ofertă

istorii itihasa

învie-se terasa

Vezuvii teravade

tichia pe alcade

până să mori Cristoase

natura înviase

nainte ţi-o trimis-ai

creştinii hinzii isai

un Shakespeare Eminescu

la rigă boierescu’

morminte de-nviere

comune frigidere

simbol croit din zare

în sufletul cu sare

ne-am preumblat rămasul

pe sub coroană ceasul

mi se părea oraşul

cu mamă ciobănaşul

cei îmbrăcaţi de pază

cum se invidiază

opusă mângâiere

de sine viu messere

cât am gătit mănâncă

o hrană mai adâncă

trist Crist şi mama tristă

Cristina mai există

oceanele despartă

uscat de marea moartă

cum zilele prozodii

ni le vorbeam în dodii

ca lui Brâncuşi în paseri

postsinergetici laseri

prăda-te-vom de clime

preasfânt Ierusalime

prin secete de sânge

în trupuri a te frânge

nu te certa în stadii

aproape de samadhi

abia neadorminda

cânta Gitagovinda

Oceanul Indian şi

coafura avalanşei

bătrânul trântor aur

îmi cere pe centaur

bun de nimic nimicul

subţire borangicul

namthar kabun nainte

de nostradamic dinte

mereu se-ntorc pe gheare

sicrie de fanfare

am regretat tăierea

bărbatul şi muierea

schizofrenia păcii

nonviolenţa crăcii

la apă insolaţii

lansaţi-ne soldaţii

lin fetele trăgace

vibrând în carapace

mai bărbătească lipsa

din gnoza de-a eclipsa

dedus crepuscul mumei

cât zacerea anume-i

eşti viaţă ori eşti moarte

fiinţă mai departe

înfăşuri aer fumul

înalţă-se în cumul

schit spart pe după scaun

apocaliptic faun

repetitiv nimicul

bunica şi bunicul

ai observat conserve

în astrele minerve

o pasăre ne fie

noroi copilărie

o broască tiranie

şi mormolocii vrie

ce-a înverzit în ţară

şi zeii înfioară

le cânţi din os rahitic

şi poatmodern şi scitic

în lună câte-n stele-n

ţi-voi scrie Mary Ellen

n-ai dumnezeu n-ai rege

cuţite nici bricege

când nu te taie cutra

îţi împrumută mutra

te-ar întrerupe ludic

juma de lună budhic

juma romanul scotu-l

pe unde-aştaptă scotul

fotografia cură

în val de ştersătură

ţăran venise-n ţară

din mamă venustară

boier de viţă lună

cum numai se cunună

pe când îşi face partea

voievodală moartea

ne-n Napoli trei Ischii

oceanul peste whiskey

când moartea la fereastră

pe lacră nealbastră

ce voluptate tandră

petala de mixandră

învăţul deodarul

copilul de-a hotarul

buddhism în somn chinezii

Bercenilor amiezii

bătăi de kaliyuga

de-a ştiuca şi păstruga

hora de rău ne joacă

pe copcă samotracă

nu dai nu iei te sparge

cadâna din catarge

din plopii puf pe ornic

copii or creşte dornic

n-ar recunoaşte spiţa

mătuşa Joimăriţa

întorci pe mătăhuze

femeile lehuze

metalele torporii

zburate de prigorii

te unduie înaltul

pigmentului cobaltul

fobiile pitoace

botezuri de-a pitace

trei-patru peisaje

tu mai dansează paje

examenul ca popii

cu bonzii Caliopei

te-amuză rostogolul

nestors cu protocolul

crai funerar în piatră

sanscritizat la şatră

căldurile de-ndată

s-au înserat în fată

intrarea pe familii

topitelor familii

roman buddhist emine

scian Sicilii sine

sigiliu zâna zurui

nebunul în conturu-i

Pomârla secol salbă

împământare albă

cum dormi să te inspire

câmpiile asire

n-ai cărţi la ursitoare

furate de furare

murite de murire

azure coviltire

păscută slavă oaia

curtează ghionoaia

te smulge tot duşmanul

cu viaţa şi cu anul

îmi pare timpul rimă

de naştere şi crimă

cu nunta mai tăiată

potenţă niciodată

mai va la tinereţe

o ceartă feţe-feţe

respinge omul omul

de-a fratele cu pomul

la club octogenarii

îşi moleşiră parii

n-o să mai moară dacă

se naşte-n ţară dacă

semn c-ai murit vii lumii

 şi eşti doar moartea mumii

restart pe lungi arcane

scurtatelor catane

iar sărbători în dodii

adiţiunea nod i-i

îţi râzi sonoritatea

a ronţăi dreptatea

ruină muzicală

acorduri după gală

sărată amintire

de sânge-n cimitire

mecanicul cadână

o să-ţi mai taie-o mână

cu limba îmbătată

pe creierul salată

descrii din cancer luna

de-a sfera şi cununa

ne-am mai certa la zece

gloria lumii trece

emfaza de înconjur

cu dragostea mai n-o-njur

din singure ai grijă

îţi scriu pe câte-o schijă

ce-ai început revede

c-a întrebat de Vede

ţi-a scris buddha zici Rushdie

prin ierburile puştii

o viaţă vers şi varsă

păunul rufa stoarsă

s-o mai înece malul

sanscrit şi papagalul

nimicul rugăciunii

lui Buddha Sakyamuni

aşa şi colonelul

kshatryia-i face felul

incinerat la apă

comună nici o groapă

visat oricâtor rele

omorul nu se spele

i se părea de boală

în paradis vestală

*

BALADA PERSOANEI

în goană la Cernica prin codri ca de Goga

pe fluiere pedepse cu buzele de stuf

presopunctura morţii de noaptea până yoga

atâta tantră stângă încarcerată buf

te uită la alese nededublate tandre

bătaia-n procreaţii prin crizele de puf

*

de-ai pomenit cu undiţi o undiţă la Londra

şi respirai cu teamă a nu mai respira

pe câte zile vorba de peste om e fronda

cu scrisul de o moarte neomenească da

vom potrivi prin ciocuri negaţii de la stele

şi liniştirea rostul la rosturi mai aşa

*

ai pălmui pământul cu deltele prea grele

n-a plâns din sălcii forma precum bujor spre scrum

de-a sângerat lucerna din sexul mamei mele

să nu mă uit la tine ce-ţi povestesc de-acum

ciocanul se lovise de meteor bărbos

bătrânul vine-n vise prin iarba de parfum

*

coliva după-amiază ţigărilor încete

v-aţi îmbrăcat în verde aduceţi nechezol

se joacă Lăpuşneanu cu nu pe îndelete

butoaiele de-a dura diogenat guignol

muzeul ziduri groase ne ardem în regie

retras rial o lună matricolei ocol

*

metalurgii citite lămâilor tăiate

Jean-Claude Chauray din partea Sylvetei Israel

curentul vieţii france cu electricitate

sustrasă scrumiera ce nori frumoşi ma belle

mergeai prin senter stărui cer de pământ cerşit

spre tălpi misionare netrase prin inel

*

culori antropoduble unideterminante

de-a coreziduale-ntre grupe congruente

gest mare şi iubire treimilor lui Dante

rămasă dimineaţă zadarnicei Florenţe

egal de liberi drepţii de spate omofani

până la femininul fascicol de tangenţe

*

în ţară ţevi de apă sub nesudatul cort

o zi un grad de soare chaldeic iarăşi cerc

creştin sabat saturnul domn astrul la raport

din infinit colacul pe transfinitul berc

coroana scufundată în barbă Arhimede

filtrându-şi pâinea ţevii incestului anderc

*

nucleii cozii viduri deliberate grof

părinţi fractali pe foaie citească-şi fibre lucii

Hypatias optează o gender non for prof

de două ori acide plointe sfinte Lucii

memorii holografe pe piepturi ne răstigne

ziua de azi la mulţi ani până de ziua crucii

*

nucleii cozii viduri deliberate grof

părinţi fractali pe foaie citească-şi fibre lucii

Hypatias optează o gender non for prof

de două ori acide plointe sfinte Lucii

memorii holografe pe piepturi ne răstigne

ziua de azi la mulţi ani până de ziua crucii

*

ficaţii de ruină femeile arici

clasificate viduri sintaxa avatar

citit epidemie născânzilor colici

sanscrita de zăpadă cât mai aveţi habar

copiilor nisipuri deşertic a le cerne

desimea în torente memoria arar

*

pospaiul peste zero cu orele târzii

vom asculta balene în arsul porţelan

întoarce-te din flăcări pe sus cum te iubii

cuminte puritate frig danful puritan

arare brazde neaua nea maitre te delaşi

a duce lupta firul te costă şi un ban

*

la texte tropicale privirea se hurducă

o ceaţă înnăscută primească-te închis

vădită teoremă esenţial nălucă

ia miel din frig în coarne berbecului ucis

uitarea dezunită o corectezi în pripă

expresii pe coclaur zdrobite paradis

*

aţi înţeles aluzii mai mult de-o groază zic

la roata cu strigarea lăsatului de sec

lăsata mai amară pe ou de borangic

trezie mâţe zambii brânduşile-n Cioflec

clasoare timbre rare de-a geografia-n piaţă

şoşeaua ocolită să nu te mai petrec

*

economii de cheaguri blajinilor casapi

ascunşi în cape capul tăind la rime râme

să nu doară ficatul buldozerat de capi

pământul urcă-n morţii de gropi au să dărâme

deasupra nu e aer surâsul mamei hore

ce-or mai fi vânturat-o flăcăii mii fărâme

*

aşa şi ura scursă cu ochii sincer prund

pe sinceră colină aştepţi de mai devreme

parcă bătuse vântul din muntele Triund

la fel mă-ntorc plecării de vatră nu mai geme

cât arde porţelanul căldura mi-o mai lasă

rămasul pe peroane uitatul de blesteme

*

dactilice întreguri fractalii în ascuns

îi vrei în două fraze spre-o carte la vedere

doar haos armonia în norul ce ne-a uns

de-acum în două ore cocorul de ne-o cere

din vultur gheara plină de solz imaginar

mă vei trimite zării din două emisfere

*

din Teheran se-ntoarse pe două feţe zar

aceleaşi două fete o mamă şi un tată

războiul în ştampilă cu dus-întors ogar

Hafiz târziu primirii pe inimă ne bată

uitaţi de Eminescu precum şi despărţie

retuşul pe cel galben sub sticlă-nturbănată

*

ferice despletise fumatul o tingire

a soldier doar a soldier of the great war şi tot

pe trunchi lui Burke efigii steag alb în definire

că delfinariu spelul aşijderi asimptot

fractalizări terţine pe frig nezburător

muşcat comodităţii nerăbdătorul bot

*

de creierii de fete frumos baudelairiazi

cu anotimp şi pulberi de pubertăţi fractali

mai ning de miei berbecii vorbiţi cât să mi-i scazi

răspuns ba dimineaţă căţei imponderali

până le vine rândul uciderii de tot

prin hominizi lectura topindu-i mareşali

*

nimeni de-a fumul încă ruşinii de bujor e

cicoarea agitată ochioasei aventuri

pe sulf galactic geană pluralizând Gomore

ce ai în suflet raze cum nemintos înduri

putoarea gurii moarte de frate în oglindă

postum sărută dâra căţelei în călduri

*

trăind pe jumătate frumoasă de amant

frumosul pe o noapte decapitat în zori

pe vremuri focul veşnic iubi un diamant

la margine urdia din două părţi pe sfori

chip hipnagogic mustre-şi alfagenia dus

genetic vis postmortem visatele duhori

*

izvod tiparnic mâna păcat cu capul gol

postneoisihastul umil nebogomil

i-am scris cu verb din taberi şi fără de ocol

despuetor născutul în ziua asta ni-l

desparte după veacuri o dăruire hună

ia-ţi pravila de soră şi pravul de copil

*

aproape luni trecutul nici vedic nici avest

rimantă învoială în târgul spart la cap

ai obosit de vreme cu ţeasta peste ţest

aniversarea astmei în sumă alt harap

trei patru şapte zero cinci cu cinci

şi-n amintirea bărbii tăiate cu potcap

*

curg litere traduse din zvon de tamarinzi

puţine exemplare pământul şoaptei tras

cu duhul despuierii sub ţiitoare grinzi

din multele cuvinte ce sunete-au rămas

cad sunete cuvinte auzi cum nu mai cad

plângându-se neştirii în ochi de gol taifas

*

plimbări de primăvară stopată vină stranii

vizitatori că bine ori serioşi întrebi

organon trizomie cianotică duşmanii

Bangui e casa noastră ginecologi efebi

la masa arătată probabil mă aşez

m-o albăstri perdeaua ţâştindu-se la brebi

*

azi mierii albul mielei cu milă ocărât

din teze românească petrecere-n puteri

la curte ajunsesem şi nu m-am omorât

învii atrocităţii de-a literei muieri

măsea întunecată isterice pulsaţii

vreo vorbă mai de doamne ajută decât ieri

*

îşi vinde viaţa broaştei şi lanţul şivaviu

văd ochi de soare brumei o rupie un punct

şi nu le numărasei galactic vizitiu

prin patruşapte mia tarifului defunct

şi zalele păstrate concesii clasa-ntâi

lecturilor cu guildul pe unde râuri sunt

*

la Sighişoara ară ceasornicul în turn

ţărâna primăvara zvântată la Zagreb

mi-aduc aminte forme pe urmă nu mă urn

şi criticul chirilic şi Ionel nebeb

scurtata de şantaje dantura coafurii

prin roţi incinerându-ţi îndrăgostitul gheb

*

aritmice calende înjunghie-ţi condurii

din prima zi de moarte a mamă te iubii

leu chinezesc sub farduri nipone şi injurii

banalizează fraza cântaţilor de vii

îl împuşcase câine îl jupuia bocanc

tabelele din Texas cărbunii sindrofii

*

în faguri garanţia peste o oră mie

în treisprezece două te-abaţi cu Blandiana

apoi ori de-ale noastre ori doruri de ordie

rimează operatic înconjurându-ţi geana

de tânăr scrumul pipei în fum ne începum

epuizate cercuri pe după Ramayana

*

litanie nonsensul ademenitei mente

înfăţişare bhangul haşişul nebăut

răsară-ne deasupra-ale fumului amprente

şi gaz şi galaxie picteze-ne scorbut

un croitor un dinte frumosul pentru mort

ce-o fi în mintea urmei românul acolut

*

puţini amici pe punte de sine invers bord

orizontala nulă smintiri meridiane

priveşte ceasul rece cu acul către nord

mi-e dor de certuri de-astea ori vorbe transilvane

de vânătoare puşca un singur agronom

primul secundul contra-şi uitări mozambicane

*

bâlci simetrii noetic persan bazar urât

de-a frumuseţea noră măreţe urâţenii

pe cine dai parale pe cine dai în gât

jurasem elocvenţei anexe de ţipenii

familială gioie de joi azi vineri stop

ferestrele nici vara noi iarna-n sloi de genii

*

corn rupt demisii gineri disimetrii betel

din totdeauna dragă în discontinuu trist

corecţii de distrugeri cancerizat penel

rimare englezească american cu mist

rereading Henry Taylor cu Pleşu după Noe

dom’ Balaban o vorbă halatul de chimist

*

lăsat-a sec de sânge ogorul lui Agar

sămânţa predispusă apocalipsei vechi

înşiruie-te câine cu ceaiul pe afar’

din vis mirosul gurii-l borăşti trezit perechi

te-mpinge năclăirea neauzitei unde

îţi strigă sora strechea copilă în urechi

*

latinităţi traduse obrazelor imunde

de-a orient păsarea tristeţii genă lung

romantic mâzga-n preajmă ficatului abunde

de două ore-acasă prin zloată n-o s-ajung

clasifică taclaua pe două zile-avans

nici opere complete nu le-aş citi de Jung

*

pe schelă turtureaua eseuri se întind

o carte necitită mi-eşti domnule pe cale

rimând nu Beckett Borges Cioran ci Rosalind

că şezi şi cugeţi bade nu numai şed ce hal e

năuce bazaconii fudulă fala stoarcă

Aristotel nescrisul secretul în taclale

*

zidirea descusută năucă de perete

de oase osii cărnii nedormitând mai an

plăteşte telefonul vorbirilor în cete

de-ai prefera alinuri departe de liman

deja trecut şi nu ştii mai bine te-ai întoarce

vaccinul aripi coastei de câine scoţian

*

lăsată shanti-n pace şi junghiurile-n pax

pe urmă-n vatră dodii păstrate bătrâneţii

semn de mustaţă rampa cu minimaxul lax

mi-e dor de toţi uitaţii perechi întreţineţi-i

suplinitoare-n centru copii de vidii caste

schimbându-şi rock pe rocă spart capul cântăreţii

*

lianţi în prima oră la pauză adaste

convorbitorul zorii trecuţi prin uşa vedei

cu namaste pe bune înaripate coaste

bătrânei mai orfane de fii şi mame crede-i

şi testament şi taxe chitanţele pomană

la morgă cere-n ceruri reci braţul Andromedei

*

pe lume nici un lucru accentuat de-ai mei

cu moartea după mamă cu moartea după tată

strepezitoare seceri prin roua de costrei

puţine păsări poze pe aripi niciodată

litanii persiflate prieteneşte norii

cenuşa glosă mâine-n mansarda îngrecată

*

fărămituri pe stofă purtată fără glorii

s-ar văicări brădişul de broaşte gol de tine

şi se mărită luntrea cântându-i roata morii

expresia de sine audio terţine

nici dragoste nici milă prezenţă la o parte

ce oameni disponibili la răul ce ne ţine

*

intrat gol puşcă-n baie ieşit îngheţat tun

schimbat la săptămână pe vânt iradiere

tuşeşti vinovăţia fumatului tutun

văzusem ieri pe Rică agale-n bariere

ce-ar fi însurătoarea-i la gară-n bibliotecă

pe maică-sa întreab-o în taină şi tăcere

*

în dumnezeu aramă entuziastă runa

din Edgar Poe în muza duină şi tradu

mai de familii zeii pe apă gen Varuna

apleacă-te corpuscul pe undă şi te du

pe Marioara-n gară închipui-o a iarnă

te-ai dus la-nmormântare de ieri şi până-acu

*

ascultă gelozia din fir a păr cu fundă

o vrabie cu hruba pe vârful piuit

fereastra îndomnească potriva-ne iucundă

sărac şi anul ăsta pe când m-am ramolit

tot vinului de Hios băut cu patimi joia

tomistă ante-tâmpa astâmpărul roit

*

smuls pe culoar femeii fârtate mă aleg

credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici

citat din Eminescu să nu mă ardeţi neg

verb masculin prefere berbecii hemisferici

din una-n alta strige-şi a strigă vraja amne

ziind cerneală spală în flacără ori clerici

*

întoarcă-se văratic trăsnitul din tării

dator cu două palme femeii ochi nepoţi

deschişi a conversaţii şi veşnic cicorii

pe cupa de familii pământule pe roţi

puţină apă seara amurg tumori învie

învârtitoare veşted pisania cu hoţi

*

când voi traduce ritmul bisericii asculţi

zidarii din povestea deschiderii de veac

de se grăbesc la cruce că nu te mai insulţi

răceală răguşită magnoliei pe plac

famelice ardenţe prin zdrenţe cu demenţe

femeile cu apa murgoii fără lac

*

deci sufletul cu pricini femeii de servici

i-l copereai revistă postumităţi cu foi

mai netăiate umbrei dus cucul de pe-aici

paralizată mamă bătrână fără voi

cu părul încă negru la şaptezeci de ani

pomeni furate tatăl şi lupii plini de oi

*

fereşte-te ferească divinul de mai bine

particulelor frigul furnicilor un tom

ci blocului istoric cruci neoflorentine

semn mens imensă iasmă anomul hrisostom

icoana măr şi ceapă ardeiul alcool

alege-te din racii adâncului bonom

*

cum greul existenţei păstrăvi puţini a prins

brodat pe nelucrate atinsul piept de-o mamă

răspântia cu vinul tăriilor prelins

aeronave Dasein de două ori panamă

lectura pastorală naturii pân’ pe Rin

de limbă lungă stinse magnolii te reclamă

*

pe frunte bindi radix cărării de-am urmat

cu ochii vermionul în părul miresiu

punându-şi foc Ravana în sud şi Durga-n lat

în gâtul gol al caprei de sânge să mai fiu

arătătorul roşu pe frunte cu amprente

prin sacrificatorul părinte peste fiu

*

ţi-e mâna parfumată de floarea ce-o striveşti

monseniorul scris-a statuia vertical

jalonieri cu steagul plutirii fără peşti

cocrocii leat potcoavei de crabi fără de mal

oceanul pentru peşteri rachetele-n greşeală

aglutinează scheii genezei de shimal

*

hortensiilor ceasul de-acum până la tril

bujori cu albi în locul putrid ci castelan

că inginer organic de calaican copil

aripa scoicii Vishnu sub coji de nuc tavan

dulceaţa lânii capra împunselor burice

întoarsele icoane columnelor colan

*

stejarii de-a pictura tuberculosul hău

însingurându-ţi eul la liber presupus

întreabă-te mai bine de cum ar fi mai rău

un nou Attilla Josef ţi l-am citit pe sus

tradus din româneşte în româneşte Nero

tu baţi vântule baţi tu povestea de nespus

*

cu tantra biblioteca retrasului condor

aşteaptă-ţi transformarea neaşezat în ţinte

perdeaua tril de vază parol îndurător

de-atâta ţărmuire de-a frunzelor plointe

cu liniştea urării pe jumătate fum

tăindu-te alarmă pe ornicele sfinte

*

însângerate cuie prin crucile de lemn

ce foc te vizita-va compară-te cenuşă

ai delirat cu somnul pe viaţă mai solemn

pe când de voie vedic visai de auruşă

zeiţa Usha-n uşa pridvorului cu zorii

nemaitraduse doamne nici înţelepţi din guşă

*

întinde-te de-a latul uitărilor cubiste

călca-te-ar vaca neagră întoarce-te împuns

alternativa vriei de-noapte-n zile criste

povestea de alături ascult-o îndeajuns

cu aventura schiţei de sine ignorantă

pictatul casnic mirul pe frunte nemaiuns

*

cutare cută nume de electrocucută

te rezemai benignă apoi pe scara largă

şi azi trei maci Saturnul inelele-şi strămută

ampicilina nopţii ţigăncile pe targă

tarabele proscrise de flori la nevedere

certaţi-vă tradiţii interogaţi visargă

*

mi-e îndurată barca alergică pe ape

ciuperca de otravă ai săruta-o-ntâi

ce n-ai fost niciodată răpind copiii în cape

m-aveam cântat de păsări în somn la căpătâi

năvezi de somn pe viermii cu borangic postum

tranşeului oglindă vioară pe tămâi

(sfârșită balada persoanei)

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi

Comments Off
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Statistici accesare

Online: 0
Vizualizari : 11511

Ultimele Comentarii