29 Dec
2011

„PROMOVAREA VALORILOR CULTURALE ROMÂNEŞTI ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”

„PROMOVAREA VALORILOR CULTURALE  ROMÂNEŞTI  ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”, Editura PIM, Iaşi, 2009

Coordonatori: prof. Elena Anuşca-Doglan, prof. Cristian Anuşca-Doglan

 geneza tacerii

Volumul  reprezintă o culegere a peste o sută de comunicări susţinute la Seminarul  desfăşurat  la Colegiul Economic ”Anghel Rugină” Vaslui, ediţiile 2008 şi 2009,   cu tema: “Promovarea valorilor culturale româneşti în contextul globalizării”.

Seminarul  a fost iniţiat şi organizat de profesorii Elena Anuşca-Doglan şi  Cristian Anuşca-Doglan  în ianuarie 2008, mai întâi cu arie  judeţeană, însă receptivitatea şi reacţiile deosebit de pozitive la temă au  condus apoi  la  organizarea anuală a unui  Simpozion  Internaţional.

Desfăşurarea simpozionului şi editarea volumului  sunt rodul implicării şi strădaniei cu pasiune şi dăruire a celor doi profesori coordonatori, care au creat contextul propice manifestării şi exprimării unor puncte de vedere coerente şi interesante asupra problematicii propuse.

Stabilirea temei pe baza unor căutări temeinice s-a dovedit a fi un demers inspirat, cu  semnificaţii şi sensuri profunde, cu un real caracter educativ, care a stârnit interesul şi curiozitatea unui număr însemnat de participanţi.

Lucrările s-au desfăşurat   pe patru secţiuni:  Globalizare şi identitate naţională;  Responsabilitate în cunoaşterea, păstrarea şi promovarea   valorilor culturale  româneşti în contextul globalizării; Prezenţe româneşti în circuitul valorilor universale;  Modalităţi de promovare a valorilor culturale româneşti  în circuitul european  şi mondial.

Intenţia mărturisită a coordonatorilor  este aceea de a readuce în atenţia românilor din ţară şi din diaspora importanţa acestei tematici şi de a trage un semnal de alarmă asupra a ceea ce se manifestă astăzi în societatea românească şi în lume. Procesul complex al globalizării determină mutaţii profunde pentru destinul unor popoare şi naţiuni cu urmări şi consecinţe destul de triste şi  defavorabile pentru ţările mici şi pentru comunităţile minoritare care trăiesc în alte state. În asemenea conjunctură este imperios necesar a se identifica cu mare atenţie pârghiile şi mijloacele de exprimare, de promovare şi de protejare cu curaj, hotărâre şi onestitate a  specificului naţional al României.

Prezentul volum îşi propune să ofere cititorilor diverse puncte de vedere asupra problematicii menţionate. Uneori au fost exprimate şi opinii diferite, ceea ce înseamnă un dialog dinamic şi creator, cu argumente palpabile şi autentice,  care converg spre un numitor comun – promovarea adevăratelor valori naţionale întru   păstrarea identităţii româneşti.

Articolele incluse în lucrare sunt bine documentate, exprimă  atitudini obiective, uneori critice asupra unor situaţii şi manifestări defavorabile sau, chiar rău intenţionate faţă de România şi români.

Semnatarii acestora sunt buni mânuitori ai condeiului, dornici să contribuie la clarificarea şi cunoaşterea subiectului abordat.

Volumul captează interesul cititorilor prin lucrările a numeroşi specialişti din diverse domenii ale cunoaşterii umane: dr. în economie Radu Mihai Crişan, prof. dr. în filosofie Petre Iosub, prof. dr. în istorie Nicolae Ionescu, dr. în medicină Valeriu Lupu, prof. dr. în istorie Laurenţiu Chiriac, prof. dr.  în psihologie Veronica Anton, prof. dr. în fizică Irina Dumitraşcu, prof. ddr. în litere Lucian-Marian Nicolae, prof.  ddr.  educaţie fizică şi sport Carmen Săvescu,  prof.  ddr.  educaţie fizică şi sport Carmen Carp, viceprimar al Municipiului Vaslui, prof. Valeriu Caragaţă, poeta Mariana Gurza,  Ionel Iulian ş.a. Pe lângă lucrările trimise spre publicare de către a regretatul prof. dr. şi  cărturar Artur Silvestri, coordonatorii proiectului s-au bucurat de sfaturi şi sugestii  de excepţie în organizarea simpozionului, ediţia 2008.

O contribuţie deosebită la sporirea valorii culegerii o constituie includerea  lucrărilor unor  români  trăitori în străinătate, al căror nume au o deosebită rezonanţă în  viaţa comunităţilor româneşti din ţările adoptive, dar şi pe plan internaţional. Amintim ca adevăraţi emisari ai promovării valorilor culturale româneşti în lume  pe cineastul şi scriitorul Ben Todică – Australia, dr. în  sociologie Valentina Teclici – Noua Zeelanda,  ziarist  Alexandru Petrescu – Spania, dr. în medicină Napoleon Savescu – Statele Unite, ddr. în lingvistică Carmen Mocanu-Challot – Franţa, prof.  Vasile Ungureanu – Germania, Lorenzo-Iulian Prundeanu – Italia, prof. Anatol Popescu  – Ucraina etc.

Abordarea tematicii propuse din diverse unghiuri şi perspective de cunoaştere    (filosofie, istorie, literatură, lingvistică, medicină,  arte, învăţământ, bibliologie, muzeologie, religie, jurnalism ş.a.) demonstrează indubitabil că volumul „Promovarea valorilor culturale româneşti în contextul globalizării” este o încercare reuşită de a reuni informaţii şi puncte de vedere interesante şi credibile  ale unor abili  cunoscători ai culturii şi istoriei  neamului şi a celei universale.

Volumul se bucură de cuvântul autorizat şi pertinent al primarului municipiului Vaslui, inginer Vasile Pavăl, care subliniază: “ Problematica promovării valorilor culturale din România reprezintă un domeniu care necesită creativitate, inovare economică şi socială din partea tuturor componentelor sociale, într-un cadru coerent direcţionat pe un termen mediu şi lung. Toate acţiunile întreprinse trebuie să se orienteze spre promovarea interesului naţional şi să se înscrie în obiectivele majore ale unei politici culturale europene.”

Tema simpozionului şi, implicit a volumui publicat este un  subiect deschis şi altor abordări mai nunţate, mai vaste şi mai profunde. Lucrarea este susceptibilă de îmbunătăţiri, adăugiri.

Îmi face o plăcere deosebită  să recomand volumul spre lectură deoarece pentru a ne păstra identitatea culturală românească trebuie să oferim spre cunoaştere  lumii întregi, prin diverse canale şi modalităţi adevăratele valori naţionale. Cultura fiecărei ţări este parte integrantă a culturii universale, fiecare popor îşi aduce contribuţia sa la dezvoltarea culturii mondiale. Acest proces trebuie să se desfăşoare ca  un dialog  al naţiunilor cu priorităţi şi originalităţi diferite.

Prof. dr. Nicolae Ionescu menţionează:  “Niciodată nu va fi posibilă ştergerea culturii naţionale, a literaturii, artei, a religiei, a tradiţiilor folclorice şi muzicale, a istoriei vreunui popor. Lumea ar fi mai săracă fără diversitatea culturilor naţionale. Dar legăturile contemporane dintre viaţa culturală şi viaţa politică trebuie să-şi găsească formele naturale şi lucrative prin care naţiunile în general, inclusiv cea română, să îşi consolideze calităţile şi realizările spirituale şi materiale. Altminteri, ce vom lăsa în urma noastră? Ca istoric, am convingerea că românii vor  şti şi de data aceasta, ca întotdeauna în istorie, să găsească o cale de mijloc între acceptarea globalizării şi păstrarea rădăcinilor. De modul cum vom gestiona globalizarea şi identitatea naţională depinde viitorul construcţiilor politice contemporane”.

Lucrarea se adresează unui public numeros, indiferent de vârstă, profesie, preocupări, oricărui român căruia îi pasă de trecutul, prezentul  şi viitorul nostru  ca popor şi stat spre dăinuirea   NEAMUL ROMÂNESC şi care nu vrea să lase timpul să aştearnă uitarea şi nepăsarea peste  valorile fundamentale şi perene  naţionale.

Vasilica Grigoraş

29 Dec
2011

PENTRU TINE, IOANA

 

                  PENTRU TINE, IOANA

 

„Binecuvântarea lui Dumnezeu”

eşti aici,

ceva dinlăutrul meu

care mă sprijină.

Vei ajunge lanul meu de grâu,

cu maci înfloriţi,

în care mă voi pierde

ca să renasc

în clipa viitoare,

Maica Preacurată va fi cu tine,

clipă a mea

de fluture cu aripi de înger!

 

TIMPUL ESTE UN POEM

 

 

Poate ascultând curgerea vremii

în poeme albastre,

mă întreb unde se ascund iubirile?

Ce se-ntâmplă cu magicul lor parfum?

A rămas în aşternuturile albe,

sau s-au rătăcit pe sterpe cărări,

unde iubiţii,

au între palme răceala unui poem

care s-a scris demult?

 

29 Dec
2011

TRECE TIMPUL…

TRECE TIMPUL

 

 

Tu şi timpul

aţi trecut unul pe lângă altul,

neştiindu-vă.

Până-ntr-o zi…

când el s-a numit altfel

decât timp, s-a                                                    Compozitor : Gheorghe Iovu

făcut culegător de stele,

inimă,

trandafir,

scoică…

Şi zbuciumul inimii

şi chinul trupului pălmuit,

avea urme de sfâşiere…

 

 

CĂUTARE

 

Bucurie de cauţi

trebuie să ştii în ce sipet

s-a ascuns.

Durerea vine singură;

zace lângă un zid alb.

Dragostea are formă de inimă,

singurătatea

e la răscruce de drumuri,

când smerit tremuri

fără să ştie pe care să-l alegi

pentru cele ce vor urma.

Mariana Gurza

29 Dec
2011

Spune-mi cine sunt?

UMILINŢA MĂ MISTUIE

 

 

Luntrea ostenise.

S-a întors fără mine

şi fără vâslaş.

Rămăsese în ea

inima mea rătăcind îngheţată

şi plânsul ca un tunet

căutându-şi

dragostea luată de vârtej.

 

 

SPUNE-MI CINE SUNT

 

Am crezut că ştii

cine sunt.

Eu mă credeam,

deopotrivă că sunt

şi umbră şi fiinţă.

Până când mi-am dat seama

că-n oglinda timpului

nu eram mai mult decât

un strigăt,

un hohot de râs,

o rochie albă,

o flacără de lumânare,

un ou roşu,

o bucăţică de prescură,

un ochi de lumină.

Mariana Gurza

 

29 Dec
2011

Lacrima iubirii

Autoportret

 

 

Sunt ceea ce nu voi şti niciodată…

O frunză verde rătăcită

spre piscul tău iubito

c-un dor ce nu mă iartă.

Sunt ceea ce nu voi şti niciodată…

Clipă minusculă în timp

zâmbet,

lacrimă curată,

sunt doar anotimp…

 

Lacrima iubirii

 

 

Puntea dintre noi

a rămas o şoaptă,

în adierea caldă, a iubirii.

Puntea dintre tine şi mine

valsează la fiecare gând,

la fiecare tumult în noapte.

A rămas aceeaşi,

chiar dacă durerile nărăvaşe

ne-au învăluit în umbră.

Puntea dintre tine şi mine,

nu există

decât în visul meu,

de nufăr indrăgostit,

purtat pe lacrima iubirii.

 

 

Ramuri triste

 

 

 

 

Îmi bate în geam o ramură

ca o lacrimă pustiită,

nu-mi spune nimic,

doar tremură.

 

Deschid geamul  şi simt

răceala stropului de lume;

plâng şi eu,

nu pot să tac,

dar simt

că n-am ce-i spune.

Norii s-au cuibărit la sân,

mi-e greu să-i încălzesc,

sunt reci,

şi simt că mi-e stăpân

chipul tău ceresc.

 

 

29 Dec
2011

Simt frământarea lumii-poeme

De ce plâng poeţii ?

De ce plang poetii in noptile tarzii

Cand coplesiti de vremurile cernite

Trudesc tacuti prin lacrimi si cuvinte,

Bolnavi de tot ce vad si simt; dar darji.

 

Sunt tot mai tristi si ingandurati

Privind cum cei dragi se duc pe rand…

Il roaga smeriti pe Cel de sus, plangand

Sa aibe mila si iertare pentru cei plecati…

 

Doamne, atata jale pe pamant

Pierduti intr-un  haos grotesc

Cei mari ce cred ca stapanesc

Vor da socoata Stapanului ceresc.

 

Plansul un bold  de aur al sufletului”,

E mantie poetului tainic ce din iubire,

Traieste pentru ai sai, pentru mantuire,

Mereu in cautarea indurarii cerului.

 

Isi plang poetii mistuirea, iubind

Dintr-un templu nevazut de altii

Vegheati de ingeri si  Sfinti Parinti

Intariti in cuvant , de dor vibrand…

 

Astept cuvantul sa ma caute

 

 

Scriu din nou

Astept cuvantul sa ma caute

Sa-mi dea din nou speranta

Putina libertate…

Mi-e sufletul un nour

Ce singur simt ca fuge

Spre amintiri ce dor

Si nu am unde ma ascunde…

Imi plamadesc din stele

Un cerc de foc mistuitor

Pentru a putea patrunde

Cu amintirile ce mor.

 

Si dragostea de Neam

Ma tine-n orizont

Nu-mi da voie sa pasesc

Prin cercul meu de foc…

 

Simt framantarea lumii

 

Vin la izvoare

La fantani cantatoare

La acea apa vie

Aghiazma cea mare.

Si clopotul bisericii din deal

Ma duce la rascruci de drum…

Aplecata-n cumpana fantanii

Vad si simt framantarea lumii.

Si-mi vad ingerul plangand

Ingenunchiat in chip de prunc

Cu flori in mana, implorand.

Bunatatea Celui Sfant.

 

Si-mi ia lacrima-n tacere

O tine strans in pumnul sau…

Si-mi zic in gand:

O duce printre stele?

Sau trebuie sa plec si eu…

 

 

Muntele Sfant

 

Hoinara prin munti alesi

Pe ascunse poteci

Sfintite de izvoare

Din Apa cea Mare.

Ma simt privita

De chipuri nevazute

Ce au adus sfintenie

Tainicului munte.

Mireasma locului de ani

Se simte-n fiecare adiere

Parinti sfiosi

De vremuri,

Ingenunchiati,

De ruga impresurati

Ma privesc tacuti din rai…

Si-n framantarea cerului din mine

Privind spre crestele muntoase

Simt cum  pogoara incet

Puterea Imparateasca…

Muntele Sfant un sanctuar

A timpurilor dintotdeauna…

Perla Sfanta,

A Neamului Romanesc

Ne va binecuvanta glia…

 

Delir …

Delir rostogolit,

In stropi de gheata

Pe asfalt.

O vreme rea si hada,

Cu circari,

Cu iz de mucegai.

Euforici si bezmetici

Prin crasme-ntunecoase,

In hohote de ras

Cad peste mese

Orbecaind dupa gustari

Mai grase…

Umilita-i  lumea

Ce sta intr-un plans…

Razboiul dintre noi

Ne amaraste firea

Sunt semene ca-n curand

Poporul meu flamand

Prin rugaciune

Asteapta mantuirea…

Mariana Gurza

 

27 Dec
2011

Stih teoric – Sandu Tudor

Stih teoric

 

Viaţa este o răpire în Duh,

salt de trei extazuri rourat.

E vederea cea octavă îndrăznită,

către faţa nevăzută de safir,

este vin de Sânge preacurat,

dintr-al Graalului ceresc Potir

şi Îmbătarea trează dăruită,

cu înălţimi de albe Întunecimi.

*

Viaţa este alăută-n bucurie,

ca extazul lui Moisi cel de la Rug,

ca răpirea din Horeb a lui Ilie,

vieţuit cu pâine de herub.

Poartă spinii Învierii aurite,

de pe fruntea Mielului strălucitor,

şi e visul celor trei colibe,

neclădite încă pe Tabor.

Sandu Tudor

( 5 noiembrie 1957, Sihăstria “Sf. Ioan Bogoslovul” – Rarău)

 

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii