<\/p>\n Anghel Rugin\u0103: \u201eDe ce planul Rugin\u0103 nu s-a putut aplica \u00een\u00a0Rom\u00e2nia?\u201c<\/strong><\/p>\n Boston, 6 mai 1997<\/strong><\/p>\n UN DIALOG DESCHIS CU UN COLEG ROMAN DIN DIASPORA<\/strong><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Am primit cu multumiri cartea ROMANIA 1996 si ultima editie din buletinul personal\u00a0: ROMANIA INTEGRARE EUROATALANTICA, RELANSARE ECONOMICA.<\/strong><\/strong><\/p>\n Tema principal\u00e0, mai veche, se refer\u00e0 la leg\u00e0turile \u00eentre CENTRU (t\u00e0rile industriale din Apus inclusiv Biserica Catolic\u00e0) si PERIFERIE (t\u00e0rile \u00eenc\u00e0 nedezvoltate complet ca s\u00e0 poat\u00e0 fi considerate drept un membru la centru, printre care se num\u00e0r\u00e0 si Rom\u00e2nia).<\/strong><\/strong><\/p>\n Tema mai nou\u00e0 se refer\u00e0 la integrarea euroatlantic\u00e0 si la aderarea la Uniunea European\u00e0.<\/strong><\/p>\n Din punct de vedere empiric, istoric, modelul utilizat\u00a0: CENTRU \u2013 PERIFERIE este corect \u00een sensul c\u00e0 se potriveste la modelele socio-economice din timpul nostru \u00een Europa ca si \u00een alte p\u00e0rti din lume.<\/strong><\/strong><\/p>\n Din punct de vedere analitic, teoretic, modelul \u00een cauz\u00e0 poate fi obiect de disput\u00e0, cum vom vedea \u00eendat\u00e0. Mai exact \u00eei lipseste partenerul model care s\u00e0 arate directia de urmat, adic\u00e0 ce si cum trebuie f\u00e0cut pentru ca popoarele de la periferie s\u00e0 scape de sub tutela sau vasalitatea fat\u00e0 de t\u00e0rile mai industriale din Apus.<\/strong><\/strong><\/p>\n Integrarea Euroatlantic\u00e0 este natura politic\u00e0. Relansarea economic\u00e0 prin aderarea la Uniunea European\u00e0 este mai mult de natur\u00e0 socio-economic\u00e0. Dup\u00e0 c\u00e2te \u00eemi aduc eu aminte din materialul trimis \u00een ultimii ani nu ai definit stiintificeste conceptul de Centru si Periferie. Totus din text se poate usor deduce \u00eentelesul. CENTRU \u00eenseamn\u00e0 locus<\/span> unde se afl\u00e0 puterea<\/span> sau superioritatea economic\u00e0, financiar\u00e0, religioas\u00e0 (cazul Papei de la Roma) sau populationist\u00e0 (cazul Imperiului Sovietic sau al Chinei), iar PERIFERIE \u00eenseamn\u00e0 sl\u00e0biciune<\/span> sau inferioritate economic\u00e0, financiar\u00e0 etc.<\/strong><\/strong><\/p>\n In Buletinul ultim vorbesti de \u201cNormalitatea Vestic\u00e0\u201d ca si cum t\u00e0rile din Occident nu ar avea probleme serioase de structur\u00e0 social-economic\u00e0. U.S.A spre exemplu \u00een 1950 era cel mai mare creditor al lumii pentru ca la 1990 s\u00e0 fie cel mai mare debitor al lumii. Asta nu se poate numi \u00ab\u00a0normalitate\u00a0\u00bb\u00a0! Germania unificat\u00e0 \u2013 dup\u00e0 cum spui \u2013 a cheltuit peste 600 de miliarde $ SUA dar rezultatele nici pe departe nu au atins telurile urm\u00e0rite. Somajul este \u00eenc\u00e0 12 %. Se poate numi asta \u00ab\u00a0normalitate\u00a0\u00bb. Franta si Italia au un somaj tot \u00een jurul lui 12 %. Anglia \u00een curs de o s\u00e0pt\u00e0m\u00e2n\u00e0 pierde la speculatii la burs\u00e0\u00a0 ca s\u00e0 opreasc\u00e0 lira sterlin\u00e0 mai mult de 2 miliarde $ SUA (numai un singur speculator a c\u00e2stigat 1 miliard si jum\u00e0tate $ SUA iar Guvernul Britanic nu ia nici o m\u00e0sur\u00e0 \u00eempotriva speculatiilor pure\u00a0!) Mai pe urm\u00e0 se \u00eemprumut\u00e0 alte 10 miliarde $ SUA pentru acelas scop dar f\u00e0r\u00e0 nici un rezultat pozitiv ca \u00een final s\u00e0 p\u00e0r\u00e0seasc\u00e0 jocul si s\u00e0 lase lira sterlin\u00e0 la bun\u00e0vointa speculatorilor.<\/strong><\/strong><\/p>\n Se poate aceast\u00e0 situatie numi \u00ab\u00a0Normalitate Vestic\u00e0\u00a0\u00bb care s\u00e0 fie importat\u00e0 sau exportat\u00e0 \u00een Rom\u00e2nia\u00a0?<\/strong><\/strong><\/p>\n Bazat pe aceast\u00e0 prezumtie dubioas\u00e0 de \u00ab\u00a0normalitate vestic\u00e0\u00a0\u00bb apoi tragi concluzia c\u00e0 \u00een mod practic nu mai exist\u00e0 nici o alt\u00e0 alternativ\u00e0 pentru Rom\u00e2nia dec\u00e2t o \u00ab\u00a0coordonare real\u00e0 a activit\u00e0tii economice\u00a0\u00bb<\/span> cu Occidentul, \u00een primul r\u00e2nd Uniunea European\u00e0. Cu alte cuvinte o integrare si relansare cu Vestul f\u00e0r\u00e0 nici o conditie, dup\u00e0 adagiul vechi\u00a0: \u00ab\u00a0Toate drumurile duc la Roma\u00a0\u00bb sau unul mai nou care duce la Bruxel sau acolo unde va fi Banca Central\u00e0 a Uniunii\u00a0 Europene.<\/strong><\/strong><\/p>\n In continuare scri\u00a0: \u00ab\u00a0Ast\u00e0zi observ\u00e0m c\u00e0 numai acele t\u00e0ri \u00een care Papa de la Roma este binevenit se calific\u00e0 pentru integrare si relansare\u00a0\u00bb. Mi se pare c\u00e0 dai prea mult\u00e0 important\u00e0 fenomenului religios.<\/strong><\/strong><\/p>\n Chiar dac\u00e0 toti rom\u00e2nii s-ar preface \u00een sfinti (catolici sau ortodocsi), sub regimul de dezechilibru major de ast\u00e0zi, printr-o aliniere formal\u00e0 la Uniunea European\u00e0 nu ar fi posibil\u00e0 o relansare automat\u00e0 a economiei rom\u00e2nesti de tipul unui echilibru general stabil. Cazul cel mai elocvent este al Greciei, care a fost primit\u00e0 formal \u00een Comunitatea European\u00e0 \u00eenc\u00e0 din 1989 dar p\u00e2n\u00e0 acum nu se vede nici o \u00eembun\u00e0t\u00e0tire substantial\u00e0.<\/strong><\/strong><\/p>\n Poate fi altfel pentru Rom\u00e2nia dac\u00e0 se urmeaz\u00e0 aceias cale de aliniere formal\u00e0 f\u00e0r\u00e0 nici o conditie\u00a0?<\/strong><\/strong><\/p>\n Eu nu disput c\u00e0 situatiunea economic\u00e0 din Polonia, Cehia si Ungaria este mai bun\u00e0 dec\u00e2t cea din Rom\u00e2nia, dar asta nu se datoreste faptului c\u00e0 t\u00e0rile \u00een cauz\u00e0 ar avea leg\u00e0turi str\u00e2nse cu Biserica Catolic\u00e0 (Cehia chiar mai de loc). Eu numai contestez stiintificeste, nu numai analitic dar si practic (stiinta aplicat\u00e0) c\u00e0 drumul capitalistic occidental pe care \u00eel urmeaz\u00e0 cele trei t\u00e0ri numite, la care s-a angajat si regimul nou Constantinescu din Rom\u00e2nia care a promis \u00ab\u00a0schimbare\u00a0\u00bb (lumea a crezut spre bine\u00a0!), desi \u00een principiu si regimul Iliescu dorea acelas lucru (o imitare cu orice pret si f\u00e0r\u00e0 conditii a Apusului) nu va duce la o relansare cu efecte pozitive imediate, adic\u00e0 o prosperitate de durat\u00e0 pentru toate clasele sociale care s\u00e0 pun\u00e0 cap\u00e0t la efectul de tutel\u00e0 sau vasalitate (\u00een fond o subjugare economic\u00e0 si financiar\u00e0 deghizat\u00e0 la umbra unei democratii formale de care nu te mai poti ap\u00e0ra de \u00eendat\u00e0 ce ai intrat sub umbrela ei) venind din Occident prin credite si \u00eemprumuturi, inclusiv investitii din afar\u00e0 sub conditii oneroase, inevitabile \u00eentr-o tar\u00e0 debitoare.<\/strong><\/strong><\/p>\n Aci se afl\u00e0 \u00ab\u00a0Nodul Gordian<\/span>\u00a0\u00bb al problemei fundamentale \u00een epoca de tranzitie din Rom\u00e2nia si celelalte t\u00e0ri din R\u00e0s\u00e0ritul Europei.<\/strong><\/strong><\/p>\n Inc\u00e0 din 1990, cu prima editie a planului\u00a0 \u00ab Un Miracol Economic \u00een Rom\u00e2nia este \u00eenc\u00e0 Posibil\u00a0\u00bb, am dat alarma c\u00e0 o imitare a regimului capitalist din Apus nu va lucra si nici nu poate s\u00e0 lucreze \u00een viitor din cauza unor contradictii inerente de dezechilibru \u00een sistem.<\/strong><\/strong><\/p>\n Din nefericire mesagiul meu nu a g\u00e0sit un ecou de \u00eentelegere a problemei fundamentale nici \u00een cercurile guvernamentale si nici \u00een masa larg\u00e0 a economistilor de profesie, desi a existat o minoritate de elit\u00e0 care a \u00eenteles cum stau lucrurile dar n-au vrut s\u00e0 se expun\u00e0 \u00ab\u00a0lu\u00e2nd taurul de coarne\u00a0\u00bb\u00a0!<\/strong><\/strong><\/p>\n Asa se explic\u00e0 cum \u00eentr-un fel am r\u00e0mas singur desi cu poporul nevinovat care sufer\u00e0 si nu stie de ce\u00a0!<\/strong><\/strong><\/p>\n Totusi, dreptatea si Adev\u00e0rul stiintific e de partea lor.<\/strong><\/strong><\/p>\n Eu nu sunt \u2013 Domane fereste\u00a0! \u2013 ca Rom\u00e2nia s\u00e0 se izoleze fat\u00e0 de Occident, de Orient sau de orice alt\u00e0 directie geografic\u00e0, nici m\u00e0car pentru o s\u00e0pt\u00e0m\u00e2n\u00e0, nici m\u00e0car pentru o singur\u00e0 zi \u00ab\u00a0D\u00a0\u00bb c\u00e2nd planul cu miracolul economic intr\u00e0 \u00een actiune, dac\u00e0 se va g\u00e0si un grup care s\u00e0 \u00eenteleag\u00e0 mersul istoriei contemporane si s\u00e0-l pun\u00e0 \u00een aplicare.<\/strong><\/strong><\/p>\n Inainte de toate am propus preg\u00e0tirea social-economic\u00e0 \u00ab\u00a0Prin noi \u00eensi-ne\u00a0\u00bb (f\u00e0r\u00e0 credite sau \u00eemprumuturi din str\u00e0in\u00e0tate), adic\u00e0 un Plan National de Stabilizare General\u00e0<\/span> conceput pe conditii de echilibru general stabil care s\u00e0 arate cum si pe care cale resursele umane si naturale ale t\u00e0rii sunt utilizate p\u00e2n\u00e0 la punctul optim unde nu exist\u00e0 somaj involuntar, inflatie sau deflatie, dezordine \u00een fluctuatiile cursului de schimb si inechit\u00e0ti sociale pe o scar\u00e0 \u00eentins\u00e0.<\/strong><\/strong><\/p>\n Dup\u00e0 ce se atinge punctul optim, aproximativ un an sau cel mult doi ani, economia rom\u00e2neasc\u00e0 nu mai are probleme, este independent\u00e0 desi \u00een mod liber dar organic este legat\u00e0 prin tranzactii libere dar echitabile cu economia international\u00e0 de pe tot globul. Atunci economia rom\u00e2neasc\u00e0 nu va mai fi la periferie ci la CENTRU, un Centru Nou cu mult mai solid dec\u00e2t CENTRUL de care vorbesti referitor la Occident. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta, economia rom\u00e2neasc\u00e0 devine imun\u00e0 la orice fluctuatii abrupte venite din afar\u00e0. Evident c\u00e0 vor fi fluctuatii temporare din afar\u00e0 sau dinl\u00e0untru dar sistemul de echilibru general stabil le reduce la oscilatii simple si finite cu ajustare automat\u00e0 din si prin sistem.<\/strong><\/strong><\/p>\n Toate aceste lucruri le-am descris \u00een detaliu mai ales \u00een a treia carte publicat\u00e0 \u00een Rom\u00e2nia\u00a0: \u00ab\u00a0Teoria si Practica Economic\u00e0 \u00een Epoca de Tranzitie si Dup\u00e0<\/span>\u00a0\u00bb (1994, Editura Fundatia Rom\u00e2nia de M\u00e2ine si Universitatea Spiru Haret din Bucuresti). Cartea o ai fiindc\u00e0 ti-am trimis-o la timpul s\u00e0u. S-a tip\u00e0rit numai \u00een 2000 ex., care nici nu au ajuns prea departe de Bucuresti. Asa a decis Oficiul National de Difuzare a C\u00e0rtii\u00a0! Te las s\u00e0 speculezi care a fost motivul. Dar asta este alt\u00e0 problem\u00e0.<\/strong><\/strong><\/p>\n Momentan am f\u00e0cut o propunere si anume s\u00e0 \u00eencerc\u00e0m dac\u00e0 nu e posibil s\u00e0 producem ceva util la \u00ab\u00a0CAUZA ROMANEASCA\u00a0\u00bb de azi, de m\u00e2ine si de totdeauna. Eu te consider un prieten \u00een lumea ideilor \u00een c\u00e0utarea de concepte noi, de interpret\u00e0ri noi \u00een materie de economie si finante mai bune dec\u00e2t cele cunoscute. Din acest punct de vedere ne afl\u00e0m \u00een aceeasi corabie sau \u00een una asem\u00e0n\u00e0toare, care v\u00e2sleste \u00een ape necunoscute.<\/strong><\/strong><\/p>\n E vorba de un dialog deschis \u00eentre doi parteneri care au p\u00e0reri deosebite sau mai exact care vor s\u00e0 aduc\u00e0 mai mult\u00e0 lumin\u00e0 \u00een puncte de vedere deosebite. Nu e nevoie s\u00e0 g\u00e2ndesti c\u00e0 esti angajat personal \u00een cele discutate si c\u00e0 \u00een c\u00e0utarea adev\u00e0rului stiintific joci rolul de \u00ab\u00a0avocat al diavolului\u00a0\u00bb (the\u2019devil\u2019s advocate, cum se spune \u00een englezeste).<\/strong><\/strong><\/p>\n In acest scop te-as ruga s\u00e0-ti iei timp si s\u00e0 cercetezi cu cea mai mare minutiozitate si spirit critic din scoala lui Maiorescu primele 134 pagini din Teoria si Practica Economic\u00e0 \u00een Epoca de Tranzitie si Dup\u00e0<\/span>.<\/strong><\/strong><\/p>\n Intr-un dialog liber, deschis si format pro si con s\u00e0 vedem\u00a0 <\/strong>de ce planul Rugina nu se poate aplica \u00een Rom\u00e2nia si\u00a0 <\/strong>(2) exist\u00e0 sau se poate concepe un alt plan de stabilizare general\u00e0 mai bun care s\u00e0 scoat\u00e0 poporul rom\u00e2n din groapa \u00een care se afl\u00e0 acum \u00een ceasul al 12-lea\u00a0?<\/strong><\/strong><\/p>\n In ceea ce propun eu \u00eemi dau seama c\u00e0 nu este ceva usor de realizat si nici nu se poate face la grab\u00e0. Dar scopul final la CAUZA ROMANEASCA este asa de important si valoros \u00eenc\u00e2t merit\u00e0 toat\u00e0 atentia si eventual sacrificii de timp necesare pentru finalizare.<\/strong><\/strong><\/p>\n M\u00e0 nelinistesc si m\u00e0 preocup\u00e0 suferintele poporului rom\u00e2n nu numai din prezent dar \u00eenc\u00e0 si mai mult faptul c\u00e0 ele se pot prelungi si dup\u00e0 intrarea \u00een mileniul III. Situatia de dezechilibru major \u00een care se afl\u00e0 omenirea pe \u00eentregul glob p\u00e0m\u00e2ntesc nu poate r\u00e0m\u00e2ne asa mult\u00e0 vreme. <\/strong><\/strong><\/p>\n In veacul al 20-lea probleme mari nu au fost rezolvate cum se cuvine ci doar au fost am\u00e2nate prin tot felul de compromisuri si scheme artificiale. Iar problemele nerezolvate si cumulative sunt forta cea mai puternic\u00e0 care aduce schimb\u00e0ri \u00een istorie, unele pe cale pasnic\u00e0 iar altele prin revolutie si v\u00e0rsare de s\u00e2nge.<\/strong><\/strong><\/p>\n G\u00e2ndirea economic\u00e0 a veacului al 20-lea a fost dominat\u00e0 \u00een Apus de doctrina lui Keynes iar \u00een R\u00e0s\u00e0rit de doctrina lui Marx. Doctrina lui Marx \u00een R\u00e0s\u00e0rit a c\u00e0zut din cauza Principiului Imposibilit\u00e0tilor \u00een Practica Economic\u00e0<\/span>. (vezi\u00a0: Teoria si Practica p. 28 f.f.) Doctrina lui Keynes va c\u00e0dea si ea \u00een secolul ce urmeaz\u00e0 tot din cauza aceluias Principiu al Imposibilit\u00e0tilor \u00een Practica<\/span>, desi se va derula altfel dec\u00e2t la R\u00e0s\u00e0rit.<\/strong><\/strong><\/p>\n La \u00eenceputul Noului Mileniu va avea loc \u00ab\u00a0Marea Transformare<\/span> \u00bb\u00a0( The Great Transformation). Este foarte greu de prezis p\u00e2n\u00e0 la urm\u00e0 pentru c\u00e0 lupta dintre diferite forte nu se d\u00e0 \u00een c\u00e2mp deschis. Pe de o parte e spiritul mercantil<\/span>, conservativ de status quo<\/span> pentru regimul capitalist reprezentat prin conducerea marilor \u00eentreprinderi comerciale si financiare la nivel national si international, care are \u00eencredere \u00een doctrina economic\u00e0 r\u00e0mas\u00e0 de la Keynes, desi bariera principal\u00e0 se afl\u00e0 \u00een Principiul Imposibilit\u00e0tilor \u00een Practic\u00e0.<\/strong><\/strong><\/p>\n Pe de alt\u00e0 parte se afl\u00e0 spiritul reformist<\/span> reprezentat prin intelectuali si profesionisti, mai mult sau mai putin de st\u00e2nga, unii ajunsi deja \u00een posturi de r\u00e0spundere \u00een mai toate organizatiile internationale. Acestia agit\u00e0 teza c\u00e0 problemele sunt acum la nivel global dar nu ofer\u00e0 nimica nou \u00een afar\u00e0 de Keynes si Marx din umbr\u00e0. Si aci tot Principiul Imposibilit\u00e0tilor este piatra cea mare care st\u00e0 \u00een fata casei.<\/strong><\/strong><\/p>\n Eu m\u00e0 str\u00e0duiesc de multi ani s\u00e0 dovedesc c\u00e0 problemele mari ale timpului nostru nu se pot rezolva nici prin Keynes si nici prin Marx.<\/strong><\/strong><\/p>\n Mai exist\u00e0 o alternativ\u00e0, a treia cale sintetizat\u00e0 \u00een Ecuatia Cunostintei Unificate<\/span> (Vezi\u00a0: Teoria si Practica, p. 324), adic\u00e0 o sintez\u00e0 unic\u00e0 \u00eentre g\u00e2ndirea clasic\u00e0 si modern\u00e0. Prin aplicarea acestei formule am vrut ca Rom\u00e2nia s\u00e0 fie preg\u00e0tit\u00e0 dinainte pentru \u00ab\u00a0Marea Transformare\u00a0\u00bb si de la periferie s\u00e0 treac\u00e0 la \u00ab\u00a0CENTRUL\u00a0\u00bb cel adev\u00e0rat, curat si luminos ca s\u00e0 dea un exemplu viu si concret pentru \u00eentreaga OMENIRE c\u00e0 este posibil de realizat o societate de economie liber\u00e0, just\u00e0 si stabil\u00e0, visul de \u00eemplinit la toate natiunile si la toate rasele de pe glob.<\/strong><\/strong><\/p>\n Ce alt\u00e0 coroan\u00e0 mai str\u00e0lucitoare s-ar fi putut pune pe fruntea neamului rom\u00e2nesc dec\u00e2t realizarea unui \u00ab\u00a0Miracol Economic\u00a0\u00bb cum n-a mai fost \u00een nici o alt\u00e0 tar\u00e0 din lume fiindc\u00e0 cel german si japonez s-a vestejit deja\u00a0?<\/strong><\/strong><\/p>\n Dar nici Presedintele Iliescu si nici Presedintele Constantinescu n-au \u00eenteles destinul neamului rom\u00e2nesc si cursul istoriei contemporane.<\/strong><\/strong><\/p>\n Si aceasta a fost cea mai mare am\u00e0r\u00e0ciune a vietii mele ca rom\u00e2n si ca om de stiint\u00e0.<\/strong><\/strong><\/p>\n Astept s\u00e0-ti citesc reactia ( pro si con ) si cu cele mai alese sentimente r\u00e0m\u00e2n acelas prieten \u00een lumea ideilor.\u00a0\u00a0 \u00a0 <\/strong><\/p>\n ANGHEL RUGIN\u0102<\/strong><\/p>\n Boston, 6 mai 1997<\/strong><\/p>\n Neamul Romanesc<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Anghel Rugin\u0103: \u201eDe ce planul Rugin\u0103 nu s-a putut aplica \u00een\u00a0Rom\u00e2nia?\u201c Boston, 6 mai 1997 UN DIALOG DESCHIS [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-10802","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10802","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10802"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10802\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10804,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10802\/revisions\/10804"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/strong><\/strong><\/p>\n