{"id":11258,"date":"2013-03-13T21:38:30","date_gmt":"2013-03-13T21:38:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11258"},"modified":"2013-03-13T21:38:30","modified_gmt":"2013-03-13T21:38:30","slug":"edgar-papu-despre-protocronism-%e2%80%9cprolog-catre-viitor%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/13\/edgar-papu-despre-protocronism-%e2%80%9cprolog-catre-viitor%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Edgar Papu despre protocronism (\u201cProlog catre viitor\u201d)"},"content":{"rendered":"<p><strong><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/Edgar-Papu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright size-medium wp-image-11259\" title=\"Edgar Papu\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/Edgar-Papu-225x300.jpg\" alt=\"\" width=\"225\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/Edgar-Papu-225x300.jpg 225w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/Edgar-Papu.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 225px) 100vw, 225px\" \/><\/a>C\u0103tre sf\u00eer\u015fit de veac<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Secolele au \u015fi ele v\u00eersta lor, asemenea unor organisme vii, care se nasc, cresc, \u00eemb\u0103tr\u00eenesc \u015fi mor. Orice veac, c\u00eend vede \u00eentreaga sa via\u0163\u0103 dinainte, \u00eencepe cu mari promisiuni \u015fi speran\u0163e, cu aspira\u0163ii de expansiune a spiritului, cu entuziasm juvenil. Dimpotriv\u0103, c\u0103tre miezul \u015fi, mai cu seam\u0103 c\u0103tre sf\u00eer\u015fitul s\u0103u, con\u015ftiin\u0163ele apar mai a\u015fezate, mai lucide, mai trecute b\u0103tr\u00eene\u015fte prin varii experien\u0163e \u015fi, deci, mai reflectate. A\u015f crede c\u0103 pe mai multe planuri s-ar ar\u0103ta valabil\u0103 o asemenea vedere. N-am avut, \u00eens\u0103, prilejul \u015fi nici r\u0103gazul s\u0103 verific acest fapt dec\u00eet \u00een domeniul crea\u0163iei literare. Voi folosi c\u00eeteva ilustr\u0103ri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen plin\u0103 Rena\u015ftere, \u00eenceputul secolului al XVI-lea se vede dominat de veselia colorat\u0103 a lui Ariosto sau, pu\u0163in dup\u0103 aceea, de r\u00eesul pantagruelic \u015fi de exuberan\u0163a verbal\u0103 a lui Rabelais. Sf\u00eer\u015fe\u015fte, \u00eens\u0103, cu reprimarea unor asemenea izbucniri, a\u015fa cum arat\u0103, bun\u0103oar\u0103, cump\u0103na sceptic\u0103 a lui Montaigne \u015fi interiorizata melancolie a lui Tasso. Secolul al XVII-lea \u00eencepe cu fantezia, adesea cu fantasmagoria baroc\u0103, \u015fi se \u00eencheie cu ponderea clasic\u0103. Dar chiar \u015fi \u00eenl\u0103untrul clasicismului se deosebesc incipientele elanuri generoase ale lui Corneille de matura luciditate analitic\u0103 a lui Racine, care moare aproape odat\u0103 cu secolul (1699). Veacul al XVIII-lea debuteaz\u0103 cu optimismul ideologic iluminist \u015fi expir\u0103 cu grava reticen\u0163\u0103 neoclasic\u0103 (Andr\u00e9 Ch\u00e9nier) \u015fi mai ales neoumanist\u0103 (Goethe din faza sa finisecular\u0103, cu Ifigenia, cu Elegiile romane, cu Hermann \u015fi Dorothea). Secolul al XIX-lea se dezl\u0103n\u0163uie la \u00eenceput furtunos cu idealismul romantic \u015fi se consum\u0103 \u00een final cu decep\u0163ia \u015fi lipsa de iluzie a naturalismului. La noi, \u00een acela\u015fi secol, apare evident\u0103 deosebirea de fizionomie a v\u00eerstei \u00eentre genera\u0163ia care a preg\u0103tit anul 1848 \u015fi criticismul matur al \u201eJunimii\u201d, care anun\u0163\u0103 un sf\u00eer\u015fit de veac.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Este interesant de stabilit c\u00eend s-au n\u0103scut, au debutat \u015fi au sf\u00eer\u015fit cei mai mari scriitori \u015fi poe\u0163i ai lumii, un Dante, un Shakespeare, un Cervantes, un Goethe, un Tolstoi. To\u0163i se ivesc la c\u00eete un sf\u00eer\u015fit de secol, c\u0103ruia \u00eei creeaz\u0103 sinteza sau summa, anun\u0163\u00eend, totodat\u0103, \u015fi aurora secolului urm\u0103tor \u00een care ei p\u0103trund \u015fi \u00ee\u015fi continu\u0103 crea\u0163ia. Eminescu, care la noi urma s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 aceea\u015fi func\u0163iune, i-a ajuns numai cu geniul, dar nu \u015fi cu via\u0163a. Nici unul din cei mari aminti\u0163i mai sus n-a tr\u0103it mai pu\u0163in de cincizeci de ani, apuc\u00eend \u015fi veacul urm\u0103tor na\u015fterii lor, a\u015fa cum n-a izbutit poetul nostru.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Toat\u0103 seria de procese pe care am evocat-o \u2013 pentru moment numai pe plan literar \u2013 s-a petrecut \u00een mod natural de-a lungul vremilor, f\u0103r\u0103 nimic dirijat \u00een acest sens, \u015fi chiar f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163a unei asemenea ordini de succesiune a lucrurilor. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, c\u00eend, poate pentru prima dat\u0103, \u015ftim c\u0103 exist\u0103 o v\u00eerst\u0103 organic\u0103 a secolelor, putem p\u0103trunde mai viu caracterul sf\u00eer\u015fitului de veac pe care \u00eel tr\u0103im pentru a ne orienta \u00een cele ce avem de f\u0103cut, \u015fi pentru a vedea ce anume corespunde momentului nostru, care se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre al treilea mileniu. Desigur c\u0103 s\u00eentem \u00eenc\u0103 \u00eenconjura\u0163i de necunoscut. \u0162in\u00eend, \u00eens\u0103, seama de faptul cert al v\u00eerstei \u00eenaintate de veac. nu putem ignora felul grav \u015fi cump\u0103nit \u00een care se cere s\u0103 ne comport\u0103m \u015fi s\u0103 ac\u0163ion\u0103m.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Este timpul maturiz\u0103rii depline, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t acelei serii nesf\u00eer\u015fite de \u015focuri cu care a fost, p\u00een\u0103 de cur\u00eend, \u00eencercat\u0103 omenirea. Trei sferturi din secolul nostru \u2013 adic\u0103 tot ceea ce cunoa\u015ftem dintr-\u00eensul \u2013 s-a dirijat violent c\u0103tre afar\u0103, prin \u0163\u00ee\u015fniri, prin izbucniri, prin explozii. Acest din urm\u0103 termen a ajuns chiar la mod\u0103. Se vorbe\u015fte de o \u201eexplozie demografic\u0103\u201d, de o \u201eexplozie tehnic\u0103\u201d, de o \u201eexplozie monetar\u0103\u201d etc. Totul intr\u0103 \u00een caracterul spectaculos al acestui secol tentacular \u015fi aventurier, \u00eenl\u0103untrul c\u0103ruia nimic nu ne mai poate uimi. Omenirea se simte \u00eenc\u0103 saturat\u0103 \u015fi cople\u015fit\u0103 de at\u00eeta desf\u0103\u015furare \u00een afar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iluzia unei tinere\u0163i prea prelungite poate deveni d\u0103un\u0103toare nu numai pentru indivizi, ci \u015fi pentru secole. Este timpul s\u0103 se treac\u0103 de la v\u00eersta aventurilor \u015fi a \u201eexploziilor\u201d la aceea a \u00een\u0163elepciunii. Domeniul interior, \u00een sensul ad\u00eencurilor sale, a r\u0103mas uneori singur \u015fi p\u0103r\u0103sit. Sau chiar dac\u0103 i s-a acordat aten\u0163ie, nu de fiecare dat\u0103 el a putut echilibra \u00eemprejur\u0103rile din afar\u0103. La v\u00eersta actual\u0103 a secolului s-a ajuns la exigen\u0163a unei opera\u0163ii opuse. Via\u0163a l\u0103untric\u0103 a omului trebuie, \u00een sf\u00eer\u015fit, s\u0103 ajung\u0103 suveran\u0103, s\u0103 nu se mai vad\u0103, ne\u00eencetat, la discre\u0163ia \u201esitua\u0163iei date\u201d, bine\u00een\u0163eles nocive.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen zilele noastre planeta apare \u00eenc\u0103 dominat\u0103 de Anank\u00e9, cumplita zei\u0163\u0103 a nevoii. S\u0103 nu fi ajuns, oare, omul la putin\u0163a de a se elibera din lan\u0163urile ei? Trecut\u0103 de \u201ep\u0103catele tinere\u0163ii\u201d, s\u0103v\u00eer\u015fite \u00een trecutul nev\u00eerstnic al secolului XX, omenirea se cere s\u0103 descopere cel mai pre\u0163ios dar al vie\u0163ii \u00een propria ei con\u015ftiin\u0163\u0103. Deoarece ad\u00eencul acestei con\u015ftiin\u0163e omene\u015fti cuprinde. \u00een stare matur\u0103, comori mai bogate dec\u00eet tot aurul lumii, valorile l\u0103untrice s\u00eent chemate s\u0103 comande \u015fi asupra \u201esitua\u0163iei date\u201d, \u015fi asupra \u201enevoii\u201d, pe care sf\u00eer\u015fitul de veac le impune, \u00een pragul unui nou mileniu. Rom\u00e2nia este pe cale de-a r\u0103spunde unei asemenea cerin\u0163e. Ea d\u0103 exemplul unei \u0163\u0103ri mici, dar al unui spirit mare, care a \u00eenvins \u201eimposibilul\u201d. Este \u00eencununarea unei calit\u0103\u0163i de totdeauna a poporului nostru. \u00cemprejur\u0103rile istorice au concurat ca el s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 voca\u0163ia maturit\u0103\u0163ii. \u00cen ciuda faptului c\u0103 ni s-a fr\u00eent mereu firul crea\u0163iilor, trebuind s\u0103 \u00eendeplinim iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi rolul de \u00eencep\u0103tori, noi ne-am manifestat invariabil ca maturi, ca oameni trecu\u0163i prin experien\u0163a marilor dificult\u0103\u0163i ale istoriei \u015fi vie\u0163ii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Func\u0163iunea de sintez\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 Europe, care ne lumineaz\u0103 fenomenul at\u00eet de frecvent al protocronismului rom\u00e2nesc, se vede puternic stimulat\u0103 de spiritul acestei continue maturit\u0103\u0163i.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe planul literar, cercetat \u00een cartea de fa\u0163\u0103, am evocat numai figuri de clasici rom\u00e2ni, f\u0103r\u0103 a dep\u0103\u015fi perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie, dat fiind c\u0103 anticip\u0103rile pe plan universal nu pot fi \u00eenregistrate dec\u00eet retrospectiv. Ultimele dou\u0103 sau trei decenii, \u00eencep\u00eend de la str\u0103lucita \u201egenera\u0163ie a lui Labi\u015f\u201d \u2013 poate chiar de mai-nainte \u2013 s\u00eent prea recente pentru a permite urm\u0103rirea unor expresii protocronice \u00een r\u00eendul ei. Cu at\u00eet mai pu\u0163in putem vorbi, \u00een acest sens, de urm\u0103toarele dou\u0103 decenii, \u00eenc\u0103 inexistente, din veacul XX.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ne afl\u0103m, a\u015fadar, \u00een imposibilitatea material\u0103 de a examina, pentru moment, o continuare a protocronismului rom\u00e2nesc. Aceast\u0103 interdic\u0163ie exist\u0103, \u00eens\u0103, numai \u00een ceea ce prive\u015fte identificarea precis\u0103 a exemplelor, dar nu \u015fi \u00een identificarea la fel de precis\u0103 a unor premise certe. C\u0103tre \u00eencercatul nostru sf\u00eer\u015fit de secol lumea \u00eentreag\u0103 simte, mai mult dec\u00eet oric\u00eend, nevoia de maturitate. Este tocmai ceea ce noi ne-am \u00eensu\u015fit de milenii. Iar literatura \u015ftim iar\u0103\u015fi c\u0103 nu va r\u0103m\u00eenea \u00een afar\u0103. De pe acum \u00een toate genurile literare putem prevedea, venind de la noi, un mesaj de maturitate, de a\u015fezare, de echilibru ad\u00eenc. V\u00eersta \u00eenaintat\u0103 a secolului, prefinalui s\u0103u. ne stimuleaz\u0103 puternic o asemenea voca\u0163ie protocronic\u0103, destinat\u0103 s\u0103 anticipe at\u00eetea \u00eenf\u0103ptuiri din alte regiuni ale globului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0162in\u00eend, totodat\u0103, seama de cople\u015fitorul elan f\u0103uritor care ne c\u0103l\u0103uze\u015fte, poate c\u0103 acum, dup\u0103 un \u00eentreg secol ce ne desparte de Eminescu. un nou Eminescu, la fel de matur, dar mai norocos, s-a \u015fi n\u0103scut la noi. Nu este exclus ca de-aci s\u0103 se conceap\u0103, odat\u0103 cu sinteza veacului XX. \u015ei premisele veacului XXI.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">[1979]<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em><strong>Edgar Papu<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/luceafarul.wordpress.com\/atitudini\/recitiri\/constantin-frosin-eliade-vazut-de-pairii-sai\/\">http:\/\/luceafarul.wordpress.com\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u0103tre sf\u00eer\u015fit de veac Secolele au \u015fi ele v\u00eersta lor, asemenea unor organisme vii, care se nasc, cresc, \u00eemb\u0103tr\u00eenesc \u015fi [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11258","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11258","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11258"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11258\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11261,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11258\/revisions\/11261"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11258"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11258"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11258"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}