Anna-Nora ROTARU: Poeme

11 Feb 2019 by admin, Comments Off on Anna-Nora ROTARU: Poeme

TU, ZÂNĂ A PĂDURII…

                              (dedicată fiicei mele Artemis la împlinirea vârstei de18 ani)

 

 

Ooo, Tu, preafrumoasă Zână a pădurii,
Ce-agale te preumbli, printre copacii goi și triști,
Să nu te temi, că-ți vei uda poalele și condurii…
Sub bruma nopții, amorțit-au greieri-trubadurii,
Din frunzișul răscolit, de vânturile ca moriști,
Trezește-i, le-arată că exiști !

 
Cu mâna-ți delicată, trunchiuri atinge și ramuri,
Dă-le-o binecuvântare, că multe-au mai pătimit…
Alungă gerul crunt și pune crivățului hamuri,
Fă mugurii să crape și-aer umple cu balsamuri,
Izgonește iarna, din crângul cel mut și adormit
Și eu, ofrande-am să-ți trimit !

 
Zâna mea, cu flori-mpletite-n păr, de albăstrele,
Dă iarăși viață-n jur, la firul de iarbă, copăcel…
Topește neaua iernii, din mantalele ei grele
Să vină primăvara, din colivia-i cu zăbrele
Ajutând capul să-și scoată, timid primul firicel,
De prin zăpezi un ghiocel !

 
Înapoi cheamă să-ți vină păsările călătoare,
Izvoarele fă-le să susure curgând nestăvilit…
Din somnul lor adânc, trezește pe viețuitoare,
Din soare-adună raze, pe cele mai lucitoare
Și-acolo unde pământul e gol, negru, dezvelit
Sau, cu mucegaiuri învelit,

 
Tu, Zână bună, umple din nou pădurile cu flori,
Răsărind iar viorele, toporași din uscăciuni…
Trezește-ne ochii goi, iarăși la viață și culori,
Văzduhul, cu cânt de ciocârlie și privighetori,
Înflorește muguri, din roze rochii fă, în păr cununi,
Din maci, păpădii și mătăciuni !

 

 

 

PENTRU ÎNC-O-MBRĂȚIȘARE…

 

 

Mă poartă iarăși pașii, un călător trist și pribeag,

În satul unde m-am născut, la căsuța-mi cu cerdac…

La taicutul meu bătrân, ajuns acuma un moșneag,

Așteptând cu maica-n tindă, sprijinită-ntr-un toiag,

Să mă mai vadă o dată, până le-o suna de veac,

Eu, încercând să mă prefac,

 

 

Că nu le văd de doruri, în lacrimi-notând ochii plânși,

De durerea despărțirii, ce-a pus între noi hotare…

Cu toții am îmbătrânit, fost-am de poveri constrânși,

Pe unde soarta ne-a zvârlit și-acuma-n brațe strânși,

Mă-ntreb… cât om mai avea puteri de frământare,

Curaj, de-o altă așteptare ?

 

 

Mă dor uscățivele lor trupuri, de ani și gârbovite,

Cu mâinile lor bătucite, zbârcite, tremurânde…

Mă dor și fețele îmbătrânite, de trudă istovite,

Cu ochii-n vid pierduți, ca ferestre goale, coșcovite,

Pline de iubire resemnată-s privirile lor blânde,

Cu inimi triste, sângerânde…

 

 

Doamne, cât aș vrea-napoi să poți întoarce anii,

Să ridici povara de pe-ai noștri umeri obosiți,

C-am îmbătrânit și eu și părinții-mi în strădanii…

Să mai zâmbesc-aș vrea căsuță mică și castanii,

C-atunci, cu rude multe, bunici, musafirii poposiți,

L-anii-aceia, cu toții regăsiți…

 

 

Să-mi văd măicuța iară, tânără c-atunci, sprințară,

Pe tata cu mustața-i neagră, șapca pe-o ureche…

Iar eu… EU, copilă veselă, codană și năbădăioasă,

Ajunsă fetișcană, cu zâmbet dulce, mlădioasă,

Crescută cum se cade, după datina străveche

Și mândră, fără de pereche…

————————————

Anna-Nora ROTARU

Atena, Grecia

8 februarie 2019

 

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii