{"id":10859,"date":"2013-03-04T18:04:51","date_gmt":"2013-03-04T18:04:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10859"},"modified":"2013-03-04T18:21:04","modified_gmt":"2013-03-04T18:21:04","slug":"mircea-vulcanescu-%e2%80%93-dimensiunea-romaneasca-a-existentei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/04\/mircea-vulcanescu-%e2%80%93-dimensiunea-romaneasca-a-existentei\/","title":{"rendered":"Mircea Vulc\u0103nescu \u2013 ,,Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Mircea Vulc\u0103nescu (3 martie 1904 \u2013 28 octombrie 1952)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Mircea Vulc\u0103nescu s-a n\u0103scut pe 3 martie 1904, la Bucure\u015fti, \u00een familia unui inspector financiar. Clasele primare le-a absolvit \u00een Capital\u0103, gimnaziul la Ia\u015fi \u015fi Tecuci (fiind refugiat \u00een timpul ocupa\u0163iei germane), iar liceul l-a urmat la Gala\u0163i \u015fi Bucure\u015fti. De foarte t\u00een\u0103r \u015fi-a descoperit dexterit\u0103\u0163i de activist social: la 12 ani a devinit cerceta\u015f, iar la 16 s-a \u00eenscris \u00een Societatea cultural\u0103 \u201d\u00cenfr\u0103\u0163irea rom\u00e2neasc\u0103\u201d. Din adolescen\u0163\u0103 a scris poezii \u015fi eseuri (\u201dCon\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 la rom\u00e2ni\u201d, \u201dCine e poetul rom\u00e2nismului\u201d).<\/p>\n

\u00cen 1921 s-a \u00eenscris la Facultatea de Filosofie \u015fi Litere \u015fi la Facultatea de Drept din Bucure\u015fti. A fost un membru remarcabil al Asocia\u0163iei Studen\u0163ilor Cre\u015ftini din Rom\u00e2nia (ASCR). \u00cen anul universitar 1923 – 1924 \u015fi-a satisf\u0103cut stagiul militar, ca voluntar, la {coala militar\u0103 de geniu din Bucure\u015fti, unde a ob\u0163inut gradul de sublocotenent.<\/p>\n

\u00cen timpul studen\u0163iei a scris mai multe lucr\u0103ri filosofice:\u00a0Cercet\u0103ri asupra cuno\u015ftin\u0163ei<\/em>,\u00a0Introducere \u00een fenomenologia teoriei cuno\u015ftin\u0163ei<\/em>,\u00a0Misticismul \u015fi teoria cuno\u015ftin\u0163ei<\/em>. A proiectat\u00a0Sistemul meu filosofic: existen\u0163ialismul<\/em>. A publicat mai mult articole \u00een\u00a0Buletinul ASCR.<\/em><\/p>\n

A crescut sub influen\u0163a profesorilor s\u0103i Dimitrie Gusti \u015fi Nae Ionescu.<\/p>\n

\u00cen 1925, \u015fi-a luat licen\u0163ele \u00een Filosofie \u015fi \u00een Drept. \u00cen prim\u0103vara aceluia\u015fi an a participat la campania monografic\u0103 organizat\u0103 de Dimitrie Gusti \u00een comuna Goicea-Mare, jude\u0163ul Dolj.<\/p>\n

Tot atunci s-a c\u0103s\u0103torit cu Anina R\u0103dulescu-Pogoneanu, o coleg\u0103 de facultate.<\/p>\n

\u00cencep\u00eend cu toamna lui 1925, Mircea Vulc\u0103nescu a f\u0103cut studii de specializare la Paris, inten\u0163ion\u00eend s\u0103-\u015fi dea un doctorat \u00een drept \u015fi altul \u00een sociologie. Vremurile nu i-au permis s\u0103-\u015fi definitiveze studiile.<\/p>\n

\u00cen iarna lui 1927, a \u00eenceput colaborarea la\u00a0G\u00e2ndirea<\/em>. A continuat s\u0103 aib\u0103 o vie activitate \u00een cercurile cultural-religioase la Paris, unde a conferen\u0163iat \u00een repetate r\u00eenduri. \u00cen octombrie 1928, a \u00eenceput s\u0103 colaboreze la\u00a0Cuv\u00e2ntu, <\/em>unde va scrie p\u00een\u0103 la suspendarea din 1933 a ziarului. \u00cen anul universitar 1929 – 1930, a fost asistent onorific la catedra profesorului D. Gusti. Apoi, profesor de economie politic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163e juridice la {coala de Asisten\u0163\u0103 Social\u0103, p\u00een\u0103 \u00een 1935. S-a desp\u0103r\u0163it de Anina R\u0103dulescu-Pogoneanu.<\/p>\n

Pe 27 aprilie 1930 s-a c\u0103s\u0103torit cu Margareta Ioana Niculescu, o alt\u0103 fost\u0103 coleg\u0103 de facultate, profesoar\u0103 de liceu. \u00centre timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice \u015fi texte de economie politic\u0103; a mers \u00een campaniile monografice organizate de profesorul D. Gusti; a conferen\u0163iat cu diverse ocazii \u015fi a participat la emisiunea \u201dUniversitatea Radio\u201d de la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Pe 13 octombrie 1931 a ie\u015fit \u00een public asocia\u0163ia cultural\u0103 \u201dCriterion\u201d, la simpozioanele c\u0103reia Vulc\u0103nescu a sus\u0163inut comunic\u0103ri. A colaborat la\u00a0Via\u0163a Universitar\u0103, Realitatea ilustrat\u0103, Ultima or\u0103, Pan, Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri literare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta, Floare de Foc,Familia, Cuv\u00eentul studen\u0163esc, G\u00eend rom\u00e2nesc, Ideea Rom\u00e2neasc\u0103, Excelsior, <\/em>de multe ori sub pseudonim. Din iunie 1935, a de\u0163inut func\u0163ia de director general al V\u0103milor p\u00een\u0103 \u00een septembrie \u201937, c\u00eend a fost demis dup\u0103 ce a descoperit contrabanda cu b\u0103uturi \u015fi \u0163ig\u0103ri f\u0103cut\u0103 de Eduard Mirto, fost ministru al Comunica\u0163iilor. Totu\u015fi, a fost numit director al Datoriei Publice \u00een acela\u015fi Minister al Finan\u0163elor. \u00cen acei ani a c\u0103l\u0103torit mult pentru interesele statului rom\u00e2n \u00een mai multe capitale europene. \u00cen anii urm\u0103tori, a ocupat de asemenea pozi\u0163ii importante \u00een administra\u0163ia na\u0163ional\u0103: 1940 – 1941, director la Casei Autonome de Finan\u0163are \u015fi Amortizare \u015fi pre\u015fedinte al Casei Autonome a Fondului Ap\u0103r\u0103rii na\u0163ionale, pentru ca din 27 ianuarie 1941 s\u0103 fie subsecretar de stat la Finan\u0163e, p\u00een\u0103 la 23 august 1944. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, a fost asistent onorific la catedra de Sociologie a profesorului Gusti. Regele Carol al II-lea \u015fi ulterior regele Mihai I i-au conferit distinc\u0163ii \u015fi mari ordine na\u0163ionale, \u00een semn de recunoa\u015ftere pentru serviciile aduse statului rom\u00e2n.<\/p>\n

Orator de mare for\u0163\u0103, \u015fi-a a conferen\u0163iat cu pasiune \u015fi persuasiune pe subiecte de la\u00a0satul rom\u00e2nesc<\/em> la\u00a0dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei<\/em>. Dup\u0103 lovitura de stat din 23 august \u201944, a revenit pe postul de \u015fef al Datoriei Publice, unde a r\u0103mas p\u00een\u0103 pe 30 august 1948, c\u00eend a fost arestat \u00een lotul al doilea al fo\u015ftilor membri ai guvernului Antonescu, califica\u0163i drept \u201dcriminali de r\u0103zboi\u201d.<\/p>\n

La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temni\u0163\u0103 grea. Judecarea recursului s-a prelungit p\u00een\u0103 \u00een ianuarie 1948, c\u00eend instan\u0163a a men\u0163inut pedeapsa din \u201946.<\/p>\n

\u00cenchis la Aiud,\u00a0 al\u0103turi de majoritatea elitei rom\u00e2ne\u015fti, Mircea Vulc\u0103nescu a \u0163inut o serie de conferin\u0163e considerate subversive de tor\u0163ionari, pentru c\u0103 le men\u0163inea oamenilor moralul. Astfel c\u0103 a fost izolat, la fel ca al\u0163i 12 b\u0103rba\u0163i din celula sa, \u00een hrubele sec\u0163iei 1. Acolo au fost dezbr\u0103ca\u0163i \u00een pielea goal\u0103 \u015fi l\u0103sa\u0163i \u00eentr-un frig cumplit, neav\u00eend paturi sau scaune pe care s\u0103 \u015fad\u0103. Epuizat, unul dintre de\u0163inu\u0163i a c\u0103zut din picioare dup\u0103 c\u00eeteva ore. Vulc\u0103nescu s-a a\u015fezat pe ciment ca o saltea pentru cel dobor\u00eet, salv\u00eendu-i via\u0163a. Filosoful a murit \u00eens\u0103 pe 28 octombrie 1952, bolnav de pl\u0103m\u00eeni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani \u015fi a l\u0103sat cu limb\u0103 de moarte un \u00eendemn cutremur\u0103tor, cu adev\u0103rat demn de un mucenic: \u201cS\u0103 nu ne r\u0103zbuna\u0163i!\u201d.<\/strong><\/p>\n

Principalele publica\u0163ii ale lui Vulc\u0103nescu<\/p>\n