{"id":10088,"date":"2013-01-15T07:21:16","date_gmt":"2013-01-15T07:21:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10088"},"modified":"2013-01-15T07:24:00","modified_gmt":"2013-01-15T07:24:00","slug":"vavila-popovici-163-de-ani-de-la-nasterea-lui-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/01\/15\/vavila-popovici-163-de-ani-de-la-nasterea-lui-eminescu\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: 163 DE ANI DE LA NA\u0218TEREA LUI EMINESCU"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u201eSuntem rom\u00e2ni, vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem rom\u00e2ni \u0219i cerem egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire a na\u021biunii noastre\u201d<\/em><\/p>\n

M.Eminescu<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0Mihai Eminescu a bucurat na\u021bia noastr\u0103 cu doar 39 ani de via\u021b\u0103, dar cu o imens\u0103 activitate literar\u0103. 46 de volume, aproximativ 14.000 de file au fost d\u0103ruite\u00a0 Academiei Rom\u00e2ne<\/span><\/a><\/span> de Titu Maiorescu \u00een 1902. A fost poet<\/span><\/a>, prozator<\/span><\/a> \u0219i jurnalist<\/span><\/a> rom\u00e2n<\/span><\/a>, cea mai important\u0103 voce poetic\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103<\/span><\/a>.<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Ion Caraion scria: \u201eEminescu este imponderabil \u0219i muzic\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Ion Luca Caragiale<\/span><\/a> spunea c\u0103 Eminescu avea un temperament de o excesiv\u0103 inegalitate, oscil\u00e2nd \u00eentre atitudini introvertite<\/span><\/a> \u0219i extravertite<\/span><\/a>: c\u00e2nd vesel, c\u00e2nd trist; c\u00e2nd comunicativ, c\u00e2nd ursuz; c\u00e2nd bl\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd aspru; mul\u021bumindu-se uneori cu mai nimica \u0219i nemul\u021bumit alteori de toate… \u00a0\u201eCiudat\u0103 amestec\u0103tur\u0103! \u2013 fericit\u0103 pentru artist, nefericit\u0103 pentru om!\u201d<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Titu Maiorescu<\/span><\/a> i-a prom<\/span>ovat imaginea unui vis\u0103tor cu o extraordinar\u0103 inteligen\u021b\u0103, ajutat\u0103 de o foarte bun\u0103 memorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Constantin Noica \u00eel considera etalonul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti spun\u00e2nd c\u0103 \u201eArborii nu cresc p\u00e2n\u0103 \u00een cer. Nici noi nu putem cre\u0219te dincolo de m\u0103sura noastr\u0103. \u0218i m\u0103sura noastr\u0103 este Eminescu. Dac\u0103 nu ne vom hr\u0103ni cu Eminescu, vom r\u0103m\u00e2ne \u00een cultur\u0103 mai departe \u00eenfometa\u021bi.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a n\u0103scut la 15 ianuarie<\/span><\/a> 1850<\/span><\/a>, la Boto\u0219ani<\/span><\/a> \u0219i a decedat la 15 iunie<\/span><\/a> 1889<\/span><\/a> la Bucure\u0219ti<\/span><\/a>. A fost al \u0219aptelea dintre cei unsprezece copii ai c\u0103minarului<\/span><\/a> Gheorghe Eminovici<\/span><\/a>, provenit dintr-o familie de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni din nordul Moldovei<\/span><\/a>, cobor\u00e2nd (pe linie patern\u0103) din Transilvania, de unde familia a emigrat \u00een Bucovina, din cauza exploat\u0103rii iob\u0103ge\u0219ti \u0219i a persecu\u021biilor religioase. Aproape to\u021bi fra\u021bii \u0219i surorile i-au murit. O posibil\u0103 explica\u021bie este aceea c\u0103 \u00een secolul al XIX-lea<\/span><\/a> speran\u021ba de via\u021b\u0103 dep\u0103\u0219ea cu greu v\u00e2rsta de 40 de ani, epidemiile de tifos<\/span><\/a>, tuberculoz\u0103<\/span><\/a>, hepatit\u0103<\/span><\/a> erau frecvente, chiar sifilisul era considerat boal\u0103 incurabil\u0103 p\u00e2n\u0103 la inventarea penicilinei<\/span><\/a>.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A urmat \u0219coala primar\u0103 la Cern\u0103u\u021bi<\/span><\/a>, primele dou\u0103 clase probabil \u00eentr-un pension particular. Apoi a fost \u00eenscris la liceul german<\/span><\/a> din Cern\u0103u\u021bi, singura institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt liceal la acea dat\u0103 \u00een Bucovina anexat\u0103 de Imperiul Habsburgic.<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 cur\u00e2nd o catedr\u0103 de rom\u00e2n\u0103 \u0219i este ocupat\u0103 de profesorul Aron Pumnul, c\u0103rturarul ardelean care a f\u0103cut parte din conducerea Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne de la 1848 din Transilvania, cel care a redactat programul revolu\u021biei lui Avram Iancu \u0219i care s-a refugiat \u00een final la Cern\u0103u\u021bi. La moartea acestuia Eminescu a publicat primul s\u0103u poem, La moartea lui Aron Pumnul<\/em><\/strong>, semnat Mihail Eminoviciu; avea 16 ani. Debuteaz\u0103 \u00een revista Familia<\/span><\/a>, din Pesta, a lui Iosif Vulcan<\/span><\/a> (jurist \u0219i scriitor din Ardeal), cu poezia \u00a0De-a\u0219 avea<\/span><\/a>.<\/em><\/strong> Iosif Vulcan \u00eel convinge s\u0103-\u0219i schimbe numele \u00een Eminescu, adoptat mai t\u00e2rziu \u0219i de al\u021bi membri ai familiei sale.<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre16-19 ani c\u0103l\u0103tore\u0219te din Cern\u0103u\u021bi la Blaj, Sibiu, Giurgiu, oprindu-se la Bucure\u0219ti, lu\u00e2nd astfel contact cu realit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti din diverse locuri. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 se angajeaz\u0103 ca sufleor \u0219i copist la teatru, unde \u00eel cunoa\u0219te pe Ion Luca Caragiale.<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre19-22 ani este student la Viena, la Facultatea de Filozofie \u0219i Drept, ca \u201eauditor extraordinar\u201d. Audiaz\u0103 cursuri ale diferitelor facult\u0103\u021bi, frecventeaz\u0103 cu mult interes biblioteca Universit\u0103\u021bii, av\u00e2nd o sete nepotolit\u0103 de lectur\u0103. \u00cen acest ora\u0219 se \u00eemprietene\u0219te cu Ioan Slavici \u0219i o cunoa\u0219te pe Veronica Micle.<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103 \u0219i se \u00eenscrie la Universitatea din Berlin (22-24 ani). \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a avut o bogat\u0103 coresponden\u021b\u0103 cu Titu Maiorescu care \u00eei propunea s\u0103-\u0219i ob\u021bin\u0103 de urgen\u021b\u0103 doctoratul \u00een filozofie, pentru a fi numit profesor la Universitatea din Ia\u0219i. Junimea i-a acordat o burs\u0103 cu condi\u021bia s\u0103-\u0219i ia doctoratul \u00een filozofie<\/span><\/a>. A urmat cu regularitate dou\u0103 semestre, dar nu s-a prezentat la examene. Poetul a \u00eenceput s\u0103 sufere<\/span> de o inflama\u021bie a \u00eencheieturii piciorului; se \u00eemboln\u0103vesc trei dintre fra\u021bii s\u0103i, invoc\u0103 lipsuri materiale. Se \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103. La acei 24 ani este numit director al Bibliotecii Centrale din Ia\u0219i. Trei ani, cei mai frumo\u0219i ani ai vie\u021bii lui a fost bibliotecar, revizor \u0219colar, redactor la Curierul de Ia\u0219i. A f\u0103cut ordine \u00een Bibliotec\u0103 \u0219i a \u00eembog\u0103\u021bit-o cu manuscrise \u0219i c\u0103r\u021bi vechi rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a fost bun prieten cu Ion Creang\u0103, pe care l-a \u00eendemnat s\u0103 scrie \u0219i l-a introdus la Junimea, asocia\u021bie cultural\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 la Ia\u0219i \u0219i a fost mereu \u00een prezen\u021ba muzei sale – Veronica Micle, scriind multe poezii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La v\u00e2rsta de 27 ani i se propune postul de redactor, apoi redactor \u0219ef la ziarul Timpul din Bucure\u0219ti. Dup\u0103 6 ani, \u00een 1883 se \u00eemboln\u0103ve\u0219te. \u00cen mod brutal, \u00een iunie 1883, munca sa este \u00eentrerupt\u0103 \u015fi este introdus cu for\u0163a \u00een sanatoriul doctorului \u0218u\u021bu. Pleac\u0103 la tratament la Viena, \u00een Italia, revine la Bucure\u0219ti, pleac\u0103 la Ia\u0219i, la Bai l\u00e2ng\u0103 Odessa, revine \u00een \u021bar\u0103, lucreaz\u0103 la Bibliotec\u0103 c\u00e2tva timp, se re\u00eemboln\u0103ve\u0219te, se interneaz\u0103 la ospiciul de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b. \u00cen decembrie 1888 \u00a0pleac\u0103 la Boto\u0219ani, unde este \u00eengrijit de sora sa Henrieta. Este vizitat de Veronica \u0219i pleac\u0103 am\u00e2ndoi la Bucure\u0219ti; se bucur\u0103 de o scurt\u0103 activitate ziaristic\u0103 \u0219i \u00een februarie 1889 se re\u00eemboln\u0103ve\u0219te, este internat la Bucure\u0219ti. \u00cen data de 15 iunie 1889, \u00een jurul orei 4 diminea\u021ba, moare \u00een sanatoriul \u201eCaritatea\u201d al doctorului \u0218u\u021bu, iar \u00een 17 iunie Eminescu este \u00eenmorm\u00e2ntat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din Bucure\u0219ti. Un cor a interpretat litania Mai am un singur dor. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vorbind despre poezia de dragoste a lui Eminescu, trebuie s\u0103 \u00eencepem cu copil\u0103ria pe care a petrecut-o la Boto\u0219ani \u0219i Ipote\u0219ti<\/span><\/a>, \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 \u0219i prin \u00eemprejurimi, \u00eentr-o total\u0103 libertate prin frumoasele p\u0103duri ale Bucovinei. Fac o parantez\u0103 amintind c\u0103 numele de \u201eBucovina\u201d\u00a0 provine din cuv\u00e2ntul slav pentru fag (\u201ebuk\u201d), astfel termenul se poate traduce prin \u201e\u021aara fagilor\u201d. Nostalgia copil\u0103riei este evocat\u0103 \u00een poezia de mai t\u00e2rziu O, r\u0103m\u00e2i<\/span><\/a><\/em><\/strong><\/span> scris\u0103 \u00een 1979. Poetul aude glasul p\u0103durii care-i \u0219opte\u0219te: \u201eO, r\u0103m\u00e2i, r\u0103m\u00e2i la mine,\/ Te iubesc at\u00e2t de mult!\/ Ale tale doruri toate\/ numai eu \u0219tiu s\u0103 le-ascult. \u00cen al umbrei \u00eentuneric\/ te asem\u0103n unui prin\u021b. Ce se uit-ad\u00e2nc \u00een ape\/ cu ochi negri \u0219i cumin\u021bi\/ \u0218i prin vuietul de valuri,\/ Prin mi\u0219carea naltei ierbi,\/ Eu te fac s-auzi \u00een tain\u0103\/ Mersul c\u00e2rdului de cerbi…\u201d <\/em>Copil\u0103ria este pierdut\u0103 \u0219i poetul constat\u0103 cu durere: \u201eAst\u0103zi chiar de m-a\u0219 \u00eentoarce\/ a-n\u021belege n-o mai pot\u2026\/ Unde e\u0219ti copil\u0103rie,\/ cu p\u0103durea ta cu tot?\u201d<\/em> <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2mplarea care i-a marcat ciclul poeziilor de dragoste a fost \u00eent\u00e2lnirea cu Veronica Micle, \u00eent\u00e2lnire pasional\u0103 dintre doi poe\u021bi; unul dintre ei trebuia s\u0103 str\u0103luceasc\u0103! Iubirea pentru femeie \u015fi natur\u0103, \u00een poezia lui Eminescu, lumineaz\u0103 \u015fi tulbur\u0103 totodat\u0103, cele dou\u0103 sentimente \u00eensum\u00e2ndu-se ajung s\u0103 aib\u0103 o energie cosmic\u0103 care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pare s\u0103 scape de sub imperiul voin\u021bei, determin\u00e2nd destinul fiin\u0163ei umane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u00eenceputurile vie\u021bii dragostea lui este senin\u0103, frumoas\u0103, \u00eemplinit\u0103 cel mai adesea \u00eentr-un cadru feeric al naturii, ca \u00een poeziile Dorin\u021ba, \u00a0At\u00e2t de fraged\u0103, Fream\u0103t de codru, Somnoroase p\u0103s\u0103rele, La mijloc de codru des<\/em><\/strong> \u0219i altele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Plenitudinea sentimentului iubirii este redat\u0103 \u00eens\u0103, \u00een poeziile Lacul<\/em><\/strong>: \u201eLacul codrilor albastru\/ Nuferi galbeni \u00eel \u00eencarc\u0103;\/ Tres\u0103rind \u00een cercuri albe\/ El cutremur\u0103 o barc\u0103.\/ \u0218i eu trec de-a lung de maluri,\/ Parc-ascult \u0219i parc-a\u0219tept\/ Ea din trestii s\u0103 r\u0103sar\u0103\/ \u0218i s\u0103-mi cad\u0103 lin pe piept\u2026\u201d<\/em> \u0219i \u00een poezia Las\u0103-\u021bi lumea<\/em><\/strong>, \u00een care natura se \u00eensufle\u021be\u0219te al\u0103turi de cei doi \u00eendr\u0103gosti\u021bi, \u00eei ocrote\u0219te: \u201eLas\u0103-\u021bi lumea ta uitat\u0103,\/ Mi te d\u0103 cu totul mie,\/ De \u021bi-ai da via\u021ba toat\u0103,\/ Nime-n lume nu ne \u0219tie.\/ Vin\u2019 cu mine, r\u0103t\u0103ce\u0219te\/ Pe c\u0103r\u0103ri cu cotituri,\/ Unde noaptea se treze\u0219te\/ Glasul vechilor p\u0103duri.\/ Printre crengi sc\u00e2nteie stele,\/ Farmec d\u00e2nd c\u0103r\u0103rii str\u00e2mte,\/ \u0218i afar\u0103 doar de ele\/ Nime-n lume nu ne simte.\/ P\u0103rul t\u0103u \u021bi se desprinde\/ \u0218i frumos \u021bi se mai \u0219ede,\/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,\/ Nime-n lume nu ne vede.\/ T\u00e2nguiosul bucium sun\u0103,\/ L-ascult\u0103m cu-at\u00e2ta drag,\/ Pe c\u00e2nd iese dulcea luna\/ Dintr-o rari\u0219te de fag.\/ \u00cei r\u0103spunde codrul verde\/ Fermecat \u0219i dureros,\/ Iar\u0103 sufletu-mi se pierde\/ Dup\u0103 chipul t\u0103u frumos [\u2026] \u00cen\u0103l\u021bimile albastre\/ Pleac\u0103 zarea lor pe dealuri,\/ Ar\u0103t\u00e2nd privirii noastre\/ Stele-n ceruri, stele-n valuri.\/ E-un miros de tei \u00een cr\u00e2nguri.\/ Dulce-i umbra de r\u0103chi\u021bi\/ \u0218i suntem at\u00e2t de singuri!\/ \u0218i at\u00e2t de ferici\u021bi!\/ Numai luna printre cea\u021b\u0103\/ Vars\u0103 apelor v\u0103paie,\/ \u0218i te afl\u0103 str\u00e2ns\u0103-n bra\u021be\/ Dulce dragoste b\u0103laie.\u201d\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai t\u00e2rziu, dezam\u0103git de loviturile vie\u021bii, de lipsa de \u00een\u021belegere a contemporanilor s\u0103i, con\u0219tient de societatea nedreapt\u0103 \u00een care \u00ee\u0219i ducea traiul, Eminescu creeaz\u0103 poezii profunde, din ce \u00een ce mai triste \u0219i pline de renun\u021b\u0103ri. Codrul nu mai are bog\u0103\u021bia frunzi\u0219ului verde, culoarea, lumina, aerul pur din prima parte a tinere\u021bii, cineva parc\u0103 stinge \u00eencet lumina, culorile devin din ce \u00een ce mai pale, poetul \u00eencepe s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, \u00eencearc\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 amorul \u00een poezia Ce e amorul<\/em><\/strong>: \u201eCe e amorul? E un lung\/ Prilej pentru durere\/, C\u0103ci mii de lacrimi nu-i ajung\/ \u0218i tot mai multe cere.\/ De-un semn \u00een treac\u0103t de la ea\/\u00a0 El sufletul \u021bi-l leag\u0103,\/ \u00cenc\u00e2t s\u0103 n-o mai po\u021bi uita\/ Via\u021ba ta \u00eentreag\u0103.[\u2026] Dispar \u0219i ceruri \u0219i p\u0103m\u00e2nt\/ \u0218i pieptul t\u0103u se bate,\/ \u0218i totu-at\u00e2rn\u0103 de-un cuv\u00e2nt\/ \u0218optit pe jum\u0103tate.\/ Te urm\u0103re\u0219te s\u0103pt\u0103m\u00e2ni\/ Un pas f\u0103cut alene,\/ O dulce str\u00e2ngere de m\u00e2ini,\/ Un tremurat de gene\u2026\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Poetul simte c\u0103 iubirea pleac\u0103, neput\u00e2nd fi \u00eenlocuit\u0103 cu alta \u0219i regretul este redat cu sf\u00e2\u0219ierea fiin\u021bei, \u00een poezia S-a dus amorul<\/em><\/strong>\u2026: \u201eS-a dus amorul, un amic\/ Supus am\u00e2ndurora,\/ Deci c\u00e2nturilor mele zic\/ Adio tuturora\/ Uitarea le \u00eenchide-n scrin\/ Cu m\u00e2na ei cea rece,\/ \u0218i nici pe buze nu-mi mai vin,\/ \u0218i nici prin g\u00e2nd mi-or trece.\/ At\u00e2ta murmur de izvor,\/ At\u00e2t senin de stele,\/ \u0218i un at\u00e2t de trist amor\/ Am \u00eengropat \u00een ele!\/ Din ce noian \u00eendep\u0103rtat\/ Au r\u0103s\u0103rit \u00een mine!\/ Cu c\u00e2te lacrimi le-am udat,\/ Iubito, pentru tine!\/ Cum str\u0103b\u0103teau at\u00e2t de greu\/ Din jalea mea ad\u00e2nc\u0103,\/ \u0218i c\u00e2t de mult \u00eemi pare r\u0103u\/ C\u0103 nu mai suf\u0103r \u00eenc\u0103! […] \u0218i poate c\u0103 nici este loc pe-o lume de mizerii\/ pentr-un at\u00e2t de sf\u00e2nt noroc\/ str\u0103b\u0103t\u0103tor durerii.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pasiuni \u0219i desp\u0103r\u021biri, poetul devine dezam\u0103git \u0219i dezam\u0103girea a dat limbii rom\u00e2ne\u0219ti o capodoper\u0103 \u2013 Luceaf\u0103rul<\/em><\/strong>, \u00a0poezie \u00een care e mistuit de iubire, gata s\u0103-i jertfeasc\u0103 iubitei nemurirea, dar, \u00een cele din urm\u0103 renun\u021b\u0103, alege izolarea: \u201eTr\u0103ind \u00een cercul vostru str\u00e2mt\/ Norocul v\u0103 petrece,\/ Ci eu \u00een lumea mea m\u0103 simt\/ Nemuritor \u0219i rece.\u201d,<\/em> versurile suger\u00e2nd destinul omului de geniu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Gr\u0103dina Copou din Ia\u0219i se afl\u0103 Teiul lui Eminescu, numit \u0219i \u201eCopacul \u00eendr\u0103gosti\u021bilor\u201d, l\u00e2ng\u0103 el fiind scrise, pe o plac\u0103, versurile de mai sus. Marele poet a c\u0103utat adesea inspira\u021bia la umbra ramurilor acestui tei, b\u0103tr\u00e2n de aproape 250 de ani. Sub crengile teiului au avut loc discu\u021bii \u00eentre marele poet \u0219i prietenul s\u0103u Ion Creang\u0103. Tot aici Mihai Eminescu o aducea pe iubita sa Veronica Micle, fiin\u021ba care a influen\u021bat puternic opera poetului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu a scris \u0219i Rug\u0103ciuni \u00eenchinate Fecioarei Maria. Amintim Rug\u0103ciunea<\/em><\/strong>: \u201eCr\u0103ias\u0103 aleg\u00e2ndu-te\/ \u00cengenunchem rug\u00e2ndu-te,\/ \u00cenal\u021b\u0103-ne, ne m\u00e2ntuie\/ Din valul ce ne b\u00e2ntuie,\/ Fii scut de \u00eent\u0103rire\/ \u0218i zid de m\u00e2ntuire,\/ Privirea-\u021bi adorat\u0103\/ Asupr\u0103-ne coboar\u0103,\/ O, maic\u0103 prea curat\u0103\/ \u0218i pururea fecioar\u0103\/ Marie!<\/em>\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0Se spune c\u0103 Eminescu a adus rug\u0103ciunea \u00een \u00eenchisorile comuniste, deoarece de\u021binu\u021bii politici recitau aceast\u0103 Rug\u0103ciune, pun\u00e2nd accentul pe versurile: \u201e\u00cenal\u021b\u0103-ne, ne m\u00e2tuie \/ Din valul ce ne b\u00e2ntuie”.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a consemnat c\u0103 Eminescu a fost una dintre \u201epersonalit\u0103\u021bile hibride, filozof-poet\u201d. Opera sa poetic\u0103 a fost influen\u021bat\u0103 de marile sisteme filozofice ale epocii sale, de filozofia antic\u0103, dar \u0219i de g\u00e2ndirea romantic\u0103 a lui Arthur Schopenhauer<\/span><\/a> \u0219i de filosofia lui Immanuel Kant<\/span><\/a> ( Eminescu a lucrat o vreme la traducerea Criticii ra\u021biunii pure<\/span><\/a>, la \u00eendemnul lui Titu Maiorescu<\/span><\/a>, cel care \u00eei ceruse s\u0103-\u0219i ia doctoratul \u00een filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103).<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0S\u0103 amintim filosofia din poezia La steaua,<\/em><\/strong> care trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca o metafor\u0103 a c\u0103l\u0103toriei luminii. Viteza luminii era deja calculat\u0103 cu aproxima\u021bie \u00eenainte de 1889, prima determinare experimental\u0103 a vitezei luminii din sec. XVII dator\u00e2ndu-se unui astronom danez care a stabilit la acel moment valoarea constantei c de 213 000 km\/s., iar Eminescu era la curent cu datele \u0219tiin\u021bifice \u0219i filozofice. Ulterior, Einstein care avea v\u00e2rsta de zece ani la moartea lui Eminescu, \u00een 1905 \u00a0a demonstrat c\u0103 cel mai rapid lucru din Univers este lumina (aprox. 298.000 km\/s); a explicat de asemenea c\u0103 lumina Soarelui ajunge pe suprafa\u021ba planetei noastre \u00een aprox. 8 minute, iar lumina reflectat\u0103 de Lun\u0103 \u00een aprox. 30 de secunde. \u00cen aceea\u0219i teorie spune c\u0103 dac\u0103 lumina Soarelui ar disp\u0103rea brusc, noi abia peste 8 minute am observa \u00eentunericul, deci anumite stele de pe cer care se afl\u0103 la distan\u021be foarte mari, de milioane de ani lumin\u0103, de\u0219i ele ar putea s\u0103 fie de mult stinse, noi \u00eenc\u0103 le putem percepem lumina. Frumuse\u021bea este \u0219i a ultimei strofe a poeziei, \u00een care Eminescu a proiectat superb imaginea \u00een spa\u021biul iubirii, al dorului. De fapt, Einstein a expus \u00eentr-un limbaj de fizic\u0103, iar Eminescu \u00eentr-un limbaj poetic. Am\u00e2ndoi geniali.<\/p>\n

\u201eLa steaua care-a r\u0103s\u0103rit\/ E-o cale-at\u00e2t de lung\u0103,\/ C\u0103 mii de ani i-au trebuit\/ Luminii s\u0103 ne-ajung\u0103.\/ Poate de mult s-a stins \u00een drum\/\u00cen dep\u0103rt\u0103ri albastre,\/ Iar raza ei abia acum\/Luci vederii noastre.\/ Icoana stelei ce-a murit\/\u00cencet pe cer se suie;\/ Era pe c\u00e2nd nu s-a z\u0103rit,\/ Azi o vedem \u015fi nu e.\/ Tot astfel c\u00e2nd al nostru dor\/ Pieri \u00een noapte-ad\u00e2nc\u0103,\/ Lumina stinsului amor\/ Ne urm\u0103re\u015fte \u00eenc\u0103..\u201d\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu a dus o imens\u0103 activitate jurnalistic\u0103. Articolele pe care le scria constituiau o educa\u021bie politic\u0103 pentru cititori, prin analiza profund\u0103 asupra situa\u021biei \u00een care se afla \u021bara.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenc\u0103 de la 17 ani c\u00e2nd scria poezia Ce-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie: <\/em><\/strong>\u201e<\/em>Ce-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie,\/
\n\u021aara mea de glorii, \u021bara mea de dor?\/ Bra\u021bele nervoase, arma de t\u0103rie,\/ La trecutu-\u021bi mare, mare viitor!\u201d<\/em> <\/em><\/strong>\u0219i \u00een continuare, pe vremea c\u00e2nd era redactor \u015fef la Timpul, oficiosul Conservatorilor, Mihai Eminescu a afirmat puternice sentimente patriotice, \u00een dezacord cu linia partidului, a Puterilor Centrale, chiar \u015fi \u00eempotriva lui Maiorescu. Eminescu a fost un militant activ pentru drepturile rom\u00e2nilor din Ardeal \u015fi pentru unitatea na\u0163ional\u0103. El critica aspru Parlamentul pentru \u00eenstr\u0103inarea Basarabiei, era intransigent at\u00e2t fa\u0163\u0103 de politica de opresiune \u0163arist\u0103 c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de cea a Imperiului Austro-ungar; dorea o Dacie Mare, o Rom\u00e2nie Mare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu ocazia S\u0103rb\u0103torii de la Ia\u015fi, de la \u00eenceputul lunii iunie 1883, c\u00e2nd s-a dezvelit statuia lui \u015etefan cel Mare, Eminescu a citit la \u201eJunimea\u201d poemul s\u0103u, Doina,<\/em><\/strong> care a iritat Puterile Centrale: \u201e<\/em>De la Nistru p\u00e2n\u2019la Tisa\/ Tot Rom\u00e2nul pl\u00e2nsu-mi-s-a\/ C\u0103 nu mai poate str\u0103bate\/ De-at\u00e2ta str\u0103in\u0103tate.\/ Din Hotin \u0219i p\u00e2n\u2019 la Mare\/ Vin Muscalii de-a c\u0103lare,\/ De la Mare la Hotin\/ Mereu calea ne-o a\u021bin\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ani \u00eentregi de cercetare \u0219i verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, ast\u0103zi \u00een via\u021b\u0103 – profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu – a \u00eencercat s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 misterul bolii \u0219i mor\u021bii poetului prin prisma contextului politic de la acea vreme, scriind cartea \u201eBoala \u0219i moartea lui Eminescu\u201d. \u00cen rezumat, scriitorul leag\u0103 soarta lui Eminescu de implicarea acestuia \u00een sus\u021binerea Ardealului, deoarece Eminescu se pronun\u021ba pentru dezlipirea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar. Dovede\u0219te c\u0103 Eminescu era incomod \u0219i trebuia executat\u0103 comanda trasat\u0103 de la Viena: \u201e\u0218i mai potoli\u0163i-l pe Eminescu!\u201d. Era mesajul pe care francmasonul P. P. Carp \u00eel transmitea de la Viena mentorului Junimii – francmasonul \u015fi parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda a fost executat\u0103 \u00eentocmai de cei din \u0163ar\u0103, pe 23 iunie 1883. Eminescu care era marcat de o mare suferin\u0163\u0103 pe fond psihic, o psihoz\u0103 maniaco-depresiv\u0103, a fost internat for\u021bat, i-au pus diagnosticul de alcoolism \u0219i sifilis, care le putea permite administrarea unui tratament cu mercur pentru distrugerea lui fizic\u0103. Cei care au regizat totul, porneau de la convingerea c\u0103 odat\u0103 ce Eminescu va fi internat cu acte \u00een regul\u0103, va intra \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 drept nebun \u0219i nimic din ceea ce a scris sau va mai \u00eencerca s\u0103 scrie, nu va fi luat \u00een considerare. Eminescu a fost declarat nebun \u015fi internat la psihiatrie, \u00een clinica francmasonului \u2013 dr. \u0218u\u021bu, \u00eentr-un moment \u00een care guvernul Rom\u00e2niei urm\u0103rea s\u0103 \u00eencheie un pact umilitor cu Tripla Alian\u021b\u0103 (Austro-Ungaria, Germania \u015fi Italia), prin care renun\u0163a la preten\u0163iile asupra Ardealului\u00a0\u015fi se angaja s\u0103 \u00eei anihileze pe to\u0163i cei cataloga\u0163i drept \u201ena\u0163ionali\u015fti\u201d.\u00a0Pactul a fost \u00eencheiat \u00een secret \u00een acel an 1883. \u00cen timp ce era spitalizat la clinica doctorului Alexandru \u0218u\u021bu, Eminescu a fost lovit inten\u021bionat de un alt pacient cu o c\u0103r\u0103mid\u0103 \u00een cap, lovitura provoc\u00e2ndu-i moartea, \u0219i nu sifilisul. \u00cen argumentarea sa, eminescologul Nicolae Georgescu se sprijin\u0103 pe declara\u021bia unui frizer, martor ocular al episodului. Se \u0219tia despre m\u0103rturia acelui frizer, ea fiind publicat\u0103 \u00een ziarul Universul \u00een 1926, dar a fost ignorat\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul ne mai aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 Vlahu\u021b\u0103 l-a vizitat la spital \u00een ultimele zile ale vie\u021bii poetului \u0219i a redat versurile re\u021binute pe care Eminescu le-a citit \u00een prezen\u021ba lui: \u201eAt\u00e2ta foc, at\u00e2ta aur\/ \u0218i-at\u00e2tea lucruri sfinte\/ Peste \u00eentunericul vie\u0163ii\/ Ai rev\u0103rsat, P\u0103rinte!\u201d<\/em> Apoi, spunea Vlahu\u021b\u0103, a l\u0103sat t\u0103cut privirea \u00een p\u0103m\u00e2nt\u2026 Dup\u0103 c\u00e2teva minute de t\u0103cere \u015fi-a \u00eempreunat m\u00e2inile, \u015fi ridic\u00e2ndu-\u015fi ochii \u00een sus, a oftat din ad\u00e2nc \u015fi a repetat rar, cu un glas nespus de sf\u00e2\u015fietor: \u201eOf, Doamne, Doamne!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O, Doamne, Doamne, zic, d\u0103-ne puterea s\u0103-l \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103-l iubim pe Eminescu al nostru!<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici<\/em><\/p>\n

Raleigh NC, SUA<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201eSuntem rom\u00e2ni, vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem rom\u00e2ni \u0219i cerem egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire a na\u021biunii noastre\u201d M.Eminescu   \u00a0Mihai Eminescu a bucurat na\u021bia [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-10088","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10088","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10088"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10088\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10091,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10088\/revisions\/10091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10088"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10088"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10088"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}