George Anca: Ruda (poem)
de-acum în soarele trovant
maneaua roade carburant
de-atunci şi viaţa codobea
mai bea dansa bora ma nea
colon başold turco-ţigan
şi roua stelei pe bulan
aşijderea pe blat cablat
pe la morminte de-am umblat
copii în discoteci un sat
mi pare te-ai italiat
strigarăţi India prin nat
din Marte Carul Mic pe lat
coprins cocoş televizor
pe România în cuptor
cu alambicul picător
calamitatea calmilor
schizofrenia florilor
prin noaptea stenografilor
că scrisul mama Grafilor
ori mama dracului Delors
ce nant garant trabant Brabant
cu Sadoveanu bea trovant
urdorile dolman dansant
cocoşului iradiant
pe când şi vechi decasilab
îmi pică frunză baobab
prin verde năpârlirea old
a şarpelui fără milord
croncani spăsiţi sadea sădi
a uşurare păpădii
răspundeţi-vă cocoşii
de drag şi domnul doamna lui
o face bine sub gutui
a domnul universului
şi doamna tot a domnului
de ochii schizofrenului
schizofrenie mamă du
şi stenografa Xanadu
pe ring Sinatra tranzitu’
ba fulger paratrăznetu
peorii orhidee zoaie-n ku
amor în coase-mă tunică
da’ mintea ţi se întunică
cosiţa stângă ochii fripţi
înţeapă-mă eucalipţi
croncanii raze zorilor
munţi deşelaţi fiorilor
discopatii comorilor
flăcăilor cocorilor
chin antic fato un sufi
ţi-ar suferi şi îngerii
străbate-te euforii
depresiilor pandalii
cu vocile a prăpădi
manelele de păpădii
în discoteci peste copii
chimiilor crestomaţii
ori educaţii arămii
aromei apele dobrii
oranta şantier cobrii
coboară cobră cundalii
pe troliu fetei frenulii
calcină-mi însetaţi sălcii
din puţul peşte cu osii
sosii în mânuri manelii
buricului de pe câmpii
o taină boala cheful grauri
stricară pere tai coclauri
adormi în cripte fumuria
comemorare geambăşia
mă ţine minte ţigănia
de când cu ochi copilăria
pe fie-ta rara blondă
la brunul anacondă
din prune boasca nopţii
cu stelele nepoţii
calame colorate
în clame de păcate
încape-ne iertate
ori fata lumânarea
în Rădăuţi vidarea
a clan necomândarea
plăcerea afânarea
afină finisarea
naş finul naşpanarea
lucerna numai marea
lătrată cu spinarea
conspiră şi sudoarea
de lene lama sarea
ah aere castrarea
schizofrenia carea
din antic sai şair şeic
la caviarul din buric
kavi poet născut hindus
din transă unde ne-ai adus
cu fata toarsă şi pe fus
cu ochii-n vocile de sus
de nu din dracii lui Iisus
cu dumnezeu stenograrus
astfel buddhistul presupus
ţi-arăt privata omnibus
tot guguştiucul neapus
care tuşind strănut tungus
nu-ţi ardă cardul paraplus
cu dimineaţa muză nu-s
înghiorţului cu dans răpus
a se vedea contor mai sus
cotorului de ars porus
cu Por pe corpul corpodus
pliant sahib înscris onor
aceluiaşi bolnav ponor
din când în când uşuitor
mai trageţi nasul la picior
cât eu îmi fac de scriitor
plecatei tot sfătuitor
normalei neîmbietor
psihanalist de dormitor
răcişi porumb pe cărpător
mai care şi răciţilor
cârmeşte-mi palmă Pulman or
via Torino românesc
până-n Florenţa ghioroiesc
nuci denşi ocol de secetă
schizofrenia pregetă
neconversat exemplu şui
neindian studentului
olecăit oftatului
tot bietul guguştiucului
o climă calamburului
lombardul bradul balului
balaurul calabrului
tezaura rudeanului
pe Ruda nerudarului
de-a porcii talianului
în gaura ţiganului
pe ţurca hoţomanului
în ciocănelul hanului
izlazului hartanului
hram bâlciul iataganului
mardaua nici căzanului
destinsă a cârlanului
ce iapa armăsarului
de bun erecta zarului
zadarnica zadarului
preţăluirea harului
vitalizarea carului
cinstit o noapte ars manea
corabia mă rămânea
pe ploaia zilei pe sub stea
pe cruce poză maică-mea
în horă singură cu ea
şi ochiul de n-o mai plângea
pe după mort a ne vedea
copaia a ne legăna
nu ne-ar mai naşte nimenea
cum auzii prin India
născuţi şi morţi pe loc dărâm
aşijderi pietrelor tărâm
a ierburi nemai de la Râm
masonerii coloniale
manelelor vase vasale
cu mama-tata-mare-n poale
la căprior şi cărţi poştale
din est războiului matale
arhaice trădări rafale
cu morţi de ţară feudale
răspunse nerăpusei zale
nuntite moarte sororale
ori şi mirese ancestrale
până la sfânta draci matale
guşate raţe în sanscrită
ori broaşte greaca o mărită
nu guiţaţi obor de fraţi
în roua fără împăraţi
înfumuraţi dezrouraţi
de tu mă luminezi eşti soare
de mă-ncălzeşti îţi dau sudoare
plutească-mă o raţă
pe cât mai sunt în viaţă
sărim ce auziră
Orfeul fără liră
o zice Gige Nicu
din Parkinson frăţicu’
ne-o tunde tac-to frate
dog te roşi muşcate
ferise sora mea piron
în bârfa tată histrion
cu fata goală sub castron
de-o gelozie neutron
în Castri mic dejun poltron
a reciproc para peron
e vorba de trezirea von
comatul comei în amvon
nu Cogaion nu Albion
încoace pe alibion
nu v-aţi trezi aş scrie tot
ce altfel o să vă înot
concrească sepalele
să ne zvânte balele
vă ridice poalele
şi fetei domoalele
ce pe dominaţie
a fortificaţie
paragerminaţie
tantric atru de aratru
nu pe trei şi nici pe patru
Dante-n baltă broscolatru
tema cu ocol în Ruda
dantelată paparuda
în manelele de-a uda
via Telemac mahmuda
vană şură paraşură
din Parasurama sură
părul negru de răsură
tresărită şi arsură
numai stingere îndură
ci viaţa de te fură
aibă zgaibă a armură
domuri stelele s-au frânt
şi sunt verde pe pământ
am de-ntors paralele
neamurilor a le le-
gumi sucursalele
grajdul fără vacile
colastrelor zaci-le
şapte metri apele
omului cu sapele
în pământ claustrele
goalele austrele
case coperişele
grase grişagrişele
vinete patinele
patimă retinele
crângul salaminele
gâzele gâdinele
gadinile minele
sibilne cine le
dormiţi ai maicii bivolii
ai nepri către Tivoli
ba înapoi mai bine
în viaţa mărăcine
învăţul sângelui la sân
cu cap tăiat de omul spân
neînvierii tot hapsân
credinţa iar să mi-o amân
pe cine-ţi suferă te crezi
în inundaţie cirezi
îneacă-se olatul
şi sufletul de-a latul
se primeneşte natul
matale şi cumnatul
până vă vine leatul
egalul şi bărbatul
martirul şi umflatul
cabirul şi gealatul
de-aş mai urâ o viaţă
iubirea stor ostreaţă
a story precupeaţă
un avion nici ceaţă
la pruni cu Vlaicu aţă
Gherghinei eroiaţă
se pierde lumea hoaţă
nu şi dumnezeiaţă
astfel Satan Ilie
şi-a scris pe cochilie
sunând din scăfârlie
mă lasă sub tichie
în capul meu nu-ţi fie
de cap fă sătănie
că multă streche scrie
bâzâtiura vie
cântată ciocârlie
visată free frenie
beată purecie
parâmă parâmie
îmi stric duminica la fix
iubirea sub ori peste chix
de cum doreai perfecţion
perfecţiune ba Ion
filosofai nu te simţeai
ţărancă în părinte rai
mă-nvârt aminte loc parent
nu-n Trento nici înot Tarent
la şcoală piatra scrisă
lichenii recipisă
sub nucul foşnet misă
pe subiect la subiectă
că societatea nu-i abjectă
obsesiile ei nu tu
le scuturi pe ce te duru
şi mumă-ta să-ţi lase note
citirii domnului Chijote
cu cine a vorbi de leac
turbincă soacră prepeleac
am râde nu ţi se întâmplă
cu părul revărsat pe-o tâmplă
am pomenit n-aş mai glumi
pământului cu îngerii
mai bine să nu văd plângând
pe nimeni şi să râzi în gând
grozavă aură tristeţe
din dragoste şi colindeţe
învăţul arderii de tot
biserica lui Savaot
că unde să te duci aduci
o melodie pentru cuci
colaur colombina
tresară-mi carabina
trăgaci solar ruralul
înnămolire Graalul
mugeşte vedic vaca
filosofii carvaka
mutaşi în spate cheful
să nu vadă Areful
schimbarea te desfundă
zburată şi de fundă
oriunde e potrivă
de nebunie stivă
nici de autonaştere
n-ai mai avea cunoaştere
ce-ţi trebuie delase-le
cu moalele şi oasele
la nervi mai greu treci te repui
prepusului ba pulsului
duminica la popă
când nu e pe metopă
de probă nama steiul
scurtându-ne temeiul
zăpadă iarbă punctul
Egiptului defunctul
pe cine însoţirea
atrage nemurirea
carisma lecuirea
uitarea pritocirea
ne ţinem de sintaxă
când nu îngroaşă taxă
italieni examen
ţiganului de famen
o toleranţă bravă
cu muntele pe navă
a soarelui povară
ne încălzească ţară
în piele avatară
ai cui ne vânturară
corcire şi papară
necunoscute speţe
mai nu ne da bineţe
calamitate calme
obârşii de sudalme
ambiţii fecioria
Sibiului cu vria
umezeală ah gazon
gazului de pe patron
clasă de siberion
schelălăie-mă afon
soba surpă fum genom
cărămizilor sodom
prelungirilor de gnom
ancestral neclironom
iarba asta casta basta
iarna creasta pederasta
nu mai fie de cu d-asta
crucea veche şcoala şi
urzici ne-or cocoloşi
în foile colivei
colivă de colivii
la nucul oliv lovii
nici pelinul nici porumbul
pelerinei nu-mi rup bumbul
cuscră ce răscăcărat
e Gică neclopotat
vezi blănile grele cal
din copită canibal
clopotele din părinţi
scuturate de cudinţi
greco-rusul imitat
prea târziu neîngicat
din înconjur merele
cunoască-le erele
asurzească sferele
greiere sanscritele
azi-noapte manelele
oprite de-a stelele
hei vacă fire-ai a
cutăruia hei ha
ciulini eroii ra
pănuşa albăstrea
Ochioiu Chiva Gligor
a latinească vigor
ce brad şi ce mai caişi pe
din nouă sute şaişpe
mă-ntorc din drum din calea
bisericii valea
copilul zidit altar
pus la loc fără şalvar
comoara fără salar
la cutremur sfinţii cui
depictaţi ai cerului
unului ba doiului
treiului îndoiului
bisericoşi a crede
pe cale ca în vede
cu lumânări nevede
ce vineri sfânta mare
vorbiţi la lumânare
tovarăşi camarazii
uscându-se cu brazii
deşteptăciunea sacră
ţărană piatră acră
pisanii răzleţite
nici văduve nici vite
păscute latinite
în Durostor leite
garant corist durutul
păciuitor tăcutul
tăcerea o garanţă
răzbelul prim de-o Franţă
gutuile năpădul
din zarzăre zărădul
ce-mi povesteşti mi-e geană
închisă de pomană
pe ce mai inspiraţii
departe sunt Galaţii
Ion Creangă mai aproape
omonimii pe ape
cu prune pe hârtoape
şi mere la agape
raţelor de peste cinci
botoşeilor opinci
cantica pe şarpele
de deznoadă harpele
clonţul glonţul laurul
laura balaurul
casta gurii talpa furi-i
ori condurii din pădurii
arde-mi palma intifadă
brumă prunei din ogradă
pe Gresarea Moesia
rotunjeşte gresia
apele pământ nisip
brâncuşească-ne la chip
daltă arcă bizantină
carul stelei aur tină
cheamă un cameleon
amarantului craidon
când şi tai taică turist
foile de acatist
zorilor traheele
nebuniei feele
de la dumnezeu a da
maica domnului iada
faur graur papagal
cu distrugerea aval
voiajează porumbiţa
porumbelului cu şiţa
n-ai furat borcan copil
de la fabrica pistil
cearta că te făcui tâlă
de viteză doar în sâlă
cortul dreptei ce mozaic
indianului prozaic
zuruie-mă zorule
odorul omoru-le
camăta contreze-ne
strepezite stepene
slăvile certezele
aminu-ne depene
a minune ţepene
patru dharma darul har
ţuicii fără de pahar
cântecului tributar
tribalismul tatuar
cratima între hambar
de care având habar
n-ai un ban în buzunar
că ce-mi trebuie şi vot
îl mai dai iscariot
domnului că savaot
busuiocului cu tot
petunindu-te tarot
popii zidului azot
pe-al copilului osmot
cu altarul de chivot
hai impresii da’ duium
convertit busuiocum
carantina malului
cratima realului
cetina cvartalului
orele Aradului
când şi dharma calului
poala elefantului
Slăviteştii graalului
uite-te din trei ardei
focul coasei pe costrei
cu tăierea horj în trei
capătă din capete
să nu te mai scapete
spada spata chinuie
chinorozul chituie
padişahul Padeş pâr
deştele înţarcă ţâr
bună dimineaţa nuc
în Nucşoara te apuc
întrebat preţul din suk
numai ţie ăl trabuc
narghileaua nu flaimuc
înflorirea de caduc
ăl din caduceu haiduc
haidamacul ba Ionuc
stilul ducă mă aduc
dacă-ţi spun mă miluie
şi la ce nu siluie
repetiţia coronă
brevităţii ne întronă
cifra ultim biograf
catagrafic pe zaraf
calmă armă cocoşez
roşului nemaienglez
te sculaşi de dimineaţă
inspiraţiei paiaţă
fără de discuţie
rişca nea Rişcuţie
cantorul Pocuţie
lampadar Iacuţie
da-mă damă dolomit
domului ne domolit
ah format devorator
rotitor a rotisor
o plimbare cu motor
de români înroşitor
mortului lenevitor
cositorul de mohor
bătătorul de Tabor
chilipirul florilor
carapacea neicuşor
crăunitul numai dor
ce te arde puişor
şi mai greu şi mai uşor
de-mi zisesem greuşor
răsărit în grâuşor
schimbă limba sabia
Vicina Corabia
descinge-te talia
ţi-o strânse Italia
capătă canalele
nemţilor analele
supără tercirile
de cu fericirile
versurile biblia
sibilele trivia
cetera nu ne era
streşini Transilvania
castru tot Lombardia
pe Toscana Sardia
verse-ne ponoarele
cartier popoarele
ziua de la revedere
vorbelor din tombatere
porcilor pe reverbere
numără-te boxule
bicicletă moxule
mopsule small-pox-ule
avem ave de pe nave
cosmosurilor bolnave
meteorilor tot lave
plânge-mă cu supărare
de eşti fată de pe mare
ce poveste de comoară
ia un par şi mă omoară
cântecele indecenţa
florentină nici Florenţa
mă dau iar cu găeştenţa
Râmnicului nici demenţa
am o libertate n-am
viaţa ce mi-o încântam
petreceam în bairam
cu nepoţii nepoţeam
ce transcrisă revedere
vedelor pe dromadere
o dexteritate vere
de te lasă şi putere
şi nevasta coliere
zică din urzică mur
iederei de Pompadour
franţuzească şi mireasmă
şi italică miasmă
românească la agheasmă
din grecia cu fantasmă
veresie fantezie
scapă-mă de frenezie
vorbele mă clatină
până-n clipa slatină
cu potcoava datină
mă resorb în secetă
spre toamnă ce pregetă
rupe cuiul norule
frontul dezertorule
carul mare sorule
fânule răzorule
călare amorule
bobule boborule
globule globulele
de-mi spuneai petunia
busuiocul cunia
guiţai Panonia
muşcata begonia
rumegate viţele
mânate oiţele
muştele halviţele
pe şoseaua Drăgăşani
găsii o pungă de bani
mai la Olt mărunt duşmani
şi vreo nouă mii de ani
în trovanţii gologani
treci pe trei parastasani
pe la târgul de cârlani
mă observ cu înţeles
m-aş culege m-am cules
pe ales din nimicesc
înţeles înţelepţesc
la o notă mă opresc
şi cu nuntă mă silesc
robule dumnezeiesc
la icoană arabesc
resculptatului ionesc
tu şi cânţi cu numele
să se surpe humele
susure-ne năvile
foile din Glăvile
că-mi sustrăseşi lăvile
pe miroase tăvile
cartea moartea ia-mi-le
să nu plângă mamele
certe-ne surorile
să oprească morile
în concert manelele
poleiască schelele
de ţiţei belelele
băile cu ielele
şalele inelele
taliei şrapnelele
de-a italienele
anzianhienele
ghem corlata moş Vasile
cu vorbirea în azile
bărbilor peste gorile
moaştelor moşite grile
cară-mă Olteţului
Luncavăţ isteţului
apa muzieţului
ţepuirea preţului
karma precupeţului
patima iubeţului
rutina mistreţului
râtul ministreţului
cortul nătăfleţului
orzul mălăieţului
cultul perieţului
cuişorul leţului
dănţuirea deţului
joacă-mă la cărţi tăiat
şi mă trece Calafat
bate-mă la cap lumini
de mă sting din rădăcini
de-a dura de-a berbeleacu
dumnezeului al dracu
din fum indianu dacu
din fumaşi tutun aracu
blasfemie punct cu acu
taie-te columbilor
mătasea porumbilor
‘neaţa şi tu Nelule
jucat alunelule
că mă scriu cu vorbele
înotate ciorbele
rimele mecanice
lainice neharnice
potolite horele
duse choeforele
umbrele duhorile
preseze-mă florile
ce plăcere-a putrezi
fericirea hărăzi
am de gând să mă reped
îndărăt şi nu biped
trilobiţilor matale
să te şuşotesc la poale
mai înceată dania
cu împărtăşania
sângele nămol de fraţi
bobilor nedivulgaţi
am să caut Amsterdam
în biserici fără hram
rezidindu-se calam
te împrăştie arşiţe
arşiţei Euridice
tu boboaca eu răstoaca
popa nu ne bate toaca
aliajul peste bronz
Milarepa contra bonz
din Rodin şi nici Brâncuşi
Michelangelo pe uşi
Dante şi Petrarca vechi
deschizându-ne urechi
cifru stâng rotund hiat
potopul în Ararat
amintirii trilobat
păcăleală împărat
mici contraste retezat
munţilor dulău în lat
bicicletei din lătrat
clorului nitroglisat
găliganul Goliat
biblie cât m-am tasat
şi nici n-am mai respirat
Picu Pătruţ m-a chemat
ca şi anul celălalt
că nu m-am antonapnnat
mai a bulgăr de croat
coroiat încoronat
dura nici la Gâltofani
mierea la tangenţi râtani
invers pe memorii dani
veveriţelor pifani
învierea ce pedeapsă
Brahma paria la coapsă
viaţa ce mai pedepsire
trupului perdeluire
sufletului mortuar
pe cenuşă nici mortar
oh macabre macabeu
te fumez în gineceu
nici bărbat nici apogeu
samizdatul scarabeu
în părere derbedeu
paranoic de spudeu
monoton monorimon
Uppsala cu bastion
talion italion
cursă curse ichtio
vara vărul Ilion
cu Traian troian pe tron
ţine-mă petenţă pantă
să nu mă fărâm la jantă
oasele ponoasele
casele păroasele
bărbierimu-ne la ras
pâine la iconostas
sărutarea de pripas
icoanei de am rămas
ce vă scriu nu ştiu să scriu
că nu vă făcui pariu
gratis paria de viu
nu vă şterg emerg amar
nemurirea ca la kar
te priveşte palicar
ăla scrie calendar
rama sita în sătmar
nu se împăcară iar
ungurene miorene
apele sugrumă mrene
te catolic diastolic
diasporă apostolic
peste mine şi mongolic
cine pune mâna face
tu ce vrei în carapace
nu zici întărâtă drace
nu e crimă ba o fac
pedepsitului darac
împăcat bun simţ că-n rai
dinadins te cert pe cai
du-te tu cu caldul tău
căpială tăntălău
mă apără ucigaşa
de-mi cianurase ogaşa
dacă nu că nu te scoli
fără o cafea bemoli
în acustica claustră
vineţie şi austră
hârburile smălţuite
certurile mai trăite
nu porc nici atâtea vite
nu mănânci de canibal
scapi de val de mal vamal
d-aia şi medicamente
morţilor adiacente
viilor mănânci placente
eprubetelor recente
norma sură murătură
alergia arătură
în Biharia harbură
harababură sub bură
o gură suburbă ură
garagaţa pe răsură
nu vorbeşti blestem să-ţi dea
în foc băută cafea
aşa n-ai tuşit cu voci
mă omori şi mă provoci
poartă-te frumos boboci
n-ai mai scris în trei şi soci
nici în limbă nu visez
rotunzimea pe crestez
candidă la tindă carte
din războiul de cu moarte
prăpădită în genune
suferinţa de cărbune
zicând alimojdie
mă întorc în drojdie
budele respectele
agonii expecte-le
veselii rejectele
ritele sanscritele
vitele mărite-le
pe zi euforică
dorică bosforică
lambda lambada ba da
grătarul Oltenia
la raţe că te trezişi
vieţuirea fărâmiş
aş mai toarce parce hârci
harcea-parcea roase cârci
nepoţilor peste pârci
cum te cheamă zmeule
diavol dumnezeule
şi pe tine diavole
dansul de pe tavole
doamne nu mă mai chema
pe numele dumneata
aţa-n ac nu gaura
doamna o mai nimerea
ce urâtă bătrânea
neînstare de ceva
nimica de înstărea
de ce s-o fi omorât
că frigeam plăceri carât
asta e şi nu mâncarea
plăcerea de frigarea
repede tu cu oastea
coastele mâncate-a stea
vă aud în scris căpşuni
n-ajung nu lângă cărbuni
nu de soi şi vezi că uiţi
neplăcerilor desculţi
şi mai lasă-mă prostii
fleicilor pe pirostrii
mai strănută râd ca Nae
de-l lăsă Veronicoae
lasă-le mă de muieri
ducă-se-n ziua de ieri
noi ne scriem stângi dureri
şi fără de mângâieri
iar te doare capu’ Petre
o cafea tutun de pietre
da’ aseară ce tot beaţi
cu certare către fraţi
şi copilul stat târziu
de contrat contrasul viu
mă adorm pe la mijloc
versului pe poloboc
te târăşte brevitate
intenţionalitate
vezi că te bârfesc copile
bunicii nopţi fără zile
pune-le din miez pe scurt
că timpului nu eşti furt
ah în pile împilare
dragostelor nestelare
ba o zodie de zestre
şi nevestelor palestre
împărate n-o tăia
gâtului miresia
ştreangului de miluia
ce compui pe trei coloane
te-oi citi în galioane
juventute pe coline
drăgăşane vin divine
cam ca mama Veta vast
năbădăul în contrast
brevitatea perifrast
crampă campus de balast
ne-om elibera canari
din hareţii uliari
parpa de o purpură
harpa de o hurpură
Dunăre se tulbură
noi de pe cap le lipseam
şi nu ne cabulipseam
clanţa uşii clănţăneam
pijama cu dosu-n faţă
scrisul de azi-dimineaţă
nu e plictisită maşi-
naţia se dă cu naşii
ţi-ai adus pantaloni lungi
vremea toamnei să ajungi
să plăteşti şi pantalonii
o clătită a mamonii
mă bate un gând să nu
mă duc bibliotecu’
şi în faţă de cu fapte
mă face cafea cu lapte
nu mă laud nu mă scot
din al scrisului socot
Nanku give me pant Pantiuşa
cum te mai strânge cu uşa
de ce blugii îi calc blugii
ce e nebunatic glugii
fă-i dungă mânecă lungă
călcătură să ajungă
că şi eu sunt ramolită
fata nu mi se mărită
nu eşti tâlă soru-mea
râdeam de mama-Anica
cât de proastă că pârleşte
fiara blugilor la peşte
la guler n-ar fi pe burtă
mai jegos cenuşii turtă
numai astea cam aşa
lasă-l până-n India
pui ziar că se pârlea
aşa maică se ardea
pui hârtie canava
a cochetă ce proptea
are el metoda lui
chiar a indianului
hai că merge el da da
dichisit a te holba
eşti meticulos sadea
să arăţi a perfecta
pe aici nu se călca
blugul că se bulbuca
dă-te băiatul să stea
bine şi stai acolea
vrea să i-l pui cu alai
doamnă croitor ce n-ai
fier de călcat în Chenai
submarine pietrele
ne mângâie ghetrele
ca focile vetrele
mările nisetrele
animal planetele
să le vadă fetele
şi să-şi facă ghetele
de mi-am scris peretele
musca nu brabetele
buşite ziarele
să-le-nghită raţele
compoziţii întrerupte
de plecările la lupte
a te inspira-n travalii
de conducere de Vali
care poate să şi vină
că nu e nimeni de vină
să o ia şi pe babiţa
platagelei jurubiţa
suprapusă amintire
pe floare de cimitire
mai alaltăieri altire
camăta ca mama ta
înjurată de tata
repetiţie deseară
şi mâine a doua oară
vălure-mă lucernă
cancerului nu cer nă-
ravul pravul prăfuit
aerul de adormit
ce ne-o fi şi aromit
mai în urmă necizel
ore hoituri de măcel
câtă depărtare
temporală tare
nevieţuitoare
fuga pe cărare
de n-aud şi intervin
mai ermetic mi-e venin
ne ducem la Frăsinei
să nu intre mama ei
de-a murit printre costrei
împăcată moarte parte
de o floare într-o carte
şobolan de umbră zburzi
pân’ te-or roade grauri sturzi
m-am dus ca să mă întorc
să mănânc carne de porc
inutilă datină
fără iar o slatină
pot să beau cafeaua ta
Frasineii spovedea
Gigi cu banii stătea
să fie totu’ gata
când vine-ăsta să ne ia
auzi vă pui şi o sticlă
de apă de la Costică
pesticido tâlo cia-
nuro noro de acia
prin estetică la van
paravan de năzdrăvan
ce filosofii de-un ban
voi transcrie sem oltean
semialtitudine
fiul rectitudine
pe luate statele
cu aerostatele
foile de viţe Eve
nici avute nici aeve
merge-om oameni capre oi
sub gutuiul din Milcoi
ar fi bine-acolo mă
slujbă astăzi de n-o fă
cântece de dumnezeu
spovedind pe corifeu
puf de piatră voiajor
guşii zbor la selector
trandafirul alb în nor
firul ne la vorbitor
păstrătorul păstrăv c-or
să vă dau faţa de masă
pe ziar cu ce se lasă
indianul în melasă
a citi soarta buhoasă
buhuhoasă de dudoasă
că duioasă o fi joasă
maică ai venit a fiu
la care şi răbduriu
să mergi să nu căpiezi
până seara catanez
a plâns că a treia oară
de se-ntâmplă o să moară
să nu te mai duci la moară
am obsesie cu moara
de-mi plăcu romanul Mara
mor după transilvăneni
care-ai mei care mireni
dumnezeule poieni
ungureni în Vaideeni
cu vâlcenii mioreni
ce zile are şi popa
nu mai intră-n Europa
săgetată şi coliva
ochiul din fruntea lui Şiva
Noana scrie acatistul
să ne lase anticristul
câţi bani ai atâţia dai
că pe ăilalţi nu-i mai ai
scrii cât dai atât citesc
nu mă mai acatistesc
numai două nume restul
nu mai urcă Everestul
zece mii o zi o sută
o citi cu banii plută
asta numai să ia banii
că ne vin americanii
târg nu mai religie
mai acasă ligii e
popa să citească ască
boască iască rourască
de visam sanscrită bască
limba flăcăruie doască
nu Maria Alexandra
Maria alta mixandra
Dumnezeule de-i ştii
pe toţi când erau copii
dac-aşa e la botez
p-ăl mai sfânt îl înfiez
cu pomelnic toate frez
popii mor pe meterez
te pe re pe te re pietre
Gheorghe Vasile şi Petre
şi acolo ce scrii morţi
să le redeschidem porţi
aici era părul
musculeţ nu mărul
acolo mirezul
mireselor crezul
vom catadixire
vaideemăpire
din izlaz atlazul
din taluz talazul
ieri iconostasul
şi cu parastasul
maslu vasul leagă
latră saramagă
zisa idioată
idiosincrată
uşa a crăpată
ţeasta calafată
că necunoscută
alergia plută
iar că mă o moară
mu lemurioară
crampa de leurda
cramponează urda
joaca în contencii
hortensie trenci-i
mă puseşi de sursă
betelgeuzursă
că nu se venise
Indiei chalise
poate şi plictisul
plicul compromisu-l
compromisu-l-a loc
de-l pierdui pe Balogh
schim Calist alas in
Delafras din frasin
ce vă povestise
Ghelasie clise
florilor ce îs le
pâslarului pâsle
pârga de parâmă
părul măr mă râmă
nervul mă columbu’
că de ce-l mai umblu
la soacră Popescu
mamă-sa lopeţi cu
puşchea măturoaie
de la jigodoaie
în ţărani lentoare
lene călătoare
paraghicitoare
palmelor popare
am urlat a cobe
degetul în Kobe
ce oraş ne taie
gust de cuţitoaie
———————–
George ANCA
21 iunie 2017
Bucureşti
