{"id":10960,"date":"2013-03-07T22:42:13","date_gmt":"2013-03-07T22:42:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10960"},"modified":"2013-03-08T08:09:36","modified_gmt":"2013-03-08T08:09:36","slug":"doua-modele-de-%e2%80%9creconquista%e2%80%9d-%e2%80%9cpastor%e2%80%9d-si-%e2%80%9csamanta%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/07\/doua-modele-de-%e2%80%9creconquista%e2%80%9d-%e2%80%9cpastor%e2%80%9d-si-%e2%80%9csamanta%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Dou\u0103 modele de \u201creconquista\u201d: \u201cp\u0103stor \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"Evolutia operei lui Alexandru Nemoianu de dupa \u201cSemnele vremii\u201d<\/strong> (2005) se produce organic desi cu aparente reformulari ce nu sunt decat aspect superficial peste o inaintare de rau subteran cu izvor ce nu inceteaza. \u201cFragmente din vremea persecutiilor\u201d<\/strong> contine, astfel, eseuri, \u201cinsemnari razlete\u201d si adnotari datand din anii 2005 si 2006 si doar cateva fiind reluari din volumele anterioare \u201cIntamplari si Vise\u201d<\/strong>, \u201cTaramuri\u201d,<\/strong> \u201cTreziri\u201d<\/strong> si \u201cAcum\u201d<\/strong>; insa acestea nu constituie decat elemente de fundal sau adaosuri pentru o intelegere nuantata a pozitiei intelectuale si a optiunilor. Directia de organizare a acestei carti dezvolta in mod natural opera de ganditor crestin a lui Alexandru Nemoianu fiind un punct de vedere nou si articulat asupra \u201cmodelului existential romanesc\u201d. Ea arata insa mai apasat sensul actiunii intelectuale si metoda de gandire. Dar, la drept vorbind, nici nu a fost dificil ca acestea sa se organizeze. Exista in doctrina desfasurata aici, ca si in eseistica istoriografica anterioara, trei idei capitale ce impanzesc intreaga creatie inca din momentul originar ori al \u201ctrezirii\u201d la realitatea metafizica: \u201cImperiul ca esenta a raului\u201d, rasfrangerea acestuia \u201cin marginea Imparatiei\u201d (sau, cum s-ar zice in termen \u201ctiers-mondist\u201d, \u201cefectul de colonie\u201d) si, in sfarsit, \u201craspunsul national\u201d, renasterea sau \u201cenigma prin Neamuri\u201d. Acestea indica, in fond, o \u201ctensiune universala\u201d cu inceput vechi si fenomenologie descrisa abia la o vreme, ce se traduce in formulari cu notorietate precum \u201ccorsi i ricorsi\u201d lui Giambattista Vico ori cantemirescul \u201cincrementa atque decrementa\u201d, fiind in ultima analiza principiul catolic de \u201cconquista\u201d ce aduce aproape mecanic recucerirea, \u201celiberarea, deci \u201creconquista\u201d. Ele nu inceteaza acum ci se dezvolta caci oricat ar avea schemele invocate precedente, azi se manifesta cu un anumit grad de inedit iar \u201condulatiunea\u201d exprimata de Vasile Conta (caci la noi exista, la randul ei, o traditie de gandire in \u201cdeal\u201d si \u201cvai\u201d istorice) nu mai apare tot atat de clara precum altadata. \u201cRaul\u201d, asa cum il denumeste pretutindeni autorul, in terminologie crestina, se extinde in forme inedite si cu procedari de aparenta difuza desi \u201cmodelul\u201d ramane fara nici o indoiala \u201crepetitiv\u201d si inapt a se adapta. In aceasta materie, noutatile sunt aici putine caci, in teorie, despre \u201cImperiul raului\u201d exista o bibliografie impresionanta iar autorul a scris pana astazi cu staruinta si in mai toate cartile, si daca ar trebui sa fie infatisata tema in chip exhaustiv ar trebui reluate toate si reproduse inca o data. Obiectul nu este totusi acesta si atat cat este cuprins aici (\u201cspecimene\u201d doar, si ilustratii) este proportional destul caci esenta cartii, sau accentul ei, consta in \u201cideologia reactiunii\u201d mai mult decat din infatisarea \u201cvrajmasului\u201d care trebuie numai \u201cevidentiata\u201d printr-un inventar de \u201curme distinctive\u201d printr-o demonstratie sumara ce trebuie \u201cvazuta\u201d ca o fotografie fulgeratoare de avertisment.<\/p>\n

Esentialul aici il constituie, asadar, \u201craspunsul\u201d si mai ales \u201cceea ce nu piere\u201d fiindca, de fapt, imobilitatea Arhetipului nu se poate pune la indoiala si desemneaza factorul ireductibil si ordonator. Aceasta se infatiseaza printr-un complex deopotriva \u201csimplu\u201d (adica numenal) dar si complicat prin formele diverse si aparent \u201cnelegate\u201d in reteaua organica subiacenta ce impresioneza prin insiruirea de elemente aproape naturale. \u201cLoc\u201d, sanctuare, \u201cistorie vorbita\u201d, modele populare, exemplu social contemporan (\u201cgospodarism\u201d), institutii atipice nu obligatoriu de esenta folklorica ori derivate pe canal etnologic, sfinti bisericesti si \u201cmodel carturaresc\u201d etc. \u2013 nu sunt insa nici notiunile curente si doar mecanisme de agregare de colectivitati ci \u201cprincipii\u201d de functiune ale unei realitati enigmatice, stravechi si imutabile ce ne infatiseaza o ipoteza de antropologie \u201coriginista\u201d uimitor de clara si de patrunzatoare. Aceasta are un grad categoric de universalitate derivata din insasi esenta ei necontestabila. Noua este, prin sugestie, aici formula de \u201creactiune\u201d ce va trebui dezvoltata in viitor chiar daca astazi insasi metoda de imprastiere intrebuintata de \u201craul vrajmas\u201d se dovedeste caduca si rudimentara (\u201cinlaturand pastorul, se risipeste turma\u201d). In aceasta materie, Alexandru Nemoianu invoca \u201cretragerea la munte si in calitate\u201d, formuland ideologia \u201creconquistei\u201d intr-un fel profetic si prin concept vizionar. Recucerirea inteleasa de el nu-i, aici, recensamantul unei \u201cmiscari\u201d (care nu exista in felul organizat clasic) sau un \u201cinventar de valori\u201d care, existand, ar lucra prin iradiere (doctrina Pastorului Intelept) ci mai degraba niste \u201ccategorii de seminte\u201d care oricand, re-formulate si regasite, pot relua orice fel de \u201cactiune in raspuns\u201d. Precedentul istoric exista si se evoca. Iata, de pilda, \u201cmodelul indienilor pueblo\u201d despre care Alexandru Nemoianu scrie o pagina memorabila si \u201cindrumatoare\u201d. El este tulburator prin efect si trebuie descifrat in misterul regenerativ caci \u201cstergerea urmelor\u201d nu a reusit sa extraga si \u201cduhul\u201d sau secretul de intocmire inradacinat de unde s-a renascut, la o vreme, \u201ccopacul viguros\u201d anterior. Astfel incat nu-i fara rost a spune ca, in aceasta speta \u201cretragerea\u201d s-a produs pana la \u201cnuca\u201d sau pana la \u201ccelula\u201d. Aceasta insemneaza mecanisme universale verificate. La noi, ca sa exemplific, nucleu, celula ori \u201csamanta\u201d este orice idei ce se depoziteaza in loc protejat sau \u201cparalel\u201d care, fara sa fie numai \u201cbiblioteci\u201d marunte, de sat, de manastire ori de scoli orasenesti nebagate de seama, pot sa ajunga, numai daca va fi cazul si daca vom avea un nou \u201cparjol al cartilor scrise\u201d (ca in veacurile XI si XII), in planul \u201ccartilor vorbite\u201d, regasind folklorul, anonimatul si eposul nostru fundamental ce a ingaduit perpetuare nu doar de istorie a Locului ci si de lege arhaica, de \u201cobicei al pamantului\u201d si incifrare in utilitar, simbolic si superficial decorativ. Metoda aceasta, \u201cfinala\u201d, este cu neputinta de a nu se folosi chiar si daca spatiul de conservare va deveni un simplu \u201cteren imobiliar\u201d fiindca, existand \u201coamenii locului\u201d, disparitia \u201cduhului\u201d s-ar produce numai odata cu \u201cultimul om\u201d ori si daca acesta va disparea, \u201crasial\u201d, odata cu disparitia \u201climbii\u201d ori a \u201cultimei carti\u201d. Si nici atunci. Caci daca \u201cLocul\u201d poarta in sine un fel de a se \u201cintipari\u201d in fiintele ce il \u201clocuiesc\u201d, rezulta ca puterea de a lasa \u201caceiasi urma\u201d in orice creatura ce il intrebuinteaza va triumfa, indiferent cand si in ce forme.<\/p>\n

Acestea fiind previziunile in negativ (sau doar ipoteza dramatica), rezulta ca \u201ctabloul de principii formatoare\u201d va trebui facut in extensiune, fiind insa aici schitat intr-un fel uimitor de clar. El se intinde asupra unor teme cu aparenta de simplitate dar cu efect maret in timp: \u201clocuri sacre\u201d, danii, actiune carturareasca oricat de marunta in suprafata dar patrunzatoare in adancime, organizare naturala de oameni si formele ei manifestare \u201creactionara\u201d in celular si in \u201cnavoade\u201d. Materia exista prin cateva specimene si in \u201cFragmente din vremea persecutiilor\u201d, in \u201cdania\u201d lui Bucur Chiriac, reactionarismul lui Raoul Sorban, cartile lui Ion Marin Almajan, revistele \u201ceretice\u201d, \u201cromanii-americani\u201d, si, de fapt, in tot ceea ce scriitorul denumeste \u201cmajoritatea semnificativa care incepe sa vorbeasca\u201d etc.<\/p>\n

Pretutindeni impune o imagine de \u201crealitate din alt timp\u201d, aproape sadovenian, evocand eposul din \u201cCreanga de Aur\u201d si din \u201cUvar\u201d iar incheierea despre \u201cBizant\u201d si \u201cefectul folcloric\u201d la romani adauga o idee privind \u201cactiunea in lumea paralela\u201d si \u201csamanta aruncata prin Neamuri\u201d. De fapt, scriitorul dezvolta aici \u2013 in descriptia de actiune practica si in teorie \u2013 ceea ce invocase prin creatie in \u201cSemnele Vremii\u201d, unde materia \u201ceretica\u201d si sub-lunara, apartinand \u201ccelei de-a doua literaturi\u201d, era ilustrata in chip stralucit. Ecourile vii ale stratului sapiential venit din stravechime si intruchipat prin episoade cu nota de precadere continua (de la inteleptul vremurilor vechi si preotul getic si, mai apoi, de la episcopul-voievod din \u201cmileniul mut\u201d si pana la \u201cinvatatorii muntilor\u201d de ieri si de azi) se rasfrang nu doar in acea literatura de zidire sufleteasca si povatuire ci si in aceasta eseistica de indrumare si directiva. Suntem, pana la un punct, aproape de \u201cenciclopedismul rustic\u201d al veacului fanariot, cand \u201cspecificul constituit\u201d se retragea in rural si \u201cprovincial\u201d dinaintea ocupantului salbatic ce ar fi nazuit sa modifice totul, de la obiceiuri, mod de asezare si de oranduire de populatii si pana la limba si cod de a comunica.<\/p>\n

De altminteri, \u201cdesfasurarile de penumbra\u201d sunt intotdeauna intelese si pretuite si se privesc in termeni de valori inerente care, fiind legitime in absolut, nu cunosc determinarea ingusta fata de contextul de orice fel, \u201coficialitati\u201d ori \u201cideologii dominante\u201d ce determina realitatile superficiale si perisabile. Extragerea sufletului colectiv din contingentul istoric nedeslusit este regula aici ca si \u201cconservatismul\u201d demonstrat prin fenomene continui. Teoreticeste, \u201cfamilia de gandire\u201d se reveleaza numaidecat. Aceasta reprezinta \u201csubstanta medulara\u201d invocata de G. Calinescu prin \u201cregresiunea catre arhaic\u201d proprie creatiei romanesti de valori in ton major si, deopotriva, se potriveste cu \u201cpersonanta\u201d inchipuita de Lucian Blaga ori cu \u201cenergetismul\u201d lui Vasile Bancila si cu \u201cprotocronismul\u201d descris de Edgar Papu. Atitudinea are universalitate, fiind, la drept vorbind, o varietate de \u201coriginism\u201d ce indruma culturile oranduite de un puternic simtamant intrinsec al \u201cspecificului\u201d care nici macar nu mai trebuie demonstrat si afirmat ci doar exprimat cu o mai staruitoare putere in ideea de a recapa dreptul pierdut si a intari uimitoarea diversitate a Creatiei. In aceasta consta aici reazemul \u201ctrezirii\u201d, inteles ca un proces de inspiratie oraculara si de clipa miraculoasa cand \u201cistoria enigmatica\u201d se revarsa in \u201cistoria consemnata\u201d si recucereste lumile uzurpate.<\/p>\n

Pretutindeni ne impun acum doua \u201cmodele de Reconquista\u201d; \u201cPastorul si Samanta\u201d. Cand \u201cpastorul\u201d dispare fara a i se afla substitut, apare \u201csamanta\u201d, solutia miraculoasa si tainica: aceasta moare pentru a face graul sa rodeasca in viitorul nesfarsit si binecuvantat.<\/p>\n

ARTUR SILVESTRI<\/strong><\/p>\n

http:\/\/luceafarul.wordpress.com\/<\/a><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evolutia operei lui Alexandru Nemoianu de dupa \u201cSemnele vremii\u201d (2005) se produce organic desi cu aparente reformulari ce nu sunt [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-10960","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10960","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10960"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10960\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10963,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10960\/revisions\/10963"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10960"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10960"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}