{"id":10903,"date":"2013-03-06T09:06:49","date_gmt":"2013-03-06T09:06:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10903"},"modified":"2013-03-06T09:07:32","modified_gmt":"2013-03-06T09:07:32","slug":"aurelia-satcau-%e2%80%9dcate-ceva-despre-arhetipuri-popoare-constiinta-si-%e2%80%9d-marginile-imperiului-%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/06\/aurelia-satcau-%e2%80%9dcate-ceva-despre-arhetipuri-popoare-constiinta-si-%e2%80%9d-marginile-imperiului-%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Aurelia Satc\u0103u -\u201dC\u00e2te ceva despre arhetipuri, popoare, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i marginile imperiului\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"Este acum, mai mult decit oricind, necesara o integrare intr-o teorie mai larg\u0103 a valoriI sociale a Arhetipurilor.mai cu seama ca Jung a lasat lucrurile abia incepute. Conectarea acestora la \u2018cultural\u2019, dar mai ales la \u2018psiho-social\u2019, este si ea o maxima urgenta, \u2018Tentatiile\u2019 hegemonice la dis-unitate ale \u2018politicului\u2019 sunt la pinda, caci sunt vremuri, si vom inainta vertiginos in aceasta directie, cind nevoia de pozitionare hegemonica (\u2018eu\u2019 mai presus de tine, de oricine!) va ajunge la exacerbare, deopotriva cu o anume sete de razbunare, in timp ce radicalismul politic va considera cel putin \u2018pueril\u2019 asemenea tentativa de a aduce lucrurile la numitorul comun al arhetipurilor, pentru a ne salva.<\/strong><\/p>\n

In acest eseu voi incerca sa arat ca ceea ce au propus unii prin formula \u2018rezistenta prin cultura\u2019 nu este decit o \u2018am\u00e2nare\u2019, mai degrab\u0103, decit un \u2018pact\u2019, o strategie care sa devieze avansul actului politic in imediatul istoric \u2013 \u2018act politic\u2019 nemainsemnind \u2013 clasic \u2013 fapta sociala singeroasa, revolutiile fumegind in carnea si singele viu al istoriei, ci actele \u2018de catifea\u2019 al caror iz de singe nu miroase niciodata a \u2018front\u2019, ci a parfumul fetid al imbalsamarii.<\/strong><\/p>\n

Arhetipalitatea, asa cum a vazut-o Jung, dar si altii dupa el, raspunde la faptul ca \u2018matematica\u2019 de alcatuire a speciei facind lucrurile \u2018asemenea\u2019 la acest nivel, omul e chemat sa raspunda la o unitate care ii este daruita inca inainte de nastere, din acel <\/strong>illo tempore <\/strong><\/em>al lui Eliade. Politica segregationista insa incearca cu disperare sa ne convinga la \u2018rezistenta \u2018 prin cultura, uitind ca noi sintem facuti sa \u2018rezistam\u2019 oricum, in \u2018limitele\u2019 stricte ale naturalului, nu neaparat ale socialului,istoricului sau politicului.<\/strong><\/p>\n

Cultura nu cere \u2018rezistenta\u2019, ea nu cere nimic, ea se \u2018intimpla\u2019 in actul insusi de umplere a arhetipalitatii cu substanta social-istorica. Politicul, de de alta parte, ca si dimensiune decizionala, nici nu ar trebui sa existe \u2013 ca si cind ai cere continuu \u2018indreptarea\u2019 lucrurilor, nascut fiind intr-o lume \u2018incorecta\u2019 ce trebuie vesnic recalibrata (prin politic). Fara carnea istoriei, insa, aceste containere imuabile (arhetipurile) ar fi vesnic goale, deprivindu-ne, asadar, de \u2018narativ\u2019 istoric, de continut, de situatie.Iata, deci, capcana, in \u2018rezistenta prin cultura\u2019 \u2013 atita timp cit in cultura esti \u2018oricum\u2019, nu trebuie sa te zbati \u2018sa rezisti\u2019. Cine isi uita vreodata, definitiv, prima limba, prima iubire de lume prin iubirea de mama sa, oricita de instrainat de aceasta?<\/strong><\/p>\n

Artur Silvestri, spre exemplu, in intelegerea sa fata de caracterul \u2018arhetipal\u2019, incearca sa demonteze mecanisme dupa care un popor se vede nevoit sa-si afirme, odata si inca odata, \u2018dreptul de a fi existat\u2019 \u2013 caci, desi existent, acesta trebuie perpetuu \u2018dovedit\u2019, aducind lucrurile in aceeasi paradigma a \u2018hegemoniei politicului\u2019 care opereaza prin ideea \u2018rasismului\u2019, sau a drepturilor \u2018asumate\u2019 acolo unde acestea ar trebui, din contra, considerate a exista de la sine \u2013 desigur, lupta pentru redobindirea lor apare legitima, dar aceasta este o alta chestiune (intre a clama dreptul de \u2018a fi existat\u2019 si lupta, indifferent care ar fi aceasta, pentru redobindirea a ceea ce \u2018a fost pierdut\u2019, se afla o prapastie, din pacate subtila si vesnic ignorata). \u2018A fi\u2019 nu trebuie privit ca \u2018ceva de exceptie\u2019 in lume \u2013 la semenea nivel, lucrurile nu trebuie nici macar \u2018dovedite\u2019, ele exista de la sine. <\/strong><\/p>\n

Asist la nevoia aproape bolnava a romanilor, spre exemplu, de a(-si) dovedi pre-existenta asupra \u2018locului\u2019 si \u2018timpului\u2019 autohton..Cita risipa de energie in aceasta lupta de \u2018a dovedi\u2019 ceea ce de la sine se proiecteaza pe cerul instelat al istoriei, si unde fiecare stea, odata ce sclipeste, isi are locul ei bine precizat. <\/strong>Ceea ce este si apartine, odata instrainat, trebuie \u2018redobindit\u2019, iar nu \u2018clamat\u2019.<\/strong><\/em><\/p>\n

Iata, deci, nevoia de arhetip, ca instrumentala in a arata ca sintem suficient de \u2018egali\u2019 (sic) pentru ca istoria, substanta adica din containerele arhetipale, sa poata oferi, caleidoscopic, evenimente care confera \u2018culoare\u2019, particularitate, o anume identitate, etc. Popoarele, astazi, se vad nevoite sa se apere de disolutia in neantul magmei nediferentierii in care le arunca globalizarea (citeste neantizarea) lumii noastre.<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un concert de asmenea proportii, capacitatea universala pentru a \u2018sustine\u2019 viata in \u2018orice conditii\u2019, sau de a o re-incepe, iarasi si iarasi, devin redundante cu insasi \u2018dreptul de a exista\u2019 al fiintei umane, esentialul aflindu-se in arhetipalitatea lumii, in matricea speciei sub care stam cu totii, am stat si vom continua sa stam atita timp cit constiinta noastra va marca aceasta. <\/strong><\/p>\n

Discursul in marginea trasaturilor arhetipale in cultura unui popor (luati spre exemplu poporul roman) nu se refera la faptul ca noi, iata, vrem compulsiv sa coborim la \u2018radacini\u2019, pe cind altii nu au asemenea capacitate (neavind asemenea \u2018radacini\u2019 adinci), ca noi sintem \u2018vechi, domnilor\u2019 (vorba lui nea Iancu), ca noi, si numai noi marcam primordialitatea lumii.Tentativele la \u2018originarea\u2019 datelor care atesta, antropologic, poporul roman ca si popor pe harta istoriei lumii, sunt adesea condamnate la asmenea reductionism. Nu doar greseala ci si o incredibila strategie se afla, insa, in asemenea \u2018condamnari\u2019. Iata cum stau lucrurile: ceea ce la unele popoare \u2018discardabile\u2019, neinsemnate pe harta lumii, se trece cu vederea, se oblitereaza cu buna stiinta, este tocmai constiinta vie prin care aceste entitati vitregite la masa \u2018resurselor\u2019 lumii, popoarele, nu duc nicidecum lipsa de istorie ca si impresionanta amprenta in lumea adinca si verticala a timpului. In trezirea acestei constiinte sta totul. <\/strong><\/p>\n

Popoarele sunt astazi o specie pe cale de disparitie; entitati condamnate la autismul cras, mutilate in malaxorul infernal al globalismului. \u2018Lichidarea unui popor\u2019 \u2013 ce imagine atroce, ce peisaj singeros in care infanti si mame se zbat tragic sub sabia celui ce a venit sa taie in doua, ludic, lumea noastra \u2013 infantul nu cu mama sa va sta, ci cu o alta, surogat, vitrega in falsa imbratisare a instrainarii. Renegat, infantul, subiectul istoriei, isi va vedea astfel locul luat de pruncul strain al limbilor babilonic incrucisate. <\/strong><\/p>\n

Ce se intimpla, insa, daca descarcam de politic aceasta imagine? Vom vedea atunci stralucirea infinita a \u2018aceleasi\u2019 matrici, cea opusa acelei cinemat(r)ice Matrix segregationista si criminala, care a adus profituri de sute de milioane de dolari in buzunarele pline deja ale falselor istorii. Lucrurile se vor integra atunci in teorii arhetipale bazate in matematica vie a Lumii, acolo unde pulsatia vietii detine infinita stiinta de a continua in ciuda a orice. <\/strong><\/p>\n

Abia aplicarea arhetipurilor la nivel socio-cultural ar fi dovada maxima ca nimic nu ne poate divide, si pentru a testa nivelul de apertura, de deshidere a constiintei la acest \u2018fond al popoarelor\u2019 care tine lumea in insasi adevarul si culoarea sa orbitoare. Mai mult, orice discutie, orice \u2018pozitionare\u2019 si calificare pe care am dob\u00e2ndi-o \u00een disputa istorica, deci in aceea a hegemoniilor \u2018in timp\u2019 (eu am fost \u2018acolo\u2019, si am fost \u2018inaintea\u2019 ta, etc), s-ar invalida automat in fata istoriei ca marca \u2018narativa\u2019 a TOT \u2013 cu alte cuvinte,cit timp toti \u2018avem\u2019, \u2018am facut\u2019 si \u2018facem\u2019 istoria, ceea ce ne separa ramine, ins\u0103, constiinta fata de aceasta, si aici, abia, incepe cultura. Felul \u2013 diferit \u2013 prin care anume configuratii psiho-sociale ale istoriei, numite popoare s-au pozitionat mai in proximitatea sau mai la periferia constiintei fata de asemenea arhetipalitate a lumii, ramine, intr-adevar, un punct de diferenta, a carei rezolvare este, insa, de maxima urgenta. Popoarele cotropitoare (faptul istoric e valid, doveditor) au avut intotdeauna o apertura \u2018mica\u2019 la asemenea chemare \u2013 aceea de a intelege ca sintem voci ale aceluiasi concert, \u2018diferentele\u2019, abia, intre tonalitati, facand concertul posibil. <\/strong><\/p>\n

Aurelia Satc\u0103u<\/strong><\/p>\n

Melbourne\u00a0<\/strong><\/p>\n

http:\/\/luceafarul.wordpress.com<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este acum, mai mult decit oricind, necesara o integrare intr-o teorie mai larg\u0103 a valoriI sociale a Arhetipurilor.mai cu seama [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-10903","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10903","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10903"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10903\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10906,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10903\/revisions\/10906"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10903"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10903"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10903"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}