{"id":11007,"date":"2013-03-08T09:08:22","date_gmt":"2013-03-08T09:08:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11007"},"modified":"2013-03-12T10:20:50","modified_gmt":"2013-03-12T10:20:50","slug":"vasile-tarateanu-%e2%80%9cscriitorul-nu-poate-exista-in-afara-cetatii%e2%80%9d-interviu-de-emanoil-toma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/08\/vasile-tarateanu-%e2%80%9cscriitorul-nu-poate-exista-in-afara-cetatii%e2%80%9d-interviu-de-emanoil-toma\/","title":{"rendered":"Vasile T\u00e2r\u00e2\u0163eanu: \u201cScriitorul nu poate exista \u00een afara cet\u0103\u0163ii\u201d (interviu de Emanoil Toma)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cSCRIITORUL NU POATE EXISTA \u00ceN AFARA CET\u0102\u0162II \u015eI \u00ceN AFARA LIMBII MATERNE\u201d<\/strong><\/p>\n

Interviu cu Vasile T\u00e2r\u00e2\u0163eanu din Bucovina (Ucraina)<\/strong><\/p>\n

Diminea\u0163\u0103 de var\u0103. Casa lui N. St\u0103nescu \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 o parte din oaspe\u0163ii veni\u0163i la cea de-a 17-a edi\u0163ie a \u201eZilelor Nichita\u201c.<\/strong><\/p>\n

L-am abordat pe poetul sosit toc\u00admai din Bucovina de Nord, Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu, imediat dup\u0103 ce termi\u00adnasem interviul cu Adam Puslojic. Atmosfera din sufrageria poetului Nichita respira \u00eenc\u0103 personalitatea acestuia, vulcanismul s\u0103u. Spre deosebire de acela, Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu pare scund, mai pu\u0163in volubil. Daf sen\u00adtimentele sale de rom\u00e2n sadea aveau s\u0103-\u015fi dea proba de andurant\u0103 chiar de la primul r\u0103spuns al interviului.<\/strong><\/p>\n

Reporterul st\u0103 pe scaunul rotund cu \u015furub, \u00een fa\u0163a pianului lui Nichita St\u0103nescu din casa memorial\u0103, Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu pe un scaun cu speteaz\u0103, vechi de ani.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu, rom\u00e2n, prin vicisitudine istorica ai fost nevoit s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care nu-i nici Basarabia, nici Rom\u00e2nia, ci Ucraina.<\/strong><\/p>\n

\u2013 \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, locuiesc \u00eentr-un col\u0163 de \u0163ar\u0103 \u015ftefanian\u0103, \u00een ora\u015ful Cern\u0103u\u0163i \u2013 care era capitala dulcei Bucovine eminesciene \u2013 actu\u00adala regiune Cern\u0103u\u0163i din care fac parte trei zone distincte: nordul Bucovinei, nordul Basarabiei \u015fi \u0163inutul Her\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Care este originea dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Am o origine nes\u0103n\u0103toas\u0103, s-ar putea spune, dac\u0103 mi s-ac face o anchet\u0103 ca \u00een perioada comunismului, deoarece str\u0103bunii mei au fost oameni \u00eenst\u0103ri\u0163i, iar mo\u015ful meu, fratele mai mare al mamei, Visarion Puiu, a stat 13 ani la Gherla, fiind preot pentru c\u0103 scrisese o tez\u0103 de doctorat \u00een teologie intitulat\u0103 \u201eCre\u015ftinismul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura marxist-leninist\u0103\u201c, care a demonstrat aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 bazat\u0103 de anticre\u015ftinism, pe antihrist. \u015ei dac\u0103 mai g\u00e2ndim c\u0103 bunicul avea mai multe hectare de p\u0103m\u00e2nt, c\u0103 \u015fi unche\u015ful a stat la Gherla pentru anticomunism 13 ani, c\u0103 eu, \u00een \u00eenztreaga mea activitate, nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 demonstrez c\u0103 am r\u0103mas ceea ce am fost prin na\u015ftere, adic\u0103 rom\u00e2n, as avea o orig\u00adine nes\u0103n\u0103toas\u0103. P\u0103rin\u0163ii mei au fost \u0163\u0103rani. Nu am prea fost mult la scoal\u0103, deoarece, dac\u0103 mama a dat dovad\u0103 de excep\u0163ionale calit\u0103\u0163i \u00een cei 4 ani de \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, termin\u00e2ndu-i numai cu coroni\u0163\u0103 de laur, bunicul nu a dat-o la \u015fcoal\u0103, deoarece bunicul avea convingerea c\u0103 fetele trebuie s\u0103 aib\u0103 \u015fcoala vie\u0163ii, adic\u0103 s\u0103 \u015ftie a m\u0103tura, a coase, a coace p\u00e2ine, a sp\u0103la, a face copii \u015fi a-\u015fi \u00eengriji familia. Pe b\u0103ie\u0163i \u00eei trimitea la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, Unche\u015fii mei Visarion \u015fi Toader au fost trimi\u015fi la studii aici, \u00een \u0163ar\u0103, pentru c\u0103 \u00een 1945, c\u00e2nd m-am n\u0103scut eu, era marcat\u0103 acea frontier\u0103 peste timpul \u015fi desp\u0103r\u0163ise frate de sor\u0103, si pe mine de unche\u015fii mei, care au r\u0103mas aici \u00een tar\u0103, unul prin p\u0103r\u0163ile la\u015fului, altul la Bucure\u015fti. Nu mai sunt \u00een via\u0163\u0103 acum, dar am despre ei amintiri foarte fru\u00admoase. Mai ales de la Visarion, care a stat la Gherla \u015fi care mi-a trimis, ca o dreapt\u0103 \u015fi frumoas\u0103 mo\u015ftenire, Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne, cel \u00een patru volume, cu care mama s-a rupt c\u0103r\u00e2ndu-le \u00eentr-un sac, c\u00e2nd a venit aici pentru prima dat\u0103 dup\u0103 vreo 40 de ani; c\u00e2nd \u00eentre noi fusese acel gulag de s\u00e2rm\u0103 stalinist, din s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, care desp\u0103r\u0163ea p\u0103rin\u0163ii de copii, nepo\u0163ii de mo\u015fi \u015fi m\u0103tu\u015fe, fei eu am v\u0103zut foarte t\u00e2rziu patria mea istoric\u0103 \u015fi foarte t\u00e2rziu m-am \u00eent\u00e2lnit cu rudele mele de aici, rude de s\u00e2nge, dar si cu prietenii pe care i-am aflat cu o \u00eent\u00e2rziere de aproape jum\u0103tate de veac.<\/strong><\/p>\n

\u2013 A\u0163i dus o viat\u0103 grea. Cum a\u0163i reu\u015fit totu\u015fi s\u0103 r\u0103zbate\u0163i prin ea? Prin ce \u015fcoli a\u0163i trecut ce amintiri ave\u0163i despre profe\u00adsorii dvs., ce c\u0103r\u0163i v-au fost apropiate \u00een devenirea dvs. ca om?<\/strong><\/p>\n

\u2013 O carte nescris\u0103 a fost maic\u00e2-mea. Are acum 82 de ani, m\u0103 rog bunului Dumnezeu s\u0103-i prelungeasc\u0103 via\u0163a. De la ea am aflat \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at pe de rost primele poezii de G. Co\u015fbuc, poet pe care ea l-a \u00eendr\u0103git \u015fi \u00eemi spunea pe de rost \u201eMoartea lui Fulger\u201c, \u201eO scrisoare de la Muselin-Selo\u201c, \u201eTrei, Doamne \u015fi to\u0163i trei\u201c, \u201eEl-Zorab\u201c \u015fi altele, pe care le-am \u00eenv\u0103\u0163at pe de rost de la ea. Co\u015fbuc este primul poet rom\u00e2n cu care am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 prin gura mamei mele \u015fi prin sufletul ei, dragostea ei. Apoi, la \u015fcoala din Sin\u0103u\u0163i \u2013 sat care a avut o soart\u0103 deosebit de vitreg\u0103 \u2013 fiind \u00eemp\u0103r\u0163it de-a lungul istoriei de mai multe ori: o dat\u0103 \u00eentre regat \u015fi Austria \u00een 1775 dinspre nord spre sud, o parte din sat trec\u00e2nd \u00een a\u015fa-zisa Bucovin\u0103 \u00een Imperiul Habsburgic \u015fi cealalt\u0103 parte de sat-\u00een care m-am n\u0103scut eu, mult mai t\u00e2rziu, peste secole, parte care a r\u0103mas \u00een regat. \u015ei acum satul care e, de r\u0103u, de bine, \u00eentreg, de\u015fi o parte a lui se afl\u0103 \u00een patria noastr\u0103 istoric\u0103 Rom\u00e2nia \u2013 Sin\u0103u\u0163i, la vam\u0103 \u2013 dac\u0103 \u00eentrebi \u201e<\/strong>Unde pleci\u201c, <\/strong><\/em>\u00ee\u0163i r\u0103spunde \u201e<\/strong>M\u0103 duc p\u00e2n\u0103 \u00een Bucovina\u201c. <\/strong><\/em>C\u00e2nd \u00eentrebi pe cel care se consider\u0103 \u00een partea satului bucovinean, r\u0103spund \u201e<\/strong>M\u0103 duc \u00een regat\u201c. <\/strong><\/em>Acela\u015fi sat \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentre dou\u0103 state. Vorbesc de \u00eemp\u0103r\u0163irea din 1775, c\u00e2nd satul meu a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Iar \u00een 1940 a fost cea de-a doua \u00eemp\u0103r\u0163ire, dar de-a curmezi\u015ful, ca urmare a Pactului Molotov-Ribentropp, c\u00e2nd o parte a intrat \u00een imperiul soviet\u00adic \u015fi care cuprinde Bucovina si \u0163inutul Her\u0163ei \u015fi Basarabia de Nord, vorba este ca \u00een soarta acestui sat, po\u0163i vedea soarta fiec\u0103rei familii.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Rudele noastre s-au v\u0103zut \u00eent\u00e2ia oar\u0103 dup\u0103 30-40 \u015fi chiar 50 de ani de la \u00eenstr\u0103inare. \u00cen urma acestei ocupa\u0163ii s-a \u00eencercat for\u0163at schimbarea mental\u00adit\u0103\u0163ii oamenilor. Acesta a fost \u015fi scopul noii puteri \u015fi a noii or\u00e2nduiri. Ni se spunea, nou\u0103, locuitorilor, care \u015ftiam de unde venim, cine suntem \u201e<\/strong>c\u0103 dinco\u00adlo de frontiera aceasta locuiesc du\u015fmanii vo\u015ftri, ocupan\u0163ii vo\u015ftri, cei care au ocupat Ucraina sovietic\u0103, care \u015fi-au b\u0103tut joc de poporul sovietic, au exploatat lumea\u201c, <\/strong><\/em>\u015fi c\u00e2te alte inep\u0163ii. \u015ei tot de acolo, la \u00eenceputul anului 194i, la 1 aprilie, a fost acel masacru de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, unde mii de rom\u00e2ni au fost \u00eempu\u015fca\u0163i numai pentru faptul c\u0103, v\u0103z\u00e2nd ce \u00eenseamn\u0103 binefacerile comuniste, \u015fi-au luat boccelu\u0163a, copiii \u00een bra\u0163e, preo\u0163ii cu praporii \u00een frunte \u015fi au pornit s\u0103 se refugieze \u00een patria mam\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een ad\u00e2ncul \u0163\u0103rii. La frontier\u0103 au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i de NKVD \u015fi au tras \u00een plinul lor. Au murit femeile cu copii \u00een bra\u0163e, preo\u0163ii, to\u0163i. Acolo, la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 a fost un masacru \u015fi apoi cei care n-au fost \u00eempu\u015fca\u0163i, si rudele lor, pe parcursul anului \u201e1941 \u015fi \u00een noaptea de 12 spre 13 iunie, cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenaintea r\u0103zboiului, au fost \u00eembarca\u0163i \u00een vagoane de vite \u2013 aproape 13.000 de familii de rom\u00e2ni numai din Nordul Bucovinei si \u0163inutul Her\u0163ei \u2013 \u015fi du\u015fi \u00een neagra Sibefie de unde foarte pu\u0163ini s-au \u00eentors. A fost un genocid \u00eempotriva poporului nostru declan\u015fat de noua or\u00e2nduire pentru a schimba caracterul etnic al regiunii. \u00cen locul celor deporta\u0163i au fost du\u015fi al\u0163i etnici, amestec\u0103tura, pentru a demon\u00adstra c\u0103 acest \u0163inut nu este rom\u00e2nesc, ca s\u0103 nu mai aib\u0103 vreodat\u0103 Rom\u00e2nia preten\u0163ii asupra lui. O distrugere \u00een mas\u0103, masacre, deport\u0103ri sau chem\u0103ri for\u0163ate la munc\u0103 \u00een Kazahstan, pe magistrala Baikal-Amur ori la des\u0163e\u00adlenirea p\u0103m\u00e2nturilor, \u00een brig\u0103zile com-somoliste unde era tineretul nostru luat \u015fi apoi \u00ee\u015fi \u00eentocmeau familii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe acolo. Aceste \u0163inuturi astfel depop\u00adulate au fost umplute cu alte etnii. A\u015fa c\u0103, av\u00e2nd aceast\u0103 soart\u0103, oamenii no\u015ftri nu prea se mai g\u00e2ndeau la cul\u00adtura, la literatur\u0103. Se g\u00e2ndeau cum s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103. S\u0103-\u015fi p\u0103streze fiin\u0163a sa na\u0163ional\u0103 m\u0103car \u00een familie. Apoi s-a schimbat \u015fcoala. S-a trecut la scrisul chirilic, a fost scos ve\u015fm\u00e2ntul firesc al limbii noastre. Noi am revenit la ve\u015fm\u00e2ntul latin abia prin 1990. \u015ei asta, dup\u0103 dezghe\u0163ul gorbaciovist. \u015el acum ca s\u0103 vorbesc de primul meu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, \u00een afar\u0103 de Co\u015fbuc, de Alecsandri, pe care \u00eei descoperisem prin mama, nu din \u015fcoala lor, de parc\u0103 m\u0103 n\u0103scusem pe un loc viran, de parc\u0103 n-ar fi fost lit\u00aderatura rom\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci acolo -\u00eencepeau cu scriitorii sovietici sau cei din Chi\u015fin\u0103u. Cei care propov\u0103duiau noua or\u00e2nduire, marea \u00eenfr\u0103\u0163ire a popoarelor sovietic \u015f.c.l. De aceea, de-abia pe la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960 au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 primele \u00eencerc\u0103ri poetice \u00een regiunea Cern\u0103u\u0163i, dup\u0103 ce acolo debutase Lucian Blaga cu \u201ePoemele lumii\u201c, dup\u0103 ce acolo scrisese primele sale poezii Mihai Emmescu, dup\u0103 ce la Cern\u0103u\u0163i se publicase \u201eMiori\u0163a\u201c lui Alecsandri \u015fi celelalte lucruri. De-abia peste ani am \u00eenceput s\u0103 descoperim creatorii no\u015ftri bucovineni. Primul meu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u00een ale crea\u0163iei a fost directorul \u015fcolii mele, renumitul poet bucovinean Vasile Levinski, trecut la cele ve\u015fnice. A fost directorul \u015fcolii noastre din Cern\u0103u\u0163ii de jos, nefiind n\u0103scut la noi, ci \u00een satul Carapciuc, pe \u015eiret. C\u00e2t a fost director la noi i-a ap\u0103rut prima carte de poezie. El fusese un sp\u0103rg\u0103\u00adtor de ghea\u0163\u0103 \u00een slova rom\u00e2neasc\u0103 acolo, \u00een nordul Bucovinei, dup\u0103 \u00eenghe\u0163ul care a \u00eenceput \u00een 1940. Dup\u0103 el, altui profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, Dumitru Hr\u00eenciuc, mort \u015fi el, vai, destul de t\u00e2n\u0103r, la numai 31 de ani, i-a ap\u0103rut post-mortem prima \u015fi ultima sa carte sub \u00eengrijirea mea \u015fi a poetului Ion Gheorghi\u0163\u0103. Datorit\u0103 acestor doi, \u00een satul Sin\u0103u\u0163ii de Jos s-a mai n\u0103scut, dup\u0103 mine, un alt talent extraordinar, llie Tudor Zegrea, autor a \u015fase c\u0103r\u0163i de poezie. Noi doi suntem membri al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, din Ucraina \u015fi Republica Moldova. Tot din satul meu, cu mul\u0163i ani \u00eenainte de 40, s-a n\u0103scut cunoscutul poet epigramist George Voievidca, un autor de zeci de volume, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i poe\u0163i din nordul Bucovinei. Ei au fost primii mei \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori literari, apoi, peste ani, c\u00e2t am fost la facultate, am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu al\u0163i colegi cu care am for\u00admat acolo un cenaclu. Din el f\u0103ceau parte, \u00een afar\u0103 de Zegrea si de mine, poetul aflat acum la Chi\u015fin\u0103u. Arcadie Suceveanu, \u015etefan Ho\u015ftiuc, poet \u015fi crit\u00adic literar, care se afl\u0103 acum la Bucure\u015fti, pentru c\u0103 trebuie s\u0103-i apar\u0103 o carte de critic\u0103 literar\u0103, dup\u0103 ce i-a ap\u0103rut o carte de poezie. Si mai este Simion Gociu, redactor \u015fef la ziarul \u201eConcurs\u201c din Cern\u0103u\u0163i \u015fl \u00eenc\u0103 unul din marii c\u0103rturari pe care \u00eei avem acolo, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 de ani, unul din cei mai buni traduc\u0103tori din literaturile rus\u0103 \u015fi ucrainean\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Mai avem pe Dumitru Covaciuc, un folclorist care a scos mai multe culegeri de folclor din nordul Bucovinei, un prozator, Grigore Gligan, regretatul Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne \u2013 a murit nu de mult.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Dumneavoastr\u0103 cum a\u0163i debutat, domnule T\u0103r\u0103teanu?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Eu am debutat cam de multi\u015for, pe la \u00eenceputul anilor 70, c\u00e2nd \u00eel aveam \u00eenc\u0103 director pe Vasile Levinski. Eram \u00een clasa a Vlll-a \u015fi \u00eenainte de a veni la liceul nr. 10 din Cern\u0103u\u0163i, c\u00e2nd am publicat \u00een gazete raionale, apoi \u00een ziarul regional \u201eZ\u0103rile Bucovinei\u201c, \u015fi apoi s\u0103 m\u0103 publice la Chi\u015fin\u0103u \u00een\u2019 ziarul \u201eTineretul Moldovei\u201c, \u00een \u201eCultura Moldovei\u201c, \u00een \u201eLiteratura \u015fi arta\u201c. T\u00e2rziu de tot am \u00eenceput s\u0103 public \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen \u201eLiteratorul\u201c am avut un ciclu frumos, un ciclu frumos \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i poe\u0163i din nordul Bucovinei. Prima carte mi-a ap\u0103rut \u00een 1981 si se numea \u201eHarpele ploii\u201c.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Nu este o carte proletcultist\u0103? Nu era\u0163i tributar realismului socialist?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Tributar proletcultismului, nu! Dar, s\u0103 m\u0103 ierte Dumnezeu, la noi nu putea s\u0103 apar\u0103 atunci o carte, dac\u0103 nu avea o locomotiv\u0103 \u00een fat\u0103: m\u0103 car 2-3 poezii care erau o cerin\u0163a pe care ti-o \u00eenainta redactorul c\u0103r\u0163ii sau editar\u0103 care tip\u0103rea o carte. Astfel, am si eu pe con\u015ftiin\u0163a mea vreo doi copii handica\u00adpa\u0163i \u2013 nu pot s\u0103 spun c\u0103 nu-s ai mei -am o poezie \u201eLenin\u201c, am alta \u201ePartidul\u201c \u015fi \u00eenc\u0103 una. Acest gen de poezie tre\u00adbuia s\u0103 existe la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii, altfel nu \u0163i-o publica deloc, de\u015fi \u00een carte erau poeziile \u00een care se sub\u00een\u0163elegea alt\u0103 patrie: cea a str\u0103mo\u015filor mei. Repet, \u00een fa\u0163\u0103 trebuia s\u0103 ai locomotiva asta. Astfel de poezii le au pe con\u015ftiin\u0163\u0103 aproape to\u0163i poe\u0163ii \u015fi cei de la noi si cei din Basarabia. Rar cine a reu\u015fit s\u0103 lipseasc\u0103 din acest malaxor, dar ei s-au n\u0103scut mai t\u00e2rziu \u015fi au debutat mai t\u00e2rziu. Dar dac\u0103 aii debutat ei \u00een perioada anilor \u201960-70 p\u00e2n\u0103 la pere-stroic\u0103, era nevoit s\u0103 scrie ori o poezie despre 9 mai \u2013 ziua biruin\u0163ei, ori una dedicat\u0103 Constitu\u0163iei, ori lui Lenin, ori dedicat\u0103 marelui popor rus. Era o cer\u00adin\u0163\u0103 obligatorie pe care o impuneau organele noastre de conducere a scri\u00aditorilor sau a oric\u0103rei publica\u0163ii, fie ea social-politic\u0103 sau literare. Noi, neav\u00e2nd \u00een Bucovina o revist\u0103 sau un ziar literar, trimiteam poeziile la publi\u00adca\u0163iile social politice. Redactorul \u015fef \u00ee\u0163i trimitea o scrisoare prin care \u00ee\u0163i solicita s\u0103-i trimi\u0163i o pagin\u0103 consacrat\u0103 unor evenimente precum cele expuse deja. Acestor trei copii handicapa\u0163i eu le-am dat na\u015ftere, port aceast\u0103 ru\u015fine, dar, m\u0103 rog, prin tot ce am f\u0103cui \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci si de atunci \u00eencoace, cred c\u0103 mi-am sp\u0103lat aceast\u0103 ru\u015fine \u015fi apoi, la drept vorbind, nici nu prea \u015ftiam pen\u00adtru c\u0103 nou\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la gr\u0103dini\u0163\u0103, ni se repeta p\u00e2n\u0103 la obstina\u0163ie, c\u0103 Lenin e marele deschiz\u0103tor de dru\u00admuri, prietenul \u015fi p\u0103rintele tuturor. Noi am fost educa\u0163i\u2019\u00een acest spirit. Noi, de la na\u015ftere sugeam aceast\u0103 \u0163\u00e2\u0163\u0103 lenin\u00adist\u0103, be-abia mai t\u00e2rziu, \u00een perioada 1990, am aflat cine a fost adev\u0103ratul Lenin, pentru c\u0103 p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri evitau s\u0103 vorbeasc\u0103 despre deport\u0103ri, se temeau, le era fric\u0103 pentru proprii copii si nu doreau s\u0103 se implice \u00een vreun fel fn demararea tragediilor prin care am trecut, ca nu cumva ei, copiii, s\u0103 vor\u00adbeasc\u0103 ceva, \u015fi astfel s\u0103 le taie craca de sub picioare, s\u0103 le \u00eenchid\u0103 cariera.<\/strong><\/p>\n

\u2013 A\u0163i dus o via\u0163\u0103 nefast\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

\u2013 P\u0103rin\u0163ii se fereau s\u0103 vorbeasc\u0103. De abia din \u201990 au \u00eenceput s\u0103 vor\u00adbeasc\u0103 despre tragedia pe care au suportat-o ei. Din cauza aceasta, unii dintre noi, chiar credeau sincer \u00een acele idei ale comunismului, \u00een egali\u00adtatea oamenilor, \u00een dreptul ia cultur\u0103, la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Cum spunea chiar profe\u00adsorul nostru Vasile Levinski, care a scris poemul \u201ePrim\u0103vara planetei p\u0103m\u00e2nt\u201c. \u015ei nu-l puteam acuza. V\u0103 rog s\u0103 m\u0103 ierta\u0163i, dar \u015fi aici, \u00een Rom\u00e2nia, a fost imaginea marelui conduc\u0103tor \u00een care au fost implica\u0163i chiar poe\u0163i remarcabili.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Pup\u0103ncurismul era \u00een floare ia noi\u2026<\/strong><\/p>\n

\u2013 Nu numaidec\u00e2t poe\u0163ii f\u0103ceau acest pup\u0103ncurism. Era de multe ori, era un fel de carapace dup\u0103 care te ascundeai pentru a putea spune ceea ce aveai tu despus. Ca s\u0103 po\u0163i avea deschidere, intrare la cititor, f\u0103ceai aceast\u0103 concesie, ca, apoi, s\u0103 po\u0163i combate neregulile, ceea ce voiai de fapt s\u0103 spui. Era \u015fi asta o tactic\u0103. A fost \u015fi alta: aceea prin care poe\u0163ii s-au \u00eenchis \u00een sine \u015fi au \u00eenceput s\u0103-\u015fi son\u00addeze propriul eu, s\u0103 nu mai vorbeasc\u0103 despre cetate. E destul de complicat. Nu-i putem acuza pe creatori c\u0103-ntr-o anumit\u0103 perioad\u0103 a vie\u0163ii lor au fost for\u0163a\u0163i la concesii \u015fi inconsecven\u0163e. E destul de complicat\u0103 via\u0163a fiec\u0103rui scriitor \u015fi lucrurile prin care trece el pentru a supravie\u0163ui. Nu-i putem acuza dac\u0103 nu \u015ftii prin ce a trecut el. Unui t\u00e2n\u0103r care n-a trecut prin necazurile noastre, care n-a fost b\u0103gat \u00een malaxorul acela, \u00eei este u\u015for s\u0103 acuze, s\u0103 te pun\u0103 la st\u00e2lpul infamiei. Dar presa aceea te ap\u0103sa prea tare, te strivea. Dac\u0103 ai fi b\u0103nuit c\u0103 starea istoric\u0103 respectiv\u0103 va disp\u0103rea, c\u0103 va disp\u0103rea URSS \u015fi PC care domina, atunci, puteai spune: \u201e<\/strong>Scriu \u015fi las totul \u00een sertar. Peste 10-15 ani, poemele mele, opera mea va fi \u00een\u0163eleas\u0103\u201c. <\/strong><\/em>Dar c\u00e2nd la orizont nici m\u0103car nu se \u00eentrez\u0103rea schimbarea, c\u00e2nd \u00een fa\u0163\u0103 era zidul, creatorii trebuiau s\u0103 induc\u0103 \u00een eroare cerberii ideologici \u015fi s\u0103 le sustrag\u0103 aten\u0163ia. A\u015fa a f\u0103cut \u015fi\u2019 Nichita cu metafizica lui.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Sunte\u0163i adeptul revizuirii sau a autorevizuini \u00een literatur\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u2013 \u00cen literatur\u0103, fiecare vine cu revizuirea lui. Se \u00eemparte pe genera\u0163ii. Se \u00eemparte literatura \u00een diverse curente, fiecare din cei ce vin din urm\u0103, caut\u0103 s\u0103 nege genera\u0163iile care au fost p\u00e2n\u0103 la ei. E un proces firesc, desigur, aceast\u0103 lupt\u0103 dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii, aceast\u0103 contradic\u0163ie. Eu cred \u00eens\u0103 c\u0103 revizuirile se fac de la sine: tot ce e nepoetic, netalentat, dispare de la sine, a\u015fa cum se d\u0103r\u00e2m\u0103 o cas\u0103 care nu are funda\u0163ie. \u015ei, uneori, c\u00e2nd apele sunt mari, dac\u0103 funda\u0163ia nu e bun\u0103, ad\u00e2nc \u00eenfipt\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii, viiturile murdare o pot disloca. Asta este \u00een literatur\u0103. O adev\u0103rat\u0103 poezie r\u0103zbate prin timp.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Chiar dac\u0103 sunt denigratori\u2026<\/strong><\/p>\n

\u2013 Denigratori au fost \u015fi \u00een timpul lui Eminescu. Dar timpul a sp\u0103lat \u015fi str\u0103lucirea lui este mai vie. Au ap\u0103rut \u015fi mai t\u00e2rziu. N-au putut distruge str\u0103lucirea. Au ap\u0103rut denigratori ai lui Nichita. Au venit, s-au dus cu coada \u00eentre picioare \u015fi Nichita a r\u0103mas si r\u0103m\u00e2ne. Gunoiul sau noroiul pe care \u00eel arunc\u0103 cineva asupra unui om de tal\u00adent, pe o mare valoare, va fi sp\u0103lat de \u00eensu\u015fi timpul. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi trebuie s\u0103 trecem nep\u0103s\u0103tori pe l\u00e2ng\u0103 astfel de acte, c\u00e2nd sunt atacate valorile noastre na\u0163ionale. Acelor man\u00aduale alternative care sap\u0103 la temelia esen\u0163ei noastre na\u0163ionale, trebuie s\u0103 le d\u0103m riposta, pentru c\u0103 eu cred c\u0103 \u00een Europa nu intr\u0103m cu cl\u0103nt\u0103ii ci cu val\u00adorile noastre na\u0163ionale. Ne trage \u00een Europa, ca na\u0163iunea, Eminescu \u015fi Nichita. Ne trag acolo Blaga si Bacovia. Ne trage acolo Sorescu. Ei sunt de mult \u00een Europa. Ei s-au inte\u00adgrat de decenii \u00een Europa. Noi, \u0103\u015ftilal\u0163i, urmeaz\u0103 s\u0103 ne integr\u0103m dac\u0103 econo\u00admia \u0163\u0103rii e viguroas\u0103. Pentru c\u0103 \u015fi acolo n-o s\u0103 putem concura, s\u0103 zicem cu Anglia sau Fran\u0163a ori Germania. N-o s\u0103 putem face concuren\u0163\u0103 \u00een domeniile higt-tech, dar, v\u0103 rog s\u0103 m\u0103 ierta\u0163i, \u00een ce prive\u015fte cultura, \u00eens\u0103, ne putem cu u\u015furin\u0163\u0103\u2019a\u015feza al\u0103turi de ei, prin marii creatori.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Crede\u0163i c\u0103 prin globalizare s-ar putea realiza revenirea la patria mam\u0103, ori asta ar putea fi f\u0103cut\u0103 printr-un act administrativ? Pentru c\u0103 actul izvor\u00e2t din voin\u0163a neamului \u00eentreg rom\u00e2nesc, de la 1918 iat\u0103, a fost c\u0103lcat \u00een picioare printr-un \u00eenscris administrativ, la urma urmei: Pactul Molotov-Ribentropp, av\u00e2nd la baz\u0103 urma l\u0103sat\u0103 de un creion de t\u00e2mplar, cu care Stalin a trasat grani\u0163ele Rom\u00e2niei.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Cred c\u0103 printr-un act administra\u00adtiv, acum, \u00een perioada pe care o tr\u0103im, nu ne va permite nimeni s-o facem. \u015ei chiar Rom\u00e2nia, oricine ar veni la con\u00adducerea ei, nu va face acest pas, pentru c\u0103 ar \u00eensemna declan\u015farea unui r\u0103zboi. Ar trebui s\u0103 intre cu armata ca s\u0103 ocupe un teritoriu care i-a apar\u0163inut.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Nu putea fi f\u0103cut lucrul acesta, dup\u0103 ce Gorbaciov sl\u0103bise fr\u00e2iele?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Poate c\u0103 se putea, dar uite c\u0103 nu s-a f\u0103cut. Nici \u00eentr-o parte, nici \u00een alta. Dac\u0103 nu s-a f\u0103cut cu Basarabia, unde erau la conducere basarabeni, cu Bucovina lucrul acesta nu se putea face, pentru c\u0103 Bucovina face parte dintr-un stat slav, care are ambi\u0163ii de putere foarte mari \u015fi nu va ceda o iot\u0103, un metru. Dimpotriv\u0103, dac\u0103 ar putea, conform mentalit\u0103\u0163ii lor, ar mai \u00een\u015ff\u0103ca ni\u015fte buc\u0103\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Cum? Acum, dup\u0103 ce au venit portocalii la putere?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Au venit portocalii, dar ei sunt ultrana\u0163ionali\u015ftii de ieri, care ne-au \u00eempiedicat s\u0103 ridic\u0103 Monumentul lui \u015etefan cel Mare, acolo, \u00een Nordul Bucovinei, ne-au \u00eempiedicat s\u0103 cele\u00adbr\u0103m cei 500 de ani de la b\u0103t\u0103lia din Codri Cosminului, afla\u0163i acolo, la noi, \u015fi unde \u015etefan s-a acoperit de glorie. Nu ne-au permis pe motiv c\u0103 \u015etefan cel Mare a fost c\u0103l\u0103ul Pocu\u0163iei, c\u0103 a fost ocupantul Bucovinei, nu st\u0103p\u00e2nul, domnitorul acestui \u0163inut, cel care l-a ap\u0103rat cu spada \u015fi crucea. Rom\u00e2nul, cel care a vrut s\u0103 fac\u0103 Rom\u00e2nia Mare pe teritoriul ucrainean este ocupantul. Nu vorbesc de luscenko, acesta e un om european, cu g\u00e2nduri europene, dar cei care au fost \u00een echipa lui, foarte mul\u0163i din echipa lui, care s-au ridicat deasupra valului s\u0103 dispun\u0103 \u015fi care n-au reu\u015fit s\u0103 se afirme niciodat\u0103. \u015ei nu s-au putut afirma nu pentru c\u0103 ar fi fost \u00eempiedica\u0163i de cineva, ci pentru c\u0103 n-au putut face fa\u0163\u0103, pentru c\u0103 \u00ee\u0163i trebuie o anumit\u0103 inteligen\u0163\u0103, o anumit\u0103 capacitate, o anumit\u0103 preg\u0103tire, cuno\u015ftin\u0163e profunde \u00een domenii diferite. De care unii dintre ei duc lips\u0103. Sunt \u015fi unii cu deschidere euro\u00adpean\u0103, dar sunt \u015fi unii de parc\u0103 au ie\u015fit din feudalism. Parc\u0103 au tr\u0103it \u00een pustiul Gobi, c\u0103ci ei vorbesc \u015fi acum de ocupan\u0163ii rom\u00e2ni. Dac\u0103 vorbesc de Europa \u015fi de orientarea Ucrainei spre Europa, putem noi vorbi despre ocu\u00adpan\u0163ii rom\u00e2ni ai Bucovinei?<\/strong><\/p>\n

\u2013 \u015ei acum se vorbe\u015fte ast\u00adfel?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Da! Da! Putem vorbi noi acum despre faptul c\u0103 Eminescu a vrut s\u0103 fac\u0103 Rom\u00e2nia Mare acolo \u015fi este un renegat ucrainean? Putem s\u0103-i accept\u0103m pe acei oameni care au fost \u00eempotriva ridic\u0103rii Monumentului lui Eminescu la Cern\u0103u\u0163i? Puteam eu s\u0103 fiu al\u0103turi sau s\u0103 fac corp comun cu ei, din moment ce ei ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 avem un colectiv artistic rom\u00e2nesc la Filarmonica din Cern\u0103u\u0163i sau s\u0103 fiu l\u00e2ng\u0103 cei care ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 revenim la zecile de denumiri ale localit\u0103\u0163ilor noastre? Noi suntem cu cei pe aceea\u015fi pozi\u0163ie numai cu dis\u00adcu\u0163ia orient\u0103rii europene a Ucrainei. Pe alte probleme nu m\u0103 pot situa al\u0103turi de ei, odat\u0103 ce ei atac\u0103 tot ce este rom\u00e2nesc \u00een nordul Bucovinei, \u00een nordul Basarabiei \u015fi \u0163inutul Her\u0163ei. Ei, care contest\u0103 drepturile noastre istorice \u015fi cultu\u00adrale asupra acestor \u0163inuturi, nu pot sta cu mine de aceea\u015fi parte a baricadei. Ucraina poate c\u0103 va intra \u00een Europa \u2013 d\u0103, Doamne, s\u0103 intre \u2013 dar nu \u015ftiu dac\u0103 va putea intra cu o asemenea mentalitate a unei mari majorit\u0103\u0163i a popula\u0163iei, c\u0103ci na\u0163ionalismul ucrainean a dus la limita lui maxim\u0103, nu vreau s\u0103 spun fascist\u0103, pe alocuri, c\u0103ci \u015fi \u00een presa noastr\u0103 de acolo, Rom\u00e2nia este declarat\u0103 ca cea mai nepri\u00adetenoas\u0103 \u0163ar\u0103 a Ucrainei. Apar \u00een pres\u0103 \u015fi acum articole prin care Rom\u00e2nia este con\u00addamnat\u0103 pentru faptul c\u0103 acord\u0103 dubl\u0103 cet\u0103\u0163enie fo\u015ftilor ei cet\u0103\u0163eni sau urma\u015filor aces\u00adtora, c\u0103rora li s-a luat cet\u0103\u0163enia \u00een mod brutal, prin Di\u2019ktat. Rom\u00e2nia este atacat\u0103 pentru c\u0103 cere s\u0103 se fac\u0103 dreptate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu canalul B\u00e2stroie, cu platoul continental al M\u0103rii Negre \u015fi cu Insula \u015eerpilor. V\u0103 da\u0163i seama care este mentali\u00adtatea acestor forma\u0163iuni politice, dac\u0103 unele partide mai au \u015fi unit\u0103\u0163i paramilitare? V\u0103 da\u0163i seama c\u0103 \u00een situa\u0163ie se afl\u0103 Ucraina \u015fi trebuie s\u0103 lucreze mult \u00een direc\u0163ia euro\u00adpeniz\u0103rii ei. Minoritatea ro\u00adm\u00e2neasc\u0103 din Ucraina dore\u015fte ca statul, ai c\u0103rui cet\u0103\u0163eni sun\u00adtem, s\u0103 intre \u015fi \u00een NATO \u015fi UE, pentru c\u0103 acolo noi ne-am putea \u00eent\u00e2lni cu patria noastr\u0103 istoric\u0103, \u015fi astfel ne-am putea p\u0103stra valorile noastre cultu\u00adrale. Nu europenizarea culturii. Cultura trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 na\u0163ional\u0103. Eminescu e Emi\u00adnescu numai dac\u0103 este rom\u00e2n. El trebuie \u00eens\u0103 tradus \u00een toate limbile \u015fi e bine c\u0103 s-a tradus, pentru c\u0103 astfel se vede speci\u00adficul nostru, frumuse\u0163ea noas\u00adtr\u0103 cultural\u0103, a sufletului \u015fi a tradi\u0163iilor poporului nostru. Istoria noastr\u0103 e mare \u015fi ea nu poate fi neglijat\u0103. Noi trebuie s\u0103 lu\u0103m din Europa noi tehnologii, cultura muncii, a punctualit\u0103\u0163ii \u015fi corectitudinii. S\u0103 ne eliber\u0103m de balcanismul nostru, de l\u0103l\u0103iala noastr\u0103. Eu cred c\u0103 avem \u015fi ce da europe\u00adnilor care s-au cam golit pe din\u0103untru. Ei n-au bog\u0103\u0163ia spi\u00adritual\u0103 pe care o avem noi. \u015ei nu au aceste sentimente calde, frumoase, pe care le au rom\u00e2nii fa\u0163\u0103 de to\u0163i veni\u0163ii, aceast\u0103 capacitate de a-l primi pe om, de a-i pune \u00een fa\u0163\u0103 tot ce ai mai bun \u00een cas\u0103, de a-l pofti la mas\u0103. Europa s-a \u00eenstr\u0103inat, s-a \u00eenchis fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u2013 V\u0103 mai re\u0163in un sfert de or\u0103. Spune\u0163i-mi c\u00e2te titluri cuprinde opera dumneavoas\u00adtr\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Eu nu cred c\u0103 putem vorbi de o oper\u0103. Oper\u0103 are Nichita St\u0103nescu. Am si eu zece c\u0103r\u0163i, din care nou\u0103 de poezie si una cu interviuri, articole publicis\u00adtice. \u015ei \u00een acest an, \u00een toamn\u0103, c\u00e2nd voi s\u0103rb\u0103tori 60 de ani, sper s\u0103-mi apar\u0103 la Cluj o antologie la remarcabila Edi\u00adtur\u0103 \u201eDacia\u201c, o carte de poezie intitulat\u0103 \u201eOchean cu cioburi s\u00e2nger\u00e2nde\u201c. Am deci nou\u0103 c\u0103r\u0163i de poezie. Primele trei au ap\u0103rut la Cern\u0103u\u0163i, \u00een grafie chirilic\u0103, apoi a patra, \u201eTeama de \u00eenstr\u0103inare\u201c, a ap\u0103rut la Chi\u015fin\u0103u \u00een Editura \u201eHyperion\u201c si ultimele c\u0103r\u0163i mi-au ap\u0103rut la Timi\u015foara la Editura \u201eAugusta\u201c, care face foarte mult, de altfel, prin consilierul ei eanonai, cunoscutul critic literar Adrian Dinu Rachieru, pentru popu\u00adlarizarea literaturii rom\u00e2ne din afara hotarelor actuale ale Rom\u00e2niei. A publicat scriitori din nordul Bucovinei: Simion Gociu, Grigore Bostan, pe mine, pe \u015etefan Broasc\u0103, pe Arcadie Opai\u0163, scriitori din Chi\u015fin\u0103u \u015fi pe cei din Banatul s\u00e2rbesc.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Noi am putea publica la dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Cu p\u0103rere de r\u0103u, noi nu avem la Cern\u0103u\u0163i o editur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Abia s-a deschis una \u201eAlexandru cel Bun\u201c, con\u00addus\u0103 de doamna Alexandria Cernov, membr\u0103 de onoare a Academiei Rom\u00e2ne, editur\u0103 care de-abia sufl\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 nu are nici un fel de sprijin, nici din partea statului ucrainean, nici din partea sta\u00adtului rom\u00e2n. Dar cei ce vor s\u0103 publice, pot face asta \u00een \u201eArca\u015ful\u201c, ziarul pe care \u00eel editez, eu fiind fondatorul lui, pute\u0163i publica \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201eConcordia\u201c, \u00een ziarul \u201eZorile Bucovinei\u201c \u015fi \u00eentr-o nou\u0103 publi\u00adca\u0163ie \u201eSeptembrie literar\u201c, pe care o editeaz\u0103 scriitorul llie Tudor Zegrea \u015fi care apare din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, atunci c\u00e2nd g\u0103se\u015fte sponsori aici, \u00een Rom\u00e2nia. \u00cemi pute\u0163i expedia pe adresa Cern\u0103u\u0163i, Ucraina, str. Goethe nr. 8, ap. 6.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Crede\u0163i c\u0103 genialitatea poate fi dat\u0103 de v\u00e2rst\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Cred c\u0103 genialitatea este un dat de na\u015ftere, care, pe m\u0103sur\u0103 ce anii trec, poate c\u0103p\u0103ta o valoare mai mare, sa\u00ad\u015fi dezv\u0103luie capacit\u0103\u0163ile ini\u0163iale, geniile, pe care Domnul Ie-a slobozit prin palma sa atunci c\u00e2nd a \u0163inut-o deasupra cre\u015ftetului, atunci cut\u0103rui sau cut\u00e2rui n\u0103scut.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Scriitorul trebuie s\u0103 se implice \u00een via\u0163a cet\u0103\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Eu consider neap\u0103rat\u0103 implicarea, pentru c\u0103 scriitorul nu poate exista \u00een afara cet\u0103\u0163ii \u015fi nu poate exista \u00een afara lim\u00adbii materne. Pentru c\u0103 limba este o patrie a poetului \u015fi dac\u0103 el nu e un osta\u015f al acestei limbi, un ap\u0103r\u0103tor al ei, cum poate c\u0103uta aceast\u0103 limb\u0103 \u015fi tot ce se afl\u0103 sub patrafirul ei?<\/strong><\/p>\n

\u2013 <\/strong><\/em>V\u0103 considera\u0163i, deci, poet rom\u00e2n?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Rom\u00e2n \u00een primul r\u00e2nd. Nu \u015ftiu dac\u0103 timpul m\u0103 va consi\u00addera ca atare \u015fi dac\u0103 merit s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. M-a\u015f mul\u0163umi s\u0103 r\u0103m\u00e2n, pre\u00adcum a r\u0103mas Arthur En\u0103\u015fescu, cu o singur\u0103 poezie: \u201eCruce alb\u0103 de mesteac\u0103n\u201c. Azi, mul\u0163i doresc s\u0103 ocupe un loc \u00een lite\u00adratura rom\u00e2n\u0103. Apar foarte multe c\u0103r\u0163i de toate genurile \u015fi acest lucru m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103, dar timpul va \u015fti s\u0103 cearn\u0103 \u015fi vor r\u0103m\u00e2ne numai lucr\u0103rile de valoare. \u015ei pe timpul lui Eminescu scriau destui, dar a r\u0103mas ca un v\u00e2rf, Mihai Eminescu. E foarte bine c\u0103 se scrie \u015fi mul\u0163i scriu foarte bine. Timpul care vine dup\u0103 noi va \u015fti s\u0103 aleag\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Ave\u0163i proiecte pe care nu le-a\u0163i dus la cap\u0103t?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Foarte multe.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Din ce cauz\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u2013 \u00een primul r\u00e2nd, din cauza condi\u0163iilor \u00een care noi ne zbatem, cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t noi trebuie s\u0103 fim acolo nu numai poe\u0163i, ci \u015fi oameni ai cet\u0103\u0163ii \u015fi lectorii ei \u015fi lupt\u0103tori pe baricada limbii rom\u00e2ne. Trebuie s\u0103 fim \u015fi politicieni \u015fi diploma\u0163i, s\u0103 fim, cum spunea M. Sorescu \u201e<\/strong>Suflet bun la toate\u201c. <\/strong><\/em>Noi nu avem acolo diploma\u0163ii no\u015ftri, nu avem politicienii no\u015ftri. Toate aceste profe\u0163ii sunt \u00eentr-unui singur deseori \u015fi de aceea ne \u00eemp\u0103r\u0163im, ne desprindem \u00een mai multe \u201eeuri\u201c \u015fi astfel ne r\u0103m\u00e2ne pu\u0163in timp pentru crea\u0163ia adev\u0103rat\u0103, pentru a ne deda scrisului. \u015ei apoi trebuie s\u0103 ne ded\u0103m \u015fi dulcei z\u0103bave a cititului, pentru c\u0103 nu ne putem forma \u00een afara unei lite\u00adraturi. Nefiind la curent cu tot ce se scrie aici, \u00een \u0163ar\u0103, nu ne vom putea integra \u00een procesul literar rom\u00e2nesc, ceea ce dore\u015fte fiecare din noi. Mul\u0163i erau \u015fi \u00eenc\u0103 suntem conside\u00adra\u0163i ca pa\u015fopti\u015fti ca stil. Nu e o \u00eenjur\u0103tur\u0103 e mai degrab\u0103 un blazon de noble\u0163e, pentru c\u0103 ceea ce facem noi acolo, acum, este un fel de pa\u00ad\u015foptism, de trezire a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, a cos\u00e2ngenilor no\u015ftri, pentru ca \u015fi ei s\u0103-\u015fi dea seama cine sunt, de unde vin, \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een con\u00adtinuare rom\u00e2ni. Dac\u0103 nu, ne vom pierde acolo ca etnie \u015fi ne vom pune \u00eentrebarea: pentru cine am murit sau, mai bine, pentru cine am tr\u0103it noi acolo? Trebuie s\u0103 faci acolo \u015fi pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul \u015fi pe profesorul \u015fi pe ziaristul \u015fi pe diplomatul \u015fi pe omul politic, dar \u015fi pe ilumi\u00adnatorul, istoricul c\u00e2nd trebuie s\u0103-i spui \u201e<\/strong>ceea ce se afirm\u0103 \u00een presa ucrainean\u0103, nu este adev\u0103rat, noi nu suntem veni\u0163i aici de aiurea, noi nu suntem coloni\u015ftii bucovineni, ci suntem popor rom\u00e2n din na\u015ftere\u201c. <\/strong><\/em>Trebuie s\u0103 fim de multe ori altceva dec\u00e2t suntem, ceea ce a \u015fi f\u0103cut profesorul Grigore Bostan.<\/strong><\/p>\n

\u2013 V\u0103d c\u0103 ave\u0163i pe reverul hainei tricolorul rom\u00e2nesc. Cine sunte\u0163i?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Eu, \u00een primul r\u00e2nd, sunt prin studii profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103. Nu am lucrat nici o zi la catedr\u0103, ci \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd eram student am f\u0103cut ziaristic\u0103. Din 1969 sunt ziarist, corespondent. Din 1990, am devenit redactor-\u015fef \u015fi am fon\u00addat patru publica\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti: \u201ePlaiul rom\u00e2nesc\u201c pentru care am f\u0103cut naveta de la Cern\u0103u\u0163i p\u00e2n\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, pentru a 6 tip\u0103ri \u00een ve\u015fm\u00e2ntul firesc al lim\u00adbii noastre, 500 km, \u00eentors, dor\u00admit la tipografie pe scaune, pe ziare, \u00eenc\u0103rc\u00e2ndu-l \u00een tren, \u00een autobuze \u015fi aduc\u00e2ndu-l \u00een Bucovina, difuz\u00e2ndu-l prin \u015fcoli, \u015fi bro\u015furi, \u00een mod gratuit. Mi s-a intentat proces pentru atentat la integritatea teritorial\u0103 a Ucrainei, pentru promovarea preten\u0163iilor teritoriale ale Rom\u00e2niei asupra Bucovinei \u2013 \u015fi au vrut s\u0103-mi dea 10 ani de pu\u015fc\u0103rie. Am fost nevoit s\u0103 plec de la \u201ePlaiul rom\u00e2nesc\u201c, am fondat alt ziar \u201eArca\u015ful\u201c, pe care \u00eel scot \u015fi acum, dar, atunci c\u00e2nd am fost din nou anchetat la procuratur\u0103 \u015fi la securitate, am \u00eenregistrat alt ziar \u201eCurierul de Cern\u0103u\u0163i\u201c, pe care \u00eel \u0163in pe rezerv\u0103; \u00een caz c\u0103-mi vor sus\u00adpecta apari\u0163ia \u201eArca\u015fului\u201c, va \u00eencepe apari\u0163ia \u201eCurierul de tor al ziarului \u201eJunimea\u201c. Afar\u0103 de activitatea mea de ziarist, de redactor-\u015fef \u015fi editor \u015fi corector \u015fi machetbr, m\u0103 consider c\u0103 sunt poet \u2013 asta e meseria vie\u0163ii mele \u2013 mai sunt \u015fi tat\u0103, cap de familie. Am avut patru copii. Cel mare a fost omor\u00e2t\u2026<\/p>\n

\u2013 Cu ce ocazie?<\/strong><\/p>\n

\u2013 \u00cen 1990, c\u00e2nd eu m-am \u00eencadrat \u00een lupta noastr\u0103 pen\u00adtru rena\u015ftere na\u0163ional\u0103, atunci b\u0103iatul meu, Marcel, era stu\u00addent \u00een anul II la Suceava, la facultate. S-a adus otrav\u0103 din Transnistria, eu eram la un mi\u00adting acolo, iar feciorul meu a fost otr\u0103vit. L-am adus \u00een sicriu de la Suceava.<\/strong><\/p>\n

\u2013 De cine a fost otr\u0103vit? \u015eti\u0163i?<\/strong><\/p>\n

\u2013 \u015etiu! S-a f\u0103cut ancheta toat\u0103, dar nu vreau s\u0103 zg\u00e2nd\u0103resc aceast\u0103 ran\u0103 pen\u00adtru c\u0103 prea mult s\u00e2ngereaz\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u2013 E vreun rom\u00e2n implicat?<\/strong><\/p>\n

\u2013 Nici vorb\u0103, categoric! Nu poate fi vorba de fra\u0163ii mei rom\u00e2ni. V-am spus at\u00e2t c\u0103 otrava a fost adus\u0103 din Transnistria \u00een perioada c\u00e2nd a doua zi eu trebuia s\u0103 vorbesc la un miting \u00een satul Boian \u2013 <\/strong>\u201edin Boian la Vatra Dornei a umplut omida Cornel\u201c, <\/strong><\/em>cum spunea Eminescu. \u015ei am o fat\u0103, Mariana, c\u0103s\u0103torit\u0103, m-a f\u0103cut bunic; am \u00eenc\u0103 doi copii din a doua c\u0103s\u0103torie: un b\u0103iat Alexandru-George, de 11 ani \u015fi o feti\u0163\u0103, Ana-Maria, de 8 ani, care \u00eenva\u0163\u0103 \u00een \u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 din Cern\u0103u\u0163i. Sunt tat\u0103 t\u00e2n\u0103r \u00eenc\u0103. Acestea sunt avatarurile mele. Sunt \u015fi consilier, am c\u00e2\u015ftigat a doua legislatur\u0103 la r\u00e2nd, sunt consili\u00ader din partea raionului Her\u0163a \u00een Consiliul regional Cern\u0103u\u0163i \u015fi, \u00een aceast\u0103 postur\u0103, \u00eencerc s\u0103 ap\u0103r drepturile minorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi s\u0103 promovez dolean\u0163ele ei ca s\u0103 poat\u0103 fi realizate.<\/strong><\/p>\n

\u2013 V\u0103 mul\u0163umesc pentru tim\u00adpul acordat.<\/strong><\/p>\n

\u2013 V\u0103 mul\u0163umesc si eu.<\/strong><\/p>\n

EMANOIL TOMA<\/strong><\/p>\n

http:\/\/luceafarul.wordpress.com\/atitudini\/portrete-si-destainuri-interviuri-cu-personalitati-de-azi\/vasile-tarateanu-scriitorul-nu-poate-exista-in-afara-cetatii-interviu-de-emanoil-toma\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cSCRIITORUL NU POATE EXISTA \u00ceN AFARA CET\u0102\u0162II \u015eI \u00ceN AFARA LIMBII MATERNE\u201d Interviu cu Vasile T\u00e2r\u00e2\u0163eanu din Bucovina (Ucraina) Diminea\u0163\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11007"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11007\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11009,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11007\/revisions\/11009"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}