Alexandru Nemoianu: O tabără de lăieți
În jurul Spitalului de Urgență Floreasca este așezată o tabără de lăieți, probabil parte a unei șatre.
Acest grup țigănesc este temeinic organizat. La vremea nopții, separat bărbații de femei, ei dorm sub cerul liber sau, la vreme de ploaie, sub colonadele clădirii din apropiere, o fostă poștă.
Cum spuneam, acolo dorm și viețuiesc. Dimineață pot fi văzuți, sfătuind și bând cafele. În zilele mai reci, sau dimineața, fac mici focuri la care fac ceaiuri și cafele și în jurul cărora, căpeteniile se sfătuiesc.Trăiesc din două florării, la capătul dinspre strada “Ștefan cel Mare” a Căii Floreasca” și din controlul parcărilor la spital.
Femeile și cei tineri fac “lucrul” iar bărbații maturi se ocupă de furnizare și pază, control al eventualilor “recalcitranți”. Domină lumea interlopă din jur prin număr și organizare. Fără îndoială că poliția locală li se supune, voit (corupție), sau nevoit (intimidare).
În jurul taberei țigănești roiesc cerșetori de “mâna a două”, care fără îndoială sunt taxați de către lăieți, femei stradale, copii fără căpătâi, care se prostituează sau cerșesc. Supunerea acestor “auxiliari” este necondiționată. (Interesant acești “slugă la dârloagă” au o vedere laterală incredibil de ageră; observă totul și dau alarma, la caz. Orice soi de pericol: poliție ostilă, ”filatori”, etc. Ei o observă și raportează lăieților “paznici” care o înlătură după cum este cazul: prin șicane, violență, mită.
Este remarcabilă curățenia și ordinea din tabăra și din jurul ei. În plus tabăra se ocupă exclusiv de membrii ei și, marginal, de auxiliarii pomeniți.
Tabăra funcționează de câțiva ani buni și, în zonă, a devenit o adevărată instituție.
Această tabără țigănească este un exemplu de structura autonomă. Existența ei dovedește că sistemul central, ”de stat”, este șubred și haotic. Acea tabără cu siguranță nu reprezintă un exemplu pozitiv dar arată că există alternative. În general grupurile nomade, parazitare și mobile înțeleg cel mai repede când un sistem este bolnav și tot cel mai repede află soluții și încropesc structuri paralele. Dincolo de asta acea tabără este un simptom de economie subterană în România și tot exemplu și manifestare al unei societăți bolnave și a unei “stăpâniri” haotice și finalmente provizorii.
———————————
Alexandru Nemoianu
Istoric
The Romanian American Heritage Center
14 noiembrie 2017
