{"id":11155,"date":"2013-03-12T09:26:21","date_gmt":"2013-03-12T09:26:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11155"},"modified":"2013-03-12T09:26:21","modified_gmt":"2013-03-12T09:26:21","slug":"george-anca-%e2%80%9eplanul-lui-dumnezeu-si-gradina-maicii-domnului%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/12\/george-anca-%e2%80%9eplanul-lui-dumnezeu-si-gradina-maicii-domnului%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"George Anca: \u201ePlanul lui Dumnezeu \u015fi Gr\u0103dina Maicii Domnului\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Identitatea ortodoxiei latino-rom\u00e2ne \u00een viziunea lui Ioan Paul al II-lea<\/strong><\/em><\/p>\n

Lumin\u0103 dulce, clar\u0103, \/ O, maic\u0103 prea curat\u0103 \/ \u015ei pururea fecioar\u0103, \/Marie!<\/strong><\/p>\n

Vom \u0163ine minte \u00eentotdeauna pe Ioan Paul al II-lea recit\u00e2nd, \u00een rom\u00e2ne\u015fte, la Roma \u015fi \u00een Bucure\u015fti, Rug\u0103ciune \u2013 c\u0103tre Maica Domnului \u2013 de Mihai Eminescu.<\/strong><\/p>\n

\u201eM\u00e2ine m\u0103 voi duce \u00een Rom\u00e2nia. E prima dat\u0103 c\u00e2nd merg \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care cre\u015ftinii sunt \u00een majoritate ortodoc\u015fi.\u201d (6 mai 1999). \u00cen avion: \u201eNoi am declan\u015fat cearta, nu avem noi acum dreptul s\u0103 stabilim pacea\u201d (1). (Toate ziarele centrale rom\u00e2ne\u015fti au publicat discursurile papale \u015fi patriarhale din zilele de 7-9 mai 1999, de unde sunt luat citatele atunci c\u00e2nd sunt men\u0163ionate alte surse).<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Adres\u00e2ndu-se iar\u0103\u015fi, la \u00eentoarcere, credincio\u015filor din Pia\u0163a San Pietro, \u00een 12 mai 1999, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Ioan Paul al II-lea , \u00eenainte de a-\u015fi rosti, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte, \u201ebucuria pentru \u00eent\u00e2lnirile de neuitat tr\u0103ite \u00een Bucure\u015fti\u201d, a sintetizat, \u00een \u015fapte puncte, luminile vizitei sale \u00een Rom\u00e2nia, ca dup\u0103 \u201eplanul lui Dumnezeu\u201d, \u00een \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d: \u201eG\u00e2ndindu-m\u0103 la situa\u0163ia politic\u0103 existent\u0103 p\u00e2n\u0103 nu cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, cum s\u0103 nu v\u0103d \u00een acest eveniment un semn elocvent al lucr\u0103rii lui Dumnezeu \u00een istorie? A prevedea o vizit\u0103 a Papei ar fi fost atunci cu totul de neg\u00e2ndit, dar Domnul, care c\u0103l\u0103uze\u015fte pa\u015fii oamenilor, a f\u0103cut posibil ceea ce din punct de vedere uman p\u0103rea irealizabil\u201d; \u201eAmintind c\u0103, dup\u0103 o r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 tradi\u0163ie popular\u0103, Rom\u00e2nia este numit\u0103 \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d, a\u015f dori s\u0103 o rog pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103, \u00een aceast\u0103 lun\u0103 care \u00eei este dedicat\u0103, s\u0103 \u00eente\u0163easc\u0103 \u00een sufletul cre\u015ftinilor dorin\u0163a deplinei unit\u0103\u0163i, pentru ca \u00eempreun\u0103 s\u0103 fie ferment evanghelic. O rog pe Maria ca iubitul popor rom\u00e2n s\u0103 creasc\u0103 \u00een valorile spirituale \u015fi morale, pe care se fundamenteaz\u0103 orice societate pe dimensiunea omului \u015fi atent\u0103 fa\u0163\u0103 de binele comun. \u0162ie, cereasc\u0103 Mam\u0103 a Speran\u0163ei, \u00ee\u0163i \u00eencredin\u0163ez mai ales familiile \u015fi tinerii, care sunt viitorul iubitului popor al Rom\u00e2niei\u201d. Harul divin-omenesc \u00eenv\u0103luie, \u00een mai dreapt\u0103, \u00eenalt\u0103 judecat\u0103, identificarea \u015fi recunoa\u015fterea ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti: \u201eCu acest pelerinaj am dorit s\u0103 aduc un omagiu poporului rom\u00e2n \u015fi r\u0103d\u0103cinilor sale cre\u015ftine, cobor\u00e2nd, conform tradi\u0163iei, din lucrarea evanghelizatoare a Apostolului Andrei, fratele lui Simon Petru\u201d; \u201eRecurg\u00e2nd la izvoarele sale culturale \u015fi spirituale autentice, Rom\u00e2nia a mo\u015ftenit cultur\u0103 \u015fi valori at\u00e2t de la civiliza\u0163ia latin\u0103 \u2013 cum atest\u0103 limba \u00eens\u0103\u015fi \u2013 c\u00e2t \u015fi de la cea bizantin\u0103\u201d; \u201eNa\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 s-a n\u0103scut o dat\u0103 cu evanghelizarea \u015fi \u00een Evanghelie va g\u0103si lumina \u015fi puterea de a-\u015fi \u00eemplini voca\u0163ia de a fi punct de confluen\u0163\u0103 a p\u0103cii \u00een Europa urm\u0103torului mileniu.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cen mesajul trimis de c\u0103tre Prea Fericitul P\u0103rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Sanctit\u0103\u0163ii Sale Papei Benedict al XVI-lea, se spune: \u201eRela\u0163iile dintre Bisericile noastre au cunoscut , \u00een ultima perioad\u0103, o \u00eenflorire deosebit\u0103, gra\u0163ie deschiderii ecumenice a Papei Ioan Paul al II-lea, predecesorul Sanctit\u0103\u0163ii Voastre.(\u2026) P\u0103str\u00e2nd vii \u00een amintirea noastr\u0103 dragostea, pre\u0163uirea \u015fi respectul manifestate fa\u0163\u0103 de \u0163ara noastr\u0103 \u2013 pe care Papa Ioan Paul al II-lea a numit-o \u2019Gr\u0103dina Maicii Domnului\u2019 \u2013 ne exprim\u0103m n\u0103dejdea c\u0103 Sanctitatea Voastr\u0103, ca unul ce a\u0163i fost apropiat colaborator al s\u0103u, ve\u0163i p\u0103stra \u015fi sprijini acest dialog, \u00eentru \u00eemplinirea dorin\u0163ei noastre comune de realizare a unit\u0103\u0163ii depline a Bisericii\u201d (2).<\/strong><\/p>\n

\u201ePlanul lui Dumnezeu\u201d<\/strong><\/p>\n

Acesta este titlul unei c\u0103r\u0163i-decalog a fostului Pap\u0103, tradus\u0103 \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte, pe care studen\u0163ii de la Facultatea de Teologie-Litere a Universitat\u0103\u0163ii \u201eValahia\u201d din T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi-au apropriat-o. \u201ePrin cuvintele Papei, prin lungul drum al anilor pe care i-a parcurs, el a reu\u015fit s\u0103 ne ofere nou\u0103, rom\u00e2nilor, \u015fi mai ales tinerilor, un mod de cunoa\u015ftere a sinelui. Noaptea \u00eentunecat\u0103 a sufletului \u2013 \u201ela noche oscura del alma\u201d (Juan de la Cruz) \u2013 trebuie \u00eenvins\u0103, pentru c\u0103 Dumnezeu e cu noi\u201d.<\/strong><\/p>\n

Supravie\u0163uind atentatului asupra sa din 13 mai 1981, Ioan Paul al II-lea a m\u0103rturisit: \u201eSunt din nou \u00eendatorat Sfintei Fecioare\u2026 Pot eu oare s\u0103 uit c\u0103 evenimentul din Pia\u0163a Sf. Petru a avut loc exact \u00een ziua \u015fi la ora c\u00e2nd s-a ar\u0103tat prima dat\u0103 Maica lui Hristos s\u0103rmanilor copila\u015fi, moment ce este s\u0103rb\u0103torit de peste \u015faizeci de ani la Fatima, \u00een Portugalia? \u00cen acea zi\u2026i-am sim\u0163it extraordinara protec\u0163ie matern\u0103, care s-a dovedit a fi mai puternic\u0103 dec\u00e2t glon\u0163ul uciga\u015f.\u201d (3). <\/strong><\/p>\n

Nancy Reagan, la moartea Papei, \u00een aprilie 2005, i-a glorificat \u00eempreun\u0103, pe Pap\u0103 \u015fi pe Ronald Reagan: \u201e au fost foarte asem\u0103n\u0103tori\u2026actori\u2026iubeau natura\u2026sporturile, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau titlul de Mare Comunicator\u2026aveau un minunat sim\u0163 al humorului\u2026 c\u00e2nd Ronnie a fost \u00eempu\u015fcat \u00een \u201981, Papa a fost \u00eempu\u015fcat \u00een \u201981\u2026 au fost foarte, foarte asem\u0103n\u0103tori. \u015ei-au \u00eencruci\u015fat multe c\u0103r\u0103ri\u201d. (4).<\/strong><\/p>\n

\u00cen 20 decembrie 1989, \u00een fa\u0163a a 600 pelerini, Papa, de sub aureola sfin\u0163eniei, va da \u00eendemn de supravie\u0163uire \u201etuturor cet\u0103\u0163enilor dragului popor rom\u00e2n\u201d, dup\u0103 ce cu o zi \u00eenainte gloan\u0163ele regimului comunist f\u0103cuser\u0103 victime \u00een Timi\u015foara. (5). C\u0103derea comunismului \u201e a fost ca \u015fi cum Hristos a dorit s\u0103 descopere c\u0103 limita impus\u0103 r\u0103ului, al c\u0103rui artizan \u015fi victim\u0103 este omul, este, \u00een definitiv, Milostivirea Sa Dumnezeiasc\u0103\u201d (6).<\/strong><\/p>\n

La 8 mai 1999, \u00een Palatul Patriarhal din Bucure\u015fti, discursurile celor doi \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103tori de Biserci, urma\u015ful Apostolului Petru \u015fi urma\u015ful Apostolului Andrei, au \u00eenceput prin aceea\u015fi invocare a dumnezeirii: \u201eDac\u0103 ast\u0103zi ne \u00eent\u00e2lnim, aceasta se datore\u015fte unui plan de iubire al Sfintei Treimi, care, \u00een ajunul Marelui Jubileu, a voit ca noi, succesorii acelor apostoli, s\u0103 putem rechema \u00een memorie acea re\u00eent\u00e2lnire\u201d \u2013 Ioan Paul al II-lea; \u201e\u00eent\u00e2lnirea de ast\u0103zi este vrerea Tat\u0103lui \u015fi lucrarea Duhului Sf\u00e2nt\u201d; \u201eAceasta este ziua pe care a f\u0103cut-o Domnul s\u0103 ne bucur\u0103m\u201d \u2013 P.F. Patriarh Teoctist. Mass-media au generalizat, aproape, o astfel de percep\u0163ie. \u201eTo\u0163i rom\u00e2nii, dar \u015fi str\u0103inii au sim\u0163it ca un dar al lui Dumnezeu rug\u0103ciunea comun\u0103 a celor dou\u0103 Biserici.\u201d \u2013 P. S. Gherasim, Episcopul R\u00e2mnicului. \u201e \u2019Iubi\u0163i-v\u0103 unul pe altul, dup\u0103 cum Dumnezeu v\u0103 iube\u015fte pe fiecare dintre voi\u2019 \u2013 m\u0103 \u00eenso\u0163e\u015fte acest \u00eendemn al Maicii Tereza. \u00cen puterea iubirii acesteia, care este mai \u00eent\u00e2i a Sfintei Treimi \u015fi pe urm\u0103 a noastr\u0103, \u00een iubirea \u00cenvierii sale ne rug\u0103m \u00een aceste zile zbuciumate, sub acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului, pe care deoptriv\u0103 o cinstim\u201d \u2013 Ioan Alexandru, (7). \u201eAm putea oare \u00een\u0163elege p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t miracolul eliber\u0103rii popoarelor din Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103, dimpreun\u0103 cu toate urm\u0103rile lor, ilustru simbolizate azi de prezen\u0163a Sanctit\u0103\u0163ii Voastre, f\u0103r\u0103 un plan divin?\u201d \u2013 Emil Constantinescu, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei.<\/strong><\/p>\n

\u201eDumnezeu a vrut ca eu s\u0103 devin preot\u201d, Dumnezeu a vrut ca Papa Ioan Paul al II-lea s\u0103 vin\u0103 \u00een \u201eRom\u00e2nia noastr\u0103\u201d, cum ar fi numit-o cel al c\u0103rui nume, Voytila, e asociat cu cel de Voicil\u0103 (8), cel care a sanctificat pe Ieremia Valahul.<\/strong><\/p>\n

\u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201eCuv\u00e2ntul se face gr\u0103din\u0103, dup\u0103 asem\u0103narea raiului\u201d \u2013 Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa. <\/strong><\/p>\n

\u201eArborele vie\u0163ii ascuns \u00een mijlocul Edenului a crescut \u00een Maria. Ie\u015fit din ea, \u015fi-a \u00eentins umbra asupra universului \u015fi \u015fi-a r\u0103sp\u00e2ndit fructele la cele mai \u00eendep\u0103rtate ca \u015fi la cele mai apropiate popoare.\u201d (9).<\/strong><\/p>\n

Ioan Paul al II-lea, Rug\u0103 c\u0103tre ocrotitorii Europei:<\/strong><\/p>\n

O, Sfin\u0163ilor Chiril \u015fi Metodiu,<\/strong><\/p>\n

care-n asprul apostolat misionar<\/strong><\/p>\n

a\u0163i r\u0103mas profund ata\u015fa\u0163i<\/strong><\/p>\n

de Biserica din Constantinopol<\/strong><\/p>\n

\u015fi de Sediul Roman al lui Petru:<\/strong><\/p>\n

face\u0163i ca Bisericile surori,<\/strong><\/p>\n

Biserica Catolic\u0103 \u015fi cea Ortodox\u0103,<\/strong><\/p>\n

dep\u0103\u015find prin iubire de Dumnezeu \u015fi adev\u0103r<\/strong><\/p>\n

elementele de dezbinare<\/strong><\/p>\n

s\u0103 poat\u0103 ajunge-n cur\u00e2nd<\/strong><\/p>\n

la mult dorita unificare! (10)<\/strong><\/p>\n

Maria \u2013 \u201eMama astrului care nu apune niciodat\u0103\u201d, \u201ezorii zilei mistice\u201d, \u201er\u0103s\u0103ritul soarelui gloriei\u201d -, ne arat\u0103 Orientale lumen, pe Hristos (11). \u201eRug\u0103mu-ne-ndur\u0103rilor, \/Luceaf\u0103rului m\u0103rilor\u201d (Eminescu), a recitat, eufonic, Papa Ioan Paul al II-lea, cumva separat, \u00een eterul sfin\u0163eniei poetice .\u00centre teologia diviniz\u0103rii a Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare \u015fi a Sf\u00e2ntului Irineu \u2013 \u201eDumnezeu s-a f\u0103cut Om pentru ca omul s\u0103 se \u00eendumnezeiasc\u0103\u201d \u2013 \u015fi \u00eencarnarea Evangheliei \u00een culturile native evanghelizate de Sfin\u0163ii Chiril \u015fi Metodiu, ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 se va fi reg\u0103sind \u00een genericul R\u0103s\u0103rit Cre\u015ftin, \u00een cele dou\u0103 mari capitole \u015fi subcapitolele lor – \u201eCunoa\u015fterea R\u0103s\u0103ritului Cre\u015ftin. O experien\u0163\u0103 a credin\u0163ei\u201d (\u201eEvanghelie, Biserici \u015fi Cultur\u0103\u201d, \u201e\u00centre memorie \u015fi a\u015fteptare\u201d, \u201eMonasticismul ca model al vie\u0163ii baptismale\u201d, \u201e\u00centre Cuv\u00e2nt \u015fi Euharistie\u201d, \u201eO liturghie pentru tot omul \u015fi pentru tot cosmosul\u201d, \u201eO privire limpede spre descoperirea de sine\u201d, \u201eUn p\u0103rinte \u00een Spirit\u201d, \u201eComuniune \u015fi serviciu\u201d, \u201eO persoan\u0103 \u00een rela\u0163ie\u201d \u201eO lini\u015fte adoratoare\u201d) \u015fi \u201eDe la cunoa\u015ftere la \u00eent\u00e2lnire\u201d (\u201eExperien\u0163ele unit\u0103\u0163ii\u201d, \u201e\u00cent\u00e2lnirea unuia cu cel\u0103lalt, cuno\u015ftin\u0163a unuia cu cel\u0103lalt, lucrul \u00eempreun\u0103\u201d, \u201eC\u0103l\u0103toria \u00eempreun\u0103 spre Orientale Lumen\u201d).<\/strong><\/p>\n

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia (7-9 mai 1999), care se afl\u0103, ecumenic, \u00een continuitate cu abrogarea, la 6 decembrie 1965, de c\u0103tre Papa Paul al VI-lea \u015fi Patriarhul Ecumenic Athenagoras I, a excomunic\u0103rilor reciproce din 1054, deschide capitolul identific\u0103rii \u015fi recunoa\u015fterii universale a Ortodoxiei rom\u00e2ne, prin chiar cuv\u00e2ntul pontifical, dup\u0103 ce f\u0103cuse aceasta patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului (1995), ca punte, ca liant \u00eentre Europa R\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi cea Occidental\u0103. \u00cen contextul \u00een care Patriarhate mai vechi, cum ar fi cele de la Constantinopol, Atena sau Moscova, au evitat astfel de momente, Ioachim Navarro Valls, autoritate de la Vatican, apreciaz\u0103 cele dou\u0103 momente liturgice din Bucure\u015fti ca reprezent\u00e2nd un pas important spre refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, iar \u00cePS Nicolae, Mitropolitul Banatului, a precizat, prin pres\u0103: \u201eRom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 cu o ortodoxie care nu este influen\u0163at\u0103 de spiritualitatea elen\u0103 \u015fi slavon\u0103. Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 cu o spiritualitate \u015fi un cre\u015ftinism latin, care o apropie de romano-catolicism. Ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 era cea mai \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 \u015fi \u00eendatorat\u0103 s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 cu Sf\u00e2ntul P\u0103rinte o rela\u0163ie concretizat\u0103 printr-o vizit\u0103\u201d. V\u0103zut\u0103 din interior ortodoxia rom\u00e2n\u0103 are aceste aspecte esen\u0163iale, sintetizate de \u00cePS Nifon Mih\u0103i\u0163\u0103, arhiepiscopul T\u00e2rgovi\u015ftei: \u201ecaracterul structural al sintaxei dintre cultul ortodox \u015fi cultura latin\u0103, aceasta, gra\u0163ie concomiten\u0163ei dintre etnogenez\u0103 \u015fi ecleziogenez\u0103; etosul \u015fi civiliza\u0163ia ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 sunt inspirate, \u00eenainte de orice, de comunitatea care se adun\u0103 pentru \u2019cina mistic\u0103\u2019, trimis\u0103 s\u0103 practice apoi propria ei \u2019liturghie\u2019, \u00een arena social\u0103 \u015fi politic\u0103; receptarea creatoare \u015fi inventiv\u0103 a tradi\u0163iei diacronice, gra\u0163ie unei \u015fcoli de teologie remarcabile. Cei mai mari teologi din Estul Europei, din perioada contemporan\u0103 (1949-1989), se aflau la Bucure\u015fti \u015fi la Sibiu; determinarea de a juca un rol mai important \u00een Mi\u015fcarea Ecumenic\u0103, propun\u00e2nd concepte semnificative \u00een domeniul iconomiei, al reconcilierii \u00een Europa, al ecumenismului local\u201d (12). Acela\u015fi autor detaliaz\u0103 aspectele teologice inedite ale reuniunii \u015fi dialogul ecumenic al celor doi prima\u0163i, chiar dac\u0103 \u201en-au fost pecetluite de comuniunea euharistic\u0103\u201d \u2013 dar \u201etimpul de o mai mare comuniune se apropie\u201d. \u201eVom trece acel prag cu martirii no\u015ftri, cu to\u0163i cei care \u015fi-au dat via\u0163a pentru credin\u0163\u0103: ortodoc\u015fi, catolici, anglicani, protestan\u0163i. Dintotdeauna, s\u00e2ngele martirilor este s\u0103m\u00e2n\u0163a generatoare de noi credincio\u015fi \u00een Hristos\u201d, a spus Papa. \u00cen viziunea Papei, \u201evestirea Evangheliei \u015fi rena\u015fterea \u00een Sfintele Taine, prelungite \u00een slujirea fra\u0163ior\u201d este \u201eprima calitate pe care omenirea o a\u015fteapt\u0103 de la voi\u201d, iar \u201eaceast\u0103 sarcin\u0103 coincide cu tradi\u0163ia voastr\u0103 at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een exemple care au \u015ftiut s\u0103 uneasc\u0103 o via\u0163\u0103 profund\u0103 \u00een Hristos cu o slujire generoas\u0103 a celor nevoia\u015fi, angajare pasionat\u0103 \u00een studiu, cu o neobosit\u0103 preocupare pastoral\u0103\u201d.(13). <\/strong><\/p>\n

\u201eExist\u0103 mul\u0163i sfin\u0163i printre rom\u00e2ni, dar nimeni nu i-a c\u0103utat\u201d, scria la 1686, mitropolitul moldovean Dosoftei (14). Papa Ioan Paul al II-lea a c\u0103utat sfin\u0163ii din Gr\u0103dina Maicii Domnului, unde \u015fi plantele se numesc, prevalent, dup\u0103 fiin\u0163a ei \u2013 \u201eM\u00e2na Maicii Domnului\u201d, \u201eP\u0103rul Maicii Domnului\u201d, \u201eP\u0103rul Sfintei Maria\u201d, \u201ePoalele Maicii Domnului\u201d: \u201eCum e cunoscut, potrivit tradi\u0163iei, credin\u0163a a fost purtat\u0103 \u00een aceste \u0163inuturi de fratele lui Petru, Apostolul Andrei, care a pecetluit neobosita sa oper\u0103 misionar\u0103 prin martiriul s\u0103u petrecut la Patras. Al\u0163i martori de seam\u0103 ai Evangheliei, ca Sava Gotul, Nicetas de Remesiana \u2013 provenind din Aquilea \u2013 \u015fi Lauren\u0163iu de Novae i-au continuat lucrarea, iar \u00een timpul persecu\u0163iilor din primele veacuri, cete de cre\u015ftini au suferit martiriul: sunt martiri daco-romani, precum Zoticos, Attalos, Kamasis \u015fi Filippos, prin al c\u0103ror sacrificiu s-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat profund credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul vostru\u201d; \u201eM\u0103 g\u00e2ndesc la Sf\u00e2ntul Ioan Cassian \u015fi la Dionisie Exiguul, care au contribuit la transmiterea comorilor spirituale \u015fi canonice ale Orientului grec Occidentului latin; apoi, mult mai t\u00e2rziu, la Voievodul \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt,\u2019un adev\u0103rat atlet al credin\u0163ei cre\u015ftine\u2019, cum l-a numit Papa Sixt al IV-lea, \u015fi la numero\u015fi al\u0163i slujitori ai evangheliei, \u00eentre care Domnitorul \u015fi martirul Constantin Br\u00e2ncoveanu, iar mai recent, numero\u015fi martiri \u015fi m\u0103rturisitori ai credin\u0163ei din secolul XX\u201d; \u201eRom\u00e2nie, \u0162ar\u0103-punte \u00eentre Orient \u015fi Occident, punct de r\u0103scruce \u00eentre Europa Oriental\u0103 \u015fi cea Oriental\u0103, Rom\u00e2nie, pe care tradi\u0163ia o nume\u015fte cu frumosul titlu de \u2019Gr\u0103dina Maicii Domnului\u2019, vin la tine \u00een numele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu \u015fi al Preasfintei Fecioare Maria. \u00cen pragul unui nou mileniu, \u00eentemeiaz\u0103-\u0163i viitorul mai departe pe st\u00e2nca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui Hristos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm \u015fi curaj. Vei fi na\u0163iune prosper\u0103, p\u0103m\u00e2nt roditor de bine, popor solidar \u015fi f\u0103c\u0103tor de pace. Dumnezeu s\u0103 te ocroteasc\u0103 \u015fi s\u0103 te binecuv\u00e2nteze mereu\u201d (16). Pu\u0163ine publica\u0163ii au relatat tragedia \u2013 martiric\u0103? \u2013 a lui C\u0103t\u0103lin Vidu, c\u0103zut de pe schela unde se urcase spre a-l vedea mai bine pe Pap\u0103 (17).<\/strong><\/p>\n

____________<\/strong><\/p>\n

Note bibliografice<\/em><\/p>\n

1. Toate ziarele centrale rom\u00e2ne\u015fti au publicat discursurile papale \u015fi patriarhale din zilele de 7-9 mai 1999, de unde sunt luate citatele prezente, atunci c\u00e2nd nu sunt men\u0163ionate alte surse<\/em><\/p>\n

2. \u00cen Adev\u0103rul, 23-24 aprilie, 2005, p.1)<\/em><\/p>\n

3. Apud Jaroslav Pelikan, Fecioara Maria de-a lungul secolelor, Humanitas, p.184<\/em><\/p>\n

4. \u00cen Aldine, 8 aprilie 2005, p. 1<\/em><\/p>\n

5. Cf. Bernard Lecomte, La verite l\u2019emportera toujours sur le mensonge. Comme le pape a vaincue le communisme, citat \u00een : Nicolae Mare\u015f, Ioan Paul al II-lea. Pap\u0103 pentru mileniul al III-lea, Hiparion, 2001, p.25<\/em><\/p>\n

6. Ioan Paul al II-lea, Memoria e identita, Rizzoli, Milano, 2005, p. 70, citat de prof. Norberto Gonzales Gaitano \u00eentr-un interviu publica de ziarul Ziua, 15 aprilie 2005, p.3<\/em><\/p>\n

7. \u00cen Rom\u00e2nia liber\u0103, 8 mai 1999, p. 8<\/em><\/p>\n

8. Cf. \u201eR\u0103d\u0103cin\u0103 valah\u0103?\u201d de Nicolae Mare\u015f, \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, 5-11 mai 1999, p.20-21; de asemenea, cartea lui Ion Coja Rom\u00e2nia \u015fi Papa Ioan Paul al II-lea, lansat\u0103 \u00een timpul vizitei<\/em><\/p>\n

9. Din Imne Mariei, apud Mitropolit Nicolae Corneanu, Credin\u0163\u0103 \u015fi via\u0163\u0103, Dacia , 2001, p. 54<\/em><\/p>\n

10. Din Rug\u0103ciuni, Ed. Piemme, 1993, tr. Teodor Capot\u0103, Steaua, mai-iunie1999, p.20<\/em><\/p>\n

11. Cf. Scrisoarea apostolic\u0103 Orientale lumen a lui Ioan Paul al II-lea, marc\u00e2nd centenarul cele intitulate Orientalium dignitas, a papei Leon al III-lea<\/em><\/p>\n

12. \u00cePS Nifon Mih\u0103i\u0163\u0103, Misiologie \u015fi ecumenism, p. 252<\/em><\/p>\n

13. Op.cit., cap. VI \u201eSensul ecumenic al vizitei Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia, p. 2004-205<\/em><\/p>\n

14. Apud dr. Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Mitropolitul Ardealului, Tradi\u0163ie \u015fi libertate \u00een spiritualitatea ortodox\u0103, Pronostic SRL, 1996, p.270<\/em><\/p>\n

15. Cf. Doru Radosav, Sentimentul religios la rom\u00e2ni, Dacia, 1971, p. 301<\/em><\/p>\n

16. \u201eRom\u00e2nia luminat\u0103 (7-9 mai 1999). Din cuvintele adresate nou\u0103 de Papa Ioan Paul al II-lea \u00een cursul vizitei sale \u00een Rom\u00e2nia\u201d, \u00een Aldine, 8 aprilie 2005, p.4. \u00cen timpul vizitei, Aldine a publicat \u015fi\u2026 \u201eTestamentul lui Petru cel Mare\u201d<\/em><\/p>\n

17. Cf. Cotidianul, 9 mai 1999, p. 3<\/em><\/p>\n

\n

GEORGE ANCA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Identitatea ortodoxiei latino-rom\u00e2ne \u00een viziunea lui Ioan Paul al II-lea Lumin\u0103 dulce, clar\u0103, \/ O, maic\u0103 prea curat\u0103 \/ \u015ei [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11155"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11155\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11159,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11155\/revisions\/11159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}