{"id":11138,"date":"2013-03-12T08:33:16","date_gmt":"2013-03-12T08:33:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11138"},"modified":"2013-03-12T08:33:16","modified_gmt":"2013-03-12T08:33:16","slug":"alexandru-nemoianu-%e2%80%9cun-text-mai-putin-cunoscut-al-parintelui-nicolae-steinhardt-de-la-rohia%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/12\/alexandru-nemoianu-%e2%80%9cun-text-mai-putin-cunoscut-al-parintelui-nicolae-steinhardt-de-la-rohia%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: \u201cUn text mai pu\u0163in cunoscut al p\u0103rintelui Nicolae Steinhardt de la Rohia\u201d"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/jurnalul-fericirii.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-11139 alignleft\" title=\"jurnalul fericirii\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/jurnalul-fericirii.jpg\" alt=\"\" width=\"160\" height=\"225\" \/><\/a>Publicarea lucr\u0103rilor p\u0103rintelui Nicolae Steinhardt de la Rohia, Jurnalul fericirii, Primejdia m\u0103rturisirii, D\u0103ruind vei dob\u00e2ndi, a \u00eembog\u0103\u0163it cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi i-a dat o nou\u0103 dimensiune. Aceste lucr\u0103ri au fost mult discutate \u015fi analizate, iar \u00een momentul de fa\u0163\u0103 ele se bucur\u0103 de o enorm\u0103 popularitate \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen paginile lor rom\u00e2nii g\u0103sesc nu numai frumuse\u0163e \u015fi informa\u0163ie, ei afl\u0103 acolo sfat, dragoste \u015fi semn. C\u0103ci existen\u0163a p\u0103rintelui Nicolae Steinhardt de la Rohia a stat, a\u015fa cum singur a spus-o \u00een repetate r\u00e2nduri, sub semnul unei duble iubiri, f\u0103r\u0103 hotar \u015fi f\u0103r\u0103 condi\u0163ie, pentru ortodoxie \u015fi pentru neamul rom\u00e2nesc. Toate temele principale, care mai apoi au fost dezvoltate \u015fi ad\u0103ugite, din opera p\u0103rintelui Nicolae Steinhardt au fost anun\u0163ate \u00eentr-un studiu al lui r\u0103mas mai pu\u0163in cunoscut. Este vorba de Secretul \u201eScrisorii pierdute\u201d. \u00cencercare asupra unei interpret\u0103ri ra\u0163ionale a operei lui I. L. Caragiale, publicat \u00een revista Ethos (redactori Ioan Cu\u015fa \u015fi Virgil Ierunca), caietul II, <\/strong><strong>Paris<\/strong><strong>, 1975, p. 108 \u2013 151. Studiul cu pricina a fost semnat Nicolae Niculescu, pseudonim folosit de Nicolae Steinhardt pentru lucr\u0103rile publicate \u00een Occident \u00een anii comunismului sau difuzate la postul de radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d \u00een aceia\u015fi ani.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Autorul \u00ee\u015fi \u00eencepe studiul amintind c\u0103 el a fost \u00eentocmit \u00een amintirea zilelor de exaltare petrecute \u00eentr-o celul\u0103 de la Jilava \u00een prim\u0103vara anului 1960. Erau zilele \u00een care, dup\u0103 ce \u00eenfruntase torturi cumplite cu un curaj uluitor, Nicolae Steinhardt primise Taina Sf\u00e2ntului Botez \u00een ortodoxie \u00eentr-o celul\u0103 din triajul penitenciarului Jilava.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen acest studiu, Nicolae Steinhardt a c\u0103utat s\u0103 dovedeasc\u0103 limpede c\u0103 Scrisoarea pierdut\u0103 nu este o simpl\u0103 comedie \u015fi o extraordinar\u0103 realizate dramat urgic\u0103, ci, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, dac\u0103 nu mai mult, o oglind\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc. Spunea p\u0103rintele Nicolae: \u201eActul al IV-lea este acela unde, pentru cine are ochi de v\u0103zut, urechi de auzit \u015fi inim\u0103 s\u0103-i bat\u0103, autorul Scrisorii salt\u0103 peste comedia de moravuri\u2026 \u015fi ne duce cu iu\u0163eal\u0103 mare, \u00een mar\u015f for\u0163at \u2013 uimi\u0163i, \u00eenc\u00e2nta\u0163i, emo\u0163iona\u0163i (vezi lacrimile) \u00een lumea care nu mai e a unei realiz\u0103ri teatrale, ci a marii arte, unde se decodeaz\u0103 sufletul omenesc, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 rom\u00e2nesc. Ce-i aceast\u0103 lume \u015fi care- i punctul precis din care \u00eencepe \u015fi se arat\u0103 privitorului? E lumea minunat\u0103 a echilibrului rom\u00e2nesc, iar de ar\u0103tat se arat\u0103 \u00een punctul magic \u00een care Ca\u0163avencu \u00ee\u015fi cere iertare \u015fi coana Joi\u0163ica \u00eel iart\u0103\u2026 Actul al IV-lea e totul \u015fi duce de-a-dreptul la izvoarele rom\u00e2nismului\u201d (p. 112-113). <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>De aici mai departe, paragraf dup\u0103 paragraf \u015fi capitol dup\u0103 capitol, Nicolae Steinhardt explic\u0103 ce era acea lume a esen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti. Autorul arat\u0103 limpede c\u0103 cele ce le spune sunt \u015fi declara\u0163ii de dragoste (\u00een vorbele lui, \u201ecri de coeur\u201d ) fa\u0163\u0103 de ortodoxie \u015fi neamul rom\u00e2nesc. \u00een aceast\u0103 dubl\u0103 iubire a lui Nicolae Steinhardt pentru cele de sus, ortodoxia, \u015fi cele din realitatea imediat\u0103, neamul rom\u00e2nesc, se poate vedea perfecta \u00een\u0163elepciune a unui adev\u0103rat cre\u015ftin. Aceast\u0103 dubl\u0103 iubire nici nu putea fi altcum \u015fi este extrem de pilduitoare azi. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Sunt at\u00e2t de mul\u0163i cei din jurul nostru care se gr\u0103besc s\u0103 vorbeasc\u0103 entuzia\u015fti despre virtu\u0163ile cut\u0103rei idei \u015fi cut\u0103rui sistem \u015fi care, cu egal entuziasm, se gr\u0103besc s\u0103-i blameze pe oameni. P\u0103rintele Nicolae Steinhardt de la Rohia a stat deasupra acestei ispite. El a \u015ftiut bine c\u0103 cel care afirm\u0103 c\u0103 \u00eel iube\u015fte pe Dumnezeu, dar care dispre\u0163uie\u015fte crea\u0163ia Lui, minte \u015fi c\u0103, \u00een fapt, un asemenea individ nu lui Dumnezeu se \u00eenchin\u0103, ci unei false imagini z\u0103mislit\u0103 de neputincioasa \u00eendr\u0103zneal\u0103 a propriei sale \u00eenchipuiri.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen lumea descris\u0103 \u00een actul al IV-lea al Scrisorii pierdute, Nicolae Steinhardt spune c\u0103 rom\u00e2nii apar ca popor al dreptei socotin\u0163e, al judec\u0103\u0163ii chibzuite \u015fi al m\u0103surii. Un popor al cre\u015ftinismului trecut \u00een s\u00e2nge care nu a \u00eeng\u0103duit teoriilor s\u0103 \u00eenl\u0103ture credin\u0163ele. Dup\u0103 p\u0103rintele Nicolae Steinhardt, rom\u00e2nii sunt, mai mult dec\u00e2t orice, echilibra\u0163i \u015fi asta \u00eenseamn\u0103 capacitatea de a ierarhiza ac\u0163iunile omene\u015fti, de a \u00een\u0163elege c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een interiorul r\u0103ului exist\u0103 o ierarhie, de a pricepe c\u0103 adesea \u201eo \u00eemp\u0103care str\u00e2mb\u0103 este mai bun\u0103 dec\u00e2t o judecat\u0103 dreapt\u0103\u201d. C\u0103ci dreptatea absolut\u0103 (scopul dintotdeauna al extremi\u015ftilor \u015fi fanaticilor) este \u015fi r\u0103m\u00e2ne n\u0103t\u00e2ng\u0103 atunci c\u00e2nd nu este \u00eenso\u0163it\u0103 de mil\u0103. Adev\u0103rul \u015fi Binele nu pot fi abstractizate \u015fi idolatrizate, ci trebuie privite \u00een complex \u015fi \u00een rela\u0163ie. C\u0103lug\u0103rul care a min\u0163it spre a salva o via\u0163\u0103 este m\u00e2ntuit, c\u0103ci a ierarhizat cu dreapt\u0103 socoteal\u0103 \u00eendatoririle. Sentimentele pozitive, iertarea, \u00eeng\u0103duin\u0163a, \u00een\u0163elegerea, chiar degradate, fac totu\u015fi cu putin\u0163\u0103 omenia datorit\u0103 enormei lor capacit\u0103\u0163i de r\u0103sp\u00e2ndire \u015fi contaminare. Mai mult \u00eenc\u0103. Cei ce sunt \u015fi stau \u00eentemeia\u0163i pe credin\u0163\u0103, bun sim\u0163 \u015fi omenie \u015ftiu c\u0103 sub nici o circumstan\u0163\u0103 nu se cuvine s\u0103 ucizi sau s\u0103 degradezi pe aproapele t\u0103u. Dimpotriv\u0103, fanaticii, \u00een numele ideii, ucid \u015fi chinuie, c\u0103ci ei nu au credin\u0163a care s\u0103-i opreasc\u0103 \u015fi s\u0103-i fac\u0103 liberi (Libertatea fiind \u00een primul r\u00e2nd respectul pentru libertatea celui care g\u00e2nde\u015fte altminterea). Dintr-o asemenea \u00een\u0163elegere Nicolae Steinhardt afirm\u0103 c\u0103 \u00eensu\u015firile rom\u00e2ne\u015fti fundamentale: mila, ospitalitatea, puterea de a ierta, pre\u0163uiesc mai mult dec\u00e2t inteligen\u0163a, ini\u0163iativa ori \u00eendem\u00e2narea. Iar superioritatea lor se v\u0103de\u015fte mai v\u00e2rtos atunci c\u00e2nd oamenii sunt la greu, la ananghie. Iar p\u0103rintele Nicolae Steinhardt de la Rohia \u00eencheie \u00eentr-o form\u0103 care st\u0103 deasupra oric\u0103rui comentariu: \u201e\u00cen scoica aceasta, a unei comedii aprige \u015fi ostile, lumea rom\u00e2neasc\u0103 poate str\u0103bate veacurile \u00een tot m\u0103re\u0163ul ei farmec, prevestind de aci, de pe p\u0103m\u00e2nt, din iure\u015ful unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri mundane, paradisul a c\u0103rui nostalgie nu ne va cru\u0163a nicic\u00e2nd\u201d.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>ALEXANDRU NEMOIANU<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em>(Luceafarul Romanesc, ed. on-line, martie, 2007)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Publicarea lucr\u0103rilor p\u0103rintelui Nicolae Steinhardt de la Rohia, Jurnalul fericirii, Primejdia m\u0103rturisirii, D\u0103ruind vei dob\u00e2ndi, a \u00eembog\u0103\u0163it cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11138","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11138","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11138"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11138\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11141,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11138\/revisions\/11141"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}