{"id":11091,"date":"2013-03-11T08:53:12","date_gmt":"2013-03-11T08:53:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11091"},"modified":"2013-03-11T12:26:49","modified_gmt":"2013-03-11T12:26:49","slug":"antonie-plamadeala-%e2%80%9cpace-bucurie-si-binecuvantare%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/11\/antonie-plamadeala-%e2%80%9cpace-bucurie-si-binecuvantare%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103: \u201cPace, bucurie \u015fi binecuv\u00e2ntare\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

,,Voi \u00eencepe cuv\u00e2ntul meu cu o prezentare a unor lucruri care tin de m\u00e2n\u00e3stirea de la care am venit aici, M\u00e2n\u00e3stirea Br\u00e2ncoveanu de la S\u00e2mb\u00e3ta de Sus. <\/strong><\/p>\n

\u00cen 1971, la m\u00e2n\u00e3stire la noi au venit doi germani, sot si sotie, oameni cu \u00eenv\u00e3t\u00e3tur\u00e3 \u2013 sotul era doctor \u00een drept si judec\u00e3tor la tribunalul din Karlsruhe, oameni credinciosi \u00een legea lor, care au stat c\u00e2teva zile la noi. Ei au aflat c\u00e3 un p\u00e3rinte de la noi (p\u00e3rintele Serafim Popescu, Dumnezeu s\u00e3-l odihneas-c\u00e3) a fost \u00een Germania si a lucrat trei luni la o institutie bisericeasc\u00e3 de ajutorare a epilepticilor numit\u00e3 Betel (un cuv\u00e2nt evre-iesc \u00eensemn\u00e2nd Casa lui Dumnezeu). Este o institutie mare, am aflat c\u00e3 sunt \u00een jur de cinci mii de ocrotiti \u00een institutia aceea. Cei doi din Germania, afl\u00e2nd c\u00e3 p\u00e3rintele Serafim a fost la Betel, la Bilefeld, ne-au spus c\u00e3 la intrare la Betel este scris asa: \u201c<\/strong>Pace <\/strong><\/em>celor ce vin, <\/strong>bucurie<\/strong><\/em> celor ce r\u00e3m\u00e2n, <\/strong>binecuv\u00e2ntare <\/strong><\/em>celor ce pleac\u00e3\u201d. <\/strong><\/p>\n

Nou\u00e3 ne-au pl\u00e3cut tare mult cuvintele acestea\u2026 si numai nou\u00e3, c\u00e3 pe urm\u00e3 am observat c\u00e3 le plac tuturor oamenilor care vin la noi, \u00eenchin\u00e3torilor, vizitatorilor. Le repet\u00e3 si ei, vor s\u00e3 le tin\u00e3 minte, le scriu\u2026 Deci, germanii aceia au v\u00e3zut c\u00e3 nou\u00e3 ne plac mult cuvintele acestea si au scris \u00een cartea de onoare a m\u00e2n\u00e3stirii: \u201cPace celor ce vin, bucurie celor ce r\u00e3m\u00e2n, binecuv\u00e2ntare celor ce pleac\u00e3, doresc doi crestini din Germania tuturor celor care \u00een urma lor vor sta la aceast\u00e3 m\u00e2n\u00e3stire\u201d. Pentru c\u00e3 aceste cuvinte \u00eei privesc pe vizitatorii, pe \u00eenchin\u00e3torii m\u00e2n\u00e3stirii, c\u00e2nd se nimereste s\u00e3 le vorbesc eu, le spun si cuvintele acestea; le spun c\u00e3 si lor le doresc cei doi pace, bucurie si binecuv\u00e2ntare. <\/strong><\/p>\n

S\u00e3 le lu\u00e3m pe r\u00e2nd: <\/strong><\/p>\n

Pace<\/strong><\/em>! Pacea aceea pe care au vestit-o \u00eengerii la Nasterea M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos, pacea aceea pe care au c\u00e2n-tat-o \u00eengerii c\u00e2nd au zis: \u201cSlav\u00e3 \u00eentru cei de sus lui Dumnezeu si pe p\u00e3m\u00e2nt pace, \u00eentre oameni bun\u00e3voire\u201d (<\/strong>Luca 2, 14<\/strong><\/em>). Pacea pe care le-a f\u00e3g\u00e3duit-o Domnul Iisus Hristos ucenicilor c\u00e2nd le-a zis: \u201cPace v\u00e3 las vou\u00e3, pacea Mea o dau vou\u00e3, nu precum d\u00e3 lumea v\u00e3 dau Eu\u201d (<\/strong>Ioan 14, 27<\/strong><\/em>). Pacea pe care le-a dat-o de fapt, pentru c\u00e3 dup\u00e3 \u00cenvierea Sa, M\u00e2ntuitorul Hristos, \u00eent\u00e2lnindu-Se cu ucenicii, le-a zis: \u201cPace vou\u00e3!\u201d (<\/strong>Ioan. 20, 19<\/strong><\/em>). Pacea, care este izvor\u00e2t\u00e3 din nep\u00e3timire, pentru c\u00e3 Sf\u00e2ntul Marcu Ascetul spune c\u00e3 \u201eNep\u00e3timirea este pacea, si cei care ajung la nep\u00e3timire, aceia ajung s\u00e3 aib\u00e3 pacea lui Dumnezeu \u00een sufletele lor\u201d. <\/strong><\/p>\n

Bucurie<\/strong><\/em>! Bucuria pe care a adus-o \u00eengerul \u2013 Maicii Domnului, bucuria pe care a vestit-o \u00eengerul dreptului Zaharia, c\u00e2nd i-a spus c\u00e3 \u201cBucurie si veselie vei avea si, de nasterea lui (a Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul) multi se vor bucura\u201d (<\/strong>Luca 1, 14<\/strong><\/em>). Bucuria pe care a avut-o \u00een vedere Domnul Hristos c\u00e2nd a zis: \u201cBucurati-v\u00e3 si v\u00e3 veseliti, c\u00e3 plata voastr\u00e3 mult\u00e3 este \u00een ceruri\u201d (<\/strong>Matei<\/strong><\/em> <\/strong>5, 12<\/strong><\/em>) . Este vorba despre bucuria pe care a pomenit-o Domnul Iisus Hristos c\u00e2nd a zis ucenicilor: \u201cAcestea vi le-am spus, ca bucuria Mea s\u00e3 fie \u00een voi si ca bucuria voastr\u00e3 s\u00e3 fie deplin\u00e3\u201d (<\/strong>Ioan 15, 11<\/strong><\/em>). Este vorba de bucuria pe care le-a f\u00e3g\u00e3duit-o M\u00e2ntuitorul ucenicilor c\u00e2nd le-a zis: \u201cIar\u00e3si v\u00e3 voi vedea si se va bucura inima voastr\u00e3 si bucuria voastr\u00e3 nimeni nu o va lua de la voi\u201d (<\/strong>Ioan 16, 22<\/strong><\/em>). <\/strong><\/p>\n

Este vorba de bucuria pe care le-a dat-o Domnul Iisus Hristos ucenicilor S\u00e3i, \u00eent\u00e2lnindu-Se cu ei \u00een ziua \u00cenvierii: \u201cS-au bucurat ucenicii v\u00e3z\u00e2nd c\u00e3 este Domnul\u201d (<\/strong>Ioan 20, 20<\/strong><\/em>). Este vorba de bucuria pe care au avut-o ucenicii la \u00cen\u00e3ltarea Domnului Iisus Hristos, c\u00e2nd au primit binecuv\u00e2ntarea Domnului, c\u00e2nd s-au \u00eenchinat M\u00e2ntuitorului si \u201cs-au \u00eentors \u00een Ierusalim cu bucurie mare\u201d (<\/strong>Luca 24, 52<\/strong><\/em>). <\/strong><\/p>\n

F\u00e3r\u00e3 \u00eendoial\u00e3 c\u00e3 aceeasi bucurie a avut-o \u00een vedere Sf\u00e2ntul Apostol Pavel c\u00e2nd a zis: \u201eBucurati-v\u00e3 pururea \u00eentru Domnul. Si iar\u00e3si zic: Bucurati-v\u00e3\u201d (<\/strong>Filip. 4, 4<\/strong><\/em>). Bucuria pe care a avut-o \u00een vedere Sf\u00e2ntul Apostol Pavel c\u00e2nd a zis: \u201cBucurati-v\u00e3 \u00een n\u00e3dejde\u201d (<\/strong>Rom.<\/strong><\/em> 12, 12)<\/strong><\/em>\u201d si \u201cBucurati-v\u00e3 cu cei ce se bucur\u00e3\u201d (<\/strong>Rom.<\/strong><\/em> 12, 15<\/strong><\/em>). Este vorba de bucuria pe care o vom avea \u00een \u00eemp\u00e3r\u00e3tia lui Dumnezeu, pentru c\u00e3 Domnul Hristos a zis \u00een pilda cu talantii: \u201cBine, slug\u00e3 bun\u00e3 si credincioas\u00e3, peste putine ai fost credincioas\u00e3, peste multe te voi pune; intr\u00e3 \u00eentru bucuria domnului t\u00e3u\u201d (<\/strong>Matei 25, 21<\/strong><\/em>). Bucuria pe care o are \u00een vedere Biserica, atunci c\u00e2nd zice, la c\u00e3lug\u00e3rire: \u201cFratele nostru (N) se \u00eembrac\u00e3 cu haina veseliei\u201d (cea dint\u00e2i hain\u00e3 a c\u00e3lug\u00e3rului este haina veseliei). <\/strong><\/p>\n

S\u00e3 nu uit\u00e3m niciodat\u00e3 de bucurie (p\u00e3rintele Arsenie Boca, Dumnezeu s\u00e3-l odihneasc\u00e3, zicea c\u00e3 \u201eun c\u00e3lug\u00e3r trist este un c\u00e3lug\u00e3r cu luminile stinse\u201d). Este vorba, f\u00e3r\u00e3 \u00eendoial\u00e3 de bucuria pe care o are \u00een vedere Biserica atunci c\u00e2nd, la slujba Sf\u00e2ntului Maslu, spune: \u201cFac\u00e3-se, Doamne, untdelemnul acesta untdelemn de bucurie, untdelemn de sfintenie, \u00eembr\u00e3c\u00e3minte \u00eemp\u00e3r\u00e3teasc\u00e3, pav\u00e3z\u00e3 puternic\u00e3, izb\u00e3vitoare de toat\u00e3 lucrarea diavoleasc\u00e3, pecete nestricat\u00e3, bucuria inimii, veselie vesnic\u00e3\u201d. <\/strong><\/p>\n

F\u00e3r\u00e3 \u00eendoial\u00e3, este aceeasi bucurie pe care o pomenim la sf\u00e2rsitul Sfintei Liturghii, c\u00e2nd se c\u00e2nt\u00e3 \u201cFie numele Domnului binecuv\u00e2ntat de acum si p\u00e2n\u00e3 \u00een veac\u201d si c\u00e2nd zicem: \u201cPlinirea Legii si a proorocilor Tu \u00censuti fiind, Hristoase, Cel ce ai \u00eemplinit r\u00e2nduiala cea p\u00e3rinteasc\u00e3, umple de bucurie si de veselie inimile noastre, totdeauna, acum si pururea si \u00een vecii vecilor\u201d. Iat\u00e3 ce lucruri frumoase putem s\u00e3 avem \u00een g\u00e2nd \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu aceast\u00e3 urare frumoas\u00e3 de bucurie. <\/strong><\/p>\n

Si, \u00een sf\u00e2rsit, <\/strong>binecuv\u00e2ntarea<\/strong><\/em>. Toate binecuv\u00e2nt\u00e3rile sunt \u00een prelungire de la binecuv\u00e2ntarea de la \u00cen\u00e3ltarea Domnului Iisus Hristos, c\u00e2nd Domnul Hristos, \u00een\u00e3lt\u00e2ndu-Se la cer, Si-a ridicat m\u00e2inile, i-a binecuv\u00e2ntat pe ucenici \u201eSi pe c\u00e2nd \u00eei binecuv\u00e2nta, S-a desp\u00e3rtit de ei si S-a \u00een\u00e3ltat la cer\u201d (<\/strong>Luca 24, 51<\/strong><\/em>).<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u00e3 ast\u00e3zi pomenim pe Sf\u00e2ntul Moise Arapul, vreau s\u00e3 spun c\u00e3 \u00een <\/strong>Filocalie<\/strong><\/em> g\u00e3sim dou\u00e3 scrieri ale Sf\u00e2ntului Ioan Cassian intitulate <\/strong>Convorbiri cu P\u00e3rintii din Pustia Sketic\u00e3<\/strong><\/em>. \u00cen introducerea la aceste dou\u00e3 scrieri, una despre scopul si tinta vietii crestine si cealalt\u00e3 despre dreapta socotint\u00e3, Sf\u00e2ntul Ioan Cassian spune c\u00e3 \u00een Pustia Sketic\u00e3 din Egipt, unde a \u00eent\u00e2lnit mai multi p\u00e3rinti, cel mai iscusit dintre ei a fost Sf\u00e2ntul Moise Arapul (Sf\u00e2ntul Moise Egipteanul, Sf\u00e2ntul Moise cel din t\u00e2lhari). <\/strong><\/p>\n

Fiind Domnul Hristos r\u00e3stignit pe Cruce \u00eentre doi t\u00e2lhari, unul dintre t\u00e2lhari a zis: \u201cPomeneste-m\u00e3, Doamne, \u00een \u00eemp\u00e3r\u00e3tia Ta!\u201d, iar Domnul Hristos a zis: \u201cAdev\u00e3r gr\u00e3iesc tie, ast\u00e3zi vei fi cu Mine \u00een rai\u201d (<\/strong>Luca 23, 42-43<\/strong><\/em>). Este o mare bucurie s\u00e3 stim c\u00e3 un t\u00e2lhar a fost cel dint\u00e2i mostenitor al raiului. G\u00e2nditi-v\u00e3, un t\u00e2lhar nu-i un om care se plimb\u00e3 si, stiu eu, zice o vorb\u00e3 rea, ci unul care are la activul lui p\u00e3cate grele, omoruri, jafuri, a dat foc, a f\u00e3cut at\u00e2tea si at\u00e2tea rele si, cu toate acestea, Domnul Hristos l-a primit pentru poc\u00e3inta lui. De ce? <\/strong>Pentru c\u00e3 Domnul Hristos a venit pentru p\u00e3c\u00e3tosi<\/strong><\/em>, aceasta s\u00e3 nu o uit\u00e3m niciodat\u00e3! Nici c\u00e2nd dormim s\u00e3 nu uit\u00e3m c\u00e3 Domnul Hristos a venit s\u00e3 m\u00e2ntuiasc\u00e3 lumea de p\u00e3cate, pentru p\u00e3c\u00e3tosi, \u00een folosul p\u00e3c\u00e3tosilor. <\/strong><\/p>\n

Si \u00eenc\u00e3 ceva: avem bucurie c\u00e3 Maria Magdalena, o p\u00e3c\u00e3toas\u00e3, o mare p\u00e3c\u00e3toas\u00e3, a fost cea dint\u00e2i care L-a v\u00e3zut pe Domnul Hristos \u00eenviat din morti (dup\u00e3 <\/strong>Evanghelia<\/strong><\/em> Sf\u00e2ntului Evanghelist Marcu). O femeie din care (tot Sf\u00e2ntul Evanghelist Marcu spune) Domnul Hristos a scos sapte draci. Acestea stiindu-le noi, nu avem cum s\u00e3 nu ne bucur\u00e3m de Evanghelie ca d\u00e3t\u00e3toare de n\u00e3dejde. Evanghelia \u2013 izvor de n\u00e3dejde. Evanghelia \u2013 izvor de bucurie. <\/strong><\/p>\n

\u00cen prelungirea celor stiute de noi din Sf\u00e2nta Evanghelie, \u00eel avem si pe Sf\u00e2ntul Moise Arapul, cel mai iscusit, cel mai \u00eentelept dintre sfintii din Pustia Sketic\u00e3, el, care mai \u00eenainte a fost t\u00e2lhar. \u00cen <\/strong>Pateric<\/strong><\/em> sunt multe cuvinte ale Sf\u00e2ntului Moise, iar \u00een <\/strong>Filocalie<\/strong><\/em> avem cele dou\u00e3 convorbiri foarte importante, cu mult\u00e3 lumin\u00e3 \u00eendrum\u00e3toare de suflet. <\/strong><\/p>\n

Stiti de ce \u00eemi place mie mult de Sf\u00e2ntul Moise Arapul? Pentru c\u00e3 era un om comunicativ. Nu a fost un om \u00eenchistat, nu a fost crispat, nu a fost un om posac, nu a fost un om rezervat, a fost un om care \u00eesi ar\u00e3ta sufletul comunic\u00e2nd cu ceilalti, care aducea bucurie \u00een jurul lui. \u00cen <\/strong>Pateric<\/strong><\/em>, \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu Sf\u00e2ntul Arsenie cel Mare, se spune c\u00e3 cineva, cunosc\u00e2ndu-i pe Sf\u00e2ntul Arsenie si pe Sf\u00e2ntul Moise Arapul si stiind c\u00e3 Sf\u00e2ntul Arsenie era om retras, om necomunicativ, iar Sf\u00e2ntul Moise Arapul era comunicativ, a pus \u00eentrebarea: \u201ePe care-l primeste Dumnezeu, pe cel t\u00e3cut, sau pe cel comunicativ?\u201d Si i s-a descoperit unui p\u00e3rinte c\u00e3 pe Nil erau dou\u00e3 cor\u00e3bii: \u00eentr-una era Sf\u00e2ntul Arsenie asupra c\u00e3ruia se pogor\u00e2se Duhul Sf\u00e2nt, iar \u00een cealalt\u00e3 Sf\u00e2ntul Moise Arapul pe care-l hr\u00e3neau \u00eengerii cu faguri de miere. P\u00e2n\u00e3 la urm\u00e3, concluzia a fost c\u00e3 pe am\u00e2ndoi i-a primit Dumnezeu, pe fiecare \u00een felul lui, pentru c\u00e3 fiecare si-a lucrat m\u00e2ntuirea \u00een conditiile lui si dup\u00e3 firea lui. <\/strong><\/p>\n

Fiecare om trebuie s\u00e3 fie cum este l\u00e3sat de Dumnezeu, c\u00e3 doar Dumnezeu l-a l\u00e3sat cu firea pe care i-a dat-o, numai s\u00e3 fie disciplinat; dac\u00e3 are de spus ceva s\u00e3 stie ce s\u00e3 spun\u00e3, s\u00e3 stie cum s\u00e3 spun\u00e3, s\u00e3 stie cum s\u00e3 aduc\u00e3 bucurie prin comunicare, iar cel care este retras, stiu eu\u2026 s\u00e3 se roage mai mult, s\u00e3 fac\u00e3 ceva el, ca retras, tot spre binele altora. <\/strong><\/p>\n

Dumnezeu \u00eel primeste pe om \u00een starea pe care i-a dat-o si \u00een starea pe care a realizat-o omul pe temeiul firii lui. Eu, cum sunt un om mai comunicativ, nu m\u00e3 g\u00e2ndesc c\u00e3 o s\u00e3 zic\u00e3 Dumnezeu de ce am fost comunicativ! Sau dac\u00e3 ar fi cineva retras, nu o s\u00e3 zic\u00e3 Dumnezeu de ce a fost retras, dac\u00e3 asa este firea lui, dac\u00e3 asa este chipul lui de vietuire si asa este temelia existentei lui. <\/strong><\/p>\n

Vorbind despre s\u00e3rb\u00e3toarea de m\u00e2ine, <\/strong>T\u00e3ierea capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul<\/strong><\/em>, o s\u00e3rb\u00e3toare trist\u00e3, o s\u00e3rb\u00e3toare cu post (nu se prea potriveste cuv\u00e2ntul de s\u00e3rb\u00e3toare cu cuv\u00e2ntul \u201ctristete\u201d), poate c\u00e3 ar trebui s\u00e3 insist\u00e3m asupra faptului c\u00e3 avem si de ce ne bucura c\u00e3 s-a \u00eent\u00e2mplat trecerea din lumea aceasta a Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul. <\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul a trecut din lumea aceasta, zice textul liturgic din condacul s\u00e3rb\u00e3torii, dup\u00e3 \u201eo r\u00e2nduial\u00e3 oarecare dumnezeiasc\u00e3\u201d. Cinstita t\u00e3iere a capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul a fost cu or\u00e2nduial\u00e3 dumnezeiasc\u00e3. De ce? Ne spune mai departe: ca s\u00e3-L vesteasc\u00e3 celor din iad pe M\u00e2ntuitorul nostru, pe Dumnezeu care S-a \u00eentrupat. \u201cSl\u00e3vita t\u00e3iere a Botez\u00e3torului, o r\u00e2nduial\u00e3 dumnezeiasc\u00e3 oarecare a fost\u201d. Parc\u00e3 nu-ti vine s\u00e3 crezi! Cum se poate \u00eent\u00e2mpla un lucru r\u00e3u spre bine? Uite c\u00e3 se poate! Dumnezeu a r\u00e2nduit asa, folosind r\u00e3ut\u00e3-tile oamenilor spre bine. Nu a creat Dumnezeu r\u00e3ut\u00e3ti; nu l-a creat pe Irod ca s\u00e3-l omoare pe Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul, nu i-a creat pe r\u00e3stignitorii Domnului Iisus Hristos ca s\u00e3-L r\u00e3stig-neasc\u00e3! Nu! Irod i-a t\u00e3iat capul Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul, iar Irodiada a fost autorul moral al t\u00e3ierii capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 se g\u00e2ndeasc\u00e3 nici Irod, nici Irodiada, nici fiica Irodiadei si nici unul dintre cei care au participat la moartea Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul, c\u00e3 fac un bine. De fapt ei au f\u00e3cut un r\u00e3u, dar un r\u00e3u care s-a \u00eendreptat spre bine: omor\u00e2ndu-l pe Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul, sufletul Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul s-a dus \u00een iad ca s\u00e3-L vesteasc\u00e3 pe M\u00e2ntuitorul acolo. Credinta noastr\u00e3 este o credint\u00e3 veselitoare, o credint\u00e3 despov\u00e3r\u00e3toare, o credint\u00e3 eliberatoare, pentru c\u00e3 putem s\u00e3 ne bucur\u00e3m si de lucruri care nu sunt spre bucurie. <\/strong><\/p>\n

Cu toate c\u00e3 Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul a fost un om din pustie, un om care nu poate fi urmat de cei multi, mi se pare foarte interesant de observat c\u00e3 a fost un om care i-a \u00eenteles pe oameni si societatea omeneasc\u00e3. I-a \u00eendrumat pe oamenii care au venit la el ca unul care a fost plin de Duhul Sf\u00e2nt, de la \u00eenceput. Duhul Sf\u00e2nt S-a s\u00e3l\u00e3sluit \u00een trupul lui \u00eenainte de a se naste, atunci c\u00e2nd Sf\u00e2nta Elisabeta a primit vizita Sfintei Maria. Sf\u00e2nta Elisabeta s-a umplut de Duh Sf\u00e2nt, pruncul a s\u00e3ltat \u00een p\u00e2ntecele ei si Sf\u00e2nta Elisabeta a m\u00e3rturisit lucrul acesta si a zis: \u201cDe unde mie aceasta, ca s\u00e3 vin\u00e3 la mine \u2013 nu a zis <\/strong>verisoara mea?<\/strong><\/em> ci a zis \u2013 Maica Domnului meu? C\u00e3 iat\u00e3, cum veni la urechile mele glasul salut\u00e3rii tale, pruncul a s\u00e3ltat de bucurie \u00een p\u00e2ntecele meu\u201d (<\/strong>Luca 1, 43-44<\/strong><\/em>). Atunci s-a umplut Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul de Duhul Sf\u00e2nt si \u00een puterea Duhului Sf\u00e2nt a r\u00e3mas tot timpul. <\/strong><\/p>\n

Dumnezeu nu d\u00e3 daruri ca s\u00e3 le ia, d\u00e3 daruri ca s\u00e3 le tin\u00e3, s\u00e3 le tin\u00e3 omul si s\u00e3 le tin\u00e3 si Dumnezeu \u00een om. Pe la noi, la F\u00e3g\u00e3ras, c\u00e2nd vin oamenii si vorbesc cu preotii, este o vorb\u00e3: \u201cDumnezeu s\u00e3-ti tin\u00e3 darul, p\u00e3rinte\u201d. Dumnezeu s\u00e3-ti tin\u00e3 darul, s\u00e3 r\u00e3m\u00e2i \u00een dar, s\u00e3 nu cumva s\u00e3 pierzi darul! Dumnezeu s\u00e3-ti tin\u00e3 darul! Sigur c\u00e3 Dumnezeu ne tine darul. <\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul a fost \u00eentrebat de oameni, ce s\u00e3 fac\u00e3 s\u00e3 se m\u00e2ntuiasc\u00e3. Si au \u00eentrebat vamesii, ce s\u00e3 facem, ca vamesi? S\u00e3 nu mai fim vamesi? Vamesii erau urgisiti, pentru c\u00e3 erau functionari romani, evrei \u00een slujba romanilor. Vamesii si desfr\u00e2natele erau dou\u00e3 categorii urgisite de evrei. Deci vamesii l-au \u00eentrebat pe Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul \u2013 ce s\u00e3 fac\u00e3? Si Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul a r\u00e3spuns: \u201eNu faceti nimic mai mult peste ce v\u00e3 este r\u00e2nduit\u201d (<\/strong>Luca 3, 13<\/strong><\/em>). Adic\u00e3 s\u00e3 nu se \u00eembog\u00e3teasc\u00e3 din jafuri, din suprataxe si asa mai departe. Deci Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul nu le-a zis \u201es\u00e3 nu mai fie vamesi\u201d, ci s\u00e3 fie corecti. De ce? Pentru c\u00e3 societatea \u00een care tr\u00e3ia Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul avea nevoie de astfel de functionari. <\/strong><\/p>\n

L-au \u00eentrebat soldatii, ei ce s\u00e3 fac\u00e3? Si a zis Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul: \u201eS\u00e3 nu asupriti pe nimeni, nici s\u00e3 \u00eenvinuiti pe nedrept, ci s\u00e3 fiti multumiti cu solda voastr\u00e3\u201d (<\/strong>Luca 3, 14<\/strong><\/em>). Si au \u00eentrebat si ceilalti oameni, noi ce s\u00e3 facem? Si Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul a zis: \u201eCel ce are dou\u00e3 haine s\u00e3 dea una celui ce nu are, si cel ce are bucate s\u00e3 fac\u00e3 asemenea\u201d (<\/strong>Luca 3, 11<\/strong><\/em>). Adic\u00e3, Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul a avut \u00een vedere o egalizare a oamenilor, care s\u00e3 se fac\u00e3 din prisos; fiecare s\u00e3 dea din prisosul s\u00e3u celui ce nu are nici cele de trebuint\u00e3. Bine\u00eenteles c\u00e3 lucrurile nu trebuie \u00eentelese literal, c\u00e3 dac\u00e3 ai dou\u00e3 haine, neap\u00e3rat trebuie s\u00e3 dai una. Este vorba de un principiu, de o r\u00e2nduial\u00e3, adic\u00e3 s\u00e3 fim \u00eenteleg\u00e3tori fat\u00e3 de cel care are trebuint\u00e3 de ceea ce ai putea s\u00e3-i oferi tu. <\/strong><\/p>\n

Mai este ceva frumos \u00een viata Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul, ceva ce impune atentie si respect. Faptul c\u00e3, odat\u00e3, ucenicii lui si-au ar\u00e3tat nemultumirea si i-au atras atentia Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul c\u00e3 dup\u00e3 Domnul Hristos se duce mai mult\u00e3 lume dec\u00e2t dup\u00e3 el. Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul a zis: \u201eCel ce are mireas\u00e3 este mire, iar prietenul mirelui se bucur\u00e3 cu bucurie de glasul mirelui\u201d. Si apoi a zis un cuv\u00e2nt pe care ar trebui s\u00e3-l avem \u00een vedere ca \u00eendrept\u00e3tor pentru \u00eentreaga viat\u00e3: \u201cAcela trebuie s\u00e3 creasc\u00e3, iar eu s\u00e3 m\u00e3 micsorez\u201d (<\/strong>Ioan 3, 29-30<\/strong><\/em>). Numai Dumnezeu poate s\u00e3 vorbeasc\u00e3 asa! Omul, s\u00e3 stiti c\u00e3 nu poate! Si dac\u00e3 vorbeste si omul asa, sigur este luminat de Dumnezeu. \u201cAcela trebuie s\u00e3 creasc\u00e3, iar eu s\u00e3 m\u00e3 micsorez\u201d\u2026 <\/strong><\/p>\n

Ce bine ar fi s\u00e3 avem noi \u00een vedere lucrurile acestea! Ce bine ar fi s\u00e3 dorim ca Domnul Hristos s\u00e3 fie \u00eentotdeauna pream\u00e3rit! Este ceea ce a spus si Maica Domnului la Nunta din Cana Galileii: \u201eFaceti orice v\u00e3 va spune\u201d. Nu luati seama la altcineva, El s\u00e3 fie pream\u00e3rit! Mirele s\u00e3 fie pream\u00e3rit, nu prietenul mirelui! Prietenul mirelui are bucurie din faptul c\u00e3 e prieten cu mirele. <\/strong><\/p>\n

Am zis la \u00eenceputul expunerii despre T\u00e3ierea capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul c\u00e3 este o s\u00e3rb\u00e3toare trist\u00e3, dar este si o s\u00e3rb\u00e3toare de bucurie. Ne bucur\u00e3m c\u00e3 a existat un om \u00een lumea aceasta care a stat \u00eempotriva f\u00e3r\u00e3delegii chiar cu riscul de a muri! S-a dus la Irod si i-a spus c\u00e3 nu face bine, c\u00e3 leg\u00e3tura pe care o are el cu cumnata lui nu este bun\u00e3. Irod l-a b\u00e3gat la \u00eenchisoare si dup\u00e3 aceea i-a t\u00e3iat capul. Si Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u00e3torul a r\u00e3mas pe punctul acesta de vedere, c\u00e3 Irod nu face bine. Ce fain ar fi \u00een lumea aceasta dac\u00e3 ar fi multi oameni care s\u00e3 se lupte \u00eempotriva f\u00e3r\u00e3delegii spun\u00e2ndu-i r\u00e3ului r\u00e3u si s\u00e3 nu aib\u00e3 ezit\u00e3ri s\u00e3 atrag\u00e3 atentia atunci c\u00e2nd ceva trebuie \u00eendreptat! <\/strong><\/p>\n

Este mare lucru s\u00e3 poti fi \u00eendrept\u00e3tor de oameni. C\u00e2nd vezi c\u00e3 ceva nu-i \u00een regul\u00e3, s\u00e3 g\u00e3sesti modalitatea s\u00e3-i spui, bine\u00eenteles, asa cum este omul, nu cu r\u00e3utate, nu cu m\u00e2ndrie, si mai ales s\u00e3-i spui de ce nu este bine, s\u00e3-i spui cum ar fi bine s\u00e3 fac\u00e3. Si-atunci suntem pe urmele Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u00e3torul si n-o s\u00e3 ne taie nimeni capul! \u00cen sfera noastr\u00e3, \u00eentre noi, fr\u00e3teste, prieteneste, cu dorinta de a se \u00eendrepta lucrurile, am putea m\u00e3car o dat\u00e3, de dou\u00e3 ori, s\u00e3 spunem un lucru, chiar dac\u00e3 oamenii nu tin seama de el. <\/strong><\/p>\n

\u00cenchei cu dorinta de <\/strong>pace, bucurie si binecuv\u00e2ntare<\/strong><\/em>. Dumnezeu s\u00e3 ne ajute tuturor!”<\/strong><\/p>\n

\n

(Revista Noua Arhiva Romaneasca – PACE , BUCURIE SI BINECUVANTARE , Ciucea, 28 august 1998<\/em>)<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

,,Voi \u00eencepe cuv\u00e2ntul meu cu o prezentare a unor lucruri care tin de m\u00e2n\u00e3stirea de la care am venit aici, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11091","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11091","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11091"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11091\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11094,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11091\/revisions\/11094"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11091"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11091"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11091"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}