{"id":10984,"date":"2013-03-08T08:21:54","date_gmt":"2013-03-08T08:21:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10984"},"modified":"2013-03-08T08:24:05","modified_gmt":"2013-03-08T08:24:05","slug":"pavel-panduru-%e2%80%9esemnificatia-costumului-national-romanesc%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/08\/pavel-panduru-%e2%80%9esemnificatia-costumului-national-romanesc%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Pavel Panduru: \u201eSemnifica\u0163ia costumului na\u0163ional rom\u00e2nesc\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/strong><\/p>\n

Noi, rom\u00e2nii trebuie s\u0103 avem o imagine clar\u0103 a trecutului, a felului cum tr\u0103ia, cum ar\u0103ta neamul nostru inainte vreme.E o datorie sf\u00e2nt\u0103 a noastr\u0103 s\u0103 descifr\u0103m corect mesajul str\u0103mo\u015fesc formulat de-a lungul veacurilor eviden\u0163iindu-i tr\u0103s\u0103turile definitorii ca setea de a descoperi frumosul, de a-l f\u0103uri si de a-l cultiva cu ajutorul virtu\u0163iilor primordiale \u2013 dragostea de glie, vitejia, aspira\u0163ia de libertate si neastamp\u0103rul crea\u0163iei. \u00cen procesul crea\u0163iei un loc de frunte \u00eel ocup\u0103 me\u015ftesugul confec\u0163ion\u0103rii hainelor , o ocupa\u0163ie a femeilor .Purtate de oameni in v\u0103zul tuturor , ele atrag aten\u0163ia prin m\u0103iestrie \u015fi diversitate , fiind m\u0103rci de recunoa\u015ftere a membrilor comunit\u0103\u0163ii si mijloace de apreciere a v\u00e2rstei, a st\u0103rii sociale.Hainele \u2013 \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u2013 a ap\u0103rut odat\u0103 cu omul.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 neascultarea de porunca lui Dumnezeu de a nu m\u00e2nca din pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui si a r\u0103ului, Adam si Eva \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 sunt goi (dezbr\u0103ca\u0163i), devin con\u015ftien\u0163i de gre\u015feala \u015fi de starea lor in dec\u0103dere. Acum apare ru\u015finea, frica de Dumnezeu pentru neascultare \u015fi rusinea pentru goliciunea lor. M\u0103sura pe care au luat-o a fost s\u0103-\u015fi coase laolalt\u0103 frunze de smochin \u015fi \u015fi-au f\u0103cut cing\u0103tori, \u00eenvelitori (\u015forturi) pentru a-\u015fi acoperi par\u0163ial, c\u00e2t se putea acoperi cu o cing\u0103toare, organele sexuale\u00a0\u00a0 (goliciunea), ceea ce nu era suficient.<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu le-a f\u0103cut tunici \u2013 haine de piele \u2013 ,,\u00eensa\u015fi pielea corpului pe care a tesut-o omului la izgonirea din Rai\u00a0\u201d. Tunica este o hain\u0103 lung\u0103, c\u0103ma\u015fa, o \u00eembr\u0103c\u0103minte care se poart\u0103 direct pe piele \u015fi acopera tot trupul. Deci am\u00e2ndoi aveau \u00eembr\u0103c\u0103minte pentru a le acoperi c\u00e2t mai complet corpul.<\/strong><\/p>\n

A\u015fadar, cu omul apare si con\u015ftiin\u0163a de sine a acestuia, ca \u015fi dorin\u0163a de relevare a universului, de contemplare a existen\u0163ei. \u00cen acest sens\u00a0\u201capare cultura ca act al crea\u0163iei omului, ea este \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a omului, iar semnifica\u0163ia metafizic\u0103 a culturii (port, folclor, dans, muzic\u0103) \u0163ine de destinul creator al omului\u201d. Deci, ,,omul este om doar dac\u0103 creaza ceva\u201d (Lucian Blaga).<\/strong><\/p>\n

Structurile de autoritate si reprezentare \u00een crea\u0163ia lui Dumnezeu sunt: Dumnezeu, Hristos, b\u0103rbatul (so\u0163ul), femeia (so\u0163ia).\u015ei b\u0103rbatul si femeia reprezentau pe altcineva.B\u0103rbatul pe Hristos si femeia pe barbat (so\u0163) (Geneza). Femeia este slava (gloria) b\u0103rbatului, partea str\u0103lucitoare a b\u0103rbatului.Aceasta trebuie s\u0103 se vad\u0103 in felul \u00een care se roaga, munce\u015fte \u015fi se \u00eembrac\u0103.<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceput b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile aveau acelea\u015fi piese ale imbr\u0103camin\u0163ii \u2013 tunica \u2013 un fel de c\u0103ma\u015f\u0103 lung\u0103 aproape ca o rochie si mantau\u0103 care ajunge p\u00e2n\u0103 la glezne si acoper\u0103 tot corpul peste care era cing\u0103toarea \u2013 un br\u00e2u din piele, funie ori \u0163es\u0103tura.Br\u00e2ul este deci simbol al p\u0103catului si al c\u0103in\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

De-a lungul istoriei, \u00eembr\u0103c\u0103mintea a evoluat, \u00eenmul\u0163indu-se piesele componente \u015fi devine costum.<\/strong><\/p>\n

\u00cen spa\u0163iul mioritic costumul popular rom\u00e2nesc \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte r\u0103d\u0103cinile in portul str\u0103mo\u015filor no\u015ftrii traci, ge\u0163i \u015fi daci fiind supus unei continuie evolu\u0163ii, dar \u015fi-a p\u0103strat nealterate caracteristicile esen\u0163iale:unitatea si continuitatea sa.<\/strong><\/p>\n

Pornind de la realiz\u0103rile artistice f\u0103cute cu materii prime produse in gospod\u0103riile \u0163\u0103ranilor, portul popular rom\u00e2nesc a dovedit bogata maiestrie \u0163\u0103ranului rom\u00e2n, at\u00e2t in ornarea \u0163es\u0103turilor \u015fi a broderiilor c\u00e2t \u015fi in ob\u0163inerea culorilor vegetale.Portul popular se diferen\u0163iaz\u0103 in func\u0163ie de anotimp, ocazii festive, v\u00e2rst\u0103 \u015fi sex, adapt\u00e2ndu-se ocupa\u0163iilor specifice fiec\u0103rei zone.<\/strong><\/p>\n

Femeia, cu pricepere \u015fi m\u0103iestrie artistic\u0103, a facut hainele din tot sufletul ei, nemuritor fire\u015fte. A cusut fiecare frunz\u0103, floare, figur\u0103. Avea \u00een memorie fiecare etap\u0103 a lucr\u0103turii \u2013 de la l\u00e2n\u0103 brut\u0103 la fir, la \u0163es\u0103tur\u0103. Fiecare \u00eempuns\u0103tura de ac trecuse prin z\u00e2mbetul, lacrima, dragostea ei. Cus\u0103tura descrie chiar \u0163inta final\u0103 \u2013 lumea f\u0103r\u0103 dor. Hainele acestea erau adev\u0103rate arme spirituale, asigur\u00e2nd protec\u0163ia purt\u0103torului fa\u0163\u0103 de demoni.<\/strong><\/p>\n

Prin \u00eembr\u0103carea acestor haine numite populare, ale intregii popula\u0163ii, omul se \u00eembraca cu intregul univers (lume) ,,eu traiesc \u00een lume, dar si intreaga lume e in mine\u201d.Deci portul popular reprezint\u0103 o recapitulare simbolic\u0103 a intregii mitologii si cosmogonii de inceput.<\/strong><\/p>\n

Folclorul era integrat in vechime intr-un context socio-cultural care cuprindea toate faptele de via\u0163\u0103 din lumea satului.Omul muncea si s\u0103rbatorea in colectiv \u015fi in acord cu lumea.<\/strong><\/p>\n

Tainele me\u015ftesugului de a confec\u0163iona \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u2013 nu se \u00eenv\u0103\u0163au din c\u0103r\u0163i \u2013 ci de la femeile satului.Se transmiteau din genera\u0163ie in genera\u0163ie \u2013 de la mam\u0103 la fiic\u0103.Fetele nu se m\u0103ritau p\u00e2n\u0103 nu \u015ftiau s\u0103 toarc\u0103 si s\u0103 \u0163eas\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen timpul lucrului, femeile spuneau o rug\u0103ciune ortodox\u0103 pentru comunicare cu divinitatea: ,,C\u0103mara Ta M\u00e2ntuitorule, o v\u0103d impodobit\u0103.\u015ei \u00eembr\u0103c\u0103minte nu am ca s\u0103 intru intr-insa.Lumineaz\u0103-mi haina \u2013 taina sufletului meu! Si m\u0103 m\u00e2ntuie\u015fte, M\u00e2ntuitorul meu\u201d.A\u015fadar \u2013 costumul popular era taina sufletului femeii \u2013 slava a intregii familii.<\/strong><\/p>\n

Portul rom\u00e2nesc, ca tr\u0103s\u0103turi generale are aceea\u015fi asem\u0103nare pe tot cuprinsul \u0163\u0103rii, av\u00e2nd desigur deosebiri de am\u0103nunte, cu schimb\u0103ri de form\u0103, croial\u0103, ornamenta\u0163ie \u015fi cromatic\u0103.Aceasta unitate ii d\u0103 caracter de popular si na\u0163ional.<\/strong><\/p>\n

Costumul na\u0163ional rom\u00e2nesc \u2013 izvor\u00e2t din sufletul \u0163\u0103ranului rom\u00e2n are ca prim\u0103 semnifica\u0163ie:<\/strong><\/p>\n

1.Semnifica\u0163ia goliciunii \u2013 adic\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103mintea are rolul de a acoperi corpul uman \u2013 ca o cerin\u0163\u0103 divin\u0103 \u2013 \u015fi apoi a-l ap\u0103ra de intemperiile vremii, de aceea variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de anotimp, fiind mai groas\u0103 iarna (\u0163es\u0103turi de l\u00e2n\u0103 si blan\u0103) \u015fi c\u00e2t mai u\u015foar\u0103 vara (c\u00e2nep\u0103, in, bumbac). \u0162es\u0103tura din c\u00e2nep\u0103 \u0163ine de cald iarna \u015fi r\u0103coare vara.<\/strong><\/p>\n

2.Semnifica\u0163ia social\u0103 \u2013 hainele exprim\u0103 starea social\u0103 a celui care le poart\u0103 fa\u0163\u0103 de ceilalti. Diferenta este data de ornamentatie, cromatica si punctul de cusatura. Unele haine indicau profesiile \u2013 exemplu ciobanii, lucratorii la padure, muncile agricole \u2013 cand costumul este simplu \u2013 fata de cel purtat la sarbatori ori la nunta. Br\u00e2ul \u2013 cing\u0103toarea \u2013 avea rol de a \u0163ine str\u00e2ns abdomenul si rinichii. El inseamna insa si abnegatie si curatenie sufleteasc\u0103, precum si puterea de a invinge caderea spre ispita si alte rele. Costumul popular indica si v\u00e2rsta purt\u0103torului.<\/strong><\/p>\n

3.Semnificatii magico-religoase. Costumul national rom\u00e2nesc, prin lucr\u0103tur\u0103, ornamentatie \u015fi decoratiile de pe haine, avea ca scop de a-i ap\u0103ra pe cei care le poart\u0103 de fiin\u0163ele malefice, duhurile rele, dar si de a le aduce noroc si s\u0103natate \u2013 avand caracter apotropaic si in acelasi timp afrodisiac.<\/strong><\/p>\n

Deci, putem spune ca in portul popular rom\u00e2nesc se \u00eembin\u0103 utilul cu frumosul, realiz\u00e2nd echilibrul necesar intre suflet si trup, far\u0103 ca importanta unuia sa fie exacerbat\u0103 in detrimentul celuilalt, iar rom\u00e2nul crestin si ortodox, creatorul si purt\u0103torul acestor haine, avea mereu in g\u00e2nd afirmatia Apostolului Pavel: ,,trupul vostru este templu al Duhului Sf\u00e2nt\u201d.<\/strong><\/p>\n

Costumul popular, creatie a \u0163\u0103r\u0103ncii noastre, ca parte a Sfintei Traditii, este martor al existentei noastre si vorbeste de sfintenia locurilor si a oamenilor ce locuiesc in aceste spa\u0163ii \u2013 r\u0103m\u00e2ne ca un talisman al rom\u00e2nismului de azi. El este pilon al identita\u0163ii noastre rom\u00e2nesti. Este legitima\u0163ia noastr\u0103 aici. Este o m\u0103sur\u0103 pentru rom\u00e2ni ce vin din transcendent.<\/strong><\/strong><\/p>\n


\nProf. PAVEL PANDURU <\/strong><\/strong><\/p>\n

http:\/\/arhivaneamulromanesc.wordpress.com\/opinii\/pavel-panduru<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Noi, rom\u00e2nii trebuie s\u0103 avem o imagine clar\u0103 a trecutului, a felului cum tr\u0103ia, cum ar\u0103ta neamul nostru inainte vreme.E [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-10984","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10984","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10984"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10984\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10986,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10984\/revisions\/10986"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10984"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10984"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10984"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}