{"id":11062,"date":"2013-03-10T20:02:58","date_gmt":"2013-03-10T20:02:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11062"},"modified":"2013-03-10T20:02:58","modified_gmt":"2013-03-10T20:02:58","slug":"in-memoriam-sorin-ullea-3-mai-1925-%e2%80%93-11-martie-2012-%e2%80%93-o-personalitate-surprinzatoare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/10\/in-memoriam-sorin-ullea-3-mai-1925-%e2%80%93-11-martie-2012-%e2%80%93-o-personalitate-surprinzatoare\/","title":{"rendered":"In memoriam: Sorin Ullea (3 mai 1925 \u2013 11 martie 2012) \u2013 O personalitate surprinz\u0103toare"},"content":{"rendered":"

\"IMG\"<\/a>Sorin Ullea<\/strong>[1] a fost \u201eo personalitate surprinz\u0103toare\u201d<\/em> \u2013 se poate spune, parafraz\u00e2nd titlul unuia dintre cele mai cunoscute studii ale sale. A fost un om de mare voin\u021b\u0103 \u015fi un \u00eemp\u0103timit al artei \u015fi istoriei medievale a rom\u00e2nilor. Cu toate acestea, Sorin Ullea spunea c\u0103 nu a avut voin\u0163\u0103, ci doar pasiune \u2013 m\u0103rturise\u015fte doamna Simona Ioanovici<\/em><\/strong>, care cu deosebit\u0103 amabilitate ne-a pus la dispozi\u0163ie un bogat material privind tumultoasa via\u0163\u0103 \u015fi activitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 ale unuia dintre cei mai importan\u0163i medievi\u015fti<\/em><\/strong> \u015fi cunosc\u0103tori rom\u00e2ni ai artei bizantine<\/em><\/strong>. Pentru contribu\u0163ia sa, \u00eei exprim\u0103m doamnei Ioanovici recuno\u015ftin\u0163a membrilor Sectorului de art\u0103 veche rom\u00e2neasc\u0103 al Institutului de Istoria Artei \u201eG. Oprescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n

Pe linie patern\u0103, Sorin Ullea<\/strong> descindea dintr-o familie de boieri moldoveni \u00eenrudit\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, prin Dumitru Stoika, cu o familie de rom\u00e2ni \u00eennobila\u0163i din Transilvania \u2013 Stoika sau Sztojka de Als\u00f3-Venicze (de la Vene\u0163ia de Jos, azi \u00een jude\u0163ul Bra\u015fov)[2]. Stabilit la Ia\u015fi, Dumitru Stoika a activat ca profesor de limbi clasice la Academia Mih\u0103ilean\u0103, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 \u015fi o Gramatic\u0103 latin\u0103<\/em>, publicat\u0103 \u00een 1852. Fiica sa Iulia s-a c\u0103s\u0103torit cu un urma\u015f al familiei de boieri moldoveni Ullea, cu Dumitru, \u015fef de gar\u0103 la Ungheni, fiul postelnicului Gheorghe Ullea. Traian, unul dintre cei \u015fase copii ai lor \u2013 tat\u0103l viitorului istoric de art\u0103 Sorin Ullea \u2013 a fost cavalerist, apoi magistrat militar, colonel, pre\u015fedintele Tribunalului militar din Ia\u015fi, iar \u00eentre 1945-1948, \u015feful cenzurii presei din Bucure\u015fti. V\u00e2n\u0103tor \u015fi autor al unor scrieri de v\u00e2n\u0103toare, Traian Ullea (1900-1987) a fost prieten cu Mihail Sadoveanu[3] \u015fi P\u0103storel Teodoreanu. Un frate al lui Traian Ullea, Octav, ofi\u0163er, a fost maestru de ceremonii al Casei Regale \u00een vremea lui Carol al II-lea \u015fi a Regelui Mihai.<\/p>\n

\"\"<\/a>Mama lui Sorin Ullea, Margareta Vasilescu, descindea din familia boierilor Mano (Manu), din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Manoil al V-lea Mano (1815-1886), fiul marelui hatman Manoil al IV-lea Mano \u015fi al Sultanei Mavrogheni, fiica domnului \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Nicolae Mavrogheni, c\u0103s\u0103tori\u0163i \u00een 1815, s-a \u00eensurat cu Elena Luca, fiica marelui vornic Ioan Luca, av\u00e2nd-o, \u00eentre cei patru copii, pe Aglae, n\u0103scut\u0103 \u00een 1849, str\u0103bunica lui Sorin Ullea[4]. Aceasta s-a c\u0103s\u0103torit cu Constantin Diamandy \u015fi au avut o singur\u0103 fiic\u0103, pe Elisa, care s-a m\u0103ritat cu colonelul Nicolae Vasilescu, iar fiica lor, Margareta, s-a c\u0103s\u0103torit cu Traian Ullea. Familia Ullea a locuit la Ia\u015fi \u00een casa Aglaei Manu, pe strada Eminescu, la nr.1, col\u0163 cu S\u0103r\u0103riei.<\/p>\n

O putere de munca ie\u015fit\u0103 din comun, c\u0103l\u0103uzit\u0103 de pasiune \u015fi \u00eentre\u0163inut\u0103 de voin\u0163\u0103, a stat la baza form\u0103rii profesionale a lui Sorin Ullea. \u015ei-a descoperit voca\u0163ia de medievist citind \u015fi recitind operelor cronicarilor moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin \u015fi Ion Neculce, dup\u0103 ce urmase cursurile Facult\u0103\u0163ii de Litere din Ia\u015fi, apoi din Bucure\u015fti, unde studiase istoria artei cu profesorul G.Oprescu, pe l\u00e2ng\u0103 englez\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103. Forma\u0163ia de medievist \u015fi-a f\u0103cut-o \u00eens\u0103 singur, at\u00e2t teoretic c\u00e2t \u015fi practic, adic\u0103 \u00eembin\u00e2nd studiul artei bizantine \u015fi al celei vechi rom\u00e2ne\u015fti, cu documentarea direct\u0103, pe teren, la bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile din secolele XIV-XVI. O importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 a acordat \u015ftiin\u0163elor auxiliare, \u00eendeosebi studiului limbii slavone, dar \u015fi al limbilor slave moderne (rus\u0103, s\u00e2rb\u0103, bulgar\u0103), de care socotea c\u0103 un autentic medievist nu se poate lipsi. Trebuie men\u0163ionat, de asemenea, c\u0103 Sorin Ullea a fost un mare iubitor al limbii rom\u00e2ne, pe care a cinstit-o \u00een scrierile sale, fiecare fraz\u0103 fiind cizelat\u0103 cu acribie, \u00een ciuda fluen\u021bei discursului s\u0103u.<\/p>\n

\u015ei-a dedicat \u00eentreaga via\u0163\u0103 cercet\u0103rii, \u00een cadrul Institutului de Istoria Artei al Academiei Rom\u00e2ne, cu prioritate a picturii moldovene\u0219ti din secolele XV-XVI, sacrific\u00e2nd o alt\u0103 real\u0103 voca\u0163ie, pe cea de dasc\u0103l (a predat doar doi ani), dar l\u0103s\u00e2nd studen\u0163ilor s\u0103i de la Institutul de Arte Plastice \u201eN.Grigorescu\u201d o amintire pregnant\u0103, datorat\u0103 unui dar special de a \u201epovesti\u201d despre frumuse\u0163ea artei bizantine \u015fi unicitatea artei vechi a rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen cele ce urmeaz\u0103, reproducem autobiografia lui Sorin Ullea, compus\u0103 la cererea Academiei \u00een 1975, adus\u0103 la zi \u015fi pus\u0103 nou\u0103 la dispozi\u0163ie de doamna Simona Ioanovici, pentru c\u0103 textul respectiv reprezint\u0103 cea mai veridic\u0103 ilustrare a personalit\u0103\u0163ii celui care a pus bazele sectorului de art\u0103 medieval\u0103 din Institutul de Istoria Artei:<\/p>\n

\u201eM-am n\u0103scut la Ia\u015fi la 3 mai 1925.<\/em><\/strong><\/p>\n

Mi-am petrecut copil\u0103ria la Ia\u015fi. Am urmat cursul primar la \u015fcoala Spiru Haret \u00eentre anii 1931-1935, iar cursul secundar la Liceul Na\u0163ional, d\u00e2ndu-mi bacalaureatul \u00een mai 1943.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen toamna anului 1943 m-am \u00eenscris la Facultatea de Litere din Ia\u015fi. Din prim\u0103vara anului 1944 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie acela\u015fi an, am locuit la Bal\u015f \u015fi \u2013 \u00een timpul examenului \u2013 \u00een ora\u015ful Alba-Iulia, unde era evacuat\u0103 Universitatea din Ia\u015fi.<\/em><\/strong><\/p>\n

Din 1945 \u2013 tat\u0103l meu fiind numit \u015feful Cenzurii presei, func\u0163ie pe care a de\u0163inut-o p\u00e2n\u0103 \u00een 1948, c\u00e2nd a fost pensionat \u2013 m-am mutat la Bucure\u015fti. M-am transferat la facultatea de Litere din Bucure\u015fti unde am urmat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu, engleza \u015fi rom\u00e2na. Am absolvit facultatea \u00een 1948, trec\u00e2nd examenul de licen\u0163\u0103 \u00een istoria artei \u015fi filologie.<\/em><\/strong><\/p>\n

Chemat, \u00een calitate de colaborator \u015ftiin\u0163ific, de profesorul G.Oprescu, la 1 martie 1949, \u00eempreun\u0103 cu Ion Frunzetti \u015fi Mircea Popescu (\u015fefi de promo\u0163ie la 4 ani distan\u0163\u0103 fiecare), am fost primii membri ai Institutului de istoria artei. La singura sec\u0163ie a institutului, sec\u0163ia de art\u0103 modern\u0103, se studia \u00eenceputurile artei moderne rom\u00e2ne\u015fti, mai precis primele trei sferturi ale veacului al XIX-lea. Iar ca prim\u0103 activitate trebuia f\u0103cut\u0103 inventarierea operelor de art\u0103 din muzee. Nesim\u0163ind o atrac\u0163ie deosebit\u0103 pentru acest domeniu mi-am dat demisia la 31 decembrie 1950, dedic\u00e2ndu-m\u0103 \u00een \u00eentregime studiului pianului cu inten\u0163ia de a deveni profesionist, cu prec\u0103dere \u00een Bach, \u015fi \u00eentre\u0163in\u00e2ndu-m\u0103 din lec\u0163ii de limb\u0103 englez\u0103. Singura persoan\u0103 care m-a frecventat \u00een acest r\u0103stimp a fost pictorul Corneliu Baba, iubitor \u015fi el al muzicii lui Bach. Dup\u0103 aproape doi ani de munc\u0103 perseverent\u0103 am fost nevoit s\u0103 p\u0103r\u0103sesc cu mare regret pianul din cauza dificult\u0103\u0163ilor de netrecut ivite \u00een accelerarea vitezei digita\u0163iei.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen iunie 1952 am intrat ca bibliograf al C.L.D.C. (Colectura de libr\u0103rii \u015fi difuzarea c\u0103r\u0163ii). Aici, timp de mai bine de un an de zile, am studiat aprofundat, \u00een toate cele opt ore de serviciu, ba chiar \u015fi acas\u0103, marxism-leninismul, \u00een vederea organiz\u0103rii unui Cabinet de consulta\u0163ii bibliografice \u00een domeniul literaturii politice, organizare cu care fusesem \u00eens\u0103rcinat.<\/em><\/strong><\/p>\n

Recitind, \u00een 1954, vechii cronicari (Ureche, Neculce, Costin) \u015fi c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163eleg mai bine atmosfera epocii \u00een care am tr\u0103it, am \u00eenceput s\u0103 studiez lucr\u0103ri de istorie politic\u0103, social\u0103, cultural\u0103 a societ\u0103\u0163ii moldovene\u015fti din evul mediu, cu inten\u0163ia de a scrie un scenariu despre via\u0163a \u015fi moartea lui Miron Costin. \u015ei astfel, indirect, am ajuns s\u0103 m\u0103 apropii \u015fi s\u0103 m\u0103 pasionez de arta medieval\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 (pe care n-o studiasem \u00een facultate), d\u00e2ndu-mi totodat\u0103 seama c\u00e2t de vaste perspective s-ar deschide \u00een fa\u0163a celui care ar aprofunda acest fenomen din unghiul de vedere al g\u00e2ndirii; ce comori neb\u0103nuite de g\u00e2nduri \u015fi de cultur\u0103 ar putea fi scoase la lumin\u0103 \u015fi folosite pentru a dovedi, pe plan interna\u0163ional, talentele \u015fi capacitatea creatoare a poporului rom\u00e2n nu numai de la Aman \u015fi Grigorescu \u00eencoace, ci \u00eenc\u0103 din ad\u00e2nc ev mediu.<\/em><\/strong><\/p>\n

P\u0103r\u0103sind proiectul scenariului \u015fi dedic\u00e2ndu-mi toate dup\u0103-amiezile studiului artei medievale rom\u00e2ne\u015fti \u015fi artei bizantine \u015fi de tradi\u0163ie bizantin\u0103 (rus\u0103, s\u00e2rb\u0103, bulgar\u0103, armean\u0103, georgian\u0103), \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd limbile slavon\u0103 \u015fi rus\u0103 \u015fi \u00eentreprinz\u00e2nd, \u00een timpul concediilor de var\u0103, cercetarea sistematic\u0103, pe teren, a monumentelor de art\u0103 din veacurile XIV-XVI, am ajuns la descoperiri \u015fi concluzii noi care mi-au \u00eent\u0103rit hot\u0103r\u00e2rea de a continua. Mi-am dat, \u00eens\u0103, seama \u00een acela\u015fi timp c\u0103 nu voi putea aprofunda disciplinele necesare specializ\u0103rii \u00een acest domeniu at\u00e2t de complex al artei \u015fi culturii medievale, dec\u00e2t renun\u0163\u00e2nd la postul pe care \u00eel de\u0163ineam la C.L.D.C., pentru a dispune de \u00eentreaga zi de munc\u0103. De aceea, la 16 noiembrie 1955 mi-am dat demisia de la C.L.D.C. \u00cen felul acesta am \u00eenregistrat, \u00eentr-un timp relativ scurt, progrese considerabile \u00een specializarea mea \u00een domeniul bizantinisticii, reu\u015find totodat\u0103 s\u0103 predau spre publicare \u00een prim\u0103vara anului 1957, prima mea lucrare: Gavril ieromonahul, autorul frescelor de la B\u0103line\u015fti. Introducere la studiul picturii moldovene\u015fti din vremea lui \u015etefan cel Mare, urmat\u0103 de alte dou\u0103 studii ap\u0103rute \u00een 1959.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ca urmare a acestei activit\u0103\u0163i, \u00een octombrie 1959 am fost solicitat s\u0103 colaborez la redactarea Tratatului de istoria artei a Rom\u00e2niei ca autor al capitolelor privitoare la arhitectura \u015fi pictura medieval\u0103 moldoveneasc\u0103. (Ulterior, av\u00e2nd \u00een vedere propor\u0163iile tratatului, am renun\u0163at \u00een cadrul unei \u015fedin\u0163e colective a sectorului, la arhitectur\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd numai cu redactarea capitolelor de pictur\u0103.) Din octombrie 1959 p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1961 am lucrat ca colaborator extern; din iunie 1961 p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1962 am lucrat ca documentarist principal; \u00een septembrie 1962, \u00een urma unui examen, am fost avansat cercet\u0103tor, iar \u00een octombrie 1965 \u2013 cercet\u0103tor principal. \u00cen 1968 mi s-a \u00eencredin\u0163at conducerea Sectorului de istoria artei bizantine, atunci \u00eenfiin\u0163at. \u00cen 1969 sectorul a c\u0103p\u0103tat denumirea de Sectorul de art\u0103 bizantin\u0103 \u015fi a Orientului cre\u015ftin. \u00cen 1973, odat\u0103 cu reorganizarea institutului s-a desfiin\u0163at \u015fi sectorul.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen Institut mi-am continuat cercet\u0103rile \u00een acelea\u015fi probleme de baz\u0103 care m\u0103 preocupaser\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci: contribu\u0163ia poporului rom\u00e2n din evul mediu la cultura universal\u0103 \u015fi chestiunea \u015fcolilor na\u0163ionale de art\u0103 ale Orientului cre\u015ftin. Am publicat, pe de o parte, lucr\u0103ri privitoare la descoperiri de nume de arti\u015fti moldoveni medievali \u015fi la dat\u0103ri de monumente, utile pentru reconstituirea cronologiei \u015fi deci a dezvolt\u0103rii istorice a artei medievale rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, pe de alt\u0103 parte, lucr\u0103ri de interpretare ideologic\u0103 sau estetic\u0103 precum Originea \u015fi semnifica\u0163ia ideologic\u0103 a picturii exterioare moldovene\u015fti sau Gavril Uric, primul artist rom\u00e2n cunoscut.<\/em><\/strong><\/p>\n

La propunerea direc\u0163iei Institutului am fost trimis la Academie \u00een c\u0103l\u0103torii de studii \u00een Bulgaria (1962 \u015fi 1964 \u2013 c\u00e2te o lun\u0103 de zile), \u00een Rusia (\u00een 1965 trei luni \u015fi jum\u0103tate \u015fi \u00een 1979 o lun\u0103), \u00een Anglia (1965 \u2013 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi 1986 \u2013 o lun\u0103 jum\u0103tate), \u00een Jugoslavia (1967 \u2013 o lun\u0103 \u015fi 10 zile), \u00een Grecia (la Salonic mi se spunea \u201eOmul cu scara\u201d), Athos \u015fi Constantinopol (1968 \u2013 \u015fase luni), \u00een Italia (1974 \u2013 de dou\u0103 ori), \u00een Germania \u015fi \u00een Fran\u0163a cu burs\u0103 DAAD (1988 \u2013 dou\u0103 luni).<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen amintitele deplas\u0103ri am cercetat majoritatea monumentelor semnificative de art\u0103 medieval\u0103 din Bulgaria (circa 35), din Rusia (circa 50), din Armenia (circa 50), din Georgia (circa 45), din Jugoslavia (circa 40), precum \u015fi din Italia (circa 20, \u00een Vene\u0163ia, Padova, Castelseprio, Roma, Sicilia), din Anglia (circa 25), din Germania (circa 30), din Fran\u0163a (circa 20). Ca urmare, pot spune c\u0103 am ajuns la o vedere destul de clar\u0103 asupra specificului fiec\u0103rei \u0163\u0103ri vizitate din punctul de vedere al meseriei mele: arta bizantin\u0103 \u015fi \u015fcolile na\u0163ionale de tradi\u0163ie bizantin\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen \u0163ar\u0103, la solicitarea Comitetului de Stat pentru Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 (Ministerul Culturii), am f\u0103cut parte, \u00een prim\u0103vara anului 1965, din comisia de organizare a Expozi\u0163iei de art\u0103 medieval\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Anglia \u015fi am alc\u0103tuit textul introductiv al catalogului respectiv, iar \u00een cursul lunii octombrie a aceluia\u015fi an am f\u0103cut o c\u0103l\u0103torie de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een Anglia unde am organizat aceast\u0103 expozi\u0163ie la Cardiff. La rug\u0103mintea direc\u0163iei Muzeului Na\u0163ional al \u0162\u0103rii Galilor am \u0163inut, liber, o conferin\u0163\u0103 de 50 de minute asupra artei medievale rom\u00e2ne\u015fti, urmat\u0103 de \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri. Conferin\u0163a s-a bucurat de o primire foarte cald\u0103 \u015fi a avut ca tem\u0103 \u201eContribu\u0163ii majore ale poporului rom\u00e2n din evul mediu la arta universal\u0103\u201d. Cu prilejul \u015federii \u00een Anglia am vizitat \u015fi c\u00e2teva monumente importante de arhitectur\u0103 romanic\u0103 \u015fi gotic\u0103, precum \u015fi marile muzee din Londra.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen anii 1965-1966 am predat la Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu istoria artei medievale rom\u00e2ne\u015fti, iar \u00een anii 1966-1967 am predat istoria artei medievale a Orientului cre\u015ftin. Din cauza timpului considerabil pe care mi-l lua preg\u0103tirea cursurilor \u015fi seminariile , am p\u0103r\u0103sit, cu mult regret, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pentru a m\u0103 consacra \u00een exclusivitate muncii de cercetare.<\/em><\/strong><\/p>\n

Am participat \u00een calitate de delegat oficial al Academiei la Congresul de studii veneto-orientale de la Vene\u0163ia, iunie 1968, prelungindu-mi cu aceast\u0103 ocazie \u015federea \u00een Italia cu \u00eenc\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen anii \u201960-\u201970, la solicitarea Mitropoliei Moldovei \u015fi a direc\u0163iei Universit\u0103\u0163ii populare am \u0163inut c\u00e2\u0163iva ani la r\u00e2nd cicluri de lec\u0163ii la Suceava (cu explica\u0163ii la monumentele respective) corpului de ghizi (muzeografi \u015fi profesori din regiune) care prezentau vizitatorilor rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini monumentele medievale moldovene\u015fti.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen 1974, la invita\u0163ia Universit\u0103\u0163ii din Padova, am \u0163inut un seminar cu studen\u0163ii pe tema: \u201eMarile probleme ale culturii artistice bizantine\u201d. A fost un seminar de principii \u015fi aplica\u0163ii \u00een care mi-am expus metodele de investigare a culturii medievale.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cemi permit s\u0103 ar\u0103t, \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 unele dintre studiile mele s-au bucurat de aprecieri elogioase din partea unor speciali\u015fti de mare autoritate, at\u00e2t rom\u00e2ni, c\u00e2t \u015fi str\u0103ini.<\/em><\/strong><\/p>\n

Cunosc urm\u0103toarele limbi str\u0103ine: englez\u0103, francez\u0103, italian\u0103, german\u0103, rus\u0103, bulgar\u0103, s\u00e2rb\u0103, polon\u0103, slavon\u0103, latin\u0103 \u015fi greac\u0103 modern\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la primul articol publicat \u00een 1959 \u2013 Portretul funerar al lui Ion \u2013 un fiu necunoscut al lui Petru Rare\u015f \u2013 \u015fi datarea ansamblului de pictur\u0103 de la Probota[5]<\/strong><\/em> \u2013 Sorin Ullea \u015fi-a \u00eendreptat aten\u0163ia asupra picturii din bisericile vechi moldovene\u015fti din vremea lui \u015etefan cel Mare \u015fi Petru Rare\u015f, reconsider\u00e2nd cercet\u0103rile anterioare ale lui I.D.\u015etef\u0103nescu, Paul Henry, Teodora Voinescu, Maria Ana Musicescu, Virgil V\u0103t\u0103\u015fianu. Apel\u00e2nd la argumente de ordin istoric, deduse din analiza tablourilor votive \u2013 cum este cazul bisericilor de la Probota, Sucevi\u0163a, Dobrov\u0103\u0163, Sf.Nicolae \u2013 Dorohoi \u015fi Sf.Gheorghe \u2013 Suceava \u2013 coroborate cu descifrarea unor inscrip\u0163ii inedite ori corectarea altor inscrip\u0163ii cunoscute \u015fi cu analizele iconografice \u015fi stilistice, Sorin Ullea a stabilit o cronologie a picturii moldovene\u015fti din secolele XV-XVI, pe care a sus\u0163inut-o cu consecven\u0163\u0103 \u015fi persuasiune: Dolhe\u015ftii Mari \u2013 ante 1481, P\u0103tr\u0103u\u0163i \u015fi, probabil, Mili\u015f\u0103u\u0163i \u2013 1487, Vorone\u0163 \u015fi Sf.Ilie Suceava \u2013 1488, B\u0103line\u015fti \u2013 1493, Pop\u0103u\u0163i \u2013 1497, Lujeni \u015fi biserica Bogdana din R\u0103d\u0103u\u0163i \u2013 epoc\u0103 \u015etefan cel Mare[6]; biserica Sf.Nicolae Dorohoi \u2013 1522-1525[7], Dobrov\u0103\u0163 \u2013 1529[8], biserica Sf.Gheorghe a palatului domnesc de la H\u00e2rl\u0103u \u2013 1530[9], Probota \u2013 1532[10], biserica Sf.Gheorghe Suceava \u2013 1534[11], Humor \u2013 1535[12], Moldovi\u0163a \u2013 1537, Baia \u2013 1535-1538, Sf. Dumitru Suceava \u2013 1536-1538[13], Arbore \u2013 1541[14], R\u00e2\u015fca \u2013 1552[15], paraclisul m\u0103n\u0103stirii Bistri\u0163a Neam\u0163, pridvorul \u015fi exonartexul bisericii m\u0103n\u0103stirii Neam\u0163 \u2013 1551-1552[16], Sucevi\u0163a \u2013 1601[17], Roman \u2013 post 1601[18], Dragomirna \u2013 \u00eenainte de 1609[19]. Ultima sa lucrare \u2013 \u00cencheierea cronologiei picturii moldovene\u015fti din secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de pictur\u0103 de la P\u0103rh\u0103u\u0163i \u015fi Arbure<\/em> \u2013 urm\u0103re\u015fte aceea\u015fi tem\u0103, pe care autorul a dorit s-o duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n

Asemenea problemei cronologiei, \u015fi direct legat\u0103 de ea, tema \u015fcolii moldovene\u015fti de pictur\u0103 a reprezentat pentru Sorin Ullea un subiect pe care l-a cercetat cu pasiune de-a lungul vie\u0163ii. A considerat opera lui Gavril Uric emblematic\u0103 pentru perioada de formare a \u015fcolii moldovene\u015fti de pictur\u0103 \u015fi a afirmat c\u0103, \u00een timpul lui Alexandru cel Bun, au fost asimilate tr\u0103s\u0103turile definitorii ale picturii bizantine, paleologe-constantinopolitane, care au stat la baza form\u0103rii stilului moldovenesc: \u201eelegan\u0163a elenistic\u0103 a formelor\u201d \u015fi \u201earmonioasa propor\u0163ionare a corpului omenesc sub drapajul ve\u015fm\u00e2ntului grec\u201d[20]. S-a ajuns, astfel, ca \u00een vremea lui \u015etefan cel Mare s\u0103 se poat\u0103 vorbi despre pictura din Moldova ca despre \u201eun fenomen matur, deplin cristalizat\u201d[21], care a atins apogeul \u00een secolul al XVI-lea, \u00een timpul lui Petru Rare\u015f.<\/p>\n

De importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru caracterizarea \u015fcolii moldovene\u015fti de pictur\u0103 s-au dovedit a fi analizele stilistice \u015fi compozi\u0163ionale ale ansamblurilor din veacurile XV-XVI, concluziile la care a ajuns autorul fiind \u00eensu\u015fite \u015fi de al\u0163i medievi\u015fti. Astfel, Sorin Ullea a observat c\u0103 p\u00e2n\u0103 la pictura de la B\u0103line\u015fti, temele iconografice se desf\u0103\u015furau \u00een cadre de sine st\u0103t\u0103toare, situa\u0163ie modificat\u0103 de Gavril ieromonahul, autorul frescelor de la B\u0103line\u015fti, pictor care a introdus \u00een Moldova reprezentarea \u00een friz\u0103 a \u201ediscursului\u201d iconografic, modalitate compozi\u0163ional\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 deja \u00een pictura bizantin\u0103 \u015fi s\u00e2rbeasc\u0103 din secolul al XIV-lea[22]. Sistemul reprezent\u0103rii \u00een friz\u0103 a favorizat amplificarea registrelor (\u00eendeosebi cel al Patimilor<\/em>) \u015fi a personajelor, fenomen petrecut propor\u0163ional cu cre\u015fterea \u00een \u00een\u0103l\u0163ime a bisericilor[23], ceea ce a conferit monumentalitate ansamblurilor din prima jum\u0103tate a secolului al XVI-lea. Odat\u0103 cu pictura de la R\u00e2\u015fca (1552)[24], se revine la sistemul compartiment\u0103rii scenelor, ceea ce marcheaz\u0103 un proces \u201einvers, de diminuare a registrelor \u015fi personajelor, \u00een ciuda dimensiunilor constant mari ale monumentelor arhitecturii\u201d, considerat de autor \u201eun proces de disociere a picturii de arhitectur\u0103, un proces care va duce la decaden\u0163a picturii monumentale moldovene\u015fti\u2026\u201d[25].<\/p>\n

Sorin Ullea a pledat cu mult\u0103 pasiune pentru talentul pictorilor rom\u00e2ni, \u00eencep\u00e2nd cu Gavril Uric, a c\u0103rui oper\u0103 a analizat-o \u00een dou\u0103 studii[26], \u015fi continu\u00e2nd cu Gavril ieromonahul, de la B\u0103line\u015fti, chiar de el descoperit[27], cu autorul frescelor de la Umor, identificat \u2013 \u00een persoana osta\u015fului ce se av\u00e2nt\u0103 spre cetatea asediat\u0103 din compozi\u0163ia Asediul Constantinopolului<\/em> \u2013 cu Toma de la Suceava, zugravul de curte al lui Petru Rare\u015f[28], cu Drago\u015f Coman, autorul ansamblului de la Arbore[29], cu Stamatellos Kotronas din Zakinthos \u2013 pictorul grec ales de episcopul Macarie s\u0103 picteze R\u00e2\u015fca, \u00een \u201espiritul metafizic, ascetic al monahismului de la Muntele Athos\u201d[30], cu cei patru zugravi ai Dragomirnei \u2013 popa Cr\u0103ciun, M\u0103tie\u015f, popa Ignat \u015fi Gligorie \u2013 ale c\u0103ror semn\u0103turi le-a descoperit dup\u0103 o c\u0103utare asidu\u0103 \u00een altarul bisericii[31], \u00een sf\u00e2r\u015fit, asimil\u00e2nd pe \u015etefan de la Densu\u015f \u015fcolii moldovene\u015fti de pictur\u0103 din vremea lui Alexandru cel Bun[32].<\/p>\n

Dar poate c\u0103 cea mai reprezentativ\u0103 lucrare pentru modul de g\u00e2ndire a lui Sorin Ullea, av\u00e2nd reflexe \u015fi \u00een alte studii ale sale, a fost cea \u00eenchinat\u0103 semnifica\u0163iei picturii exterioare a bisericilor moldovene\u015fti din vremea lui Petru Rare\u015f[33]. Autorul sus\u0163inea c\u0103 pictura exterioar\u0103 din Moldova a ap\u0103rut \u00een 1530 la biserica Sf. Gheorghe din H\u00e2rl\u0103u, din ini\u0163iativa lui Petru Rare\u015f, \u015fi c\u0103 ea inten\u0163iona s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze o vast\u0103 Rug\u0103ciune pentru victoria Moldovei asupra tuturor du\u015fmanilor \u0163\u0103rii. Programul iconografic constituit la H\u00e2rl\u0103u fusese \u00eens\u0103 prefigurat \u2013 a sus\u0163inut S. Ullea, \u00een continuare \u2013 de unele teme introduse \u00een programul picturii Dobrov\u0103\u0163ului, precum ilustrarea strofei introductive \u201eAp\u0103r\u0103toare Doamn\u0103\u201d a Imnului Acatist \u00een pronaos, tema \u201eDeisis imperial\u0103\u201d \u2013 deasupra intr\u0103rii \u00een naos \u015fi sinaxarul din gropni\u0163a Dobrov\u0103\u0163ului, interpretat ca rug\u0103ciune comun\u0103 a tuturor sfin\u0163ilor pentru m\u00e2ntuirea poporului moldovenesc, rug\u0103ciune binecuv\u00e2ntat\u0103 de prezen\u0163a Treimii din calota gropni\u0163ei[34].<\/p>\n

Cel ales de voievod pentru a compune iconografia acestei impresionante Rug\u0103ciuni a fost c\u0103lug\u0103rul Macarie, cronicarul, considerat de autor \u201ecel mai mare teolog al vremii\u201d[35], r\u0103spl\u0103tit de Rare\u015f cu demnitatea de episcop de Roman, \u015fi c\u0103ruia S. Ullea i-a \u00eenchinat unul dintre cele mai pasionante studii ale sale[36]. Admirabila pledoarie \u00een favoarea personalit\u0103\u0163ii episcopului Macarie a determinat \u015fi al\u0163i medievi\u015fti s\u0103 continue linia deschis\u0103 de Sorin Ullea \u00een aprecierea contribu\u0163iei cronicarului la constituirea programelor iconografice ale bisericilor moldovene\u015fti.<\/p>\n

Cercet\u0103rile lui Sorin Ullea au vizat, de asemenea, picturile din Transilvania, de la Ribi\u0163a \u015fi Densu\u015f \u2013 autorul consider\u00e2nd c\u0103 pictura de la Ribi\u0163a \u201ederiv\u0103 direct din \u015fcoala transilvan\u0103 comnen\u0103 de origine constantinopolitan\u0103 aulic\u0103\u201d[37] -, pictura bizantin\u0103 din perioada comnen\u0103 din sudul peninsulei italice[38], precum \u015fi arhitectura bizantin\u0103 \u015fi cea din Moldova[39].<\/p>\n

Spa\u0163iul rezervat acestei evoc\u0103ri nu ne permite o analiz\u0103 mai detaliat\u0103 a importantelor contribu\u0163ii aduse de Sorin Ullea la evolu\u0163ia cunoa\u015fterii artei medievale rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u00eendeosebi a picturii din Moldova. Autorii au dorit s\u0103 aduc\u0103 un ales omagiu \u00eenainta\u015fului lor, a c\u0103rui oper\u0103, izvor\u00e2t\u0103 dintr-o admira\u0163ie \u015fi dragoste ne\u0163\u0103rmurite pentru spiritul artistic al rom\u00e2nilor, va constitui \u00eentotdeauna un reper \u00een studiul medievi\u015ftilor.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Sectorul de art\u0103 medieval\u0103\u00a0al Institutului de Istoria Artei \u201eG. Oprescu\u201d\u00a0al\u00a0 Academiei Rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n

\n

\n
\n
\n
[1] Dup\u0103 propria afirma\u021bie, Sorin Ullea a fost nevoit, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, s\u0103-\u0219i semneze numele cu un singur \u201el\u201d, de\u0219i membrii familiei \u00eel scriau cu dublu \u201el\u201d, pentru a evita asocia\u021bia cu \u201eunii membrii proscri\u0219i ai familiei\u201d (Arhanghelul de la Ribi<\/em>\u021b<\/em>a<\/em>, Bucure\u0219ti.2001, p.6)<\/address>\n<\/div>\n
[2] A se vedea informa\u021biile referitoare la familia Stoika \u0219i la ramura sa moldoveneasc\u0103 la Mihai Sorin R\u0103dulescu, O genealogie neb\u0103nuit\u0103: Lucre<\/em>\u021b<\/em>iu P\u0103tr\u0103<\/em>\u0219<\/em>canu, <\/em>\u00een Revista Istorie <\/em>\u0219<\/em>i Civiliza<\/em>\u021b<\/em>ie<\/em>, nr.1\/2009.<\/address>\n
[3] Ibidem.<\/em><\/address>\n
[4] Constantin Mano, Documente din secolele XVI-XIX privitoare la familia Mano,<\/em>Bucure\u0219ti, 1907, p.XXIV.<\/address>\n
[5] Pentru datele complete ale men\u021biunilor bibliografice din text, a se vedea BIBLIOGRAFIA anexat\u0103 prezentului articol<\/address>\n
[6] Vezi Istoria artelor plastice<\/em>, vol.I, p.348-355<\/address>\n
[7] Datarea ansamblului de pictur\u0103 de la Sf.Nicolae-Dorohoi<\/em><\/address>\n
[8] Datarea ansamblului de pictur\u0103 de la Dobrov\u0103<\/em>\u021b<\/em>.<\/em><\/address>\n
[9] Portretul funerar al lui Ion,<\/em> p.69; Istoria artelor plastice<\/em>, vol.I, p.362<\/address>\n
[10] Portretul funerar al lui Ion.<\/em><\/address>\n
[11] Datarea frescelor bisericii mitropolitane Sf.Gheorghe din Suceava<\/em><\/address>\n
[12] Istoria artelor plastice<\/em>, vol.I, p.364.<\/address>\n
[13] Pentru cele trei din urm\u0103, vezi Datarea frescelor bisericii mitropolitane Sf.Gheorghe din Suceava<\/em>, p.228<\/address>\n
[14] Portretul funerar al lui Ion<\/em>, p.65, n. 3; Istoria artelor plastice<\/em>, vol.I, p.356.<\/address>\n
[15] Datarea ansamblului de pictur\u0103 de la R\u00e2<\/em>\u0219<\/em>ca; O surprinz\u0103toare personalitate<\/em>, p.14<\/address>\n
[16] O surprinz\u0103toare personalitate<\/em>, p.14<\/address>\n
[17] Datarea ansamblului de pictur\u0103 de la Sucevi<\/em>\u021b<\/em>a [1961]<\/em>, republicat \u00een 2006.<\/address>\n
[18] Istoria artelor plastice<\/em>, vol.II, p.134, 137.<\/address>\n
[19] Ibidem<\/em>, p.137.<\/address>\n
[20] Gavril Uric, primul artist rom\u00e2n cunoscut<\/em>, p.244.<\/address>\n
[21] Autorul ansamblului de pictur\u0103 de la R\u00e2<\/em>\u0219<\/em>ca<\/em>, p.170<\/address>\n
[22] Gavril Ieromonahul, autorul frescelor de la B\u0103line<\/em>\u0219<\/em>ti<\/em>, p.433.<\/address>\n
[23] Ibidem<\/em>, p.429.<\/address>\n
[24] Un peintre grec en Moldavie au XVle si\u00e8cle: Stamat\u00e9los Kotronas<\/em>, p.24.<\/address>\n
[25] Gavril Ieromonahul, autorul frescelor de la B\u0103line<\/em>\u0219<\/em>ti, <\/em>p.429.<\/address>\n
[26] Gavril Uric, primul artist rom\u00e2n cunoscut<\/em> \u0219i Gavril Uric. Studiu paleografic<\/em>, lucrare pentru elaborarea c\u0103reia Sorin Ullea s-a specializat timp de trei ani \u00een paleografie; rezultatele cercet\u0103rii i-au prilejuit autorului reale satisfac\u021bii profesionale.<\/address>\n
[27] Gavril Ieromonahul, autorul frescelor de la B\u0103line<\/em>\u0219<\/em>ti<\/em>.<\/address>\n
[28] Originea <\/em>\u0219<\/em>i semnifica<\/em>\u021b<\/em>ia ideologic\u0103 a picturii exterioare moldovene<\/em>\u0219<\/em>ti <\/em>(I), p.72.<\/address>\n
[29] Portretul funerar al lui Ion<\/em>, p.65, n. 3.<\/address>\n
[30] Un peintre grec en Moldavie au XVle si\u00e8cle: Stamat\u00e9los Kotronas<\/em>, p.24<\/address>\n
[31] Autorii ansamblului de pictur\u0103 de la Dragomirna.<\/em><\/address>\n
[32] Arhanghelul de la Ribi<\/em>\u021b<\/em>a<\/em>, p. 135-141.<\/address>\n
[33] Originea <\/em>\u0219<\/em>i semnifica<\/em>\u021b<\/em>ia ideologic\u0103 a picturii exterioare moldovene<\/em>\u0219<\/em>ti<\/em> (I-II), La peinture ext\u00e9rieure moldave: o\u00f9, quand et comment est-elle apparue, Rug\u0103ciune a lui Petru Rare<\/em>\u0219<\/em> <\/em>\u0219<\/em>i Treimea.<\/em> Pentru aceast\u0103 contribu\u021bie a sa, Sorin Ullea a fost men\u021bionat \u00een Encyclopaedia Universalis France<\/em>, vol.14, 1972, Paris, p.468-469, 471.<\/address>\n
[34] Rug\u0103ciune a lui Petru Rare<\/em>\u0219<\/em> <\/em>\u0219<\/em>i Treimea.<\/em><\/address>\n
[35] Ibidem.<\/em><\/address>\n
[36] O surprinz\u0103toare personalitate\u2026<\/em><\/address>\n
[37] Arhanghelul de la Ribi<\/em>\u021b<\/em>a\u2026<\/em>, p.97<\/address>\n
[38]Mesajul lui Roger al II-lea \u00een mozaicurile de la Cefal\u00f9.<\/em><\/address>\n
\n
[39] The Interior Space of Hagia Sophia at Constantinople <\/em>\u0219i Prima biseric\u0103 a m\u0103n\u0103stirii Putna.<\/em><\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
http:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/2012\/02\/07\/sorin-ullea-5\/<\/a><\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
http:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/2012\/03\/12\/emilia-tutuianu-sorin-ullea-profesorul\/<\/a><\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
http:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/2012\/02\/04\/2954\/<\/a><\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
http:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/2012\/01\/27\/sorin-ullea\/<\/a><\/address>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorin Ullea[1] a fost \u201eo personalitate surprinz\u0103toare\u201d \u2013 se poate spune, parafraz\u00e2nd titlul unuia dintre cele mai cunoscute studii ale [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11062","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11062","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11062"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11062\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11067,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11062\/revisions\/11067"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11062"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11062"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11062"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}