{"id":11280,"date":"2013-03-14T19:34:29","date_gmt":"2013-03-14T19:34:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11280"},"modified":"2013-03-14T19:35:46","modified_gmt":"2013-03-14T19:35:46","slug":"carti-putin-cunoscute-%e2%80%93-manifestul-revolutiei-nationale-1935","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/14\/carti-putin-cunoscute-%e2%80%93-manifestul-revolutiei-nationale-1935\/","title":{"rendered":"C\u0103r\u021bi pu\u021bin cunoscute \u2013 Manifestul Revolu\u0163iei Na\u0163ionale (1935)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Manifestul Revolu\u0163iei Na\u0163ionale de Sorin Pavel, Petre \u0162u\u0163ea, Ioan Cr\u0103ciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu, Petre Ercu\u0163\u0103 (tipografia Miron Neagu, Sighi\u015foara, 1935) \u2013 Prefa\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n


\nRostul nostru
\nIstoria statului rom\u00e2n modern este istoria vrajbei dintre ursitoarele Iui: banul occidental \u015fi na\u0163ionalismul rom\u00e2n.<\/strong><\/p>\n

Banul occidental \u015fi-a descoperit aici la gurile Dun\u0103rii interese mari \u015fi precise: interese politice: s\u0103 \u00eempiedece \u00eenaintarea Rusiei c\u0103tre Constantinopole; interese comerciale: s\u0103 cumpere produse agrare ieftine \u015fi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 produse industriale scumpe, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd de la particulari numai diferen\u0163a de pre\u0163, iar de la stat (furnituri) ceva \u00een plus; interese economice: s\u0103 exploateze direct \u2013 prin personal superior str\u0103in \u015fi slugi indigene \u2013 imensele bog\u0103\u0163ii ale solului \u015fi subsolului acestei \u0163\u0103ri; interese financiare: s\u0103 \u00eencaseze dob\u00e2nzile pip\u0103rate cuvenite, \u00eemprumuturilor f\u0103cute at\u00e2t statului rom\u00e2n c\u00e2t \u015fi economiei rom\u00e2ne\u015fti private, care aveau nevoe de un prim ajutor ca s-o ia din loc (instal\u0103ri, inventar, aparat) \u2013 odat\u0103 pentru Rom\u00e2nia Mic\u0103, alt\u0103dat\u0103 pentru Rom\u00e2nia Mare \u2013 c\u00e2t \u015fi de-o serie de ajutoare impuse de evenimente grave pentru destinul \u0163\u0103rii, r\u0103zboiul din 1877 (Independen\u0163a), compania din 1913 (o demonstra\u0163ie de for\u0163\u0103 necesar\u0103) r\u0103zboiul din 1916 (\u00centregirea).<\/strong><\/p>\n

Na\u0163ionali\u015ftii rom\u00e2ni din secolul 19 nu sunt altceva dec\u00e2t prima \u00eencercare a poporului rom\u00e2n maturizat de a ie\u015fi \u00een lumina istoriei. \u00cen ei vorbea \u015fi lucra energia \u015fi tenacitatea unui neam al c\u0103ruia act de na\u015ftere e columna lui Traian, despre a c\u0103ruia copil\u0103rie prodigioas\u0103 \u2013 o mie de ani \u2013 nu \u015ftim nimic \u015fi a c\u0103ruia vajnic\u0103 adolescen\u0163\u0103 ne-o povestesc cronicarii.<\/strong><\/p>\n

Utiliz\u00e2nd cu m\u0103iestrie interesele banului occidental \u00een p\u0103r\u0163ile noastre, dar mai cu seam\u0103 asigur\u00e2ndu-i c\u00e2\u015ftiguri coloniale \u015fi safisf\u0103c\u00e2ndu-i dorin\u0163e privind \u00eens\u0103\u015fi forma de stat, regimul politic \u015fi acordarea calit\u0103\u0163ii de Rom\u00e2n \u2013 lucruri inacceptabile pentru un stat cu adev\u0103rat suveran \u2013 \u015fi chem\u00e2nd \u00een fruntea \u0163\u0103rii o dinastie \u00een stare s\u0103 ne reprezinte prin str\u0103lucitele ei leg\u0103turi \u00een diploma\u0163ia european\u0103 (noi fiind la vremea aceea prea neam prost ca s\u0103 ne reprezent\u0103m singuri) \u015fi s\u0103 ne organizeze \u00een interior datorit\u0103 incomparabilei preg\u0103tiri dob\u00e2ndit\u0103 \u00een s\u00e2nul unei familii regale specializat\u0103 \u00een construc\u0163ii \u015fi diriguiri statale, na\u0163ionali\u015ftii rom\u00e2ni din secolul 19 au \u00eentemeiat \u015fi au pus pe drum statul rom\u00e2n actual, care e \u00een zilele noastre obiectul de aprig\u0103 disput\u0103 al ursitoarelor lui: al cui e?<\/strong><\/p>\n

Un t\u00e2n\u0103r inginer rom\u00e2n \u015fomeaz\u0103 \u00een cafeneaua t\u00e2rgului natal cu diploma de la Charlottenburg \u00een buzunar, \u00eent\u00e2lne\u015fte un Ovreiu, fost coleg de liceu, tot inginer, dar nu \u015fomer, c\u0103ruia \u00eei poveste\u015fte din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103 durerea lui, ca s\u0103 aud\u0103 imediat exclama\u0163iile Ovreiului scandalizat de at\u00e2ta lips\u0103 de informa\u0163ie asupra bursei interna\u0163ionale a muncii: \u201eDe ce nu te duci, drag\u0103, \u00een Palestina? Acolo e de lucru acum! Un c\u0103pitan de artilerie cump\u0103r\u0103 ni\u015fte nutre\u0163 pentru cai \u015fi \u00eel \u00eencarc\u0103 pe jurgoane. R\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i un rest \u2013 cam o c\u0103ru\u0163\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u2013 vrea s\u0103 angajeze un s\u0103tean, s\u0103 i-l duc\u0103: \u201eNu merg, Domnule C\u0103pitan, z\u0103u, nu merg, c\u0103\u2026 mi-am f\u0103cut suma\u201c. <\/strong><\/p>\n

\u00centr-un stat, care politice\u015fte e vasal \u015fi-\u015fi vars\u0103 s\u00e2ngele la comanda altora, care etnic e o cloac\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u015fi economice\u015fte o colonie, care \u00ee\u015fi trimite \u2013 prin decalaj, concesii, dob\u00e2nzi \u2013 peste grani\u0163e prinosul brazdei \u015fi prisosul muncii, ar fi o nebunie s\u0103 munce\u015fti mai mult dec\u00e2t strictul necesar. Statul rom\u00e2n actual nu ap\u0103r\u0103 bog\u0103\u0163iile \u0163\u0103rii \u015fi nu garanteaz\u0103 munca na\u0163iunii. Nu, pentru c\u0103 nu e sfatul na\u0163ional al Rom\u00e2nilor ci, statul sucursal\u0103 la gurile Dun\u0103rii al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative \u015fi dup\u0103 modelul furnizat de ea \u2013 statul acesta nu ne ap\u0103r\u0103 pe noi de str\u0103ini, ci pe str\u0103ini de noi: siguran\u0163a transporturilor, creditelor, plasamentelor, func\u0163ionarilor lor. Ca-n colonii. De aceia nu e tragere de inim\u0103 \u00een \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103. De ce s\u0103 ari, s\u0103 g\u00e2nde\u015fti, s\u0103 alergi \u2013 \u00een plus? Pentru cine? Pentru ce? Lumina va fi tot opai\u0163, drumul tot c\u0103rare, casa tot bordeiu.<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 cu banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i la noi, finan\u0163a interna\u0163ional\u0103 cl\u0103de\u015fte oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi r\u0103m\u00e2nem tot cum am fost, s\u0103raci \u015fi ursuzi, narcotiz\u00e2ndu-ne amarul unei vie\u0163i na\u0163ionale intrate \u00een fundac cu doine melancolice \u015fi chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adev\u0103rat\u0103 a indolentei rom\u00e2ne\u015fti: \u00een exploatare. S\u0103 nu ne \u00een\u015fele palatele bucure\u015ftene: sunt contuarele str\u0103inilor. S\u0103 nu ne \u00een\u015fele vilele din noile cartiere ale capitalei: sunt ale vechililor. S\u0103 nu ne \u00een\u015fele o re\u0163ea telefonic\u0103, o linie ferat\u0103, o \u015fosea nou\u0103: nu le fac pentru noi \u015fi unde ne trebue nou\u0103, ci pentru ei \u015fi unde le trebuie lor. S\u0103 nu ne \u00een\u015fele forfota comercial\u0103, economic\u0103, financiar\u0103, politic\u0103: nu noi ne sbatem, ei \u2013 ca s\u0103 ne sug\u0103 mai bine. Na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 st\u0103 deoparte: deoparte de via\u0163a economic\u0103, \u00een care nu poate dec\u00e2t s\u0103 fie spoliat\u0103, deoparte de statul liberalo-democrat, care \u00eenlesne\u015fte spolierea. Na\u0163iunea e \u00een rezisten\u0163\u0103 pasiv\u0103. De aceea se vorbe\u015fte \u00een Rom\u00e2nia numai cu jum\u0103tate de gur\u0103 \u015fi nici-o treab\u0103 nu e \u00eentreag\u0103. De aceea \u0163ara asta mare \u015fi bogat\u0103 face impresia unei case de v\u0103dan\u0103: nici pustie \u015fi nici vie. De aceea suntem \u0163ara lui \u201ea-da, bine-bine, las\u0103-las\u0103\u201c.<\/strong><\/p>\n

Una dintre ursitoare \u2013 na\u0163ionalismul rom\u00e2n \u2013 a fost \u00een\u015felat\u0103: \u00een loc de sfat propriu s-a trezit cu tejghea str\u0103in\u0103. Acest contuar al burgheziei apusene \u015fi-al vechililor ei trebuie d\u0103r\u00e2mat f\u0103r\u0103 z\u0103bav\u0103 \u015fi \u00een locul, pe care l-a uzurpat cu silnicie \u015fi minciun\u0103, trebuie s\u0103 se \u00eenal\u0163e adev\u0103ratul stat al Rom\u00e2nilor, un stat na\u0163ional \u00een care s\u0103 se poat\u0103 munci cu dragoste \u015fi elan, un stat al Rom\u00e2nilor \u00een Rom\u00e2nia Mare. \u015etim c\u0103 munca aceasta nu va fi u\u015foar\u0103 \u015fi nici lipsit\u0103 de primejdii. Pentru c\u0103 unii dintre rom\u00e2ni au intrat slugi la tejgheaua str\u0103inilor. Ace\u015fti nemernici paznici politici ai contuarului trebuesc demasca\u0163i \u015fi na\u0163iunea desl\u0103n\u0163uit\u0103. Aceasta e dubla datorie a acestui manifest al revolu\u0163iei na\u0163ionale. \u015etim c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 o existen\u0163\u0103 precar\u0103 \u015fi poate pe mul\u0163i dintre noi o moarte violent\u0103. \u015etim c\u0103 intr\u0103m \u00een toiul unei lupte, care va scutura \u0163ara ca o vijelie, dar pentru cei care au un crez nu exist\u0103 nici t\u00e2rguiala, nici rezerv\u0103. Vom \u00eendura toate mizeriile \u015fi ne vom bate \u00een toate luptele, dar nu vom ceda.<\/strong><\/p>\n

(Noua Arhiva Romaneasca, 19 mai , 2oo7)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Manifestul Revolu\u0163iei Na\u0163ionale de Sorin Pavel, Petre \u0162u\u0163ea, Ioan Cr\u0103ciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu, Petre Ercu\u0163\u0103 (tipografia Miron Neagu, Sighi\u015foara, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11280","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11280","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11280"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11280\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11283,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11280\/revisions\/11283"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11280"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11280"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11280"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}