{"id":10684,"date":"2013-02-24T09:40:37","date_gmt":"2013-02-24T09:40:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10684"},"modified":"2013-02-24T09:41:57","modified_gmt":"2013-02-24T09:41:57","slug":"adrian-bucurescu-un-ultim-sat-al-deportatilor-fundata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/02\/24\/adrian-bucurescu-un-ultim-sat-al-deportatilor-fundata\/","title":{"rendered":"Adrian Bucurescu: Un ultim sat al deporta\u0163ilor &#8211; Fundata"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/2013_02_13_casa-deportati3_rsz.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"2013_02_13_casa deportati3_rsz\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/2013_02_13_casa-deportati3_rsz-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em>Fundata, sat de deporta\u0163i. \u00cen imagine, cas\u0103 din timpul deporta\u0163ilor \u00een B\u0103r\u0103gan. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em>(Florin E\u015fanu\/Epoch Times)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">***<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen pofida renumelui de \u201eGr\u00e2nar al \u0162\u0103rii\u201d, B\u0103r\u0103ganul nu este un \u0163inut prea ospitalier, av\u00e2nd cea mai mare diferen\u0163\u0103 dintre temperaturile de iarn\u0103 \u015fi de var\u0103 din Rom\u00e2nia; de aceea, are \u015fi cea mai mic\u0103 densitate a popula\u0163iei dintre toate zonele \u0163\u0103rii. Cu toate acestea, nimeni nu l-a numit, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1951, \u201eSiberia Rom\u00e2niei\u201d. Acest tragic renume i-a fost ad\u0103ugat nu doar din pricina climei aspre, ci \u015fi pentru c\u0103 a devenit pentru c\u00e2\u0163iva ani t\u0103r\u00e2m al deporta\u0163ilor sau, \u00een graiul local, al surghiuni\u0163ilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eSiberiada rom\u00e2neasc\u0103\u201d a fost pus\u0103 la cale de Securitate, care, \u00een anul 1950, a finalizat planul de deportare din regiunea de grani\u0163\u0103 cu Iugoslavia \u201ea elementelor care prezint\u0103 un pericol prin prezen\u0163a lor \u00een zon\u0103\u201d. \u00cen contextul \u00eencord\u0103rii rela\u0163iilor dintre Rom\u00e2nia \u015fi Iugoslavia, \u00een anul 1948, urm\u00e2nd modelul sovietic, Ministerul de Interne al Republicii Populare Rom\u00e2ne a dat, la 15 martie 1951, urm\u0103torul decret: \u201eMinisterul de Interne va putea, pe cale de decizie, s\u0103 dispun\u0103 mutarea din centrele aglomerate a oric\u0103ror persoane care nu-\u015fi justific\u0103 prezen\u0163a \u00een aceste centre, precum \u015fi mutarea din orice localitate a celor care, prin manifest\u0103rile lor fa\u0163\u0103 de poporul muncitor, d\u0103uneaz\u0103 construirii socialismului \u00een Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Celor \u00een cauz\u0103 li se va putea stabili domiciliul obligator \u00een orice localitate\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Erau viza\u0163i 40.320 de locuitori din Vestul Rom\u00e2niei. Securitatea i-a clasificat astfel: 1130 &#8211; cet\u0103\u0163eni str\u0103ini, 8.477 &#8211; basarabeni, 3.557 &#8211; macedoneni, 2.344 \u2013 persoane care colaboraser\u0103 cu armata german\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului, 257 \u2013 germani, 1.054 \u2013 \u201etitoi\u015fti\u201d, 1.218 \u2013 persoane cu rude care fugiser\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, 367 \u2013 persoane care ajutaser\u0103 rezisten\u0163a anticomunist\u0103, 731 de \u201edu\u015fmani ai regimului socialist\u201d, 19.034 \u2013 chiaburi \u015fi c\u00e2rciumari, 162 \u2013 fo\u015fti mo\u015fieri \u015fi industria\u015fi \u015fi 341 de \u201ecriminali de\u0163inu\u0163i\u201d. Num\u0103rul total includea \u015fi 590 de persoane care locuiau \u00een afara zonei de frontier\u0103. \u00cen cadrul acestui plan diabolic, to\u0163i cei viza\u0163i trebuiau str\u0103muta\u0163i \u00een zona Ialomi\u0163ei, din B\u0103r\u0103gan, \u015fi \u00een zona Br\u0103ila \u2013 Gala\u0163i.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Deport\u0103rile au \u00eenceput \u00een noaptea de Rusalii, 17 \u2013 18 iunie 1951, \u015fi au fost efectuate de peste 10.000 de militari mobiliza\u0163i, ofi\u0163eri \u015fi solda\u0163i, sub comanda generalilor Mihail Burc\u0103 \u015fi Eremia Popescu, din conducerea Ministerului de Interne. Pentru transportul deporta\u0163ilor a fost nevoie de 2.656 de vagoane de tren \u015fi 6.211 de autocamioane. Atunci au fost lua\u0163i cu for\u0163a \u015fi du\u015fi \u00een B\u0103r\u0103gan rom\u00e2ni, arom\u00e2ni, germani, s\u00e2rbi, bulgari, refugia\u0163i din Basarabia \u015fi din Nordul Bucovinei. Aceasta a fost a doua mare deportare din istoria Rom\u00e2niei, dup\u0103 deport\u0103rile din ianuarie 1945, c\u00e2nd peste 70.000 de oameni au fost deporta\u0163i \u00een Uniunea Sovietic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fundata, singurul sat de fo\u015fti deporta\u0163i, din jude\u0163ul Ialomi\u0163a, care nu a fost desfiin\u0163at dup\u0103 1956, apar\u0163ine de comuna Perie\u0163i \u015fi este situat la c\u00e2\u0163iva kilometri de lacul \u015fi de halta C.F.R. Fundata. Cercet\u00e2nd oamenii \u015fi satul la fa\u0163a locului, am aflat de la un b\u0103tr\u00e2n c\u0103 deporta\u0163ii din Banat trebuiau du\u015fi pe malul lacului Fundata, dar pentru c\u0103 urmau s\u0103 lucreze la Gospod\u0103ria Agricol\u0103 de Stat (G.A.S.) Perie\u0163i, au fost cobor\u00e2\u0163i din tren la halta cu acela\u015fi nume. Am aflat \u015fi alte am\u0103nunte: \u00eentre 1951 \u015fi 1956, c\u0103l\u0103torii nu aveau voie s\u0103 se urce \u00een tren la gara din Perie\u0163i, aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 satul \u00eentemeiat de deporta\u0163i, ci doar s\u0103 coboare! Totu\u015fi, unii surghiuni\u0163i izbuteau s\u0103 mai plece la cump\u0103r\u0103turi, de\u015fi \u00een Fundata b\u00e2ntuiau 16 mili\u0163ieni pede\u015ftri \u015fi cinci c\u0103lare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Satul este tipic c\u00e2mpiei, dar casele sunt mai pr\u0103p\u0103dite dec\u00e2t cele din alte a\u015fez\u0103ri ialomi\u0163ene. Se simte s\u0103r\u0103cia. Oamenii au r\u0103mas b\u0103nuitori, chiar \u015fi cei care au venit aici dup\u0103 1956, c\u00e2nd deporta\u0163ilor li s-a permis s\u0103 plece \u00eencotro au v\u0103zut cu ochii. La intrarea dinspre gar\u0103, atrage aten\u0163ia un monument \u00een\u0103l\u0163at \u201e\u00cen amintirea celor 12.798 familii, totaliz\u00e2nd 40.320 persoane, c\u0103rora li s-a stabilit domiciiul obligatoriu, \u00een anul 1951, \u00een 18 localit\u0103\u0163i din B\u0103r\u0103gan\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din cinci localit\u0103\u0163i, \u00eentemeiate de surghiuni\u0163i \u00een actualul jude\u0163 Ialomi\u0163a, a mai r\u0103mas doar Fundata, de\u015fi comuni\u015ftii au \u00eencercat s\u0103-i \u015ftearg\u0103 urmele \u015fi acesteia. Relat\u0103rile celor care, din diferite motive, n-au mai plecat din \u201eSiberia Rom\u00e2niei\u201d, sunt cutremur\u0103toare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2nd am stat de vorb\u0103 cu Tamara Latutovici, avea 83 de ani, dar, \u00een pofida \u00eencerc\u0103rilor prin care trecuse, se \u0163inea destul de bine. Era refugiat\u0103, din anul 1944, din satul Briceni, din fostul jude\u0163 Hotin. La intrarea Armatei Ro\u015fii \u00een Rom\u00e2nia, s-a ascuns, cu so\u0163ul ei, tot refugiat, prin p\u0103duri, prin m\u00e2n\u0103stiri, fiindc\u0103 ru\u015fii vroiau s\u0103-i duc\u0103 \u00eenapoi, peste Prut. Au r\u0103t\u0103cit prin jude\u0163ul V\u00e2lcea. Reu\u015find s\u0103-\u015fi fac\u0103 rost de acte de identitate, au primit, la reforma agrar\u0103 din anul 1945, 5 ha, fiind stabili\u0163i la Jamul Mare, chiar l\u00e2ng\u0103 frontiera cu Iugoslavia. \u00cen 1951, au fost ridica\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu feti\u0163a lor de doar doi ani, \u015fi li s-a stabilit domiciliul obligatoriu la Fundata. Mai \u00eent\u00e2i au stat \u00eentr-o colib\u0103, apoi \u00eentr-un bordei. P\u00e2n\u0103 toamna, \u015fi-au f\u0103cut o camer\u0103 din chirpici. Dup\u0103 1956, aproape to\u0163i rom\u00e2nii, arom\u00e2nii \u015fi \u015fvabii din Banat au plecat din Fundata. So\u0163ilor Latutovici \u015fi celor care mai r\u0103m\u0103seser\u0103 aici li s-au oferit locuin\u0163e la Slobozia, dar ei nu au mai vrut s\u0103 plece nic\u0103ieri. Abia dup\u0103 Revolu\u0163ia din Decembrie 1989 a fost electrificat \u015fi satul Fundata&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2nd am fost acolo, Ion Ciom\u00e2rtan, alt refugiat, din S\u0103lcu\u0163a, de l\u00e2ng\u0103 Tighina, \u00eemplinise 95 de ani. \u201eLa noi, \u00een Bugeac, este un hotar vestit, Valul lui Traian, de la Nistru p\u00e2n\u0103 la apa Cog\u00e2lnicului, dar B\u0103r\u0103ganul nu are hotar\u201d, spunea Ion Ciom\u00e2rtan. Trecuse cam prin acelea\u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ca so\u0163ii Latutovici \u015fi al\u0163i refugia\u0163i de peste Prut. Evadase de sub nasul sovieticilor, ajunsese \u00een B\u0103r\u0103gan (!), iar \u00een prim\u0103vara anului 1947 se stabilise la Lovrin, pe l\u00e2ng\u0103 Jimbolia. Se \u0163inuse tare, sfid\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile comuniste chiar \u015fi \u00een timpul domiciliului obligatoriu. Nimeni nu a mai izbutit s\u0103-l conving\u0103 s\u0103 mai plece din Fundata. Acolo era via\u0163a lui, cu multele necazuri \u015fi cu pu\u0163inele bucurii&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fundata nu este sat, ci lacrim\u0103 pe fa\u0163a B\u0103r\u0103ganului, pe care lumina aprig\u0103 a Soarelui de acolo \u00eenc\u0103 nu a uscat-o, p\u0103str\u00e2nd-o ca pe o rou\u0103 peste seceta istoriei recente a Rom\u00e2niei, ce a\u015fteapt\u0103 o ploaie curat\u0103, justi\u0163iar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>Adrian Bucurescu<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Sursa: http:\/\/epochtimes-romania.com\/news\/un-ultim-sat-al-deportatilor-fundata&#8212;183721<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fundata, sat de deporta\u0163i. \u00cen imagine, cas\u0103 din timpul deporta\u0163ilor \u00een B\u0103r\u0103gan. (Florin E\u015fanu\/Epoch Times) *** \u00cen pofida renumelui de [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-10684","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10684"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10684\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10687,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10684\/revisions\/10687"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}