{"id":10677,"date":"2013-02-23T21:01:43","date_gmt":"2013-02-23T21:01:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10677"},"modified":"2013-02-23T21:22:11","modified_gmt":"2013-02-23T21:22:11","slug":"mihai-eminescu-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/02\/23\/mihai-eminescu-2\/","title":{"rendered":"Eminescu ne \u00eendeamn\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare s\u0103 venim la Biseric\u0103, Mama Neamului Rom\u00e2nesc."},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

“De c\u00e2te ori un cre\u015ftin s-apuc\u0103 la noi s\u0103 scrie un r\u00e2nd ca s\u0103 lumineze neamul – presa este lumina, dup\u0103 cum zic d-nia lor – de at\u00e2tea ori pune m\u00e2na-n raft \u015fi scoate la iveal\u0103 o carte nem\u0163easc\u0103 sau una fran\u0163uzeasc\u0103 \u015fi r\u0103sfoie\u015fte p\u00e2n\u0103 ce g\u0103se\u015fte ce-i trebuie. Precum ni s-aduc toate d-a gata din str\u0103in\u0103tate \u015fi n-avem alt chin dec\u00e2t s\u0103 b\u0103g\u0103m m\u00e2nile \u00een m\u00e2nicele paltonului venit de la Viena \u015fi piciorul \u00een cizma parizian\u0103, f\u0103r\u0103 a ne preocupa mai departe din c\u00e2te elemente economice se compun lucurile, tot astfel facem \u015fi cu cuno\u015ftin\u0163ele; le lu\u0103 frumos din c\u0103r\u0163i str\u0103ine, le a\u015fternem pe h\u00e2rtie \u00een limb\u0103 p\u0103s\u0103reasc\u0103 \u015fi facem ca negustorul care nu-\u015fi d\u0103 nici el seama de unde -i vine marfa, numai s\u0103 se treac\u0103. Chiar \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii no\u015ftri, c\u00e2nd vor s\u0103 polemizeze, polemizeaz\u0103 cu citate. Cutare minune a str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, d. X sau Y, a vorbit cutare lucru, deci trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat adev\u0103rat \u015fi s\u0103 se potriveasc\u0103 , pentru c\u0103 au ie\u015fit dintr-o minunat\u0103 mori\u015fc\u0103 de creier.”<\/em><\/p>\n

(fragment din Mihai Eminescu – Scrieri politice)<\/p>\n

Eminescu ne \u00eendeamn\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare s\u0103 venim la Biseric\u0103, Mama Neamului Rom\u00e2nesc. \u201c<\/strong>At\u00e2ta foc, at\u00e2ta aur, \/ \u015e\u2019at\u00e2tea lucruri sfinte \/ Peste\u2019ntunericul vie\u0163ei \/ Ai rev\u0103rsat\u00a0p\u0103rinte<\/em>\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n

Eminescu \u015fi-a m\u0103rturisit credin\u0163a ortodox\u0103 \u00een mod public<\/strong>.<\/p>\n

Mihai Eminescu se bucur\u0103 de evlavia popular\u0103, pentru cei care v\u0103d \u015fi \u015ftiu s\u0103 simt\u0103 a\u015fa ceva.<\/p>\n

Eminescu ne \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 via\u0163a sufleteasc\u0103, ne \u00eenva\u0163\u0103 mereu s\u0103 tr\u0103im frumos, oficiaz\u0103 pentru Unire al\u0103turi de \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, \u00eentr-un efort evident, din s\u00e2nul BOR, iar biserica, f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103, \u00een smerita \u015fi jertfelnica ei lucrare liturgic\u0103 \u015fi misionar\u0103, este p\u0103str\u0103toare de Neam, \u00eentru Unire.<\/p>\n

Eminescu ne \u00eendeamn\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare s\u0103 venim la Biseric\u0103, Mama Neamului Rom\u00e2nesc. <\/strong><\/p>\n

Noi cre\u015ftinii auzim chemarea lui Eminescu, Biserica ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, Mama Neamului Rom\u00e2nesc. \u015ei unii preo\u0163i, la predic\u0103 \u00eentreab\u0103: Ce spune Mihai Eminescu? Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 este Mama Neamului Rom\u00e2nesc. Ne cheam\u0103 la\u00a0 biseric\u0103. Duce\u0163i \u00een lume \u015fi celorlal\u0163i cre\u015ftini aceast\u0103 chemare. Formularea aceasta a venit din r\u00e2ndul cre\u015ftinilor spre toat\u0103 suflarea rom\u00e2neac\u0103 \u015fi spre preo\u0163i, a venit prin Mihai Eminescu. Cre\u015ftinii au evlavie, au c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103 fa\u0163\u0103 de Eminescu. Dumineca la altar \u00eel pun \u00een pomelnicul personal, \u00a0rostesc \u015fi numele lui Mihai Eminescu. Unii cre\u015ftini \u00eel roag\u0103 pe preot s\u0103 fac\u0103 o slujb\u0103 de pomenire-e vorba, pentru cei care nu \u015ftiu, de o slujb\u0103 de pomenire de aproximativ 15 minute, \u00een continuarea sfintei Liturghii-pentru Mihai Eminescu \u015fi desigur pe lista\u00a0 de pomenire pot trece pe oricine, dar \u015fi pe cei din familie, trecu\u0163i la via\u0163a de dincolo. Mihai Eminescu nu este singur, este activ, indiferent de potrivnicii.<\/p>\n

\u00cen 1888, Veronica Micle reu\u015feste s\u0103-l ia pe Eminescu din Boto\u015fani, din casa Henrietei, sora poetului \u015fi s\u0103-l \u00eenso\u0163easca \u00een Bucuresti. Veronica Micle \u015ftia c\u0103 Eminescu este \u00een deplin\u0103tatea facult\u0103\u0163ilor sale mintale. Veronica Micle \u00een\u0163elesese c\u0103 Eminescu trebuia s\u0103 dispar\u0103 din vizorul oficialit\u0103\u0163ilor, care-l arestaser\u0103, \u00eel internaser\u0103 la ospiciu, oficialit\u0103\u0163i care au pus la cale intimidarea lui prin adevarate torturi fizice-fusese batut cu funia , iarna, in timp ce se arunca pe el, cu g\u0103leata, ap\u0103 rece, a fost tratat medicamentos abuziv \u015fi distructiv cu buna \u015ftiin\u0163\u0103, i s-au adus perturbari grave pe planul existen\u0163ei sale fizice, dar organisul s\u0103u \u00eenc\u0103 mai rezista. Oficialit\u0103\u0163ile nu \u015ftiau unde disp\u0103ruse Eminescu. Fusese arestat ca un autentic de\u0163inut politic, din cauza activita\u0163ii sale de ziarist. Exact la aceasta activitate va reveni acum, din clandestinitate. Incepe s\u0103 publice din nou o serie de articole, desigur nesemnate, \u00een presa vremii. Via\u0163a politic\u0103 se \u00eenvioreaz\u0103. Mihai Eminescu, nici \u00eenainte de 28 iunie 1883 , c\u00e2nd a fost arestat \u015fi nici \u00een timpul deten\u0163iei, nu a acceptat nici un compromis. Era \u00een serviciul poporului rom\u00e2n \u015fi \u00een cele ale \u0163arii nu avea de cedat nimic. \u00cen urma unui articol polemic ap\u0103rut pe data de 13 ianuarie 1889, lumea oficialit\u0103\u0163ilor politice se dezechilibreaz\u0103, guvernul de coali\u0163ie format din alian\u0163a conservatorilor cu liberalii, se destram\u0103. Era m\u00e2na lui Eminescu. Colegii de breasl\u0103 care-i publicau articolele \u015fi-au rec\u00e2\u015ftigat astfel demnitatea. Pentru ei Eminescu era aceea\u015fi minte luminat\u0103 pe care o \u015ftiau de dinainte de a fi arestat. Cel mai mare ziarist al Romaniei se \u00eentorsese la meseria sa de ziarist. Oficialit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 Mihai Eminescu \u015fi-a reocupat locul \u00een via\u0163a public\u0103. Poli\u0163ia, serviciile secrete intr\u0103 \u00een alert\u0103, c\u0103ut\u00e2ndu-l. \u00cei descopera adresa unde se refugiase cu Veronica Micle. Este din nou arestat, \u00een aceea\u015fi manier\u0103 brutal\u0103 ca \u00een 1883 \u015fi internat la ospiciu. \u00cenc\u0103 din 1883 guvernan\u0163ii au c\u0103lcat \u00een picioare legisla\u0163ia \u0163\u0103rii, practic\u00e2nd r\u0103pirea de persoan\u0103, internarea abuziv\u0103, cu toate practicile condamnabile, torturarea fizica \u015fi medicamentoas\u0103. Terorism de stat! Celei mai luminate personalit\u0103\u0163i nu i s-a acordat calea unui proces, \u00een urma c\u0103ruia urma s\u0103 fie condamnat sau achitat. Celui ce a reu\u015fit s\u0103 statueze legea \u015fi cinstea ca un dat obligatoriu pentru to\u0163i, i se refuz\u0103 legile \u0163\u0103rii. Politicienii-industria\u015fii-finan\u0163i\u015ftii de atunci, se comport\u0103 cu el ca ni\u015fte oameni ai f\u0103r\u0103delegii. \u00cen aceste circumstan\u0163e \u00eel viziteaz\u0103 Alexandru Vlahu\u0163\u0103 la ospiciu:(Din articolului Eminescu bolnav<\/strong>, de A. Vlahu\u0163\u0103, din \u201cCurentul Eminescu \u015fi o poezie nou\u0103\u201d, Tip. \u201cLupta\u201d, 1892, republicat \u00een revista Flac\u0103ra, an III, nr. 35-14 iunie 1914) : \u201cM-a cunoscut \u015fi i\u2019a p\u0103rut bine c\u00e2nd m-a v\u0103zut. M\u2019a \u00eentrebat de prieteni, c\u0103in\u00e2ndu-i \u015fi vorbind de ei cu mil\u0103, ca de ni\u015fte oameni pierdu\u0163i, sau foarte nenoroci\u0163i\u201d.<\/p>\n

M-a cunoscut. Cu alte cuvinte Vlahu\u0163\u0103 se a\u015ftepta ca sub efectul medicamentelor s\u0103 fie \u00eentr-o stare de letargie, \u00een care s\u0103 nu-\u015fi mai recunoasc\u0103 prietenii, sau s\u0103 nu poat\u0103 vorbi.<\/p>\n

M-a \u00eentrebat de prieteni, c\u0103in\u00e2ndu-i. Nu s-a pl\u00e2ns de situa\u0163ia \u00een care se afla. Nu \u015fi-a \u00eendreptat cuvintele spre cei f\u0103radelege, a c\u0103ror victim\u0103 era. Mintea sa era \u00een purtare de grij\u0103 fa\u0163\u0103 de prieteni. Pe ei \u00eei depl\u00e2nse. Doamne, ce uria\u015f, \u00een pace \u015fi lini\u015fte sufleteasc\u0103! Numai un om cu sufletul \u00eendumnezeit poate vorbi a\u015fa. Cu un suflet de st\u00e2nc\u0103. De acolo, din altarul sufletului s\u0103u, Eminescu oficia. De ce-i comp\u0103timea? \u015etia c\u0103 nu sunt destul de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i\u0163i suflete\u015fte, pentru a face fa\u0163\u0103 urgiilor lumii acesteia, care acum se vor rev\u0103rsa \u015fi mai mult peste ei. Vorbind de ei cu mil\u0103. De unde at\u00e2ta mila? Doamne ai mil\u0103 de noi! Domnul are mil\u0103 de noi, dar \u015fi noi trebuie s\u0103 avem mil\u0103 de cei \u00een dificultate. \u015ei Eminescu avea.<\/p>\n

Oamenii din lume, c\u00e2t de c\u00e2t \u00eendumnezei\u0163i \u015fi c\u0103lug\u0103rii \u00eencerca\u0163i nu se clatin\u0103 nici \u00een ultima clip\u0103 a vie\u0163ii, pentru a nu-l lasa pe vr\u0103jma\u015f s\u0103 le intre \u00een cetatea lor sufleteasc\u0103. Eminescu avea trevzia min\u0163ii, veghea permanent\u0103 la raiul din sufletul s\u0103u. Avea o via\u0163a duhovniceasc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103. A tr\u0103it \u00eentr-o bogat\u0103 via\u0163a religioas\u0103 ortodox\u0103. Familia Eminescu poate s\u0103 fi fost familia cu cei mai mul\u0163i c\u0103lug\u0103ri din secolul XIX, iar Mihai Eminescu, nepotul, cu cei mai mul\u0163i unchi \u015fi m\u0103tu\u015fi \u00een c\u0103lug\u0103rie. Bunicul sau, c\u00e2nt\u0103re\u0163 bisericesc\u2026 Raluca, mama poetului, a avut doi fra\u0163i c\u0103lug\u0103ri, Calinic \u015fi Iachint, trei surori c\u0103lug\u0103ri\u0163e, Olimpiada, Sofia \u015fi Fevronia \u015fi pe Xenia, nepoat\u0103 de sor\u0103, tot c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103. Dar Raluca, mama poetului? De asemenea cu sufletul la cele \u00eenalte. A cump\u0103rat o bisericu\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t Eminescu a avut, din fraged\u0103 copil\u0103rie, o biseric\u0103 a familiei, chiar pe mo\u015fia p\u0103rinteasac\u0103. Ea mai exist\u0103 \u015fi azi. Mai mult, Eminescu, mergea, pe jos p\u00e2na la M\u00e2nastirea Agafton, din apropierea Bota\u015fanilor, la m\u0103tu\u015file sale m\u0103icu\u0163e aici. \u015ei r\u0103m\u00e2nea \u00een vacan\u0163e \u00een bucuria celor m\u00e2n\u0103stire\u015fti. Nu e de mirare c\u0103 pe 28 iunie \u00een timp ce urma s\u0103-l aresteze cu for\u0163a, a cerut pantaloni negri. S\u0103 fim cu luare aminte la acest moment. Mihai Eminescu spera s\u0103 aiba o sc\u0103pare, s\u0103 fie l\u0103sat s\u0103 se retrag\u0103 din lume, la o m\u00e2n\u0103stire\u2026<\/p>\n

Numai un suflet de cre\u015ftin \u00eei depl\u00e2nge pe al\u0163ii, de\u015fi, dup\u0103 toate regulile lume\u015fti, el, Eminescu, p\u0103rea a fi de pl\u00e2ns.<\/p>\n

Vorbind de ei cu mil\u0103, ca de ni\u015fte oameni pierdu\u0163i. \u015etia c\u0103 nu reu\u015fiser\u0103, \u00eenc\u0103, s\u0103 sesizeze Calea \u015fi s\u0103 mearg\u0103 pe ea. Doar pe aceast\u0103 Cale p\u0103caele se mai pierd, sl\u0103besc, iar cei cu o via\u0163\u0103 mai \u00eendumnerzeit\u0103, le \u0163in la distan\u0163\u0103, nu se las\u0103 \u00eenrobi\u0163i de sim\u0163uri \u015fi tenta\u0163ii. La Eminescu starea sufleteasca a fost toat\u0103 via\u0163a \u00eentr-o evolu\u0163ie continu\u0103 inclusiv \u00een timpul cumplitei lui deten\u0163ii, ceea ce de bun\u0103 seam\u0103 l-a ajutat s\u0103 nu \u00eenebuneasca, a\u015fa cum ar fi dorit unii din cei care-l \u0163ineau \u00een captivitate. C\u00e2\u0163i dintre noi pot spune c\u0103 au evoluat ca Eminescu, pas cu pas, spre cele sfinte? Numai cre\u015ftinii autentici merg p\u00e2n\u0103 la jertfa de sine pentru neamul lor. Numai cre\u015ftinismul pl\u0103m\u0103de\u015fte oameni de un astfel de caracter. Ace\u015ftia nu particip\u0103 la opresarea propriului neam, dimpotriva. Mihai Eminescu, \u00een momentele evocate \u00een r\u00e2ndurile de mai jos, cu sufletul luminat de Dumnezeu:<\/p>\n

\u201cAt\u00e2ta foc, at\u00e2ta aur,<\/p>\n

\u015e\u2019at\u00e2tea lucruri sfinte<\/p>\n

Peste\u2019ntunericul vie\u0163ei<\/p>\n

Ai rev\u0103rsat p\u0103rinte\u201d\u2026<\/p>\n

At\u00e2ta foc, at\u00e2ta aur-din planul ideal, celelst. Intunericul vie\u0163ii-planul material. Acest plan material, cu \u00eentunericul lui, este sub darurile divinit\u0103\u0163ii. Focul Sf\u00e2ntului Duh, aurul bog\u0103\u0163iilor spirituale ale raiului. Ai rev\u0103rsat-generozitatea f\u0103ra margini a darurilor divine. Lucruri sfinte-\u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Noului Testament, Fecioara Maria, sfin\u0163ii, liturghia \u015fi altele. Peste-ntunericul vie\u0163ii\u2026\u015e toate acestea de la Dumnezeu, pe care, \u00een poemul Luceaf\u0103rul, \u00eel nume\u015fte P\u0103rinte \u015fi Doamne, iar Fecioara Maria este idealul suprem de frumuse\u0163e, cu str\u0103lucirile ei dumnezeie\u015fti, \u00eentre cetele de sfin\u0163i.<\/p>\n

Dogma Biserici este clar\u0103 \u015fi categoric\u0103, doar Domnul nostrum Iisus Hristos este f\u0103r\u0103 de p\u0103cat. Nu exist\u0103 om f\u0103r\u0103 de p\u0103cat. Deci nici Mihai Eminescu nu este f\u0103r\u0103 de p\u0103cat. Dac\u0103 este cineva f\u0103r\u0103 de p\u0103cat, s\u0103 ridice piatra si s\u0103-l loveasc\u0103. Dintre potrivnicii lui se poate compara vreunul cu via\u0163a lui Eminescu? S-au c\u0103utat cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie momentele care-i pot fi socotite gre\u015feli, p\u0103cate. Anii de cumplite suferin\u0163i, 1883-1889, martirajul la care a fost supus nu i-au \u00eentunecat lumina l\u0103untric\u0103, bun\u0103tatea, mila fa\u0163\u0103 de semeni, iar rug\u0103ciunea c\u0103tre Dumnezeu a r\u0103mas altarul sufletului s\u0103u. Iertate i-au fost p\u0103catele, prin spovedanie \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie. \u00a0\u015etiut este c\u0103 prin jertfa de s\u00e2nge, pentru credin\u0163\u0103-trec\u00e2nd astfel din via\u0163a aceasta la Cer-au fost\u00a0 iertate p\u0103catele martirilor, \u00a0azi fiind\u00a0 sfin\u0163i canoniza\u0163i. Avans\u0103m ideea c\u0103 Eminescu a p\u0103timit ca un martir \u015fi a murit prin moarte martiric\u0103, at\u00e2t otr\u0103vit, c\u00eet \u015fi datorit\u0103 ultimei lovituri, fatale, \u00een uma c\u0103reia a fost plin de s\u00e2nge. Nu a renun\u0163at cu nici un pre\u0163 la idealul unirii tuturor rom\u00e2nilor de pe p\u0103m\u00e2ntul lor\u00a0 str\u0103mo\u015fesc \u00eentr-o singur\u0103 \u0163ar\u0103, ideal apostolic m\u00e2ntuitor de neam. Suferin\u0163ele la care a fost supus nu i-au mutilat sufletul, dimpotriv\u0103. E vorba de profilul spiritual al unui om \u00eentr-un process de continu\u0103 \u00eenduhovnicire, \u00eendumnezeire. <\/strong><\/p>\n

\u201eDup\u0103 c\u00e2teva minute de t\u0103cere\u00a0 \u00ee\u015fi \u00eempreun\u0103 m\u00e2inile \u015fi, ridic\u00e2ndu-\u015fi aiurit ochii \u00een sus, oft\u0103 din ad\u00e2nc \u015fi repet\u0103 rar, cu\u2019n glas nespus de sf\u00e2\u015fietor: \u201cOf, Doamne, Doamne!\u2026\u201d<\/strong> Era \u00een acest suspin al a lui \u015fi \u00een aceste cuvinte sinteza \u00eentregei lui vie\u0163i, \u015fi poate, c\u2019o ultim\u0103 fulgerare de con\u015ftiin\u0163a, a str\u0103b\u0103tut \u00een clipa aceea lan\u0163ul tuturor suferin\u0163elor lui din copilarie \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ceasul \u00een care se afla. M\u2019a podidit pl\u00e2nsul \u015f\u2019am plecat. De-atunci nu l\u2019am mai putut vedea\u2026\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Da, i-au sf\u0103r\u00e2mat organele trupului. Aceasta a fost ordinea de atac \u00eempotriva captivului Eminescu. Ajunsese \u00een captivitate perfect s\u0103n\u0103tos. Dovad\u0103 ca a rezistat supliciilor timp de \u015fapte ani.<\/p>\n

\u00a0 Da, un zeu \u00eenvins , dar zeul acesta era \u00een lan\u0163uri. \u00cen lan\u0163uri fiind, l-au lovit\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Of, Doamne, Doamne!\u2026<\/strong>c\u00e2t i-am iubit \u015fi c\u00e2t \u00eei iubesc! \u015ei iat\u0103 ce i-au f\u0103cut, dragi cititori-\u00eel r\u0103stignir\u0103, p\u00e2na la moarte, pe crucea suferin\u0163ei. Dar intunecimile acestei vie\u0163i nu l-au biruit. Bate la por\u0163ile sufletelor noastre s\u0103 fie primit. \u00cempreun\u0103 vom birui.<\/p>\n

Eminescu a fost mai aproape de Dumnezeu, de aceea iubirea sa a fost mai tare, a supravie\u0163uit, at\u00e2t \u00een fa\u0163a greut\u0103\u0163ilor vie\u0163ii, c\u00e2t \u015fi \u00een timpul anilor de martirizare \u015fi fa\u0163\u0103 de asasinii s\u0103i din umbr\u0103, sau v\u0103zu\u0163i. Eminescu a fost un cre\u015ftin de cea mai autentic\u0103 tr\u0103ire. Mihai Eminescu a construit lumea verbului s\u0103u, din iubire, at\u00e2t \u00een timpul vie\u0163ii sale ca om liber, c\u00e2t \u015fi \u00een timpul captivit\u0103\u0163ii \u015fi martiriz\u0103rii sale. Nu i-a ur\u00e2t nici pe cei care l-au martirizat. Documenta\u0163ia nu las\u0103 loc de nici o \u00eendoial\u0103. Arma lui Eminescu nu a fost ura, ci adev\u0103rul. Avea t\u0103ria sfin\u0163ilor. N-a ur\u00e2t pe nimeni, dar nici nu a renun\u0163at la lumina adev\u0103rului. N-a tr\u0103dat iubirea, n-a abandonat-o. Iubirea e de sus, de la P\u0103rintele luminilor. Cu u\u015furin\u0163\u0103 se poate constata c\u0103 Eminescu are o influen\u0163\u0103 benefic\u0103 de excep\u0163ie asupra Neamului, \u00eel adun\u0103 din risipire, \u00eei \u00eent\u0103re\u015fte capacit\u0103\u0163ile de solidarizare, \u00eel ajut\u0103 s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 frumos via\u0163a, \u00eei \u00eempodobe\u015fte sufletul, \u00eel fortific\u0103 \u00een fa\u0163a greut\u0103\u0163ilor \u015fi provoc\u0103rilor vie\u0163ii, \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 contribuie la d\u0103inuirea, la eternizarea lui ca neam, dar toate acestea vin de la Eminescu \u00een sufletul nostru, f\u0103r\u0103 ur\u0103. Din \u00een\u0103l\u0163imile nimbului carpatin, Mihai Eminescu \u00ee\u015fi exercit\u0103 calit\u0103\u0163ile de sf\u00e2nt protector al Neamului Rom\u00e2nesc! Dinamica prezen\u0163ei spirituale eminesciene \u00een via\u0163a Rom\u00e2nilor, ne oblig\u0103 s\u0103 fim cu luare aminte. Iar potrivnicii au alte interese. Bate-voi p\u0103storul \u015fi se va pierde turma. \u015ei Iisus a fost b\u0103tut \u015fi r\u0103stignit, dar nu \u015fi-a pierdut turma \u015fi nici turma nu s-a pierdut de El. Isus e un model de urmat. \u015ei Eminescu a fost b\u0103tut \u015fi asasinat, dar nu ne-a pierdut \u015fi nici noi nu ne-am pierdut de el.<\/p>\n

Veronica Micle \u015fi Mihai Eminescu<\/strong><\/p>\n

\u015etefan Micle: 1820-4 august 1879.<\/p>\n

Veronica Micle: 22 aprilie 1850-6 august 1889.<\/p>\n

Mihai Eminescu: 15 ianuarie 1850-15 iunie 1889.<\/p>\n

Veronica Micle este ardeleanc\u0103 din N\u0103s\u0103ud. Tat\u0103l ei, Ilie C\u00e2mpeanu, cade eroic , pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, sub steagul lui Avram Iancu. Mama sa ,Ana C\u00e2mpeanu \u015fi Veronica se refugiaz\u0103 la Ia\u015fi.Veronica termin\u0103 \u015ecoala Central\u0103 de Fete din Ia\u015fi \u00een 1863, impresion\u00e2nd prin buna sa preg\u0103tire. Cine asist\u0103 la acest examen? Ardeleanul \u015etefan Micle, profesor universitar,\u00a0 rectorul Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi. C\u00e2\u0163i ani avea\u00a0 prof. \u015etefan Micle? Cu treizeci de ani mai mult ca Veronica. O cere \u00een c\u0103s\u0103torie. La v\u00e2rsta de 14 ani Veronica devine so\u0163ia profesorului Micle. Au doi copii, Valeria \u015fi Virginia. C\u00e2nd o cunoa\u015fte Mihai Eminescu? In anul 1872, la Viena, unde era student. Intre 1872-1874 a fost student la Berlin. Da, Eminescu se \u00eendr\u0103gostise de Veronica. \u015eti\u0163i, dragi cititori c\u00e2\u0163i poe\u0163i, prozatori, compozitori, pictori, s-au inspirat \u015fi\u00a0 au creat capodopere,\u00a0 \u00een astfel de situa\u0163ii? Avem \u00een vedere \u00eenamorarea pe plan afectiv, romantic, nu iubirea tr\u0103it\u0103 pe plan terestru. \u015ei Dumneavoastr\u0103, \u00een adolescen\u0163\u0103, \u00een tinere\u0163e, a\u0163i fost \u00eendr\u0103gosti\u0163i cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare de vreo fat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie ea, sau \u015ftiind, dar totul a r\u0103mas \u00een imperiul tr\u0103irilor suflete\u015fti. Lui Eminescu de ce \u00eei refuza\u0163i a\u015fa ceva? Iubirea Dvs. a fost ardent\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. \u00centr-un anume fel, aceste tr\u0103ri au fos stocate de Eminescu \u00een amorul \u00eenfl\u0103c\u0103rat(cuv\u00e2ntul e folosit de Eminescu \u00een loc de dragoste, de iubire) al Luceaf\u0103rului fa\u0163\u0103 de C\u0103t\u0103lina, amor r\u0103mas \u00een totalitate pe planurile celeste, sacre. \u015ei din sufletul poetului, din aceste tr\u0103iri, apare poemul Luceaf\u0103rul, versul genial al spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. A \u00eenobilat pentru totdeauna Neamul Rom\u00e2nesc. Din rana iubirii ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite. Dragostea terestr\u0103, dintre C\u0103t\u0103lin \u015fi C\u0103t\u0103lina este altceva.<\/p>\n

Avea \u015fi Eminescu un chip feminin, care-l inspira. Revenit la Ia\u015fi , in 1875 frecventeaz\u0103 \u015fi salonul literar al familiei Micle. Dragostea\u00a0 lor se manifesta pe planul\u00a0 \u00eenaltei\u00a0 crea\u0163ii poetice. Din aceast\u0103 perioada au \u00eenceput s\u0103-\u015fi dedice poezii. Pe c\u00e2nd, dragi contemporani, asemenea saloane literare \u015fi \u00een anii pe care \u00eei tr\u0103im ? Cum de \u00een educa\u0163ia altor neamuri astfel de situa\u0163ii sunt cunoscute p\u00e2na la nivelul unor oameni mai pu\u0163in informa\u0163i, iar la noi, sublimul este bagatelizat?<\/p>\n

Profesorul \u015etefan Micle se stinge din via\u0163\u0103 la 4 august 1879. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 Mihai Eminescu \u00ee\u015fi exprim\u0103 dorin\u0163a de a se c\u0103s\u0103tori cu Veronica Micle.<\/p>\n

Impotriva acestei posibile familii s-a viclenit, impidec\u00e2nd-o, Eminescu fiind supus unei adevarate torturi sufletesti. Mai t\u00e2rziu devenise o imposibilitate. Eminescu,\u00a0 Mirele Neamului Romanesc, ajunsese la\u00a0 confruntarea final\u0103 cu cei ce se impotriveau sfintelor aspira\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. De va fi nevoit s\u0103-i \u00eenfrunte cu pre\u0163ul propriei vie\u0163i, o va face, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 ri\u015fte \u015fi via\u0163a celei dragi. Tragismul acestei perechi fara pereche va str\u0103bate veacurile. Iubirea lui Eminescu a acces \u00een orizontul divinit\u0103\u0163ii, iubindu-\u015fi restaurator familia cea mare, a tuturor rom\u00e2nilor.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Valeriu Anania, <\/strong><\/p>\n

Drama divin\u0103 a lui Hyperion<\/strong><\/span><\/a><\/span>
\n Imn Eminescului<\/strong><\/span><\/a><\/span>
\nPr. prof. dr. Constantin Galeriu,<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“De c\u00e2te ori un cre\u015ftin s-apuc\u0103 la noi s\u0103 scrie un r\u00e2nd ca s\u0103 lumineze neamul – presa este lumina, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-10677","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10677","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10677"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10677\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10680,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10677\/revisions\/10680"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}