{"id":11086,"date":"2013-03-11T08:39:54","date_gmt":"2013-03-11T08:39:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11086"},"modified":"2013-03-11T08:39:54","modified_gmt":"2013-03-11T08:39:54","slug":"intelectualul-si-cultura-in-lumea-secularizata-ultimul-articol-scris-de-zoe-dumitrescu-%e2%80%93-busulenga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/11\/intelectualul-si-cultura-in-lumea-secularizata-ultimul-articol-scris-de-zoe-dumitrescu-%e2%80%93-busulenga\/","title":{"rendered":"Intelectualul \u015fi cultura \u00een lumea secularizat\u0103-ultimul articol scris de Zoe Dumitrescu \u2013 Bu\u015fulenga"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>
\n<\/strong><\/p>\n

“Prin anii \u201820-\u201930 ai copil\u0103riei \u015fi adolescen\u0163ei mele se vorbea mult despre o carte a lui Julien Benda, La Trahison des clercs. Se discuta cu aprindere rolul, misiunea intelectualului \u00een societate, \u015fi opiniile contradictorii se ciocneau. Unii sus\u0163ineau cu pasiune retragerea \u015fi men\u0163inerea \u00een faimosul turn de filde\u015f (la tour d\u2019ivoire), al\u0163ii cereau imperios implicarea \u00een via\u0163a public\u0103.<\/strong>
\nEra dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, \u015fi pricina disputei se afla \u00een apari\u0163ia curentelor moderniste, fa\u0163\u0103 de care atitudinile intelectualilor erau diferite. \u00cen general, marile conflagra\u0163ii dau na\u015ftere la mentalit\u0103\u0163i noi, provoac\u0103 zguduiri \u00een structurile sociale \u015fi politice \u015fimodific\u0103ri \u00een Weltanschaung-ul intelectualilor. Probabil c\u0103 ascu\u0163irea instinctului de conservare face s\u0103 sporeasc\u0103 setea de via\u0163\u0103 material\u0103 \u00een dauna celei spirituale. Pu\u0163ini sunt aceia care, n\u0103zuind mai intens spre absolut, se izoleaz\u0103 c\u0103ut\u00e2nd lini\u015ftea duhului. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat cu modernismul atunci, a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial cu postmodernismul. Dar spre deosebire de modernism care, cu prec\u0103dere se aplic\u0103 sau se exprim\u0103 prin muta\u0163ii \u00een limbajul artelor (vezi Dedaismul, Futurismul, Lettrismul etc.), postmodernismul se extinde, ajung\u00e2nd s\u0103 cuprind\u0103 toate aspectele vie\u0163ii \u015fi impun\u00e2ndu-se prin mijloacele politice interna\u0163ionale. Ceea ce predic\u0103 este o solidaritate nu numai interna\u0163ional\u0103, c\u0103ci na\u0163iunea este supus\u0103 desfiin\u0163\u0103rii, ci planetar\u0103. Dar ce fel de solidaritate va fi aceasta? Oare cea a iubirii semenului, poruncit\u0103 de M\u00e2ntuitorul Hristos \u015fi pe care Biserica o promoveaz\u0103? Mi se pare a vedea profil\u00e2ndu-se mai degrab\u0103 o solidaritate \u00een diferen\u0163e fa\u0163\u0103 de cel pe care Nietzsche \u00eel numea departele nostru.C\u0103ci, proiectul a ceea ce se cheam\u0103 globalizare se \u00eentemeiaz\u0103 nu pe valorile nobile ale culturilor tradi\u0163ionale, care \u00eencepeau cu religia \u015fi filosofia, ci pe valorile utilitare ale civiliza\u0163iei, care sporesc egoismul p\u00e2n\u0103 la ultimele consecin\u0163e, at\u00e2t \u00een g\u00e2ndire, c\u00e2t \u015fi \u00een ac\u0163iune. Cultura pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 o edifice, \u201ef\u0103c\u0103torii\u201d globaliz\u0103rii se sprijin\u0103 tocmai pe aceste valori ale vie\u0163ii practice \u015fi e departe de ceea ce sus\u0163in ei a fi, adic\u0103 o sintez\u0103 a culturilor na\u0163ionale, \u00een realitate ignorate cu totul \u015fi menite pieirii. Iar drama, care abia a \u00eenceput, este mai cu seam\u0103 a popoarelor mici, cu frumoase identit\u0103\u0163i culturale \u015fi care, puse \u00een fa\u0163a unei a\u015fa-zise superculturi globale, \u00eencep a pierde treptat pre\u0163ioasele valori ale istoriei \u015fi culturii proprii \u015fi alearg\u0103 dup\u0103 mode \u015fi modele str\u0103ine de fiin\u0163a lor. Masele sunt, fire\u015fte, atrase de via\u0163a de pl\u0103ceri f\u0103r\u0103 stavil\u0103 ce li se ofer\u0103 \u00een numele unei libert\u0103\u0163i absolute (nu departe de libertinaj) \u015fi nu mai sunt atente la demolarea sc\u0103rii de valori, care men\u0163ine omul \u00een calitatea sa de creatur\u0103 a lui Dumnezeu. Au ap\u0103rut, de altfel, doctrine care consfin\u0163esc sau fundamenteaz\u0103 noua \u201eviziune\u201d despre lume \u015fi om, ca New Age-ul american, de pild\u0103. Abolind trecutul, aceast\u0103 \u201eera nou\u0103\u201d exalt\u0103 prezentul ca singur\u0103 dimensiune a timpului, izgonind pe Dumnezeu din Crea\u0163ie \u015fi lu\u00e2nd omului demnitatea de f\u0103ptur\u0103 a Logosului Divin.<\/strong>
\nDe altfel, mi-am permis s\u0103 spun \u00een repetate r\u00e2nduri, c\u0103 lupta dintre carte \u015fi televizor mi se pare a se cristaliza \u00een elementele materiale, cuv\u00e2ntul scris \u015fi ziditor al min\u0163ii \u015fi imaginea fugitiv\u0103, r\u0103v\u0103\u015fitoare de min\u0163i, lupta dintre expresia Logosului \u015fi cea a vr\u0103jma\u015fului s\u0103u. De aceea m\u0103rturisesc \u00eentotdeauna apartenen\u0163a mea la Galaxia Gutenberg, adic\u0103 la lumea Cuv\u00e2ntului, \u015fi refuzul de a accepta galaxia televizorului \u015fi internetului. Acestea din urm\u0103 au devenit, de fapt, arma num\u0103rul unu a globaliz\u0103rii, care-l scot pe om din starea sa normal\u0103 de fiin\u0163\u0103 g\u00e2nditoare \u015fi con\u015ftient\u0103 de originea sa divin\u0103. \u015ei cum au cucerit majoritatea min\u0163ilor contemporane \u015fi, din nefericire, \u015fi pe acelea ale copiilor, au devenit \u00een mare m\u0103sur\u0103 o \u015fcoal\u0103 a r\u0103ului. Filmele care se dau \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu predilec\u0163ie crime, scene erotice, scene de groaz\u0103. Auzim despre copii care ucid, \u201efiindc\u0103 a\u015fa au v\u0103zut la televizor\u201d. Via\u0163a omului a devenit f\u0103r\u0103 pre\u0163, fiindc\u0103 nu \u00eei mai \u00eenva\u0163\u0103 nimeni despre omul f\u0103cut dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu. Ba dimpotriv\u0103, Dumnezeu \u00censu\u015fi este def\u0103imat \u015fi supus la blasfemii. Nu \u015ftiu dac\u0103 a\u0163i v\u0103zut cum \u00een Vinerea Mare, pe postul TV, fost Pax, actualmente Senso, a fost difuzat un film a\u015fa-zis \u201edocumentar\u201d despre via\u0163a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos. Nu pot s\u0103 rostesc ceea ce spunea, contest\u00e2ndu-se dumnezeirea Lui, adev\u0103rul Evangheliilor \u015fi al altor lucruri. Secularizarea spore\u015fte \u015fi prin astfel de ini\u0163iative cumplite, pornite din impulsuri luciferice, cum este \u015fi traducerea c\u0103r\u0163ii americanului Dan Brown, oper\u00e2nd \u00een acela\u015fi sens contestarea divinit\u0103\u0163ii M\u00e2ntuitorului. \u015ei nimeni nu se alarmeaz\u0103. \u00cen \u0163ara noastr\u0103 at\u00e2t de credincioas\u0103 \u00een tradi\u0163ia Ortodoxiei ei, pe care nu au putut-o desfiin\u0163a nici 45 de ani de ateism, opereaz\u0103 ast\u0103zi influen\u0163e venite dinspre \u0163\u0103rile care opereaz\u0103 globalizarea. Departe de a ajuta la formarea intelectualilor, mass-media \u00eei deformeaz\u0103 \u015fi prin limb\u0103, folosit\u0103 adesea impropriu, eronat, de c\u0103tre persoane f\u0103r\u0103 preg\u0103tire necesar\u0103.<\/strong>
\nDin nefericire, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul sufer\u0103 de pe urma imit\u0103rii modelelor str\u0103ine. Dintre materiile de studiu, dispar sau scad cu totul \u00een importan\u0163\u0103 cele umaniste: limba, literatura, istoria, filosofia etc., peste tot se cultiv\u0103 cele legate de interesele societ\u0103\u0163ii de consum: finan\u0163ele, comer\u0163ul, informatica, tehnologiile etc. Metodele de predare \u015fi examinare s-au modificat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t rezultatele de la faimoasele grile sunt deprimante de-a dreptul. Se pare, dup\u0103 statistici, c\u0103 la ultimele examene de bacalaureat \u015fi capacitate au promovat doar 30% din candida\u0163i, ceea ce ofer\u0103 o imagine dureroas\u0103 a viitorilor intelectuali ai \u0163\u0103rii.<\/strong>
\nAm fost ferici\u0163i noi, profesorii b\u0103tr\u00e2ni, c\u00e2nd s-a reintrodus Religia \u00een \u015fcoli, av\u00e2nd convingerea c\u0103 \u015fi pe calea aceasta se va perpetua credin\u0163a str\u0103bun\u0103, \u015fcoala devenind un adjuvant al Bisericii, restabilind astfel echilibrul \u00een tabla de valori a neamului nostru.<\/strong>
\nDar, pe de alt\u0103 parte, afl\u0103m cu stupoare despre introducerea unei materii \u201eeducative\u201d, c\u0103reia nu-i rostesc numele, menite, zice-se, s\u0103-i fereasc\u0103 pe tineri de primejdiile care \u00eei a\u015fteapt\u0103 \u00een via\u0163a lor fizic\u0103. \u015ei de la \u015fapte-opt ani, copii sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i lucruri cu totul nepotrivite v\u00e2rstei \u015fi cur\u0103\u0163iei lor, fiindc\u0103 inocen\u0163a \u00eenvins\u0103 de curiozitate va intra \u00eentr-un univers insidios, cu at\u00e2t mai periculos cu c\u00e2t e prezentat ca foarte util pentru abordarea \u201evie\u0163ii\u201d. Au \u015fi \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 ecouri ale unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nefaste petrecute \u00eentre copii de 10, 12 \u015fi 14 ani. \u015ei avem aprehensiunea orient\u0103rii interesului tinerilor c\u0103tre aceste date care pot duce la preocup\u0103ri inferioare, nocive \u00een acela\u015fi timp pentru trup, pentru moral\u0103, intelect \u015fi spirit. Doar o catehez\u0103 extraordinar de bine condus\u0103 va putea combate efectele acestei erori,ale c\u0103rei urm\u0103ri ar putea ajunge de la desfr\u00e2u p\u00e2n\u0103 la p\u0103catele strig\u0103toare la cer, pedepsite cu foc din cer la Sodoma \u015fi Goora, dar considerate ast\u0103zi ca expresii ale maximei libert\u0103\u0163i \u015fi civiliza\u0163ii \u00een lumea globalizat\u0103. Frica de Dumnezeu \u015fi ru\u015finea de oameni, cum se spunea \u00een popor, erau comandamentele sub a c\u0103ror protec\u0163ie se desf\u0103\u015fura via\u0163a noastr\u0103, at\u00e2t \u00een educa\u0163ia primit\u0103 acas\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea din anii de \u015fcoal\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului trecut.<\/strong>
\nDup\u0103 instalarea regimului comunist s-a \u00eencercat r\u0103sturnarea sistemului nostru de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, dar citadela edificat\u0103 de Spiru Haret nu a putut fi clintit\u0103. S-a scos din \u015fcoli Religia, \u00eenlocuit\u0103 cu materialismul marxist, \u015fi s-a ad\u0103ugat limba rus\u0103 (pe care n-a \u00eenv\u0103\u0163at-o \u015fi n-o mai \u015ftie nimeni), dar structura n-a putut fi atins\u0103. Preg\u0103tirea viitorilor intelectuali s-aputut realiza, \u00een parte, \u00een ciuda demol\u0103rilor din scara na\u0163ional\u0103 a valorilor, f\u0103cute prin intermediul nespeciali\u015ftilor, instala\u0163i \u00een locul marilor profesori pierdu\u0163i \u00een \u00eenchisori ca Gheorghe Br\u0103tianu, marele istoric, ori Mircea Vulc\u0103nescu, str\u0103lucitul filosof.<\/strong>
\nAst\u0103zi \u00eens\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nu mai modeleaz\u0103 min\u0163i \u015fi suflete, fiindc\u0103 tineretul nu urm\u0103re\u015fte, dec\u00e2t cu rare excep\u0163ii, o via\u0163\u0103 de studiu, ci, intra\u0163i \u00een cursa unei concep\u0163ii hidoniste asupra existen\u0163ei, a\u015fteapt\u0103 pl\u0103cerile pe care i le h\u0103r\u0103ze\u015fte societatea de consum.<\/strong>
\nDin fericire, tinerii care fac excep\u0163ie sunt \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een plato\u015fa credin\u0163ei \u015fi avem n\u0103dejde c\u0103 ei vor purta mai departe, cu vrednicie, mesajul cre\u015ftin al Bisericii noastre Ortodoxe, p\u0103str\u00e2nd neatins tezaurul de valori ale neamului, \u00een ciuda tendin\u0163elor contemporane, ale promotorilor globaliz\u0103rii. Cu ace\u015ftia implementeaz\u0103 planul lor de modific\u0103ri esen\u0163iale \u00een societate, de la individ la familie, la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi via\u0163\u0103 public\u0103, \u00eentemeindu-se pe valorile civiliza\u0163iei, \u015fi nu pe acelea ale culturii, ceea ce intereseaz\u0103 este informa\u0163ia \u015fi nu forma\u0163ia. Totul se face pentru prezent, dar nu pentru comuniune \u00eentre oamenii \u00een spirit cre\u015ftin, ci pentru libertatea satisfacerii oric\u0103ror pl\u0103ceri, a oric\u0103ror bucurii egoiste. De forma\u0163ia unor modele pentru viitor nu se mai preocup\u0103 nimeni: nici educa\u0163ia \u00een familie (pe cale de dispari\u0163ie cun oile dispozi\u0163ii ale legaliz\u0103rii c\u0103s\u0103toriei \u00eentre persoanele de acela\u015fi sex, cu fertilizarea \u00een vitro etc.), nici educa\u0163ia \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00een care prosper\u0103 doar, cum am mai sus, disciplinele de comer\u0163, finan\u0163e, informatic\u0103 \u015fi tehnologii tot mai noi \u015fi mai \u00een r\u0103sp\u0103r cumorala cre\u015ftin\u0103. Elitele tinere, evident mai nonconformiste ca \u015fi ori\u015fic\u00e2nd, fascinate de perspectivele oferite de o libertate absolut\u0103 \u015fi de \u00eennoirile spectaculoase aduse de tehnologiile cele mai \u00eendr\u0103zne\u0163e, adopt\u0103 modul de via\u0163\u0103 cel nou, nelegat de istoria, de tradi\u0163iile culturii na\u0163ionale \u015fi promoveaz\u0103 cu entuziasm, postmodernismul. Sigur c\u0103 \u00een \u0163\u0103rile mai demult secularizate fenomenele se petrec cu mai pu\u0163ine como\u0163ii, ca \u00een Fran\u0163a de pild\u0103, unde un secol \u00eentreg al XVIII-lea, zis al Luminilor, a preg\u0103tit mentalit\u0103\u0163ile necesare recept\u0103rii \u00eennoirilor r\u0103sturn\u0103toare. \u00cen virtutea acestor disponibilit\u0103\u0163i, probabil, Fran\u0163a a \u015fters din Constitu\u0163ia viitoarei Europe Unite unul dintre primii pa\u015fi spre globalizare, articolul privitor la cre\u015ftinism ca religi ea continentului european.<\/strong>
\nUn grup de peste 30 de francezi din Asocia\u0163ia Francois Maurice pentru francofonie , venit \u00een iunie la V\u0103ratic s\u0103 le vorbesc despre Uniunea European\u0103, mi-au spus c\u0103 nu mai au voie s\u0103 poarte semnele credin\u0163ei, adic\u0103 crucea sau iconi\u0163ele. Iar o chinezoiac\u0103 din grup cet\u0103\u0163ean\u0103 francez\u0103, dar cine \u015ftie cum, de religie islamic\u0103, a completat: \u201eEt m\u00eame la semilune, madame\u201d, dar nu erau afecta\u0163i de fel de radierea cre\u015ftinismului ca religie a continentului \u015fi au r\u0103mas foarte mira\u0163i c\u00e2nd le-am amintit celebra defini\u0163ie dat\u0103 de marele lor poet Paul Val\u00e9ry spiritului european, enumer\u00e2nd componentele sale: filosofia greac\u0103, dreptul roman \u015fi Biserica Romano-Catolic\u0103\u201d. Dar cum ne aflam dup\u0103 vizita Papei Giovanni Paolo II la Bucure\u015fti \u015fi a Patriarhului Teoctist la Roma, vizite pe care le-am urm\u0103rit cu emo\u0163ie, am \u00eenlocuit \u201eBiserica Romano-Catolic\u0103\u201d prin \u201eBiserica cre\u015ftin\u0103 nedivizat\u0103\u201d, ca la \u00eenceputurile ei, de fapt, mizam pe admirabila atitudine a Papei Giovanni Paolo II, care g\u00e2ndea at\u00e2t de drept \u015fi ad\u00e2nc la viitoarea soart\u0103 a unei umanit\u0103\u0163i globalizate, adic\u0103 total secularizate, \u015fi a avertizat public despre pericolul distrug\u0103tor al tendin\u0163elor actuale care ne despart de Dumnezeu. \u015ei le-am mai vorbit despre o prim\u0103 tentativ\u0103 de unire european\u0103 a umani\u015ftilor cre\u015ftini din Rena\u015fterea t\u00e2rzie, f\u0103cut\u0103 de Erasmus, c\u0103lug\u0103r umanist, \u015fi la care au aderat \u015fi al\u0163i preo\u0163i \u015fi c\u0103lug\u0103ri germani \u015fi englezi. Dar ini\u0163iativa nu a reu\u015fit \u00eentemeindu-se pe datele spiritului \u015fi intelectului la care prea pu\u0163ini aveau acces. Ast\u0103zi \u00eens\u0103, apelul globalizan\u0163ilor se adreseaz\u0103 p\u0103r\u0163ii poftitoare \u015fi profitoare din om, care atrage \u00een jos mla\u015ftina materiei \u00een care omului lumesc \u00eei place s\u0103 se scalde \u00een vreme ce omul l\u0103untric sufer\u0103.<\/strong>
\nDe aceea \u00eei revine intelectualului credincios misiunea de a se \u00eenrola \u00een r\u00e2ndurile fiilor Bisericii, ale slujitorilor ei, pentru a lupta \u00eempotriva tendin\u0163elor desp\u0103r\u0163itoare de Dumnezeu \u015fi ucig\u0103toare de suflet, urm\u0103rite de sus\u0163in\u0103torii doctrinei New Age \u015fi a celorlalte ce \u0163intesc spre acela\u015fi scop: \u00eendep\u0103rtarea omului de Creatorul, de Tat\u0103l, de Logos-Cuv\u00e2ntul, F\u0103c\u0103torul, M\u00e2ntuitorul \u015fi Judec\u0103torul nostru, Domnul Iisus Hristos, f\u0103r\u0103 de Care nimic nu se poate face \u015fi Care este cu noi \u00een fiecare clip\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacului.<\/strong>
\nSl\u0103vit \u015fi binecuv\u00e2ntat fie numele Lui \u00een veci!”<\/strong>
\n_____________________________________<\/strong>
\nUltimul articol scris de Acad. prof. Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga pentru \u00eent\u00e2lnirea ecumenic\u0103 de la Mitropolia Alba-Iulia organizata de I.P.S. Andrei; tip\u0103rit cu bun\u0103voin\u0163a I.P.S. Pimen al Sucevei \u015fi R\u0103d\u0103u\u0163ilor<\/strong><\/strong><\/p>\n

Revista “Noua arhiva romaneasca”<\/em><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Prin anii \u201820-\u201930 ai copil\u0103riei \u015fi adolescen\u0163ei mele se vorbea mult despre o carte a lui Julien Benda, La Trahison [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11086","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11086","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11086"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11086\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11089,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11086\/revisions\/11089"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11086"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11086"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11086"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}