{"id":10794,"date":"2013-03-01T14:46:10","date_gmt":"2013-03-01T14:46:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10794"},"modified":"2013-03-02T09:08:25","modified_gmt":"2013-03-02T09:08:25","slug":"maria-ciornei-%e2%80%9ecu-tara-in-traista%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/01\/maria-ciornei-%e2%80%9ecu-tara-in-traista%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Maria Ciornei: \u201eCu \u0163ara \u00een traist\u0103\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eAdev\u0103ratul Popor sunt oamenii, cari s-au deprins s\u0103 tac\u0103 (\u2026). <\/em><\/strong><\/p>\n

Sunt oamenii sim\u0163irilor fine, care au datina s\u0103 nu flec\u0103reasc\u0103<\/em>.\u201d<\/strong><\/p>\n

N. Iorga (Ce e Patria?- Conf. 1910 )<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Privim \u015fi auzim, citim \u015fi ne trece un fior rece pe \u015fira spin\u0103rii-\u0163ara e \u00een prad\u0103, mai r\u0103u dec\u00e2t \u00een vremea n\u0103v\u0103lirilor hoardelor barbare.<\/strong><\/p>\n

Numai c\u0103 atunci b\u0103rba\u0163ii \u00een putere purtau la br\u00e2u, \u015fi c\u00eend \u0163ineau coarnele plugului, sabia, iar c\u0103ru\u0163ele \u2013 se spune din b\u0103tr\u00eeni \u2013 aveau dou\u0103 oi\u015fti, c\u0103ci nu mai era timp de \u00eentors.<\/strong><\/p>\n

Era urgie mare, c\u0103 de-atunci a \u015fi r\u0103mas zicerea-Hoo, c\u0103 nu dau t\u0103tarii ! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei iar\u0103\u015fi e adev\u0103rat c\u0103 b\u0103tr\u00eenii, femeile \u015fi copiii fugeau \u00een codri ad\u00eenci s\u0103 se ascund\u0103. Pericolul vine acum din interior, de la ai no\u015ftri<\/em>, \u015fi de ei unde s\u0103 te ascunzi, c\u0103 \u015fi de p\u0103duri au avut grij\u0103.<\/strong><\/p>\n

Au r\u00e2s mun\u0163ii. Din falnicii codri de alt\u0103dat\u0103, ai c\u0103ror brazi au purtat \u015fi c\u0103ciuli dacice, sporind armata lui Decebal, a r\u0103mas doar jalea p\u0103s\u0103rilor, ce n-au unde-\u015fi face cuiburi, \u015fi furia v\u00eenturilor, care nu mai au cum leg\u0103na frunza, ce doinea jalea \u015fi-amarul unui neam vitregit de istorie, care a biruit destinul, sper\u00e2nd, ca dup\u0103 milenii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 lan\u0163uri.<\/strong><\/p>\n

\u015ei a venit peste noi cu n\u0103val\u0103 \u2013 zice-se \u2013 revolu\u0163ia, \u015fi ne-a luat prin surprindere democra\u0163ia,<\/em> \u00een\u0163eleas\u0103 de cei ce s-au perindat \u00een fruntea \u0163\u0103rii, ca libertatea de a vorbi frumos \u015fi de a fura v\u00eertos \u00een c\u00eerd\u0103\u015fie cu interlopii, mafio\u0163ii cu gulere albe sau negre, cu justi\u0163iarii incompeten\u0163i, \u015fi mai ales corup\u0163i, ca libertatea de a min\u0163i cu neru\u015finare, promi\u0163\u00eend marea cu sarea, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2ini, \u00een toate ajunurile de alegeri, pungi de plastic cu un kil de orez \u015fi unul de f\u0103in\u0103, ca arvun\u0103 pentru fericirea ce va cuprinde poporul dac\u0103-i va alege, c\u00e2nd r\u00eeurile vor fi de lapte \u015fi malurile de m\u0103m\u0103lig\u0103.<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u015ei bie\u0163ii oameni buim\u0103ci\u0163i de at\u00e2ta libertate i-au ales c\u00e2nd pe unii, c\u00e2nd pe al\u0163ii, ca s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit c\u0103 au dat drumul celor care \u015fi-au luat singuri libertatea de a-\u015fi face legi pentru ei \u015fi pentru camarila lor, c\u0103 avoca\u0163ii din guverne \u015fi parlament, au f\u0103cut, \u00een dispre\u0163ul tuturor, legi pentru afacerile cabinetelor personale, c\u0103 dac\u0103 tot e libertate, de ce s\u0103 nu apere pe cei care au \u0163epuit statul, care au dat tunuri, sau au falimentat \u00eentreprinderi prospere, prin c\u0103pu\u015farea lor, de firmele directorilor \u015fi ale familiilor lor, ori ale politicienilor sponsoriza\u0163i de ei. <\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 aproape 20 de ani de libertatea lor, putem admira, c\u0103z\u00e2nd pe spate, noua genera\u0163ie de oameni de afaceri, printre ei \u015fi mul\u0163i politicieni, care, nu numai c\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at de la cei mai b\u0103tr\u00e2ni, scoli\u0163i la \u015fcoala general\u0103 a turn\u0103toriei na\u0163ionale, \u015fi un\u015fi cu toate alifiile, ai celor care mai ieri erau garda pretorian\u0103 a lui Ceau\u015fescu, sau trezorierii lui \u015fi azi sunt, nici mai mult , nici mai pu\u0163in dec\u00e2t regali\u015fti, cum se face politica \u00eembog\u0103\u0163irii personale rapide,dar au \u015fi perfec\u0163ionat-o, prin ceea ce se nume\u015fte strategia b\u0103ie\u0163ilor de\u015ftep\u0163i, ori prin ceea ce duios \u015fi ingenuu numesc cei ce-i ap\u0103r\u0103 pe lotrii, inginerii financiare, de fapt ho\u0163ii la drumul mare.<\/strong><\/p>\n

Mor de admira\u0163ie cei care se uit\u0103 la televizor c\u00e2nd cutare tinerel, ce se vede de la o po\u015ft\u0103 c\u0103 umbla p\u00e2n\u0103 mai ieri cu pantofii sc\u00e2lcia\u0163i, \u00ee\u015fi etaleaz\u0103 averea pe care a putut-o strange \u00eentrun singur an, din mandatul de parlamentar, datorit\u0103 iscusin\u0163ei \u00een afaceri, a geniului s\u0103u de economist, care acuma nu mai poate m\u00e2nca dec\u00e2t din oale de argint. <\/strong><\/p>\n

Cinismul \u015fi l\u0103b\u0103r\u0163area neru\u015finat\u0103 a \u0163oapei care nu poate tr\u0103i dec\u00e2t av\u00e2nd \u015fi un apartament pe Coasta de Azur, sau o ferm\u0103 \u00een California, \u015fi ale c\u0103rei odrasle \u00eenva\u0163\u0103, de la scoala primar\u0103, \u00een Elve\u0163ia \u015fi apoi \u00een America, pe bani grei, nu cunoasc margini. <\/strong><\/p>\n

\u00cen Occident, pentru a deveni at\u00e2t de bogat , a fost nevoie de c\u00e2teva genera\u0163ii. Dar ce la al\u0163ii nu se poate la noi, nu numai c\u0103 e \u00eeng\u0103duit, dar e \u015fi aplaudat \u015fi invidiat \u015fi devine automat exemplu de succes. <\/strong><\/p>\n

Pre\u0163ul \u00eel pl\u0103te\u015fte prostimea<\/em>, pe al c\u0103rei um\u0103r pl\u00e2ng to\u0163i ale\u015fii, de la pre\u015fedintele de \u0163ar\u0103, la cel de sindicat, care ascult\u0103 \u2013vorba lui nenea Iancu- de voin\u0163a boborului, <\/em>care, nu-i a\u015fa \u2013 e suveran \u015fi are dreptul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, dac\u0103 el vrea, \u015fi \u00een minciun\u0103, \u00een mizerie, are dreptul s\u0103 voteze \u015fi s\u0103 aplaude furtunos <\/em>pe cei ce-l tot cain\u0103 \u015fi-l m\u00e2ng\u00e2ie p\u0103rinte\u015fte pe cap, \u00een timp ce-i taie craca de sub picioare.<\/strong><\/p>\n

Dar a mai ap\u0103rut o speran\u0163\u0103-s\u0103 fie ap\u0103ra\u0163i de societatea civil\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u0163elegem, dup\u0103 dic\u0163ionar c\u0103 adic\u0103 aceasta se define\u015fte \u00een opozi\u0163ie cu cei \u00eenregimenta\u0163i, \u00een cazul nostru a celor ce nu sunt \u00eentrun partid, \u015fi nu ascult\u0103 de un \u015fef politic.<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u0163elegem c\u0103 to\u0163i ceilal\u0163i sunt societatea civil\u0103, adic\u0103telea \u015fi d\u0103sc\u0103limea de la ora\u015fe \u015fi de la, sate \u015fi lucr\u0103torii din s\u0103n\u0103tate \u015fi intelighen\u0163ia tehnic\u0103, dar mai ales, grosul ei, \u0163\u0103r\u0103nimea.<\/strong><\/p>\n

Deci pe to\u0163i ace\u015ftia \u00eei ap\u0103r\u0103 o dat\u0103 legea fundamental\u0103-ce se nume\u015fte Constitu\u0163ie dar \u015fi ale\u015fii societ\u0103\u0163ii civile. <\/strong><\/p>\n

Dar ce te faci c\u00e2nd ace\u015ftia s-au ales ei \u00eende ei, \u00een diferite asocia\u0163ii ce ap\u0103r\u0103 fie democra\u0163ia<\/em>, fie sunt to\u0163i academicieni<\/em>, c\u0103ci ce pot fi cei ce conduc.societ\u0103\u0163i academice, ori cei care lupt\u0103 pentru o societate deschis\u0103, ori c\u00e2te \u015fi mai c\u00e2te nume or purta, care s-au coco\u0163at \u00een fruntea acestora, frustra\u0163i ce au pierdut trenuri mai bune, neprinz\u00e2nd nici locuri la puterea politic\u0103 \u015fi nici \u00een cea economic\u0103 la timp, ca al\u0163i \u015fmecheri. <\/strong><\/p>\n

\u015ei ce dezam\u0103gire c\u00e2nd consta\u0163i c\u0103 pe ei nu i-a ales nimeni, nu au trecut prin forumuri locale, regionale etc, c\u0103 de fapt sunt ni\u015fte cori\u015fti zelo\u015fi ai celor ce taie feliile din tortul dulce, al amarului p\u0103c\u0103li\u0163ilor, ce s-au desprins dintrun grup<\/em>, care au pretins bani de la buget, sedii luxoase, ce sunt sponsoriza\u0163i \u015fi de organiza\u0163ii str\u0103ine, au privilegii, \u015fi c\u0103 unii stau mai mult \u00eenafar\u0103 dec\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, \u015fi c\u00e2nd se \u00eentorc \u00ee\u015fi fac veacul la televiziunile de orice culoare, care-i pl\u0103te\u015fte gras, te intrebi, precum cet\u0103\u0163eanul turmentat \u2013 \u015fi eu cine sunt?; pe mine cine m\u0103 ap\u0103r\u0103 de abuzuri, de s\u0103r\u0103cie, de tupeul func\u0163inarului necinstit \u015fi obraznic, de cel de la ap\u0103rarea public\u0103, de to\u0163i cei pl\u0103ti\u0163i din sudoarea frun\u0163ii celor mul\u0163i, ce ca hultanii vor trag\u0103 c\u00e2t mai mult pentru ei? <\/strong><\/p>\n

Sunt un fel de stat deasupra statului, care fac rapoarte, sondaje. C\u0103 toate acestea poart\u0103 amprenta unei angaj\u0103ri politice, deci nici \u00eentrun caz nu reprezint\u0103 societatea ne\u00eenregimentat\u0103, c\u0103 aceste rapoarte sunt \u00eentocmite pe la \u00eenaltele por\u0163i occidentale, preced\u00e2nd pe cele cerute, sau f\u0103cute de mah\u0103rii Uniunii Europene, cu evident caracter tenden\u0163ios, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, n-avem nicio \u00eendoial\u0103.<\/strong><\/p>\n

Si atunci unde se reg\u0103se\u015fte cet\u0103\u0163eanul, cu adev\u0103rat cu drepturile \u015fi obliga\u0163iile lui?<\/strong><\/p>\n

Fire\u015fte, \u00ee\u0163i zici, \u00een Constitu\u0163ie. Cum e perceput\u0103 aceasta, a aflat nu demult, un reporter de T.V., la Sine\u015fti unde Mihai, ruda buliba\u015fului \u0163iganilor, \u00eencol\u0163it din toate p\u0103r\u0163ile de acuza\u0163ii de tot felul, pune \u00eentrebarea domnului reporter, dac\u0103 \u015ftie ce-i Constitu\u0163ia \u015fi tot el r\u0103spunde: o minciun\u0103, asta este!<\/strong><\/p>\n

\u015ei cum s\u0103-i ceri lui s\u0103 respecte legile, c\u00e2nd acestea sunt \u00eenc\u0103lcate cu non\u015falan\u0163\u0103 \u015fi cu tupeu de cei cu func\u0163ii \u015fi cu bani \u00een dispre\u0163ul tuturor normelor institu\u0163ionale sau morale?<\/strong><\/p>\n

Statul, adic\u0103 prostimea pl\u0103te\u015fte \u015fi furturile, \u015fi incompeten\u0163a func\u0163ionarilor, \u015fi l\u0103comia celor care au v\u00e2ndut p\u0103m\u00e2ntul bucat\u0103 cu bucat\u0103, desfiin\u0163\u00e2nd centrele de cercetare, distrug\u00e2nd rezerva\u0163ii naturale, beton\u00e2nd parcuri, ocup\u00e2nd spa\u0163iile de joac\u0103 ale copiilor, pr\u0103duind p\u0103durea, v\u00e2nz\u00e2nd la pre\u0163 de nimic lacuri \u015fi cl\u0103diri de patrimoniu, pentru ca s\u0103 se ridice p\u0103duri de malluri, \u015fi hypermarketuri, ori de blocuri, tot ni\u015fte cazemate, dar mai scumpe cu c\u00e2t mai multe etaje, pentru \u00eembog\u0103\u0163irea propritarilor, prin specula chiriilor, sau a rev\u00e2nz\u0103rilor, cu profituri grase, care umfl\u0103 serios \u015fi portofelul celor ce conduc ob\u015ftea, adic\u0103 al ale\u015filor, adic\u0103 al celor care, \u00een timp ce m\u00e2n\u00eenc\u0103 icre negre \u015fi sug din paharul umplut de Jonny Walker, \u00ee\u015fi \u015fterg gura cu m\u00e2neca hainei, spun\u00e2nd cu \u00eengrijorare \u2013 mult\u0103 lume n\u0103c\u0103jit\u0103<\/em> !<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 nu po\u0163i face nimic, m\u0103car dai dreptate b\u0103tr\u00e2nului cronicar care exclam\u0103 cu obid\u0103-sireac\u0103 \u0163ear\u0103, ce n\u0103rocire de domni ai avut<\/em>!<\/strong><\/p>\n

S-a lucrat serios \u015fi, mai ales cu spor, la disolu\u0163ia institu\u0163iilor statului.<\/strong><\/p>\n

Asist\u0103m \u015fi la un process, \u00een desf\u0103\u015furare, de denigrare a valorilor culturalre na\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

Toat\u0103 inteligen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 se reduce la cei cinci apostoli, ce sunt ,de fapt, doar trei, pe l\u00e2ng\u0103 care mai schel\u0103luie c\u00e2\u0163iva c\u0103\u0163ei, care \u00eenfrunt\u00e2ndu-se din gros din punga noastr\u0103, pl\u0103ti\u0163i rege\u015fte din munca noastr\u0103, conduc institu\u0163ii ce ar trebui s\u0103 promoveze valorile na\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

Se premiaz\u0103 reciproc, \u00ee\u015fi traduc, pe bani publici, opera pe la Paris; \u00ee\u015fi dau burse de studii \u00een str\u0103in\u0103tate, ori \u00ee\u015fi preg\u0103tesc doctoratul, tot prin \u0163ara lui Hegel, ori prin alte z\u0103ri str\u0103ine, tot pe banii no\u015ftri. <\/strong><\/p>\n

Si dac\u0103 tot s-a dat liber la umilirea \u015fi dispre\u0163uirea unui popor, de ce ar r\u0103m\u00e2ne acesta \u015fi cu o istorie pe care \u015fi-o revendic\u0103, pe bun\u0103 dreptate, din ascenden\u0163a milenar\u0103, ce duce p\u00e2n\u0103 \u00een mit, a dacilor pelasgi?<\/strong><\/p>\n

Constat\u0103m \u00eens\u0103 cu stupoare \u015fi indignare c\u0103 \u00eent\u00e2lnim, cam aceea\u015fi reprezentan\u0163i ai intelectualit\u0103\u0163ii<\/em> promotori ai anul\u0103rii r\u0103d\u0103cinilor noastre. <\/strong><\/p>\n

Un popor f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini poate fi manipulat, m\u00e2nat oriunde; nu-\u015fi poate ap\u0103ra drepturile dac\u0103 nu \u015ftie cine este \u015fi de unde vine. <\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce a plecat din \u0163ar\u0103, de la 15 ani s\u0103 fac\u0103 liceul la Paris, apoi lu\u00e2nd drumul lumii libere, r\u0103t\u0103cind dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte un domn istoric, ca un nomad, prin Africa \u015fi prin Europa, iat\u0103 c\u0103 ne-a procopsit \u015fi cu o adev\u0103rat\u0103 istorie a \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti, lansat\u0103 cu surle \u015fi tobe de cei care au mirosit profitul, edit\u00e2nd o carte \u00een care, f\u0103r\u0103 ru\u015fine, se prezint\u0103 importan\u0163a hot\u0103r\u00e2toare a cumanilor nomazi \u00een istoria rom\u00e2nilor. <\/strong><\/p>\n

Nu contest\u0103m, nici diplomele, nici titlurile respectivului domn istoric. Ceea ce repro\u015f\u0103m este reaua credin\u0163\u0103 cu care a fost alc\u0103tuit\u0103 aceast\u0103 istorie. De\u015fi sunt citate documente numeroase, acestea au fost folosite sco\u0163\u00eendu-le din context, sau prin omisiuni, \u00een mod evident tenden\u0163ios.<\/strong><\/p>\n

Pentru a ne sus\u0163ine punctul de vedere vom aminti numai de metoda, de la care a pornit, autorul, despre care m\u0103rturise\u015fte deschis.<\/strong><\/p>\n

E un punct de vedere cu totul ne\u015ftiin\u0163ific, care duce la abera\u0163ii, acela de a prezenta istoria unui popor, elimin\u00e2nd din start dou\u0103 principii fundamentale, \u015fi anume ideea de continuitate a ilustr\u0103rii evenimenteloe istorice \u015fi raportarea la popula\u0163ia majoritar\u0103<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Credem c\u0103 aceast\u0103 afirma\u0163ie ar fi deajuns ca s\u0103 stabilim un lucru, care, de altfel, se eviden\u0163iaz\u0103 \u00een tot volumul-\u015fi anume, subiectivitatea. <\/strong><\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege la ce duce o asemenea manier\u0103 de studiu, vom face un simplu exerci\u0163iu de logic\u0103; \u00een \u0163ar\u0103, peste tot sunt grupuri entice, integrate satelor rom\u00e2ne\u015fti, cum sunt cele de ucraineni din Bucovina, ca satul D\u0103rm\u0103ne\u015fti de pild\u0103. <\/strong><\/p>\n

Aici sunt majoritari rom\u00e2nii, dar prin for\u0163a lucrurilor, cei veni\u0163i, mult mai t\u00e2rziu, odat\u0103 cu Timu\u015f Hmelni\u0163ki, s\u0103-l sprijine pe Vasile Lupu, \u015fi accepta\u0163i de popula\u0163ia majoritar\u0103, vorbesc \u00eentre ei ucraineana. Se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca la prim\u0103rie s\u0103 fie ales un ucraineana \u015fi poart\u0103, normal, nume specifice, slave.<\/strong><\/p>\n

Ei bine ce-ar trebui s\u0103 fac\u0103 un istoric, dup\u0103 re\u0163eta domnului amintit; ar trebui s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o statistic\u0103, \u00een care s\u0103 demonstreze c\u0103 exist\u0103 o popula\u0163ie ucrainean\u0103, apoi ar studia exclusiv antroponimia cu trimitere la origine tot slav\u0103, \u015fi dac\u0103 mai adaug\u0103m c\u0103 la prim\u0103rie, din \u00eent\u00e2mplare, cam un sfert dintre func\u0163ionari sunt ucraineni, concluzia e gata-satul e al ucrainenilor, \u015fi, prin extindere, \u0163ara este de fapt Ucraina, nu Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

Procedeul este din capul locului sortit e\u015fecului. To\u0163i istoricii serio\u015fi, care de-a lungul timpului au studiat aceast\u0103 perioad\u0103 istoric\u0103 de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u015fi n\u0103v\u0103liri, nu ignor\u0103 prezen\u0163a nomazilor cumani, avari ori t\u0103tari \u015fi huni pentru secven\u0163e limitate de timp, dar nimeni n-a pus problema, argument\u00e2nd, la modul cel mai serios, c\u0103 Basarab I<\/em> era cuman, ca \u015fi tat\u0103l s\u0103u, care ,presupune autorul, nu se numea Tihomirus, cum e redat \u00een cronicile timpului, ci probabil Thoctomer (Thoctomerius-Negru Vod\u0103-un voievod de origine cuman\u0103 la \u00eenceputu \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u0163ti-Ed. Humanitas, ed a II)<\/em><\/strong><\/p>\n

Mai mult, se culeg nume de boieri, care ar suna a cuman\u0103, dup\u0103 urechea autorului, se face \u015fi o list\u0103 de a\u015fa-zise toponime cumane, tot dup\u0103 ureche.<\/strong><\/p>\n

\u00cen aser\u0163iunile istoricului se g\u0103sesc multe cuvinte ca posibil, probabil<\/em>, atunci c\u00e2nd logica nu sus\u0163ine afirma\u0163iile, ca aceea legat\u0103 de num\u0103rul corturilor care, penibil de mic, ca \u015fi al lupt\u0103torilor, nu convinge pe nimeni de for\u0163a de lupt\u0103 a cumanilor.<\/strong><\/p>\n

\u015ei, de\u015fi Basarab<\/em> era cuman,<\/em> boierii cei mai mul\u0163i ce-l \u00eenso\u0163eau erau tot cumani<\/em>., culmea e c\u0103 domnul n-a \u00eenfiin\u0163at \u0162ara Cum\u0103neasc\u0103, ci \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, \u015fi atunci cine erau majoritarii, \u015fi de ce regele ungurilor vorbe\u015fte de Basarab Valahul<\/em>?<\/strong><\/p>\n

Sunt multe inadverten\u0163e \u015fi grosolane neadev\u0103ruri. <\/strong><\/p>\n

Antroponimul Basarab este, nu cuman, ci pelasg, dacic, si-\u015fi are r\u0103d\u0103cinile p\u00e2n\u0103 \u00een mit. <\/strong><\/p>\n

Basarab\u0103<\/em><\/strong> era o func\u0163iune, o categorie ce \u0163ine de ini\u0163ierea regilor \u015fi a sacerdo\u0163ilor, proveni\u0163i din r\u00e2ndul nobilimii.<\/strong><\/p>\n

Acela\u015fi titlu de Basarab\u0103<\/em> \u00eel vor purta voievozii munteni \u015fi moldoveni p\u00e2n\u0103 \u00een pragul veacului al XIX lea.<\/strong><\/p>\n

Actele domne\u015fti din vremea lor, cronicele str\u0103ine, ungure\u015fti, sau polone \u015fi ruse\u015fti, \u00eei aminte\u015fte tot cu aceast\u0103 denumire, ca s\u0103 nu mai vorbim de documentele de danii ale mai tuturor domnitorilor rom\u00e2ni, pentru Muntele Athos.<\/strong><\/p>\n

Despre \u0163inutul sf\u00e2nt al Basarabiei, vorbe\u015fte \u015fi p\u0103rintele St\u0103niloaie (Besii \u00een m\u00e2n\u0103tirile din Orient<\/em>-rev.Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103-1976, nr. 5, 6), ar\u0103t\u00e2nd de asemenea c\u0103 antroponimul este foarte vechi, dacic. <\/strong><\/p>\n

Nu ne putem permite a face aici o analiz\u0103 a acestei c\u0103r\u0163i, ne rezerv\u0103m dreptul s-o facem alt\u0103dat\u0103. <\/strong><\/p>\n

Ce-a urm\u0103rit autorul, ajuns la o v\u00e2rst\u0103 aproape matusalemic\u0103, ne \u00eentreb\u0103m? <\/strong><\/p>\n

R\u0103spunsul \u00eel putem g\u0103si \u00een interviurile date de autor, prezentat ca sfintele moa\u015fte pe la diverse televiziuni, invitat la posturi cu rubrici -curios- conduse de aceea\u015fi intelectuali rasa\u0163i \u015fi unici, ori de ziare ce v\u00e2neaz\u0103 \u015ftirile de senza\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

Editarea acestui volume a ap\u0103rut \u00een libr\u0103rii, sub inscrip\u0163ia best seller, adic\u0103 ceea \u015fi este \u2013 o poveste<\/em>, o basn\u0103-vorba cronicarului.<\/strong><\/p>\n

E interesant\u0103 \u015fi istoria alc\u0103tuirii ei, prezentat\u0103 de autor \u00een interviurile date \u00een diverse jurnale. Propunerea de a scrie o istorie a rom\u00e2nilor a venit de la o doamn\u0103-dar p\u00e2n\u0103 \u015fi viitorul autor se mir\u0103 \u00eentreb\u00e2nd:cum a\u015fa deodat\u0103, p\u0103i, eu nu cunosc nici periodizarea?<\/em> Lucrurile se aranjeaz\u0103; doamna \u00eei va aduce un manual de \u015fcoal\u0103 \u015fi domnul istoric va scrie rapid volumul, \u00eenso\u0163it \u015fi de CD-uri. <\/strong><\/p>\n

Amu\u015fin\u00e2nd profitul, editorul se ofer\u0103 s\u0103-i asigure distribu\u0163ia \u015fi propaganda.<\/strong><\/p>\n

Scopul unei asemenea edi\u0163ii – cu un limbaj mai pu\u0163in sofisticat<\/em>, \u00eenso\u0163it de casete audio, este acela ca tinerii, care nu prea citesc, s\u0103 asculte CD\u2013urile, \u00een timp ce-\u015fi fac <\/em>toaleta ca s\u0103 afle \u015fi ei care a fost istoria noastr\u0103, \u015fi cum ne tragem noi din steeple de unde v\u00e2nturile \u015fi iarba cailori i-au m\u00e2nat p\u00e2n\u0103 la noi, \u015fi cum i-au rugat sedentarii, urma\u015fii celor ce erau cunoscu\u0163i de toat\u0103 antichitatea pentru vitejia \u015fi credin\u0163a lor (vezi Homer, Herodot, Strabon, Ovidius,V. P\u00e2rvan etc.), s\u0103 le fac\u0103 \u015fi lor un stat.<\/strong><\/p>\n

Nu putem s\u0103 nu amintim \u015fi de ce crede autorul c\u0103 noi eram cumanii negri<\/em> \u015fi ucrainenii cumanii albi.<\/em><\/strong><\/p>\n

Autorul m\u0103rturise\u015fte, \u00eentrun interviu dintr-un cotidian c\u0103, acest volum i-a adus mai mul\u0163i bani dec\u00e2t din v\u00e2nz\u0103rile tuturor celorlalte scrieri. <\/strong><\/p>\n

\u00cel credem, nu pe vorbe, ci amintind, num\u0103rul edi\u0163iilor \u00een ani, care vorbesc mai mult, \u015fi de la sine, tip\u0103rite de aceea\u0163i editur\u0103; O scurt\u0103 istorie povestit\u0103 celor tineri-1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2005, 2006, 2007.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dincolo de apropierea for\u0163at\u0103 \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi slavi, ne-a frapat explica\u0163ia privind epitetul ,negri,<\/em> atribuit r\u0103m\u00e2nilor cumani, sau cumanilor rom\u00e2ni, c\u0103 nu mai \u00een\u0163elegem, \u015fi anume c\u0103 noi, sau ei, sau lua\u0163i-o cum vre\u0163i, erau mai negricio\u015fi la fa\u0163\u0103, e<\/em>xplic\u0103, profund \u015ftiin\u0163ific, autorul..<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei atunci ucrainenii, tot cumani, cum de s-or fi albit?<\/em><\/strong><\/p>\n

Adev\u0103rul are r\u0103d\u0103cini mult mai ad\u00e2nci-e vorba de Basarabii<\/em>, adic\u0103 ba(n)-sarabii, adic\u0103 cei boga\u0163i, nobili ini\u0163ia\u0163i, daci-pelasgi. (vezi \u015fi V. Lovinescu-Dacia Hiperborean\u0103 Ed.Rozmarin)<\/strong><\/p>\n

Prin aferez\u0103, lexemul sarabi, devine arabi, dar f\u0103r\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu arabii identifica\u0163i ca popula\u0163ie cu pielea neagr\u0103.<\/strong><\/p>\n

De fapt autorul m\u0103rturise\u015fte c\u0103 a fost chinuit mult\u0103 vreme de \u00eentrebarea care a dezl\u0103n\u0163uit crea\u0163ia-de ce bulgarii aveau un stat, \u015fi s\u00e2rbii aveau un stat, dar \u015fi ungurii aveau un stat, numai rom\u00e2nii nu?<\/strong><\/p>\n

Argumentele aduse nu \u0163in seam\u0103 de evenimentele anterioare, vezi existen\u0163a \u0163aratului valaho-bulgar \u015fi nici de culoarul format dinspe Imperiul Bizantin, pe care au tot n\u0103v\u0103lit mereu, mai ales t\u0103tarii, \u015fi nu numai. <\/strong><\/p>\n

\u015ei \u00eentrun moment de str\u0103luminare, a g\u0103sit r\u0103spunsul; pentru c\u0103 pe teritoriul de atunci nu erau forma\u0163iuni puternice.<\/strong><\/p>\n

Nu ne putem permite a spune mai mult, dar vom cita pe N. Iorga.<\/strong><\/p>\n

Cele dint\u00e2i organiza\u0163ii de state rom\u00e2ne\u015fti, cu c\u0103petenii de jude\u0163e, juzi, sau cnezi, ca Ioan, Farca\u015f, cu juzi \u00eendeplinind chem\u0103ri voievodale ca Litovoi, se constat\u0103 \u00eentrun act unguresc de la 1247, \u00eent\u0103rit de pap\u0103 \u00een 1251<\/em><\/strong>.<\/strong><\/p>\n

A<\/em><\/strong>ceast\u0103 cristalizare din veacul al XIII lea, dup\u0103 marea n\u0103v\u0103lire t\u0103t\u0103reasc\u0103,<\/em> nu era, f\u0103r\u0103-ndoial\u0103, cu totul nou\u0103.<\/strong><\/p>\n

Autorul men\u0163ioneaz\u0103 \u201cc\u0103 exista o concep\u0163ie de organizare care dep\u0103\u015fea ob\u015ftea v\u0103ii \u015fi confedera\u0163ia unei<\/em> \u0163eri, unitatea imediat urm\u0103toare jude\u0163ului<\/em>, Domnia, deci asocierea tuturor \u0163\u0103rilor sub un dominus, venind din amintirile trecutului antic, \u015fi aceasta se creioneaz\u0103 \u00een toat\u0103 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, de pe la 1300 desigur, dar poate chiar \u00eenc\u0103 de la 1240, c\u0103ci de aceea, \u00een diploma maghiar\u0103 amintit\u0103 mai sus i<\/em> se spune lui Seneslav<\/em>-Olacus, adic\u0103 Rom\u00e2nul (\u2026) Ideea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale n-a putut fi \u00eemprumutat\u0103, pe de-a-ntrgul, nici de la vecini, cei din Balcani, \u015fi oricum, atacului venind d la coroana Sf. \u015etefan a trebuit s\u0103 se simt\u0103 nevoia a i se opune \u015fi dincoace o singur\u0103 Coroan\u0103, aceea pe care reprezent\u0103rile iconografice din bisericile noastre, o poart\u0103 domnii de calitate politic\u0103 imperial\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

Concluziile sunt evidente, \u015fi contrazic ceea ce spune dl. istoric, contemporanul nostru, dl, Djuvara, c\u0103 anume cumanii au \u00eenfiin\u0163at \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne\u015fti. <\/strong><\/p>\n

\u201cC\u00e2nd, p\u0103r\u0163ile oltene \u015fi arge\u015fene se unir\u0103, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Litovoi, de c\u0103tre unguri la 1300, \u0163ara cea nou\u0103 se formeaz\u0103 dup\u0103 o concep\u0163ie original\u0103, av\u00e2ndu-\u015fi r\u0103d\u0103cinile numai \u00een tradi\u0163ia proprie. Domnia e a toat\u0103 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi pentru prima oar\u0103, apare \u00een R\u0103s\u0103rit o astfel de concep\u0163ie na\u0163ional\u0103, echivalent\u0103 cu concep\u0163ia de baz\u0103, modern\u0103 pentru statele din Apusul Europei. \u015ei voievodul, Marele Voievod, are calitatea de Domn, de Dominus, de autocrat, luat\u0103, nu de la t\u0103tari, nici de la suveranii slavi, din Balcani -regalitatea s\u00e2rbeasc\u00e2 av\u00e2nd alt caracter dec\u00e2t al autocra\u0163iei, ci din ne\u00eentrerupta transmisiune, pe cale popular\u0103, a ideii de politice rom\u00e2ne. Tot astfel, na\u0163ional \u015fi territorial, compact\u0103 va ap\u0103rea<\/em> peste 30 de ani \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a Moldovei \u201c. (N. Iorga \u2013 Cele dint\u00e2i cristaliz\u0103ri de stat ale,rom\u00e2nilor<\/em> \u2013 Revista Istoric\u0103, 1919, pag. 43; 103-113 )<\/strong><\/p>\n

\u015ei dac\u0103 tot vorbim de denigratorii neamului, pe nedrept, \u00eempin\u015fi de scopuri m\u0103rturisite \u015fi nem\u0103rturisite, dar sub\u00een\u0163elese, atunci de ce s\u0103 nu fie anulat\u0103 \u015fi crea\u0163ia folcloric\u0103 care ne reprezint\u0103.<\/strong><\/p>\n

De aceea trebuie blamat Blaga, care, cu mintea lui luminat\u0103, cunosc\u00e2nd marea filosofie, a pus \u00een rosturi universale \u015fi cultura rom\u00e2neasc\u0103, definind esen\u0163a spiritualit\u0103\u0163ii specifice.<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 Oswald Spengler vorbe\u015fte de spa\u0163iul spiritual de bolt\u0103 al culturii arabe, al c\u0103rei substrat sentimental marcheaz\u0103 un ap\u0103s\u0103tor tragism, ori de acel de spa\u0163iu spiritual egiptean labirintic, ce conduce la moarte, atunci filosoful, \u015fi poetul de excep\u0163ie, cunosc\u0103tor avizat, al filonului folcloric de geniu, g\u0103se\u015fte spa\u0163iul spiritual rom\u00e2n \u00een cel de deal, vale, deal, vale<\/em>, definindu-l ca spa\u0163iul mioritic<\/em>, av\u00e2nd \u00een vedere, lipsa de interes a rom\u00e2nului pentru extreme, \u00eenclina\u0163ia spre medita\u0163ie, venit\u0103 din timpuri str\u0103bune, a ciobanului mitic ce-\u015fi conducea oile \u00een pas domol, l\u0103s\u00e2ndu-i timp s\u0103 observe natura, s-o cunoasc\u0103, s\u0103 se integreze \u00een marele circuit al ei, dar s\u0103 \u015fi reflecteze \u015fi asupra existen\u0163ei umane, de aici cobor\u00e2nd \u015fi datinile \u015fi obiceiurile, \u015fi filosofia de via\u0163\u0103, ca \u015fi crea\u0163iile sale de geniu. <\/strong><\/p>\n

Dar c\u00e2\u0163i dintre cei ce folosesc ironic \u015fi dispre\u0163uitor \u00een ziare, la televiziuni, ori c\u00e2nd se v\u0103d mari oratori, \u015ftiu cine este Blaga, sau ce \u00eenseamn\u0103 teoria spa\u0163ilui mioritic<\/em>? (\u00een limbajul celor amintit\u0163i mai sus- spa\u0163iul miori\u0163ic<\/em>)<\/strong><\/p>\n

Desigur niciunul \u2013 c\u0103ci auzim mereu, de c\u0103p\u015funarii mioritici<\/em>, de na\u0163ia<\/em> noastr\u0103 mioritic\u0103<\/em>, de balcanismul \u015fi obiceiurile mioritice<\/em>, de plaiurile mioritice<\/em>-cite\u015fte ale m\u00e2rlanilor \u2013 ca despre o ru\u015fine. <\/strong><\/p>\n

Nu spunem c\u0103 nu avem defecte, nu ne erij\u0103m \u00een ceea ce nu suntem, dar nici nu putem accepta batjocorirea, cu bun\u0103\u015ftiin\u0163\u0103, a ceea ce ne reprezint\u0103 \u015fi ne define\u015fte, ca elemete ce \u0163in de istorie, de continuitate \u015fi de cultur\u0103 specific\u0103.<\/strong><\/p>\n

Nu ne mir\u0103 at\u00e2ta c\u0103, cei despre care am f\u0103cut vorbire, jignesc un popor cu tradi\u0163ii milenare unice, \u00eenc\u0103 vii, cu opera folclorice, ce dac\u0103 ar fi cunoscute-spune francezul Jean Michlet, ar fi stat al\u0103turi de marile crea\u0163ii ale lumii; cu basme ce incifreaz\u0103 mesaje ale memoriei ancestrale ale umanit\u0103\u0163ii, cu legende ce trimit la marile mituri, care impun crea\u0163iei ce tinde spre perfec\u0163iune, jertfa, cum este opera Me\u015fterul Manoli<\/em>, punct de inspira\u0163ie pentru mari opere universale, sau na\u0163ionale, moderne \u015fi contemporane, ori balada Miori\u0163ei,<\/em> \u00een care, dup\u0103 cum spune O. Paler, ciob\u0103na\u015ful descoper\u0103 metafizica \u00eenainte de a avea profesori de metafizic\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ne mir\u0103 du\u015fm\u0103nia cu care eliti\u015ftii filosofi, cunosc\u0103tori ai lui Platon, Martin Heidegger, ori Nietzsche, iau \u00een der\u00e2dere aceste opere, demitiz\u00e2ndu-le la modul cel mai grosolan posibil, vorbind despre oaia ciobanului, \u015fi despre acreala ce li se face c\u00e2nd se g\u00e2ndesc, c\u0103 de la \u015fcoala primar\u0103 au tot auzit \u015fi s-au s\u0103turat de eroizarea cosmic\u0103 a ciobanului, \u015fi de resemnarea lui \u00een fa\u0163a mor\u0163ii.<\/em><\/strong><\/p>\n

Constat\u0103m \u00eens\u0103 cu stupoare \u015fi indignare, dar \u015fi cu durere, c\u0103 marii no\u015ftri filosofi, sunt promotorii anul\u0103rii r\u0103d\u0103cinilor noastre \u015fi c\u0103 nu \u015fi-au g\u0103sit timp, sau n-au vrut s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103, pentru a studia profunzimile acestei bijuterii. <\/strong><\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2i c\u0103 nu e vorba de o oaie, ci de o mioar\u0103, ba chiar mai mult de o miori\u0163\u0103- dimininutivarea justific\u0103 leg\u0103tura afectiv\u0103 dintre ciob\u0103na\u015f \u015fi miori\u0163\u0103-s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 suntem \u00een plin\u0103 poveste \u015fi c\u0103 e n\u0103zdr\u0103van\u0103. <\/strong><\/p>\n

Ea are rolul oracolului antic care, pe l\u00e2ng\u0103 vestea complotului pus la cale de ceilal\u0163i doi ciobani, \u00eei devine \u015fi un sfetnic devotat.<\/strong><\/p>\n

Nu e vorba de resemnare, ci de aducerea la suprafa\u0163\u0103 a \u00eendeplinirii unuia dintre practicile misterelor str\u0103vechi dacice-\u015fi anume a alegerii celui mai bun t\u00e2n\u0103r ini\u0163iat \u00een aceste mistere, pentrut a fi jertfit , trimis sol la Zalmocsis, Marele Zeu care \u00eei face pe daci nemuritori.<\/strong><\/p>\n

Nici un om normal nu poate privi moartea cu senin\u0103tate, mai ales c\u00e2nd este avertizat s\u0103-\u015fi ia m\u0103suri, nici cu resemnare nu vede situa\u0163ia ciob\u0103na\u015ful, c\u0103ci n-are motiv s\u0103 piar\u0103; e t\u00e2n\u0103r, e mai ortoman<\/em> (bogat) \/are oi mai multe,\/ multe \u015fi cornute\/ \u015fi cai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i,\/ \u015fi c\u00e2ini mai b\u0103rba\u0163i<\/em> \/.<\/strong><\/p>\n

E priceput \u00een meseria pe care o face cu pasiune, e ata\u015fat de mioarele sale, are \u015fi ascendenul frumuse\u0163ii, o spune scena \u00een care m\u0103icu\u0163a b\u0103tr\u00e2n\u0103, personaj ce aminte\u015fte de tragediile, antice, \u00een doar c\u00e2teva versuri, \u00een care se atinge punctual culminant al emo\u0163iei artistice.<\/strong><\/p>\n

M\u0103icu\u0163a e disperarat\u0103, nu pentru c\u0103 ar fi disp\u0103rut fiul ei, ci pentru c\u0103 \u015ftie c\u0103 el este alesul, ini\u0163iatul din ob\u015fte, care nu e destinat unei mor\u0163i banale.<\/strong><\/p>\n

Nu facem analize literare, dar trebuie s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 nu sunt scorneli cele spuse, adeverind valoarea ideatic\u0103 \u015fi estetic\u0103 a baladei, ci \u015fi cea de document<\/em> ce, studiat\u0103 \u00een profunzime, cu bun\u0103credin\u0163\u0103, urm\u0103rind relicvele ancestrale ce se ascund \u00een firul epic \u015fi \u00een exprimarea liric\u0103, ori dramatic\u0103 a baladei, poate eviden\u0163ia excep\u0163ionala for\u0163\u0103 creatoare a poporului. <\/strong><\/p>\n

Cu versuri scurte, simpl\u0103 \u015fi at\u00e2t de clar\u0103, pare la prima citire opera. Studiat\u0103 \u00een ad\u00e2ncimile, textuale \u015fi contextuale, deschide c\u0103i neb\u0103nuite ce eviden\u0163iaz\u0103 \u015flefuirea artistic\u0103, ca un diamant, plin\u0103 de profunde sensuri filosofice \u015fi istorice \u015fi nu numai.<\/strong><\/p>\n

Miori\u0163a e ca o vioar\u0103, pe care oricine o poate \u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103, dar nu oricine poate s-o fac\u0103 s\u0103 r\u00e2d\u0103, sau s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u015ei dac\u0103 am vorbit de anularea voit\u0103 a capodoperelor anonime, cum s\u0103 fii sc\u0103pat Eminescu de detractorii pu\u015fi pe demolarea a orice \u0163ine de genialitate.<\/strong><\/p>\n

Aici corul se \u00eengroa\u015f\u0103, se lipesc unii de al\u0163ii cei ce vor s\u0103 conving\u0103 c\u0103 Eminescu e expirat<\/em>, c\u0103 e cadavrul din debara<\/em>, c\u0103 rom\u00e2nii trebuie s\u0103 scape de el.<\/strong><\/p>\n

Dar pentru a \u00een\u0163elege mai bine despre ce este vorba trebuie s\u0103 amintim c\u0103 tonul hot\u0103r\u00e2t l-a dat cel ce conduce Institutul Cultural Rom\u00e2n, c\u0103ruia i s-a pus pata pe marele POET NA\u0162IONAL<\/strong><\/p>\n

E adev\u0103rat c\u0103 \u00een ceea ce-l prive\u015fte pe Eminescu se pricep, ca \u015fi la fotbal \u015fi la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, to\u0163i, cel pu\u0163in pentru c\u0103 i\u2013au auzit numele mereu legat de sintagma de mai sus, care pare r\u0103suflat\u0103 \u015fi obositoare, prin repeti\u0163ie, l\u0103s\u00e2nd impresia celor ce o folosesc c\u0103 sunt, bat\u00e2r eminescologi. <\/strong><\/p>\n

Dar c\u00e2\u0163i \u015ftiu c\u0103 EL este f\u0103uritorul limbii literare rom\u00e2ne; c\u0103 p\u00e2n\u0103 la el \u015fi, nici dup\u0103 el, nimeni n-a putut \u015flefui limba acestui neam, astfel \u00eenc\u00e2t, ea s\u0103 poat\u0103 exprima cele mai fine \u015fi mai ad\u00e2nci nuan\u0163e ale sim\u0163irii \u015fi g\u00e2ndirii omene\u015fti.<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 El, \u00een mod cert, n- am fi avut marea literatur\u0103 dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie; Arghezi n-ar fi existat \u015fi nici Blaga, nici cei mai aproape de noi, ca Nichita sau Sorescu, ori al\u0163i corifei ai literaturii \u015fi culturii.<\/strong><\/p>\n

Eminescu este rom\u00e2n, este al nostru, \u015fi pentru c\u0103 nimeni mai mult ca el n-a vibrat la durerilie poporului s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

El \u00eensu\u015fi recunoa\u015fte c\u0103 valoarea sa se datoreaz\u0103 \u015fi \u00eent\u00e2lnirii fericite cu crea\u0163iile excep\u0163ionale ale folclorului, m\u0103rturisind c\u0103 \u2013 dumnezeul geniului m-a sorbit din popor <\/em>– este Poetul Na\u0163ional pentru c\u0103 este emblema spiritualit\u0103\u0163ii noastre.<\/strong><\/p>\n

Mircea Eliade spunea undeva c\u0103 dac\u0103, prin absurd ar disp\u0103rea<\/em> tot<\/em> poporul rom\u00e2n , spritualitatea sa \u00eentreag\u0103 s-ar putea reconstitui numai dup\u0103 un singur volum al poetului<\/em>.<\/strong><\/p>\n

A c\u00e2ntat natura patriei<\/em> sale, \u00eennobil\u00e2nd-o cu dimensiunea filosofic\u0103, integratoare a vie\u0163ii poetului, a \u00eenviat cu pan\u0103 m\u0103iastr\u0103 trecutul plin de glorie<\/em>, dar a \u015fi fost un critic<\/em> aspru, dar drept al contemporaneit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

A fost necru\u0163\u0103tor cu panglicarii<\/em> politici, at\u00e2t de cunoscu\u0163i \u015fi ast\u0103zi, a plesnit cu biciul satirei necru\u0163\u0103toare, parvenitismul, f\u0103\u0163\u0103rnicia, demagogia, politicianismul \u015fi nimicnicia celui care se ca\u0163\u0103r\u0103 deasupra tututrora, lustruindu-se<\/em> pe el<\/em>. <\/strong><\/p>\n

Ai impresia \u2013 dup\u0103 cum spunea mai ieri Dan Puric, un str\u0103lucit intelectual \u015fi actor de excep\u0163ie -c\u0103 anume opera ale sale au fost scrise ieri, la ora dou\u0103<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Dar na\u0163ional e poetul \u015fi pentru c\u0103 a c\u00e2ntat cu o dragoste necondi\u0163ionat\u0103, dulcea Rom\u00e2nie<\/em>, pe care o vede t\u00e2n\u0103r\u0103 mireas\u0103, mam\u0103 cu amor<\/em>,.<\/strong><\/p>\n

Poetul e fascinat de vraja miturilor, de frumuse\u015fea legendelor, a basmelor rom\u00e2ne\u015fti, pe care le ascult\u0103 din copil\u0103rie, descoperind mai t\u00e2rziu patria etern\u0103, Dacia mitic\u0103, \u00een care codrul este matricea stilistic\u0103, locul de f\u0103urire a neamului ve\u015fnic. <\/strong><\/p>\n

Pu\u0163ini dintre litera\u0163ii no\u015ftri cunosc aceast\u0103 pasiune a poetului de a se refugia \u00een timpul f\u0103r\u0103 timp al f\u0103uritorilor de neam, cu nume sonore de Bogdan, sau Drago\u015f, dar f\u0103r\u0103 a fi repere temporale anume, sustra\u015fi istoriei secven\u0163iale, lega\u0163i de eternitate prin instalarea \u00een indistinc\u0163iune. <\/strong><\/p>\n

Preocupat de cuv\u00e2ntul ce exprim\u0103 adev\u0103rul<\/em>, Eminescu a \u015flefuit limba rom\u00e2n\u0103, tinz\u00e2nd la precizia \u015fi frumuse\u0163ea lucrului unui bijutier iscusit.<\/strong><\/p>\n

Numai datorit\u0103 Lui, Nichita St\u0103nescu a putut spune c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 este ca o duminic\u0103, limba<\/em> rom\u00e2n\u0103 este patria mea.<\/em><\/strong><\/p>\n

Eminescu este \u015fi poetul universal<\/em>, tocmai pentru c\u0103, prin talentul s\u0103u de artist des\u0103v\u00e2r\u015fit, \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte literatura \u015fi cultura lumii, prin ilustrarea poetic\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii poporului s\u0103u. <\/strong><\/p>\n

N-a ocolit nici marele teme filosofice universale, ca triste\u0163ea, aproape cosmic\u0103, a poetului de geniu \u00eentro lume ce nu-l \u00een\u0163elege, evadarea, ca protest, din realitatea ur\u00e2t\u0103 \u015fi dezam\u0103gitoare \u00een onirism, colindarea spa\u0163iilor celeste cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi for\u0163\u0103 demiurgic\u0103, drama celui ce caut\u0103 absolutul \u00een iubire, imposibil de atins.<\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 unii \u00eel g\u0103sesc expirat <\/em>, sau dep\u0103\u015fit.<\/em> Eminescu e demult cet\u0103\u0163ean al lumii.<\/strong><\/p>\n

Nu i-a a\u015fteptat timpul \u015fi nici istoria pe cei ca Patapievici, ori ca N. Djuvara ori Mih\u0103ie\u015f, s\u0103-i dea pa\u015faport de cet\u0103\u0163ean, de poet al Europei, \u015fi al lumii \u015fi nici n-or s\u0103 poat\u0103 s\u0103-l scoat\u0103 de pe firmamentul crea\u0163iei universale, cum nu pot s\u0103-l scoat\u0103 pe Lenau, pe Goethe, pe Heine ori pe Schiller, din istoria spiritului universal, fiindc\u0103 nu se poate \u015fi, la urma urmei, nici nu-i \u00eentreab\u0103 nimeni. Valorile tr\u0103iesc \u015fi se ap\u0103r\u0103 prin ele \u00eensele.<\/strong><\/p>\n

Eminescu a ars ca o lum\u00e2nare, f\u0103urindu-\u015fi opera \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit odat\u0103 cu terminarea ei.<\/strong><\/p>\n

Rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca via\u0163a unui<\/em><\/strong> poet s\u0103 se confunde cu opera sa, cum spune<\/em> G. C\u0103linescu.<\/strong><\/p>\n

A\u015fa c\u0103, domnilor, care tot a\u0163i crezut c\u0103 nu-l pute\u0163i lua pe Eminescu \u00een Europa, a\u0163i venit \u015fi prea t\u00e2rziu \u015fi a uitat s\u0103 v\u0103 cear\u0103 permisiunea! <\/strong><\/p>\n

\u015ei dac\u0103 tot murd\u0103resc poporul roman cu injurii greu de redat, cum nu le e ru\u015fine s\u0103 fac\u0103 sluj \u00een fa\u0163a mai marilor \u0163\u0103rii, manevr\u00e2nd \u00een culise s\u0103 -\u015fi aranjeze fotolii c\u00e2t mai moi, pl\u0103tite gras din munca acestui popor, pe care \u00eel ur\u0103sc \u015fi, mai ales, de ce nu spun pe \u015fleau de ce i-a sup\u0103rat Eminescu, at\u00e2t de tare, care e mort de mai bine de un veac, tocmai acum, tulbur\u00e2ndu-i, pe nedrept, odihna meritat\u0103? <\/strong><\/p>\n

Pana lui m\u0103iastr\u0103, muiat\u0103 \u00een acid sulfuric \u2013 se vede treaba \u2013 ustur\u0103 tare pe unii care se recunosc \u00een opera sa \u015fi ast\u0103zi.<\/strong><\/p>\n

\u015ei oare ce-a mai r\u0103mas de demolat, prin discreditare \u015fi minciun\u0103, dac\u0103 nu Biserica, \u00een care rom\u00e2nii, au cea mai mare \u00eencredere?!<\/strong><\/p>\n

\u015ei, ce mirare, s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim \u015fi aici cam cu acelea\u015fi persoane ce rprezint\u0103 avangarda intelectualit\u0103\u0163ii sub\u0163iri, din aceea\u015fi societate, privat\u0103<\/em>, zis\u0103 \u015fi civil\u0103!<\/strong><\/p>\n

Citim \u00eentrun num\u0103r al Evenimentului<\/em> (28 februarie, 2008), un oficios, care-\u015fi \u00eenghesuie \u00een josul unei pagini, unul peste altul, s\u0103-ncap\u0103 to\u0163i, vajnicii colaboratori, un articol, semnat de M. C\u0103rt\u0103rescu, care, pe l\u00e2ng\u0103 lipsa oric\u0103rei sclipiri de talent-\u015fi Geo Bogza a semnat articole de ziare, dar a f\u0103cut din reportaj art\u0103- aduce o invectiv\u0103 veninoas\u0103 \u015fi nedreapt\u0103, \u00eencrimin\u00e2nd un \u00eentreg popor, pe care nu-l cunoa\u015fte.<\/strong><\/p>\n

Se simte de departe c\u0103 muza r\u0103t\u0103ce\u015fte prin alte meleaguri \u2013 scriitorul e \u00een criz\u0103 de inspira\u0163ie, abord\u00e2nd probleme disparate, mai pe \u015fleau spus, la nimereal \u0103, s\u0103 ias\u0103 articolul, c\u0103ci- poate nu \u015fti\u0163i- aici exist\u0103 o progamare ,\u015fi cititorul e anun\u0163at la sf\u00eer\u015fitul fiec\u0103rui comentariu al zilei, pe cine vom \u00eent\u00e2lni a doua zi, <\/em>\u015fi dac\u0103-\u0163i vine r\u00e2ndul \u015fi nu e\u015fti preg\u0103tit, scrii despre toate , f\u0103r\u0103 a spune numic nou despre subiecte dezb\u0103tute \u015fi r\u0103zdezb\u0103tute, dar prin flec\u0103real\u0103, \u00een media, nu rezolvate \u00een realitate. , ca \u00eentrun talme\u015f-balme\u015f, c\u0103 d\u0103 bine a intra \u00een corul avangardi\u015ftilor, evolua\u0163i, c\u0103rora li se potrive\u015fte dictonul-ubi bene, ibi patria.<\/strong><\/p>\n

\u00cencearc\u0103, f\u0103r\u0103 success, s\u0103 fie un analist al situa\u0163iei politice, al partidelor, v\u0103zute dintr-un unghi al subiectivistului. <\/strong><\/p>\n

Cel ce p\u00e2n\u0103 mai ieri, p\u00e2n\u0103 a primit o decora\u0163ie, se declara, dezlegat de problemele cet\u0103\u0163ii, trece apoi la problema Kosovo \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u0163ine s\u0103-\u015fi spun\u0103 p\u0103rerea \u015fi despre religia ortodox\u0103. <\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 nimeni nu-i mai conving\u0103tor dec\u00e2t autorul amintit, ne permitem s\u0103-l l\u0103s\u0103m s\u0103 vorbeasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u201cIar acum, de parc\u0103 n-am mai avea alte treburi, ne agit\u0103m cu, poate cea mai m\u00e2loas\u0103 dintre toate problemele din ultimii ani, problem\u0103 f\u0103r\u0103 cap\u0103t pe c\u00e2t de f\u0103r\u0103 noim\u0103 este, anume a religiei, respectiv a simbolurilor religioase \u00een \u015fcoli. Rom\u00e2nul obi\u015fnuit habar n-are de Biblie, n-o are-n cas\u0103 \u015fi nici n-o cite\u015fte niciodat\u0103, nu se duce la biseric\u0103 dec\u00e2t la botezuri, cununii \u015fi \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, nu-\u015fi bate capul cu problema unei vie\u0163i viitoare, cu vorbe ca m\u00e2tuire sau credin\u0163\u0103, nu face acte de caritate, tr\u0103ie\u015fte alerg\u00e2nd dup\u0103 bani \u015fi divertisment. <\/em><\/strong><\/p>\n

Nu prea se d\u0103 \u00een v\u00e2nt dup\u0103 icoane: mai mult \u00eei spun iconi\u0163ele de pe ecranul computerului.<\/em><\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00cen schimb, voteaz\u0103 Biserica, al\u0103turi de Armat\u0103, \u00een topul \u00eencrederii \u00een institu\u015fii, agreeaz\u0103 ideea Catedralei M\u00e2ntuirii Neamului-mare, c\u00e2t mai mare, \u00een rest s-o fac\u0103 ei cum \u015ftiu- \u015fi vrea pere\u0163ii claselor decora\u0163i cu icoane c\u0103 oricum nu fac r\u0103u nim\u0103nui\u2026\u201d<\/em><\/strong><\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul articolului e de-a dreptul apoteotic \u2013 \u201eCe le r\u0103spundem noi copiilor no\u015ftri c\u00e2nd ne \u00eentreab\u0103 cine a creat lumea sau cum a ap\u0103rut omul?\u201d<\/strong><\/p>\n

Comentariile ar fi de prisos dac\u0103 n-ar fi vorba de factori de influen\u0163\u0103 social\u0103 care, de\u015fi se recunosc mari ap\u0103r\u0103tori ai libert\u0103ii spiritului, se dovedesc, iat\u0103, \u00een fapt mai, convin\u015fi \u015fi mai combatan\u0163i materiali\u015fti ai religiei cu simboluri de mucava , dec\u00e2t Marx \u015fi Engels, care spuneau acela\u015fi lucru, cu alte cuvinte, considrer\u00e2nd-o opiumul popoarelor.<\/strong><\/p>\n

Superb acest autoportret al acestui reprezentant tipic al miticilor d\u00e2mbovi\u0163eni, care cred c\u0103 mulgi alimentara ca s\u0103 dea lapte \u015fi c\u0103 p\u00e2inea cre\u015fte \u00een raft.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t\u0103 neru\u015finare trebuie a- \u0163i lua dreptul s\u0103 judeci un popor, pe care nu-l cuno\u015fti, dar pe care pretinzi c\u0103-l luminezi cu ideile tale geniale.<\/strong><\/p>\n

Dezam\u0103girea cea mare este c\u0103, prin ceea ce g\u00e2nde\u015fte \u015fi face un asemenea individ, considerat reprezentativ pentrut unii, al culturii rom\u00e2ne, nu cunoa\u015fte nimic nici din istoria neamului , nici operele create de geniul popular, nu deosebe\u015fte cultura milenar\u0103, marcat\u0103 de str\u0103vechi tradi\u0163ii, obiceiuri \u015fi datini, ce reflect\u0103 caracteristicile filosofiei de via\u0163\u0103, tonic\u0103, a rom\u00e2nilor, de manelele mahalalelor. <\/strong><\/p>\n

Nu are instrumentele suflete\u015fti necesare s\u0103 deosebeasc\u0103 valoare de nonvaloare, nu \u015ftie c\u0103, \u00eenc\u0103 din antichitate, \u00eenainta\u015fii no\u015ftri mureau pentru p\u0103m\u00e2ntul lor, inspira\u0163i de credin\u0163a lor puternic\u0103 \u00eentrun singur mare Dumnezeu \u015fi \u00een nemurire.<\/strong><\/p>\n

Suntem \u00een preajma unei perioade de purificare sufleteasc\u0103, \u00een a\u015fteptarea Luminii Hristice, care se aprinde de mai bine de dou\u0103 mii de ani . <\/strong><\/p>\n

Oare s\u0103 nu fi aflat marele poet<\/em> c\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u015ftri sunt creatorii alfabetului a\u015fa-zis etrusc, de fapt dac, c\u0103ci eruscii sunt , dacii pleca\u0163i demult din Carpa\u0163i?<\/strong><\/p>\n

Platon vorbe\u015fte de o coloan\u0103 a dacilor de la Nordul Dun\u0103rii pe care erau scrise cele mai vechi legi, pe care le considerau sfinte, de origine divin\u0103.<\/strong><\/p>\n

Aveau ini\u0163ia\u0163i \u2013 sacerdo\u0163i care-i conducea spre sub\u0163irimea spiritului, prin \u00eemplinirea r\u00e2nduielilor bisericii. <\/strong><\/p>\n

Cine n-are r\u0103d\u0103cini, domnule C\u0103rt\u0103resu, sau nu \u015fi le cunoa\u015fte, nu are dreptul s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een numele celor cu str\u0103vechi credin\u0163e, \u00een numele celor ce au dat mucenici \u015fi sfin\u0163i. C\u00e2te minciuni \u015fi blasfemie la adresa acestui popor credincios! <\/strong><\/p>\n

Se confund\u0103 nucleul adev\u0103rat al na\u0163iei cu aluviunile aduse de timp, sau de interese, concentrate \u00eentrun ora\u015f sufocat de cei f\u0103r\u0103 Dumnezeu, care nu cred dec\u00e2t \u00een bani. <\/strong><\/p>\n

Merge\u0163i domnilotr, C\u0103rt\u0103rescu, Dinescu ori T\u0103nse, care lua\u0163i \u00een r\u00e2s pe popi <\/em>\u015fi gloata care pup\u0103 moa\u015ftele<\/em> a\u015ftept\u00e2nd la r\u00e2nd zile \u00een \u015fir, pentru c\u0103 sunt s\u0103raci , cum spunea unul dintre d-vstr\u0103, \u015fi stau aici pentru c\u0103 n-au bani, c\u0103ci altfel s-ar duce la distrac\u0163ii; bate\u0163i \u00een aceast\u0103 periad\u0103 cu pasul satele rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi ora\u015fele, nu cele mari, \u015fi nu \u00een centrul lor, unde s-sa adunat toat\u0103 putreziciunea \u015fi ur\u00e2ciunea p\u0103catului, \u015fi ve\u0163i vedea bisericile ne\u00eenc\u0103p\u0103toare .<\/strong><\/p>\n

Intra\u0163i \u00een casele \u0163\u0103ranilor, \u015fi nu numai, \u015fi ve\u0163i g\u0103si \u015fi Biblii \u015fi icoane, \u015fi mai ales mul\u0163i tineri care-\u015fi trag p\u0103rin\u0163ii la biseric\u0103. <\/strong><\/p>\n

Biserica, av\u00e2nd \u00een centru credin\u0163a \u00een Dumnezeu a \u0163inut unit acest popor, mii de ani.<\/strong><\/p>\n

Voievozii no\u015ftri intrau primii \u00een lupt\u0103 cu sabia \u00eentro m\u00e2n\u0103 \u015fi cu crucea \u00een cealalt\u0103 \u015fi sub acest semn au biruit<\/em> pe p\u0103g\u00e2ni.<\/strong><\/p>\n

\u015ei, dac\u0103 vorbim ast\u0103zi de o \u0163ar\u0103 a rom\u00e2nilor, se datoreaz\u0103 credin\u0163ei acelora care au r\u0103mas sub brazd\u0103, hr\u0103nindu-ne r\u0103d\u0103cinile.<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 Dumnezeu am fi fost cumani, \u00eentr-adev\u0103r cum este \u2013 a\u015fa cum se declar\u0103- dl Djuvara, sau poate c\u0103l\u0103ream caii, \u00een stepele gepidului domn asiatic, r\u0103t\u0103cit c\u00e2ndva pe la o revist\u0103 descins\u0103 din Ca\u0163avencu.<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nii, au \u00een cas\u0103 Biblia, \u00een marea lor majoritate, tocmai pentru c\u0103 \u00een \u015fcosal\u0103 se \u00eenva\u0163\u0103 despre dragoste, ca stare de spirit permanent\u0103.<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nii o \u015fi citesc, pentru c\u0103 au g\u0103sit dintotdeauna r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri. \u015ei d-vstr\u0103 a\u0163i fi fost \u00een stare s\u0103 r\u0103spunde\u0163i copiilor d-voastr\u0103, c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut lumea, dac\u0103 a\u0163i fi avut curiozitatea s\u0103 v\u0103 \u00eentreba\u0163i cum \u015fi de ce savan\u0163ii au ajuns, pe cale \u015ftiin\u0163ific\u0103, s\u0103 demonstreze existen\u0163a lui D-zeu; amintim aici numai un singur nume-al descoperitorului insulinei \u2013 Paulescu, dintr-un lung \u015fir de asemenea oameni din toat\u0103 lumea. <\/strong><\/p>\n

Chiar Voltaire, care a tr\u0103it \u00eentro vreme a ra\u0163ionalismului a spus c\u0103 : dac\u0103 Dumnezeu n-ar fi<\/em> exista, ar trebui inventat.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei icoana este \u0163inut\u0103 la loc de cinste din str\u0103vechime, launloc cu floarea sfin\u0163eniei- busuiocul- ocrotit\u0103 de m\u00e2ndre \u015ftergare, \u00een casa cea mare, unde se retrage familia la zile deosebite ,\u015fi unde intr\u0103 cu pas domol, c\u0103ci de- acolo privegheaz\u0103 via\u0163a, Dumnezeu. <\/strong><\/p>\n

\u015ei ce p\u0103cat c\u0103 cei care batjocoresc pe D-zeu \u015fi pe noi to\u0163i, n-au v\u0103zut cum am v\u0103zut \u015fi auzit eu pe mo\u015fica mea care se ruga cu glas tare! <\/strong><\/p>\n

\u015ei rug\u0103ciunea se f\u0103cea c\u00e2ntec, \u015fi c\u00eentecul se pref\u0103cea \u00eentro melodie dens\u0103, ca un fluid de lini\u015fte \u015fi pace, pe care coborau to\u0163i \u00eengerii, \u015fi, \u00eenainte de a adormi, o vedeam pe mo\u015fica mea intr\u00e2nd \u00een icoan\u0103-devenea una cu Maica Preacurata.<\/strong><\/p>\n

Sub candela ve\u015fnic aprins\u0103, rug\u0103ciunea mo\u015ficei aducea somnul, odihna binecuv\u00e2ntat\u0103 \u015fi pacea Domnului peste to\u0163i ai casei. <\/strong><\/p>\n

Candela aceea nu s-a stins niciodat\u0103. <\/strong><\/p>\n

La lumina ei, ce contura chipul din icoan\u0103, a \u00eengenuncheat mama, \u015fi acum stau \u00een genunchi eu, care mul\u0163umesc pentru s\u0103n\u0103tatea copiilor \u015fi dau slav\u0103 Domnului Hristos, c\u0103ci \u00eemi iubesc neamul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, cum \u00eemi iubesc copiii.<\/strong><\/p>\n

Nu este o pledoarie goal\u0103 \u015fi n\u0103t\u00e2ng\u0103. <\/strong><\/p>\n

Cuvintele sunt energii vii care au efect imediat asupra noastr\u0103. Spune\u0163i cuvinte de dragoste \u015fi m\u00e2ng\u00eeiere \u015fi ve\u0163i vedea cum se \u00eenmoaie \u015fi inima cea mai \u00eenv\u00e2rto\u015fat\u0103-dar jigni\u0163i \u015fi batjocori\u0163i, tot prin cuv\u00eent \u015fi reac\u0163iile vor veni imediat; vor crea du\u015fm\u0103nii \u015fi manifest\u0103ri ce uneori reediteaz\u0103 gestul lui Cain. <\/strong><\/p>\n

Atunci, cu at\u00e2t mai mult, are putere Cuv\u00e2ntul Creatorului c\u0103ci nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een C\u0103r\u0163ile Sfinte g\u0103sim consemnarea: La \u00eenceput era Cuv\u00e2ntul \u015fi Cuv\u00e2ntul era la Dumnezeu \u015fi Dumnezeu era Cuv\u00e2ntul (Sf\u00e2nta Evanghelie dup\u0103 Ioan, cap I, vers.1 )<\/em><\/strong><\/p>\n

Datorit\u0103 necredin\u0163ei, l\u0103comiei, dispre\u0163ului pentrut to\u0163i \u015fi pentru ce are sf\u00e2nt poporul nostru, cinstea \u015fi valoarea, nu mai au pre\u0163. <\/strong><\/p>\n

Ne-a devenit inima o imens\u0103 lacrim\u0103 s\u00e2nger\u00e2nd\u0103, c\u0103 au fost m\u00e2na\u0163i de ur\u00e2ciunea ce s-a pus \u00een capul mesei, mul\u0163i semeni, \u00eenspre alte z\u0103ri, oamenii ce nu-\u015fi mai puteau hr\u0103ni copiii, l\u0103s\u00e2ndu-i \u00een voia Domnului, \u00eengro\u015f\u00e2nd r\u00e2ndurile celor ce abandoneaz\u0103 \u015fcoala, devenind poten\u0163iali infractori, sau \u00ee\u015fi curm\u0103 via\u0163a de dorul p\u0103rin\u0163ilor.<\/strong><\/p>\n

S-au pustiit satele- nu mai sunt bra\u0163e care s\u0103 \u00eentoarc\u0103 brazda, ori s\u0103 dureze case de piatr\u0103 pentru cei ce se nuntesc.<\/strong><\/p>\n

Se bucur\u0103 potenta\u0163ii care ne conduc, c\u0103 ace\u015fti c\u0103p\u015funari<\/em>, aduc bani, c\u0103 se echilibreaz\u0103 balan\u0163a comercial\u0103 \u015fi c\u0103 vor mai scoate ceva voturi; dar cu ce pre\u0163!<\/strong><\/p>\n

Pl\u00e2ng p\u0103rin\u0163ii, b\u0103tr\u00e2ni \u015fi singuri, c\u0103 le-au plecat copiii, min\u0163ile cele mai str\u0103lucite ale neamului, tocmai peste nou\u0103 m\u0103ri \u015fi nou\u0103 \u0163\u0103ri, \u015fi, chiar dac\u0103 unii au vrut s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, li s-a spus c\u0103 sunt prea buni pentru \u0163ara asta, c\u0103 \u0163ara n-are nevoie de ei.<\/strong><\/p>\n

Nu au loc cei care au muncit, lupt\u00e2ndu-se cu greut\u0103\u0163ile, printre str\u0103ini, cam \u015fase ani, pentru un doctorat de cei care au c\u00e2te dou\u0103 \u015fi chiar trei doctorate, luate numai \u00een lift, c\u0103 altfel c\u00e2nd ar mai face afaceri, ar reprezenta serios \u015fi mul\u0163imea ce i-a ales \u00een parlament, \u015fi c\u0103rora le mai r\u0103m\u00e2ne suficient timp s\u0103 apar\u0103, foarte des, la diverse televiziuni. <\/strong><\/p>\n

A\u015fa e la noi-unii au for\u0163ele lui Hercule \u015fi \u00een\u0163elepciunea lui Ulise!<\/strong><\/p>\n

Le-a mai r\u0103mas o alinare, celor pleca\u0163i; s\u0103 poarte \u0163ara \u00een traist\u0103, s-o umple de culoarea ierbii verzi de-acas\u0103, cu dorul din horele de jele, ori cu mirosul reav\u0103n al brazdei abia \u00eentoarse, cu lacrimile mamei, ad\u0103ug\u00e2nd peste toate \u015fi un telefon mobil.<\/strong><\/p>\n

_ S\u0103rut m\u00e2na, mam\u0103, s\u0103rut m\u00e2na, tat\u0103; m\u0103 bucur s\u0103 v\u0103 aud \u015fi c\u0103 \u00eenc\u0103 mai tr\u0103i\u0163i, \u015ftiu, nu bine, dar\u2026 <\/strong><\/p>\n

Doamne, nu ne l\u0103sa pe cei ce n\u0103d\u0103jduim \u00eentru Tine; adu-i acas\u0103 pe fiii \u015fi pe fra\u0163ii no\u015ftri \u00eenstr\u0103ina\u0163i \u015fi pierdu\u0163i, \u00een marea cea mare, purt\u00e2nd cu durere \u015fi dor, \u0163ara \u00een traist\u0103!<\/strong><\/p>\n

Prof. MARIA CIORNEI<\/strong><\/p>\n

Neamul Romanesc<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u201eAdev\u0103ratul Popor sunt oamenii, cari s-au deprins s\u0103 tac\u0103 (\u2026). Sunt oamenii sim\u0163irilor fine, care au datina s\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-10794","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10794"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10796,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10794\/revisions\/10796"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}