{"id":11215,"date":"2013-03-12T19:25:59","date_gmt":"2013-03-12T19:25:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11215"},"modified":"2013-03-12T19:25:59","modified_gmt":"2013-03-12T19:25:59","slug":"artur-silvestri-%e2%80%9caducatorul-de-apa%e2%80%9d-ganduri-razlete-despre-mitropolitul-tit-simedrea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/12\/artur-silvestri-%e2%80%9caducatorul-de-apa%e2%80%9d-ganduri-razlete-despre-mitropolitul-tit-simedrea\/","title":{"rendered":"Artur Silvestri: \u201cAduc\u0103torul de ap\u0103\u201d.G\u00e2nduri r\u0103zle\u0163e despre Mitropolitul Tit Simedrea"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/tit-simedrea.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-11216 alignleft\" title=\"tit-simedrea\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/tit-simedrea.jpg\" alt=\"\" width=\"170\" height=\"258\" \/><\/a>Despre Mitropolitul Tit Simedrea am auzit vorbindu-se prima oar\u0103 cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, \u00een casa bunicii mele din partea tat\u0103lui, \u00een Vla\u015fca, \u00een satul Asan-Aga. S\u0103 fi fost acum mai bine de patruzeci de ani, pe c\u00eend, preg\u0103tindu-ne s\u0103 pornim cu tr\u0103sura c\u0103tre P\u0103durea lui Eftimie, bunica mea \u00eemi ar\u0103tase cu degetul, undeva, departe, c\u0103tre Prunaru, turla bisericii ce o ridicase rubedenia ei \u015fi a mea, \u201eTit al lui Simedre\u201d. A\u015fa \u00eei zicea ea v\u0103rului din partea tat\u0103lui \u015fi celor din spi\u0163a lor: \u201eai lui Simedre\u201d. Numele \u00eel mai auzisem de vreo c\u00eeteva ori p\u00een\u0103 atunci, dar era numele de clan c\u0103ci despre c\u00eete un \u201eSimedre\u201d se pomenea c\u00eeteodat\u0103 \u00eentr-un fel enigmatic, ce nu \u00eemi puteam explica pe atunci dar l-am \u00een\u0163eles abia mai \u00eencoace, chiar recent, sem\u0103n\u00eend cu ceva complicat \u015fi arhaic, \u00eentre pomenire \u015fi mul\u0163umire c\u0103tre str\u0103mo\u015ful exponen\u0163ial. Prima dat\u0103, pe c\u00eend eram copil, se \u00eent\u00eemplase s\u0103 ajungem \u2013 Tata Mare, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul, \u015fi cu mine \u2013 undeva, pe c\u00eemp, c\u0103tre R\u0103suceni \u015fi, fiind ar\u015fi\u0163\u0103 \u015fi a\u015fez\u00eendu-ne l\u00eeng\u0103 o f\u00eent\u00een\u0103, \u00eel auzisem pe bunicul cum roste\u015fte acel nume neobi\u015fnuit, \u015fterg\u00eendu-se la gur\u0103 cu dosul palmei dup\u0103 ce b\u0103use din ciutur\u0103: \u201eS\u0103 fie de sufletul lui Simedre\u201d. Aceast\u0103 propozi\u0163ie ritualic\u0103 \u00eemi r\u0103m\u0103sese impenetrabil\u0103 \u015fi nici m\u0103car nu o pricepusem altfel dec\u00eet ca pe un g\u00eend \u015foptit c\u0103tre sine \u00eensu\u015fi \u015fi nu m\u0103 g\u00eendisem s-o deslu\u015fesc, \u00eentr-at\u00eet mi se p\u0103rea de \u00eenfrico\u015fat\u0103. Nu o \u00een\u0163elesesem, de fapt, \u015fi pe c\u00eend, peste doar c\u00ee\u0163iva ani, o mai auzisem \u015fi de la tat\u0103l meu, profesorul, c\u00eend, b\u0103t\u00eend c\u00eempurile de la Dr\u0103g\u0103ne\u015fti de Vla\u015fca spre Comoara, ne opriser\u0103m l\u00eeng\u0103 o ci\u015fmea, tot \u00eentr-o var\u0103 ce aducea, \u00een c\u0103ldura ei de alt\u0103dat\u0103, halucina\u0163ie, z\u0103duf \u015fi, c\u0103tre orizonturi, p\u00eenze juc\u0103toare de aer, fantasme, duhuri sub\u0163iri: apa mor\u0163ilor. Tata se oprise s\u0103-\u015fi potoleasc\u0103 setea \u015fi, dup\u0103 ce b\u0103use f\u0103c\u00eendu-\u015fi palma c\u0103u\u015f, rostise \u015fi el, cu o voce joas\u0103, grav\u0103, ce nu i-o mai auzisem dec\u00eet prea de tot rar, aproape niciodat\u0103: \u201eS\u0103 fie de sufletul lui Simedre\u201d. Pentru mine, copil ne\u015ftiutor \u015fi cuminte \u00een vremea aceea \u2013 care ast\u0103zi mi se pare aproape contemporan\u0103 cu Hora de la Frumu\u015fani \u015fi tot at\u00eet de misterioas\u0103, \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u015fi abstract\u0103 ca \u015fi c\u00eend ar fi fost populat\u0103 de \u201ecucutenieni\u201d \u2013 acel nume \u015fi acele cuvinte aveau ceva impenetrabil \u015fi obligatoriu \u015fi p\u0103reau s\u0103 fac\u0103 parte \u2013 ori s\u0103 fie chiar \u2013 dintr-un ceremonial de religie stranie pe care parc\u0103 o \u00eentrez\u0103risem \u015fi nu o \u00eentrez\u0103risem \u00een Bisericile unde, uneori, duminica, Bunica m\u0103 ducea de m\u00een\u0103 \u015fi-mi ar\u0103ta cum s\u0103 m\u0103 \u00eenchin. Tot ceea ce puteam s\u0103 ghicesc ar fi putut s\u0103 fie darul ce i se d\u0103duse lui Simedrea de a face f\u00eent\u00eeni \u015fi ci\u015fmele, ca s\u0103 ast\u00eempere setea c\u0103l\u0103torilor r\u0103t\u0103ci\u0163i pe c\u00eemp ori viet\u0103\u0163ilor ostenite \u015fi \u00eensp\u0103im\u00eentate de canicul\u0103. C\u0103ci \u201eSimedre\u201d, aduc\u0103torul de ap\u0103, ostoitorul de sete, p\u0103rea c\u0103 se g\u00eendise \u015fi la necuv\u00eent\u0103toarele nevinovate c\u0103 nu au graiul \u00een\u0163eles \u015fi pentru sufletul lor candid el f\u0103cuse pretutindeni jgheaburi de piatr\u0103, \u00eenchegate cu mortar ce nu se sf\u0103r\u00eema, unde, chiar dac\u0103 omul nu ajungea din \u00eent\u00eemplare ca s\u0103 toarne ap\u0103, apa r\u0103m\u00eenea din scurgerea izvoarelor ce nu secau niciodat\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u015ei acum, \u00eendrept\u00eendu-ne cu tr\u0103sura c\u0103tre p\u0103durea \u00eentins\u0103 de pe vale, privind, de pe falezele \u00eenalte ale straniului r\u00eeu C\u00e2lni\u015ftea \u2013 care, \u00eempotriva tuturor r\u00eeurilor din C\u00eempie, curgea \u00eenapoi \u015fi nici nu se vedea c\u0103 s-ar putea mi\u015fca pe sub p\u00eenza de ap\u0103 \u00eenglodat\u0103 \u00een linti\u0163\u0103 \u015fi papur\u0103 \u2013 acum, zic (adic\u0103 \u00eentr-un \u201eacum\u201d de aproape o jum\u0103tate de veac), Bunica mea, care, deja \u00eemb\u0103tr\u00eenit\u0103 pe atunci, f\u0103cuse \u015fcoli \u015fi biserici \u015fi \u00eengrijise de troi\u0163e \u015fi de monumente de pe la r\u0103scruci, \u00eemi ar\u0103ta c\u0103 unul dintre \u201eai lui Simedre\u201d cl\u0103dise nu doar f\u00eent\u00eeni ci \u015fi o biseric\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen casa ei din Asan-Aga, o cas\u0103 alb\u0103 cu verand\u0103 \u015fi coloane, ridicat\u0103 mai sus de p\u0103m\u00eent pac\u0103 spre a privi mai de la \u00een\u0103l\u0163ime c\u0103tre lumea \u00eenconjur\u0103toare, n-am auzit dec\u00eet rareori vorbindu-se despre \u201eai lui Simedre\u201d \u015fi tot at\u00eet de rar despre Mitropolitul Tit. P\u0103rea c\u0103 to\u0163i ace\u015ftia, \u015fi el \u00eempreun\u0103 cu ei, s-ar fi aflat undeva, departe, poate chiar \u00een legend\u0103. Ori poate c\u0103, \u00eentr-o familie ce avusese prea multe ramifica\u0163ii \u015fi ale c\u0103rei vase capilare se sub\u0163iaser\u0103 din prea de tot \u00eencurcate risipiri de s\u00eenge originar \u015fi oamenii se \u00eempr\u0103\u015ftiaser\u0103 \u015fi ei care-\u00eencotro astfel c\u0103 se \u00eent\u00eelneau rar \u015fi, unii din ei, niciodat\u0103, ideea \u00eens\u0103\u015fi de \u00eenrudire c\u0103p\u0103tase un gen de dilu\u0163ie, p\u0103r\u00eend s\u0103 devin\u0103 aproape o abstrac\u0163iune \u015fi nu emo\u0163ionau pe nimeni vie\u0163ile paralele ce \u00eenc\u0103 se mai desf\u0103\u015furau, desf\u0103c\u00eend zile din caierul insondabil al timpului ce trebuiau s\u0103 de\u015fire.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cens\u0103 pe c\u00eend toate acestea se petreceau acolo, \u00eentr-un sat nu prea \u00eendep\u0103rtat din C\u00e2mpia Rom\u00e2n\u0103, Mitropolitul Tit Simedrea \u00ee\u015fi prenum\u0103ra, \u00eenc\u0103, zilele \u015fi nop\u0163ile ce i le d\u0103duse Dumnezeu, aproape de Bucure\u015fti, la M\u00e2n\u0103stirea Cernica. Nimeni, \u00een acei ani, nu-mi vorbise despre acesta \u015fi nici m\u0103car c\u0103 s-ar fi aflat \u00een via\u0163\u0103, undeva, pe P\u0103m\u00eent. Poate c\u0103, la drept vorbind, nici nu se mai \u015ftia c\u0103 exist\u0103, \u015fi unde, \u015fi poate c\u0103 \u00eel \u015fi uitaser\u0103 de tot cei care, ori unii din ei, \u00eei erau de-un s\u00eenge \u015fi aveau un str\u0103bun. Dar nici m\u0103car la Bucure\u015fti nu avea \u015ftiin\u0163\u0103 despre Vl\u0103dica vreunul dintre cei ce \u00eent\u00eelneam c\u00eend, f\u0103c\u00eendu-mi studiile, \u00eencepusem s\u0103 v\u0103d \u201elume luminat\u0103\u201d, s\u0103 citesc literatur\u0103 \u015fi s\u0103 visez c\u0103, vreodat\u0103, voi deveni scriitor. Probabil c\u0103, \u00een afara cercului \u00eenchis al Bisericii \u2013 un cerc \u015fi azi incomprehensibil din afara lui \u015fi cu un con\u0163inut ilizibil \u00een absen\u0163a \u015ftiin\u0163ei \u00een codul interior \u2013 nimeni nu-l \u0163inuse minte (iar al\u0163ii nu aflaser\u0103) pe St\u0103p\u00eenul Bucovinei, pe Mitropolitul de la Cern\u0103u\u0163i.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>C\u0103ci Tit Simedrea fusese ultimul Mitropolit al Cern\u0103u\u0163ilor, \u00eensc\u0103unat dup\u0103 ce p\u0103storise la B\u0103l\u0163i, \u00een Basarabia, \u015fi unde f\u0103cuse, ca \u00een vremurile de-nceput ale Bisericii, un fel de misiune printre p\u0103g\u00eeni \u015fi r\u0103sp\u00eendise Scripturile \u00eentre popoare, \u015ftiind s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 \u201e\u00een limbi\u201d. \u015ei, misionar fiind, s-ar fi putut s\u0103 devin\u0103 \u015fi martir \u015fi s\u0103 sufere deopotriv\u0103, ca \u00een Anii Vechi, supliciul \u015fi os\u00eenda ce ar fi \u00eent\u00eempinat, ca un p\u0103stor senin, cu bucurie. \u00cens\u0103 tainele nep\u0103trunse nu f\u0103cur\u0103 s\u0103 se potriveasc\u0103 totul \u00een acest fel \u015fi Mitropolitul Tit, adus la Bucure\u015fti cu anas\u00eena, trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai bine de un sfert de veac aproape \u00een afar\u0103 de timp, ca \u015fi cum via\u0163a ce i se mai d\u0103duse ar fi fost o simpl\u0103 contempla\u0163ie a postumit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u015ei, la o vreme, pe c\u00eend f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu c\u0103, dac\u0103 cumva a\u015f fi \u015ftiut, l-a\u015f fi putut vedea c\u0103ci era aproape, Mitropolitul Tit se mutase la cele ve\u015fnice, pe la sf\u00eer\u015fitul lui 1971, c\u00eend eu m\u0103 hot\u0103r\u00eesem s\u0103 fac literatur\u0103, s\u0103 devin scriitor \u015fi s\u0103 urmez Literele. \u00cen chilia lui de la M\u00e2n\u0103stirea Cernica, unde \u00een ani mul\u0163i \u015fi num\u0103ra\u0163i mai ales \u00een nop\u0163i de veghe, rug\u0103ciune \u015fi singur\u0103tate i se umpluse masa de c\u0103r\u0163i \u015fi manuscrise, se a\u015fternuse deodat\u0103 lini\u015ftea, o lini\u015fte definitiv\u0103, o t\u0103cere nu de \u00eenceput de lume ci f\u0103r\u0103 lume \u015fi f\u0103r\u0103 timp, necon\u0163inutistic\u0103, indefinibil\u0103. \u015ei-apoi veni uitarea, apa grea a timpului necru\u0163\u0103tor care, la el mai mult dec\u00eet la al\u0163ii, venise de mai devreme, din anii c\u00eend, \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 fiind, prea pu\u0163ini \u00eel mai \u0163ineau minte \u015fi \u00eel mai c\u0103utau, deschiz\u00eendu-i u\u015fa ca s\u0103-l \u00eent\u00eelneasc\u0103. \u015ei apoi, foile ce \u00eensemnase poate c\u0103 se risipir\u0103 \u015fi nu se mai \u015ftiu despre ele iar numele lui r\u0103mase doar un nume ce se pronun\u0163a rar, din ce \u00een ce mai rar, p\u00een\u0103 c\u00eend s-ar fi \u015fters de tot, \u00een Marea Risipire ce ne conduce pe noi, care s\u00eentem \u00eenchegare adesea u\u015furatec\u0103 \u015fi prea repede uit\u0103toare.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Astfel \u00eenc\u00eet, p\u00een\u0103 mai de cur\u00eend, Mitropolitul Tit nu fusese dec\u00eet un reper \u00een c\u00eete o bibliografie \u015fi un \u201enume adunat pe-o carte\u201d, c\u0103r\u0163i, \u00eens\u0103, din ce \u00een ce mai rare \u015fi, la r\u00eendul lor, parc\u0103 \u015fi mai pu\u0163in cunoscute. Dar \u00eencoace de tot \u2013 c\u00eend, ar\u0103t\u00eendu-mi-se de c\u0103tre \u00cengerul P\u0103zitor ce m\u0103 p\u0103r\u0103sise, c\u0103 uitarea este moartea definitiv\u0103, mi-am dat seama c\u0103 am o datorie fa\u0163\u0103 de el \u015fi c\u0103 bine-merit\u0103 s\u0103 nu i se lase \u00een drum \u015fi s\u0103 se iroseasc\u0103 Fapta lui, c\u00eet\u0103 o fi fost \u2013 m-am g\u00eendit c\u0103 dac\u0103, totu\u015fi, ceva ar mai putea r\u0103m\u00eene \u00een agregare \u00een fa\u0163a dintelui nemilos al vremii rele care distruge, aceasta \u015ftie \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte doar Dumnezeu \u015fi, ca s\u0103 se poate c\u00eent\u0103ri, trebuie \u00eent\u00eei s\u0103 se \u015ftie \u015fi abia apoi s\u0103 se aprecieze. \u015ei de-aceea, av\u00eend \u00een sinea mea un sentiment indistinct, ce amestec\u0103 ru\u015finea de a-l fi ignorat \u015fi obliga\u0163ia de a repara ceea ce gre\u015fisem, mi-am zis c\u0103, prad\u0103 \u00eenceputului de risipire, fapta lui trebuie adunat\u0103 \u015fi ar\u0103tat\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Opera \u00eens\u0103\u015fi \u00eenchide un fel de secret ori, mai bine spus, un t\u00eelc \u015fi o potrivire ce se vor fi constituit pe c\u0103i necunoscute, poate venite de acolo de unde ne vin toate Potrivirile. Este, la drept vorbind, oper\u0103 de b\u0103tr\u00eene\u0163e \u015fi, prin aceasta poate, oper\u0103 de \u00een\u0163elepciune, f\u0103cut\u0103 la v\u00eersta temelor incontingente. \u015ei, de fapt, aceasta cred c\u0103 a fost semnifica\u0163ia acelei potriviri. Pe c\u00eend avea ceva mai mult dec\u00eet v\u00eersta mea de acum, Mitropolitul Tit d\u0103duse mult dar \u00een multe \u015fi \u00een felul lui, de c\u0103uza\u015f \u015fi de p\u0103stor, se \u00eencercase \u00een a construi ceva durabil \u00een imediatul prea de tot inconsistent. Dar ceva r\u0103m\u00eene \u015fi de aici. Cronic\u0103 \u00een clip\u0103, istoriografie local\u0103 scris\u0103 de eparhiot, ac\u0163iune prin scris, vorb\u0103 \u015fi punere \u00een r\u00eenduial\u0103, toate acestea se traduc \u00eentr-o fapt\u0103 ce cuprinde omiletic\u0103, \u00eendrumare \u015fi consemnare care ast\u0103zi intereseaz\u0103 \u015fi \u00eensemneaz\u0103 mult \u00een istoria deschis\u0103, de evenimente ce se \u00een\u015firuie pe suprafe\u0163e. Dar c\u00eend veni timpul \u015fi c\u00eend omul trec\u0103tor nu mai putu s\u0103 participe, cu energia lui d\u0103ruit\u0103, la zidirea vizibil\u0103 \u00eempins fiind s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 ordine a lucrurilor dec\u00eet cea care \u00eei fusese ar\u0103tat\u0103 p\u00een\u0103 atunci, ceva \u00eel f\u0103cu s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 altfel tot ce i se poruncise, de fapt; \u015fi se preschimb\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Aceasta fuse, \u00een felul ei, o tain\u0103. Din zidarul ce construie\u015fte \u00een lumina zilei, Mitropolitul Tit deveni omul clipei enigmatice, sub-lunare \u015fi necontingente \u015fi via\u0163a lui \u00eencepu a se supune unei reguli ce se \u00eensu\u015fise: regula chiliei luminate. Opera \u00eens\u0103\u015fi primise nu doar un alt vestm\u00eent, mai senin \u015fi mai solidificat prin lentoarea concluziilor mari, ci \u015fi o alt\u0103 directiv\u0103 interioar\u0103, de fapt sensul necl\u0103tinat de hazarduri \u015fi context indefinit. \u00cen spa\u0163iul lui contemporan cu Str\u0103mo\u015fii, Mitropolitul Tit \u00eencepu a vedea peste timp \u015fi a deslu\u015fi mai degrab\u0103 ceea ce, r\u0103m\u00een\u00eend ca z\u0103c\u0103m\u00eent ce iradiaz\u0103, se organizeaz\u0103 parc\u0103-de-la-sine \u00een straturi care, prin \u00eens\u0103\u015fi \u00eenl\u0103n\u0163uirea lor definitiv\u0103, dau imaginea de terra ferma, de sol nemodificabil ce o traducem uneori prin no\u0163iunea de tradi\u0163ie. Este vremea marilor alc\u0103tuiri ce nu se pot dep\u0103\u015fi \u00een datele lor ci doar cita \u015fi dezvolta, \u00eensu\u015findu-se ca \u015fi cum peste Funda\u0163ia definitiv\u0103 se a\u015feaz\u0103 zid\u0103rie nou\u0103 \u015fi se reconstituie Formula Ideal\u0103. \u015ei totul \u00een singur\u0103tatea de dincolo de timp, \u00een noaptea de inspira\u0163ie, \u00een Chilia luminat\u0103 pe care b\u0103tr\u00eene\u0163ea, \u00een\u0163elepciunea ori porunca auzit\u0103 f\u0103r\u0103 cuvinte i-a f\u0103cut-o vizibil\u0103, aduc\u00eendu-l din via\u0163a trec\u0103toare \u00een efigie.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>*<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Abia acum \u00eei \u00een\u0163eleg lec\u0163ia nescris\u0103, c\u00eend eu \u00eensumi s-a \u00eent\u00eemplat s\u0103 tr\u0103iesc, \u00een via\u0163a mea p\u00een\u0103 mai deun\u0103zi neclar\u0103, aproape acelea\u015fi trepte ce m\u0103 duser\u0103, de la o vreme, \u00eentr-o altfel de \u201echilie\u201d care, \u00eens\u0103, era luminat\u0103 \u015fi ea. Ca \u015fi el, m\u0103 \u00eencercasem \u015fi eu alt\u0103dat\u0103 \u00een \u201elucrarea \u00een clip\u0103\u201d \u015fi poate c\u0103 gre\u015fisem \u015fi, ca \u015fi el, trebuise, c\u00eendva, f\u0103r\u0103 s-o merit, s\u0103 stau mai la o parte, descoperind, \u00eens\u0103, prin pove\u0163e ce s-au \u00eent\u00eemplat s\u0103-mi vin\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 le fi cerut dar a\u015ftept\u00eendu-le, \u00eencotro \u015fi cum ar trebui s\u0103 \u00eenaintez, c\u00eend veni vremea s\u0103 \u00eenaintez. \u00cel simt acum r\u0103spunz\u0103tor, ca un Mo\u015f ce \u00eendrum\u0103, de multe din cele ce fac \u015fi, mai ales, de marea \u00een\u0163elegere a Tainelor care, av\u00eend puteri nedeslu\u015fite, fac toate s\u0103 se modifice \u00eencet \u2013 dar \u00een fiecare clip\u0103 \u2013 pun\u00eend, \u00een cele din urm\u0103, toate la R\u00eenduial\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>20 aprilie 2005<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>de ziua Sf\u00eentului Teotim, Episcopul Tomisului<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>ARTUR SILVESTRI<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">(Luceafarul, efigii)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Despre Mitropolitul Tit Simedrea am auzit vorbindu-se prima oar\u0103 cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, \u00een casa bunicii mele din partea [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11215","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11215","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11215"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11215\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11218,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11215\/revisions\/11218"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11215"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11215"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11215"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}