{"id":10989,"date":"2013-03-08T08:30:14","date_gmt":"2013-03-08T08:30:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=10989"},"modified":"2013-03-08T08:30:14","modified_gmt":"2013-03-08T08:30:14","slug":"andrei-vartic-%e2%80%9epetru-ursache-sau-lupta-periferiei-pentru-zidirea-centrului-unic%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/08\/andrei-vartic-%e2%80%9epetru-ursache-sau-lupta-periferiei-pentru-zidirea-centrului-unic%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Andrei Vartic: \u201ePetru Ursache, sau lupta periferiei pentru zidirea centrului unic\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"\u00cei suntem datori profesorului ie\u015fean Petru Ursache cu o \u00eent\u00e2rziat\u0103, dar \u00eenalt\u0103, pre\u0163uire academic\u0103. Fiindc\u0103 a re-descoperit, re-dimensionat \u015fi re-definit, dar pentru condi\u0163iile Globaliz\u0103rii, uria\u015fa for\u0163\u0103 a tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. \u00centr-o Europ\u0103 \u00een care folclorul a murit pe la 1900, inclusiv ca domeniu al cercet\u0103rii, iar tradi\u0163ia nu este mai veche dec\u00e2t tiparul lui Gutenberg, redescoperirea vivacit\u0103\u0163ii tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi \u00eenc\u0103 a unei tradi\u0163ii care se \u201emanifest\u0103 acum\u201d (Saeculum, nr. 2, 2006, p. 45) nu doar \u00een planul distrac\u0163iei rurale sau or\u0103\u015f\u0103ne\u015fti, ci \u015fi \u00een cel al politicului (vezi \u201eMihai Eminescu, Doina\u201d, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Magda Ursache \u015fi Petru Ursache, Timpul, 2000), al etnosofiei, etnomoralei si etnoesteticului (\u201eEtnosofia\u201d, Institutul European, 1998), al filocaliei (Ursache, P., Mic tratat de estetic\u0103 teologic\u0103, Junimea, 1999) \u015fi antropologiei (carte \u00een curs de apari\u0163ie), iat\u0103 o fapt\u0103 academic\u0103 admirabil\u0103. Cit\u0103m din Petru Ursache despre \u201eacum\u201d-ul tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti: \u201eEi se revendic\u0103 de la tradi\u0163ia savant\u0103, bazat\u0103 pe scriere \u015fi pe sistematizare \u015ftiin\u0163ific\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor: noi ne revendic\u0103m de la oralitate \u015fi, prin intersectare, de la experien\u0163a c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00eenc\u0103 din evul mediu t\u00e2rziu, pe cale bisericeasc\u0103 \u015fi cronic\u0103reasc\u0103\u201d. Ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2t de periculos este pentru cercetare, dar \u015fi pentru noul context al manifest\u0103riii tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u201etonul laudativ, dulceag \u015fi sentimental, ce se aude cu orice prilej, \u00eendeosebi la emisiuni televizate\u201d, Petru Ursache arat\u0103, mai \u00eent\u00e2i pentru \u201eDoina\u201d lui Eminescu, uria\u015ful depozit de variante populare, dar \u015fi necontenita lor actualizare, at\u00e2t prin intersec\u0163ia oralit\u0103\u0163ii cu politicul activ, necru\u0163\u0103tor, c\u00e2t \u015fi cu modalit\u0103\u0163ile de arhivare prin scris a acestui impact (vezi \u00een \u201eDoina\u201d evolu\u0163ia variantelor lui Eminescu \u015fi armonizarea lor cu \u201eScrisoarea a III-ea\u201d). De\u015fi are \u00een urm\u0103 un \u015firag uria\u015f de savan\u0163i (Russo, Cog\u0103lniceanu, Densu\u015fianu, Caracostea, Iorga, Blaga, Eliade, Noica, Mircea \u015fi Romulus Vulc\u0103nescu, sau, mai \u00eencoace, Bernea, Herseni, Vrabie, Stahl, Fochi etc), Petru Ursachi re\u00eenvie de pe pozi\u0163iile etnologiei contemporane nu doar tradi\u0163ia cercet\u0103rii oralit\u0103\u0163ii, ci tradi\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi, cu accent pe monumentala ei reprezentare \u201eacum\u201d a Adevarului (etnosofiei), Moralei (etnomoralei) \u015fi Frumosului (etnoesteticii).<\/strong><\/p>\n

Puterea bocetului ritual, viu \u00eenc\u0103 \u00een tot spa\u0163iul rom\u00e2nesc, diversitatea colindei, care din fenomen rural a devenit \u015fi unul activ urban, profunzimea vie a proverbelor \u015fi zicalelor (altceva dec\u00e2t g\u00e2ndurile \u201eprofesorilor\u201d europeni) \u015fi, mai ales, doinirea (arhivat\u0103 ca \u201eteroare a spa\u0163iului\u201d \u015fi prin superbe interpret\u0103ri profesionale, cum ar fi cele ale Mariei T\u0103nase sau ale lui Grigore Le\u015fe) pun \u00eentrebarea cu privire la acum-ul metafizicii populare rom\u00e2ne\u015fti, comparabil\u0103 cu metafizica cea mai savant\u0103 a lumii. Fiindc\u0103 \u201eMiori\u0163a\u201d a ie\u015fit demult din comunit\u0103\u0163ile p\u0103store\u015fti, iar \u201eMe\u015fterul Manole\u201d este con\u015ftientizat ca o re-zidire sacr\u0103, permanent\u0103, sacrificial\u0103 a locului unde omul se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu Dumnezeu, tradi\u0163ia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, prin ce miracol nu \u015ftim, este cu certitudine altceva dec\u00e2t \u201ec\u00e2ntecele \u0163es\u0103torilor, marinarilor, de nunt\u0103, de seceri\u015f\u201d ale breslelor medievale \u015fi renascentiste din Europa. Ea este, ar\u0103t\u0103 Petru Ursache, altceva \u015fi dec\u00e2t metafizica contemporan\u0103, bazat\u0103 pe arhivarea alfabetic\u0103 a fiin\u0163\u0103rii \u015fi pe inversarea rolului crea\u0163iunii, care, nu mai reprezint\u0103 manifestarea catafatic\u0103 a Creatorului apofatic, ci pe cea pragmatic\u0103 a omului. Oralitatea rom\u00e2neasc\u0103 face posibil\u0103, astfel, \u015fi o nou\u0103 antropologie (profesorul Ursache a \u015fi predat unei edituri un studiu al acestui fenomen), dar \u015fi un nou model de fiin\u0163are spiritual\u0103 \u00een pragul intoxic\u0103rii lumii cu pragmatism alfabetic \u015fi economic. Fiindc\u0103, \u00een timp ce cercetarea metafizic\u0103 s-a \u00eencurcat \u00een metodologii iluzorii de cunoa\u015ftere a Lumii \u015fi a lui Dumnezeu (accentuat\u0103 \u00een ultimii ani, mai ales la Bucure\u015fti, prin studii ce desfiin\u0163eaz\u0103 vechimea manifest\u0103rilor noastre spirituale), tradi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, fie \u015fi alfabetizat\u0103, p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu alt tip de cunoa\u015ftere, de vechime primordial\u0103, cunoa\u015fterea mistic\u0103. Prin bocet sau colind\u0103, prin doinire sau joc c\u0103lu\u015f\u0103resc, prin geometrizarea simbolurilor sau noima proverbelor, zic\u0103torilor, sentin\u0163elor, prin tradi\u0163ia \u201ec\u0103sniciei sedentare\u201d (Alecu Russo) \u015fi \u201em\u0103re\u0163ia istoriei\u201d (Al. H\u00e2jd\u0103u), chiar prin oralitate excesiv\u0103 (manifestat\u0103 mai ales \u00een teatrul str\u0103zii), prin descoperirea unor noi straturi \u015fi substraturi ontologice \u00een c\u00e2ntecul b\u0103tr\u00e2nesc (de pild\u0103, \u00een Chira sau Doncil\u0103, Balaurul sau Iordachi a Lupului), actuale \u015fi \u00een via\u0163a omului din Globalizare, rom\u00e2nul, de\u015fi accept\u0103 \u015fi particip\u0103 la schimbare, r\u0103m\u00e2ne \u015fi pe firul comunic\u0103rii directe cu Dumnezeu \u015fi pe f\u0103ga\u015ful cunoa\u015fterii Lui mistice. Tradi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 transform\u0103 \u201edimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei\u201d (Mircea Vulc\u0103nescu) nu doar \u00een model al unei tradi\u0163ii moarte, ci \u00een unul viu, proiectat puternic spre viitor, nu doar pentru rosturile de m\u00e2ine ale neamului rom\u00e2nesc, ci \u015fi pentru cele ale \u00eentregii comuniuni europene (cel pu\u0163in). Iar asta reiese din faptul c\u0103 Globalizarea va sub\u0163ia considerabil alfabetizarea \u015fi va orienta preocup\u0103rile ontologice ale omului tot spre vechea \u201eart\u0103 a nemuririi\u201d de care vorbe\u015fte Socrate, cit\u00e2nd sofrosinic pe \u201emedicul lui Zalmoxis\u201d. \u00cei dator\u0103m, a\u015fadar, profesorului Petru Ursache meritul de a fi demonstrat puterea metafizic\u0103 a oralit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, comparat\u0103 \u015fi cu alfabetizarea recent\u0103 a lumii, \u015fi cu globalizarea ei (devenit\u0103 imposibil de pronosticat \u00een ultimii ani din cauza \u201enefricii de moarte\u201d a radicalilor musulmani). \u201eIdeea de cultur\u0103 a individului din mediul tradi\u0163iei orale, ne\u015ftiutor de carte, trebuie reg\u00e2ndit\u0103\u201d (Etnoestetica, p. 43), fiindc\u0103 \u201eanalfabetismul (respectiv alfabetismul) reprezint\u0103 o chestiune formal\u0103: ni se indic\u0103 modalitatea prin care cineva \u015fi-a \u00eensu\u015fit un anume tip de cultur\u0103, oral\u0103\/scris\u0103. Analfabetismul nu \u00eenseamn\u0103 lips\u0103 de cultur\u0103. Oralitatea, depozit uria\u015f de cuno\u015ftin\u0163e, are posibilitatea, prin mecanismele ei bine puse la punct \u015fi institu\u0163ionalizate, s\u0103 asigure individului cultura de care are nevoie\u2026\u201d. Mai mult, am putea spune c\u0103 oralitatea, prin cuprinderea ei uria\u015f\u0103, are mai multe \u015fanse de suprave\u0163uire \u00een cazul unor catastrofe nucleare, ecologice, biologice, cosmice etc, dec\u00e2t biblioteca sau calculatorul. Iar posibilit\u0103\u0163ile \u201eputerii suflete\u015fti\u201d (folosim o sintagm\u0103 curat rom\u00e2nesc\u0103) \u00eenc\u0103 nu au fost \u00eentrecute de ma\u015fin\u0103 \u015fi nici nu dau \u015fanse omului care s-a l\u0103sat \u00een voia ma\u015finii. Culturile analfabete, arata profesorul Ursache \u201enu au echivalent \u00een cultura alfabet\u0103, nici printre cititorii cu cea mai solid\u0103 lectur\u0103\u201d. Ar\u0103t\u00e2nd rela\u0163iile obiective ale rupturilor timpului cu ontologiile domninate \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103rean (definite de Mircea Eliade ca \u201eteroare a istoriei\u201d), Petru Ursache mai descoper\u0103, hermeneutic, o ruptur\u0103 tragic\u0103 a fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti: cea spa\u0163ial\u0103. Atunci c\u00e2nd aceia\u015fi fiin\u0163\u0103 etnic\u0103 locuie\u015fte \u015fi la munte, \u015fi \u00een zona \u201emioritc\u0103\u201d a lui Blaga, \u015fi la c\u00e2mpie, efortul ei de se \u0163ine la un loc este unul cu adev\u0103rat tragic. Adic\u0103 putem vorbi \u015fi de o \u201eteroare a spa\u0163iului\u201d, teroare a sinelui rom\u00e2nesc, care s-a manifestat, mai ales, \u00een polariz\u0103rile forma\u0163iunilor prestatale \u015fi statale rom\u00e2ne\u015fti. Interesant este c\u0103 \u00eentotdeauna, atunci c\u00e2nd aceste polariz\u0103ri puteau anihila neamul rom\u00e2nesc, a intervenit un fenomen excep\u0163ional, afirm\u0103 Petru Ursache, care a salvat unitatea lui, \u015fi anume, rela\u0163ia creatoare dintre Centru \u015fi Periferie (care simpte cel mai dur \u201eteroarea istoriei\u201d)<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 pentru umanitate aceast\u0103 rela\u0163ie este una violent\u0103 \u015fi distructiv\u0103 (vezi, de pild\u0103, invazia armatelor lui Genghis Khan asupra Asiei \u015fi Europei), \u00een planul fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti ea este benefic\u0103. Centrul politic, ca regul\u0103 legat de munte (vezi desc\u0103lecarea Basarabilor \u015fi a Mu\u015fatinilor), are nevoie de un unic centru sacru pentru a-\u015fi realiza menirea, \u015fi acest Centru, adev\u0103rat axis mundi, este construit de me\u015fterii de la Periferie (arom\u00e2nul Manole, \u00een \u201eMe\u015fterul Manole\u201d, Toma Alimo\u015f, de pe malul Nistrului, p\u0103storul \u201estr\u0103inel\u201d din \u201eMiori\u0163a\u201d). Petru Ursache extinde, \u00eens\u0103, domeniul acestor re-zidiri a Centrului sacru nu doar spre construirea unei unice m\u0103n\u0103stiri a neamului (\u201em\u00e2nia Domnitorului \u015fi trufia lui Manole au fost gre\u015fit interpretate\u201d, Domnitorul nu putea s\u0103 mai construiasc\u0103 un alt axis mundi care ar fi cl\u0103tinat \u201eresponsabilitatea misonar\u0103 de domn ales de divinitate s\u0103 p\u0103storeasc\u0103 semin\u0163ia cu fric\u0103 \u015fi cutremur\u201d, Etnoestetica, p. 276), ci \u015fi pe cel al re-zidirii tradi\u0163iei unice \u00een noile condi\u0163ii ale Lumii anume de c\u0103tre zonele periferice ale neamului rom\u00e2nesc. \u201ePeriferia ne apare ca for\u0163\u0103 creatoare \u015fi stabil\u0103 \u00een fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, nu distructiv\u0103 \u015fi intinerant\u0103 ca \u00een alte culturi\u201d (op.cit., p. 277) sus\u0163ine profesorul ie\u015fean, ar\u0103t\u00e2nd meritul ardelenilor \u015fi al basarabenilor \u00een \u00eentregirea lingvistic\u0103 \u015fi mesianic\u0103 a neamului rom\u00e2nesc. A venit, astfel, timpul, ca \u015fi \u015fcolii basarabene, periferic\u0103 prin excelen\u0163\u0103, reprezentat\u0103 de H\u00e2jd\u0103i, Stamati, Donici, Russo, Stere, Vasile Stroiescu, Pan Halipa, Paul Goma, Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Nestor Vornicescu, Eugen Co\u015feriu, Victor Spinei, Alexandru Gon\u0163a, Mihai Cimpoi etc) s\u0103 i se recunoasc\u0103 sacrificiala calitate de ziditor al centrului unic al neamului rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

\u015ei fiindc\u0103 pe 15 mai 2006 profesorul Petru Ursache, autorul unor excep\u0163ionale c\u0103r\u0163i de etnosofie \u015fi etnoestetic\u0103, va \u00eemplini 75 de ani, oprim aici investiga\u0163ia operei Domniei sale cu g\u00e2ndul la un simpozion \u015ftiin\u0163ific \u201ePetru Ursache \u015fi etnosofiile lui\u201d pe care \u015ftiin\u0163a fundamental\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ar trebui s\u0103-l organizeze m\u0103car \u00een Ia\u015ful cel universitar. Fiindc\u0103 prin opera lui \u015ftiin\u0163ific\u0103, spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc este \u015fi centrul unei noi antropologii, bazat\u0103 \u015fi pe tradi\u0163ia primordial\u0103, \u015fi pe realitatea necru\u0163\u0103toare a fiin\u0163\u0103rii acum. Fiindc\u0103 el d\u0103 noi dimensiuni spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti (de importan\u0163a c\u0103reia a vorbit at\u00e2ta Al. H\u00e2jd\u0103u, vezi \u201eEpistola c\u0103tre rom\u00e2ni\u201d, 1859), mult mai veche decat recentul encilopedism bucure\u015ftean, nihilist \u015fi demoralizator. Fiindc\u0103 tradi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, sus\u0163ine Petru Ursache, cre\u015fte viguros din r\u0103d\u0103cinile misticului primordial, ea ni se releva acum \u015fi prin art\u0103 profesional\u0103 (Eminescu, Br\u00e2ncu\u015fi, Enescu), \u015fi prin gura unor geniali anonimi, pentru a nu se pierde in ur\u00e2ciunea luptei politice \u015fi a nesa\u0163ului globalizator frumuse\u0163ea ei european\u0103. \u015fi fiindc\u0103 numai binele este cauza frumosului, spune Petru Ursache, cit\u00e2nd pe Dionisie Pseudo-Areopagitul, s\u0103-i d\u0103m \u015fi lui binele pe care \u00eel merit\u0103 pentru a se \u00eenfrumuse\u0163a tot edificiul nostru comunitar.<\/strong><\/p>\n

\n

ANDREI VARTIC<\/strong><\/p>\n

http:\/\/luceafarul.wordpress.com\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cei suntem datori profesorului ie\u015fean Petru Ursache cu o \u00eent\u00e2rziat\u0103, dar \u00eenalt\u0103, pre\u0163uire academic\u0103. Fiindc\u0103 a re-descoperit, re-dimensionat \u015fi re-definit, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-10989","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10989","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10989"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10989\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10991,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10989\/revisions\/10991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}