Cuvânt și iubire

PARTURIUNT MONETS, NASCETUR RIDICULUS MUS
(Se opintesc munții și se naște un șoarec ridicol)

În ziua de 5 Noiembrie, 2017, cu surle și trâmbițe Oraganizațiile Ne Guvernamentale din România au căutat să declanșeze un nou val de proteste destabilizatoare în România.

Cu circa zece zile mai devreme pe rețelele de socializare publică, mai ales pe Facebook, dar și prin twitter și e-mail, au fost trimise apeluri, ”pronunciamentum”-uri și scrisori jăluitoare în toate părțile. În esență a fost declanșată dimensiunea “militară” a OGN-urilor. Cu riscul de a repetă trebuie să menționăm din nou “modus operandi” al acestor ONG-uri.

În primul rând trebuie spus că aceste OGN-uri nu apar spontan. Ele sunt puse la cale și plănuite cu grijă de oameni specializați în manipularea maselor, a stărilor emoționale de masă și care în plus au o agenda, intenții foarte clare. În jurul unei “idei”- camuflaj sunt adunați tot soiul de oameni, racolati din rândurile celor imaturi, celor blocați intelectual, al îndrăgostiților de idei fixe, și a celor care sunt în orice moment contra, scandalagii. Aceștia constituie masa de manevră sau, din nou repet, ”imbecilii utili”.

Pentru plănuitele demonstrații acești “imbecili utili” au fost mobilizați și scoși în stradă. Dar în ciuda enormei pregătiri logistice, a numărului nesfârșit de “apeluri”, numărul celor ieșiți la tărăboi, ”la revuluție”, a fost mic. După datele furnizate de organizatorii demonstrațiilor în TOATĂ țara ar fi ieșit în stradă circa 50.000 de oameni. Aici însă trebuie să fim foarte precauți. ”Organizatorii”, atunci când își socotesc oamenii ieșiți la acțiune, folosesc întotdeauna sistemul de numărare a lui Ghiță Pristanda: numără de două și trei ori și socotesc rău. După regula folosită în toată lumea, numărul propus de organizatorii, din capul locului trebuie coborât cu 30%. Deci putem vorbi de circa 30-35 de mii de demonstranți. Este un număr infim raportat la populația țării. Dar deși infim cererile lor erau grandioase. Nu se mulțumeau să ceară un anume lucru, pur și simplu cereau “alegeri anticipate” și “guvern nou”. Adică mai puțin de 0.10 la sută cerea anularea unor alegeri generale, ținute cu un an în urmă, și la care s-au exprimat prin vot valid circa cincisprezece milioane de Români. Dacă asta nu este impertinență mă întreb ce poate fi.

Este de subliniat că TOATE formațiunile politice în opoziție au sprijinit aceste demonstrații. Numărul infim al celor adunați la zarvă arată că apelul la populație al opoziției, aleternativa lor, nu este luată în seamă. Dacă orice asta ar trebui să îi pună pe gânduri și ar trebui să îi facă să își dea seama că obstrucționismul de dragul obstrucționismului nu este o soluție. Pentru a fi credibil nu este suficient să spui nu, este necesar să spui de ce și, mai ales, să oferi o alternativă. Formațiunile politice din opoziție, până acuma, se dovedesc incapabile să ofere o asemenea alternativă. Dar dincolo de asta trebuie răspuns la întrebarea cui folosesc aceste demonstrații și de fapt ce doresc să obțină cei care manipulează OGN-urile și prin ele pe “imbecilii utili”. Răspunsul nici nu este așa de greu de dat.

Pretextul demonstrațiilor îl constituie foarte moderate ajustări la sistemul juridic românesc. Mai exact lămurirea mai clară a relației dintre puterea legislativă, executivă și judecătorească. Aici trebuie să fim foarte lamuriți.

În orice democrație rolul dominant îl are puterea legislativă. Celelate două ramuri, judecătorească și executivă, au mai mult un rol subordonat și cumva de supraveghere a unor eventuale exagerări ale legislativului. Dar din nou, ca emanație a voinței alegătorilor, legislativul are întotdeauna rolul prim. Ramura judecătorească își păstrează libertatea prin măsura inamovibilității magistraților, dar procurorii, și aparatul judecătoresc trebuie numiți de legislativ, căci legislativul este ales de popor. Acest sistem, al numirii de către legislativ, este observat și respectat în toată lume democrată. În această direcție și pentru a anula exagerările privind “drepturile” ramurii judecătorești, sunt propuse modificările de justiție în România. Aceleași măsuri au fost luate și în Ungaria, Polonia, Cehia. De fiecare dată aceste eforturi de a consolida democrația au fost protestate vehement de către Bruxelles și de cercurile legate de el. De fiecare data aceste cercuri au cautat sa declanșeze mișcări stradale. De fiecare dată au eșuat căci nu este acceptabil ca într-un “stat de drept” legea să o facă strada. Ne putem întreba, de ce? Din nou răspunsul este simplu.

Cercurile de la Bruxelles și alte “puteri” apusene, tratează țările Est Europene ca pământ cucerit, ca protectorate și colonii. Pentru a avea o “fațada” frumoasă, acolo ei doresc să fie un soi de democrație de decor, dar fără dinți. Iar acești “dinți” se scot organizând puteri “paralele” în stat. În mod concret existența unui așa zis “judiciar” de capul sau și peste legislativul care singur este ales. Existând două poluri de putere, autoritatea “colonială”, le poate juca după vrerea ei. Atunci când aceast fals legislativ a fost dată în vileag, cum ziceam, în Polonia, Ungaria, Cehia și acuma România, acești “protector” intră în panică și declanșează “demonstrațiile” de felul celor la care asistăm. Dar aici există un pericol pe care “protectorii” nu l-au luat în calcul: poți minți doar de atâtea ori, poți înșela doar de atâtea ori, poți striga “lupul la oi” doar de atâtea ori. Asta s-a întâmplat acuma, cu voia lui Dumnezeu, în România.
OGN-urile și “imbecilii utili” au tras, dar au tras pe lângă.

———————————

Alexandru Nemoianu
Istoric
The Romanian American Heritage Center

5 noiembrie 2017