<\/p>\n
Ra\u021biunea nu aprob\u0103 fericirea, dac\u0103 nu este unit\u0103 cu demnitatea de a fi fericit, adic\u0103 cu puritatea moral\u0103. \u2013 <\/em>Emmanuel Kant<\/p>\n <\/p>\n O \u00eentreag\u0103 hor\u0103 a declara\u021biilor am putut auzi \u00een aceste ultime zile, privitor la Aderarea la Schengen, <\/em>multe lipsite de modestie, \u00eensu\u0219ire despre care se spune c\u0103 ar apar\u021bine inteligen\u021bei. \u00cen final am \u00een\u021beles c\u0103 Aderarea la Schengen<\/em> nu mai este o prioritate pentru autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti.<\/p>\n \u00a0\u00a0 E greu \u00eens\u0103 ca toate aceste declara\u021bii b\u0103t\u0103ioase s\u0103-i conving\u0103 pe rom\u00e2nii cu judecat\u0103 c\u0103 e mai bine \u201e\u00a0s\u0103 se mute \u00een barca lui Putin dec\u00e2t \u00eentr-o uniune de state libere \u015fi prospere\u201d, <\/em>dup\u0103 cum <\/em>scria un jurnalist, bine inspirat. Iar cu fundul \u00een dou\u0103 luntre, iar\u0103\u0219i nu se poate! Diversiunile au curs \u0219i ele, dup\u0103 o prim\u0103 declara\u021bie a\u00a0 ministrului de interne german. \u00cen concluzie: elevii prin\u0219i cu lec\u021biile nef\u0103cute, nu vor mai intra \u00een clas\u0103. Punct!<\/p>\n \u00a0\u00a0 In\u00adca\u00adpacitatea politicienilor rom\u00e2ni de a accepta regulile cerute de Uniunea European\u0103 a fost clar\u0103, iar decizia german\u0103 privind aderarea la Schengen suna matematic, ea depinz\u00e2nd constant de raportul Comisiei Europene pe MCV care nu a fost favorabil din punct de vedere al statului de drept, al luptei \u00eempotriva criminalit\u0103\u0163ii organizate \u0219i al combaterii corup\u0163iei.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Nici nu s-a mai a\u0219teptat \u00eentrunirea de ast\u0103zi, 7 martie, de la Bruxelles, am \u00eentors spatele, fiindc\u0103 ne-am sup\u0103rat c\u0103 ne-au f\u0103cut incapabili de a respecta ni\u0219te reguli. Am dat dintr-o dat\u0103 uit\u0103rii c\u0103 nu am fost \u00een\u00adglo\u00adba\u0163i cu for\u0163a \u00een UE, ci am dorit s\u0103 intr\u0103m \u015fi ne-am bucurat c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat. Ne-am dorit libertatea de a c\u0103\u00adl\u0103\u00adto\u00adri, de a munci, de a \u00eenv\u0103\u0163a oriunde \u00een Europa. Ast\u0103zi mul\u021bi rom\u00e2ni muncesc, al\u021bii vor s\u0103 munceasc\u0103 \u00een \u021b\u0103ri ca Germania, Spania, Austria, Fran\u0163a, Italia, Anglia \u0219i deci aderarea la acest spa\u0163iu este important\u0103 pentru interesele rom\u00e2nilor \u0219i nu numai din acest punct de vedere.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Anul 2007 a fost anul ader\u0103rii Rom\u00e2niei la UE. Ideea Uniunii Europene reluat\u0103, ne-a pus \u00een fa\u0163a unei\u00a0 provoc\u0103ri a istoriei, \u00eentruc\u00e2t ea constituie o experien\u0163\u0103 nou\u0103. De fapt, ideea de unitate european\u0103 nu este nou\u0103, ci are r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci la nivelul istoriei continentului, idee abordat\u0103 \u00een scopul g\u0103sirii unei solu\u021bii pentru evitarea conflictelor dintre statele b\u0103tr\u00e2nului continent \u0219i pentru o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 a popula\u021biei. De exemplu, \u201ePax romana\u201d(Pacea roman\u0103),a fost o realitate istoric\u0103, f\u0103cut\u0103 \u00een vederea unific\u0103rii \u00eentregii Europe sub domina\u021bia roman\u0103;\u00a0 un mod de organizare a vie\u021bii sociale, devenit \u00een timp un model de structurare a raporturilor politico-militare pe spa\u021bii geo-politice largi. Pe parcursul istoriei au urmat \u0219i alte multe idei de unificare. Dintre ele amintim ideea lui J. J. Rousseau care vedea o \u201erepublic\u0103 european\u0103\u201d<\/em> numai \u201edac\u0103 monarhii \u0219i-ar abandona natura lor lacom\u0103 \u0219i belicoas\u0103\u201d,<\/em> <\/strong>spunea el, <\/strong>consider\u00e2nd c\u0103 popoarele se pot emancipa, \u0219i ca urmare pot deveni mai \u00een\u021belepte. La Congresul pacifist de la Paris din 1849 <\/strong>Victor Hugo a rostit celebrele-i cuvinte: \u201e\u2026 \u0218i va veni ziua c\u00e2nd vom vedea dou\u0103 grup\u0103ri uria\u0219e: Statele Unite ale Europei \u0219i Statele Unite ale Americii d\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2na prieteneasc\u0103 peste ocean…\u201d<\/em>. \u0218i cum \u00eentotdeauna poe\u021bii au avut darul previziunilor, posibil ca aceasta s\u0103 se concretizeze c\u00e2t de cur\u00e2nd. De altfel, Prof. univ. dr. Ioan Ciuperc\u0103 de la Universitatea din Ia\u0219i a dezvoltat istoria ideii de Europ\u0103, \u00eentr-o lucrare a sa.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Este clar c\u0103 Europa se va putea afirma ca o putere interna\u0163ional\u0103 doar dac\u0103 va fi unit\u0103. \u00cen ultimii ani ai secolului trecut Europa a fost \u00een permanen\u0163\u0103 un poten\u0163ial teatru de r\u0103zboi; nu a existat o con\u015ftiin\u0163a european\u0103, \u00eentruc\u00e2t a fost dominat\u0103 de un na\u021bionalism distrug\u0103tor.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, Europa \u00eentrune\u015fte toate condi\u0163iile s\u0103 redevin\u0103, cu adev\u0103rat, o mare putere economic\u0103, militar\u0103, cultural\u0103, dar pentru asta e nevoie s\u0103 fie unit\u0103 \u015fi independent\u0103, s\u0103 scape de haosul material, \u00een primul r\u00e2nd de mizeria moral\u0103 existent\u0103 pe acest continent, ca \u0219i pe \u00eentreaga planet\u0103. Numai cu acest g\u00e2nd se va putea ajunge la fericire, la ordinea superioar\u0103 \u201ede adev\u0103r, frumos \u0219i bun suprem\u201d.<\/em> Iar dac\u0103 Europa nu va putea integra toate aceste \u021b\u0103ri ale ei, \u201ecutremurele\u201d locale nu vor putea fi excluse, iar viitorul ei poate fi sumbru.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Uniunea are interese multiple: geopolitice, culturale, institu\u0163ionale, juridice, ideologice, economice.\u00a0 Interesele geopolitice ale Rom\u00e2niei se leag\u0103 de Europa, \u00een special de cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, Germania \u0219i Fran\u021ba, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ne-am eliberat cu greu de sub domina\u021bia R\u0103s\u0103ritului, iar leg\u0103turile avute c\u00e2ndva cu aceste dou\u0103 \u021b\u0103ri, de\u0219i fragmentate, au fost puternice.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Profesorul universitar Grigore Georgiu aminte\u0219te cuvintele scriitorului francez Paul Val\u00e9ry (1871-1945), referitoare la unitatea cultural\u0103 \u0219i rolul civilizator al Europei: \u201eAcolo unde numele lui Gaius Iulius Cezar, Traian \u015fi Virgiliu, acolo unde numele lui Moise, acolo unde numele lui Aristotel, Platon \u015fi Euclid au o semnifica\u0163ie \u015fi o autoritate simultane, acolo este Europa. Orice ras\u0103 \u015fi orice p\u0103m\u00e2nt care au fost succesiv romanizate, cre\u015ftinate \u015fi supuse, \u00een privin\u0163a spiritului, disciplinei grecilor este \u00een mod absolut european\u201d<\/em>. Ca atare, noi, europenii, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem \u00eensemn\u0103tatea istoric\u0103 \u015fi geopolitic\u0103 a proiectului Uniunii Europene; s\u0103 fim mai aten\u0163i la dezbinarea provocat\u0103 de unii, la diversiunile aruncate \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei prin diverse mijloace de informare. \u201eEuroscepticismul\u201d, izola\u0163ionismul sau na\u0163ionalismul \u201ede galerie\u201d<\/em>– dup\u0103 cum scria cineva inspirat, vizeaz\u0103 tocmai dezbinarea \u015fi haosul \u00een \u021bar\u0103 \u0219i pe continent.<\/p>\n \u00a0\u00a0 S\u0103 fim convin\u0219i c\u0103 politicienii angrena\u021bi \u00een aceast\u0103 vast\u0103 construc\u021bie, au\u00a0 luat \u00een calcul diversitatea etnic\u0103, lingvistic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Europei, pentru a nu fi minimalizat\u0103. Unitatea european\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea diversit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi locale, nu \u00eenseamn\u0103 uniformizarea culturilor, a mentalit\u0103\u0163ilor, a tradi\u0163iilor, am mai spus-o \u00eentr-un interviu luat anii trecu\u021bi. Totul rena\u0219te la intervale de timp, prim\u0103verile sunt ve\u0219nice, \u201eCulturile \u00ee\u015fi vor p\u0103stra identitatea lor na\u0163ional\u0103, vor coopera, dar nu vor deveni indistincte \u015fi uniforme. Diferen\u0163ele at\u00e2t de pregnante dintre culturile german\u0103, francez\u0103, englez\u0103, italian\u0103 \u015fi spaniol\u0103, de exemplu, sunt \u015fi ast\u0103zi la fel de reale \u015fi active ca \u015fi acum o sut\u0103 de ani, \u00een pofida interferen\u0163elor dintre ele \u015fi a faptului c\u0103 receptorii euro-viziunii consum\u0103 acela\u015fi meniu cultural<\/em>\u201d, mai <\/em>scrie profesorul universitar Grigore Georgiu \u00een cartea sa \u201eNa\u0163iune, Cultur\u0103, Identitate\u201d. Integra\u0163i \u00een Uniunea European\u0103, trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 r\u0103m\u00e2nem rom\u00e2ni, chiar dac\u0103 unii locuiesc temporar \u00een alte \u0163\u0103ri, c\u0103 \u201esuntem o realitate voit\u0103 etern de Dumnezeu\u201d, dup\u0103 cum spunea p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De pe vremea lui \u0218tefan cel Mare (1457-1504) dorin\u021ba noastr\u0103 a fost s\u0103 avem c\u00e2t mai multe leg\u0103turi cu restul \u021b\u0103rilor europene. Am putea spune c\u0103 visul lui \u0218tefan cel Mare era aceast\u0103 Europ\u0103 Unit\u0103. \u0218i amintesc, \u00een acest sens, faptul c\u0103 era con\u0219tient de rolul s\u0103u de ap\u0103r\u0103tor al cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii \u00een Moldova \u0219i dincolo de hotare, scriind o scrisoarea \u00een 1475 c\u0103tre principii cre\u0219tini ai Europei, dup\u0103 biruin\u021ba dob\u00e2ndit\u0103 \u00eempotriva turcilor la Podul \u00cenalt de l\u00e2ng\u0103 Vaslui, m\u0103rturisind credin\u021ba sa \u0219i faptele sale, dragostea profund\u0103 \u00eentru Hristos, solicit\u00e2nd ajutoare pentru confrunt\u0103rile viitoare, \u00een slujba cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. \u201eNoi, Stefan Voievod, v\u0103 spun c\u0103 necredinciosul \u00eemp\u0103rat al turcilor a fost de mult\u0103 vreme \u0219i este \u00eenc\u0103 pierz\u0103torul \u00eentregii cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bi \u0219i \u00een fiecare zi se g\u00e2nde\u0219te cum ar putea s\u0103 supun\u0103 \u0219i s\u0103 nimiceasc\u0103 toat\u0103 cre\u0219tin\u0103tatea …\u00a0 Auzind \u0219i v\u0103z\u00e2nd noi acestea, am luat sabia \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic am mers \u00eempotriva du\u0219manilor cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, i-am biruit \u0219i i-am c\u0103lcat \u00een picioare. Pentru care lucru, l\u0103udat fie Domnul Dumnezeul nostru. \u021aara noastr\u0103 este poarta cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii pe care Dumnezeu a ferit-o p\u00e2n\u0103 acum. Dar dac\u0103 aceast\u0103 poart\u0103, care este \u021bara noastr\u0103, va fi pierdut\u0103, Dumnezeu s\u0103 ne fereasc\u0103 de a\u0219a ceva, atunci toat\u0103 cre\u0219tin\u0103tatea va fi \u00een mare primejdie … Noi, din partea noastr\u0103, f\u0103g\u0103duim pe credin\u021ba noastr\u0103 cre\u0219tineasc\u0103 \u0219i cu jur\u0103m\u00e2ntul domniei noastre, c\u0103 vom sta \u00een picioare \u0219i ne vom lupta p\u00e2n\u0103 la moarte pentru legea cre\u0219tineasc\u0103, noi cu capul nostru\u201d<\/em>.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Din venera\u021bie ad\u00e2nc\u0103 pentru \u0218tefan cel Mare, mai t\u00e2rziu, Mihai Eminescu \u0219i al\u021bi tineri de n\u0103dejde pentru neamul rom\u00e2nesc au organizat festivit\u0103\u021bile de la Putna din 1871. Organizatorii memorabilei ceremonii de la Putna scriau despre \u0218tefan Vod\u0103 c\u0103 a fost \u201ecel mai mare ap\u0103r\u0103tor al rom\u00e2nismului \u00een Orient \u0219i al civiliza\u021biei cre\u0219tine \u00een secolul al XV-lea. El a \u00eenfr\u00e2nt incursiuni barbare nu numai spre gloria \u0219i fericirea na\u021biunii rom\u00e2ne, ci \u0219i spre binele Europei \u00eentregi\u201d.<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0 Trebuie s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd o \u021bar\u0103 este prost condus\u0103, s\u0103r\u0103cia devine epidemic\u0103, cu at\u00e2t mai mult \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de criz\u0103; defectele unui popor se amplific\u0103, societatea devine bolnav\u0103; atunci faptele profitorilor, a celor care se scald\u0103 \u00een acel mediu, devin odioase. Mediul \u00een care tr\u0103im, adic\u0103 oamenii din jurul nostru, mediile de informare tenden\u021bioase care ne intoxic\u0103 cu \u0219tirile lor, influen\u021beaz\u0103 conduita \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103, dup\u0103 cum fiecare \u00ee\u0219i are format\u0103 puterea caracterului, cunoa\u0219terea, capacitatea decel\u0103rii. Oricum, exist\u0103 o bulversare general\u0103, care trebuie \u00een\u021beleas\u0103 de cei din exteriorul \u021b\u0103rii \u0219i strict penalizat\u0103 de cei din interior.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Fran\u021ba se opune \u0219i ea intr\u0103rii noastre \u00een spa\u021biul Schengen, iar\u00a0 postul public de radio german, Deutschlandfunk, (DLF) a luat un interviu europarlamentarului liberal, membru al grupului ALDE din PE, contele Alexander Graf Lambsdorff, care a r\u0103spuns: \u201eEroarea ap\u0103rut\u0103 \u00een clipa \u00een care Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria au fost admise prematur \u00een UE este consecin\u0163a politicii extinderii UE de la sf\u00e2r\u015fitul anilor 90, care s-a ab\u0103tut de la modelul ini\u0163ial, sus\u0163inut de Klaus Kinkel, adic\u0103 modelul \u201eRegata\u201d. Mai exact: to\u0163i p\u0103r\u0103sesc portul \u00een acela\u015fi timp, \u00eens\u0103 \u00eenainteaz\u0103 spre UE cu viteze diferite, \u00een func\u0163ie de rapiditatea reformelor f\u0103cute. Acest model de politic\u0103 a fost abandonat \u00een favoarea a\u015fa-numitului model Big-Bang: Toate \u0163\u0103rile intr\u0103 \u00een UE simultan, lucru \u00eent\u00e2mplat \u00een 2004. Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria au fost l\u0103sate atunci de-o parte, fiind \u00eens\u0103 admise \u00een UE \u00een 2007.\u201d<\/em> <\/em>Regret\u0103m concluzia, dar vina este a faptelor noastre!<\/p>\n \u00a0\u00a0 Ast\u0103zi c\u00e2nd scriu acest articol aflu c\u0103 Mini\u015ftrii de Interne \u015fi Justi\u0163ie din statele membre UE, reuni\u0163i \u00een Consiliul JAI, au convenit am\u00e2narea deciziei privind aderarea Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei, cer\u00e2nd ca discu\u0163iile \u00een acest sens s\u0103 se reia dup\u0103 publicarea urm\u0103torului raport MCV, \u00een decembrie, anul acesta.<\/p>\n \u00a0\u00a0 Viitorul ni-l cl\u0103dim noi. \u0218i poate ar trebui s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 nici dezbina\u021bi nu putem tr\u0103i, \u0219i nici izola\u021bi. Dezbinarea duce la haos \u0219i confruntare, izolarea la s\u0103r\u0103cie, boal\u0103 sau moarte.<\/p>\n Vavila Popovici \u2013 Raleigh NC, SUA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ra\u021biunea nu aprob\u0103 fericirea, dac\u0103 nu este unit\u0103 cu demnitatea de a fi fericit, adic\u0103 cu puritatea moral\u0103. \u2013 Emmanuel [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-10933","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10933","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10933"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10933\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10935,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10933\/revisions\/10935"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10933"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10933"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10933"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}