{"id":11308,"date":"2013-03-14T21:08:59","date_gmt":"2013-03-14T21:08:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11308"},"modified":"2013-03-14T21:08:59","modified_gmt":"2013-03-14T21:08:59","slug":"serban-andronescu-ioan-petru-culianu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/14\/serban-andronescu-ioan-petru-culianu\/","title":{"rendered":"\u015eerban Andronescu: Ioan Petru Culianu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“Dac\u0103 Rom\u00e2nia a avut expresioni\u015ftii ei, atunci Culianu a fost unul dintre cei mai dota\u0163i protagoni\u015fti \u00een particularit\u0103\u0163i expresioniste, suferin\u0163\u0103, decep\u0163ii, degenerare, e\u015fec. A intrat poate \u015fi \u00een pact cu Diavolul, ca dr-ul Faust sau Giordano Bruno \u015fi, ca urmare, a avut parte de un sf\u00e2r\u015fit \u00eenfior\u0103tor. A fost profesor universitar \u00een Olanda \u015fi USA unde, cercet\u0103tor erudit, \u015fi-a ales ca tem\u0103 principal\u0103 de cercetare fenomenele oculte care veneau \u00een contradic\u0163ie spectacular\u0103 cu tradi\u0163iile \u015fi credin\u0163a pentru care \u00eenainta\u015fii s\u0103i moldoveni \u015fi-au dat adesea via\u0163a numai ca s\u0103 le p\u0103streze ne\u00eentinate. Fenomenele analizate de Culianu, de altfel cu succes de libr\u0103rie, toate legate de magie \u015fi satanism, erau condamnate de religia cre\u015ftin\u0103; dar Culianu, animat de o ambi\u0163ie f\u0103r\u0103 margini care \u00eei r\u0103cea pe mul\u0163i dintre colaboratorii lui, a trecut peste toate restric\u0163iile morale numai ca s\u0103-\u015fi satisfac\u0103 aspira\u0163iile. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a avut mul\u0163umirea s\u0103 \u015fi le vad\u0103 \u00eemplinite, dar pre\u0163ul a fost \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, via\u0163a sa a fost mai apropiat\u0103 de aceea a unui erou de roman captivant dec\u00e2t a unui savant. Nu e de mirare c\u0103 \u00een Italia, unde a poposit mai \u00eent\u00e2i dup\u0103 plecarea din Rom\u00e2nia, s-a publicat un roman poli\u0163ist inspirat de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile-cheie din via\u0163a lui Culianu.<\/strong><\/p>\n

S-a n\u0103scut la Ia\u015fi la 5 ian. 1950 \u015fi a murit asasinat la Chicago, IL., la 21 mai 1991. Era licen\u0163iat \u00een limba italian\u0103 de la Universitatea Bucure\u015fti. Titlul tezei de licen\u0163\u0103, \u201eMarsilio Ficino e ii platonisimo nel Rinascimento italiano\u201d, 1972. Ca student, a pus bazele la Ia\u015fi unei societ\u0103\u0163i literare anarhice, \u201eAtlantida\u201d. A studiat sanscrita, hindi, franceza, italiana, germana, greaca, araba. \u00cen 1972, el, descendentul unor vechi familii moldovene, este primit \u00een Partidul Comunist, unde, se \u015ftie, nu erau primi\u0163i dec\u00e2t muncitorii \u015fi \u0163\u0103ranii, oameni \u201ecu originea s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d, proletarii. Faptul \u00eel determin\u0103 pe Ion Cre\u0163u, unul din comentatorii s\u0103i, s\u0103 lanseze ideea c\u0103 Ioan Petru Culianu a fost primit \u00een partid \u00een schimbul unui angajament, s\u0103 spioneze, iar Culianu ar fi acceptat, ceea ce nu este dec\u00e2t \u00een conformitate cu nem\u0103surata sa ambi\u0163ie de a parveni. Dac\u0103 a existat un asemenea angajament, beneficiul a venit repede, a primit o burs\u0103 de dou\u0103 luni la Universitatea din Perugia. Ajuns \u00een Italia, \u00eencepe s\u0103 fac\u0103 cercet\u0103ri \u00een vr\u0103jitorie, demonologie, satanism, gnosticism, cartomancie; se intereseaz\u0103 de anamorfoze, de Iahveh \u015fi iudaism, de Cabal\u0103 \u015fi de aletheia (\u201ededesuptul formelor\u201d); dar nu studiaz\u0103 impar\u0163ial, ca orice cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific; devine adeptul acestor pseudodiscipline \u015fi un contestatar acerb al cre\u015ftinismului. Are o leg\u0103tur\u0103 cu Anca Giurescu al c\u0103rei b\u0103rbat \u015fi copil se aflau \u00een Rom\u00e2nia. \u00cel intereseaz\u0103 activitatea unui grup anarhic, Brigatte Rosse (Brig\u0103zile Ro\u015fii). Roste\u015fte blasfemii \u015fi batjocore\u015fte pe Sf. Francisc de Assisi, un ascet cre\u015ftin venerat de credincio\u015fii italieni dar denigrat de anarhi\u015fti. Lupatelli \u015fi Oficiul Na\u0163ional italian \u00eei acord\u0103 o mic\u0103 burs\u0103 care-i permite s\u0103 se mute la Roma. Nu g\u0103se\u015fte slujb\u0103 dar, \u00eempotriva convingerilor sale (fapt care-i arat\u0103 versatilitatea) \u00eencearc\u0103 s\u0103 se c\u0103lug\u0103reasc\u0103 \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din Appia; este respins deoarece, zice el, \u201en-a reu\u015fit s\u0103-l ademeneasc\u0103 pe Dumnezeu\u201d. \u00cei scrie lui Mircea Eliade la Chicago, dar r\u0103spunsul acestuia nu e \u00eencurajator. In disperare, cere azil politic \u015fi este admis \u00een Lag\u0103rul de la Latina, l\u00e2ng\u0103 Roma. Intr\u0103 \u00een lag\u0103r, dar abia atunci \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 via\u0163a de lag\u0103r, printre mul\u0163i declasa\u0163i \u015fi faptele imunde ale acestora, nu era f\u0103cut\u0103 pentru el, intelectual \u015fi \u00eenc\u0103 om de elit\u0103. Nu mai poate s\u0103 ias\u0103 \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 se sinucid\u0103, dar e salvat. In 1973 ob\u0163ine o burs\u0103 de trei ani la Universitatea Catolic\u0103 din Milano unde \u00ee\u015fi continu\u0103 cercet\u0103rile \u00een magie \u015fi studiaz\u0103 practicile erotice care l-au ajutat pe Giordano Bruno s\u0103 seduc\u0103 femei influente \u015fi s\u0103 ob\u0163in\u0103 pozi\u0163ii importante \u00een societate. Str\u00e2nge material pentru un articol, \u201eReligione e accrescimento del potere\u201d (ap\u0103rut mai t\u00e2rziu \u00een RELIGIONE E POTERE, Torino: Marietti, 1981). Se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu Mircea Eliade la Paris care-l invit\u0103 la Chicago la Facultatea de Teologie a universit\u0103\u0163ii unde preda el \u00eensu\u015fi. Culianu st\u0103 la Chicago trei luni ca \u201eresearch assistant\u201d al lui Eliade. \u00cen 1976 Universitatea Catolic\u0103 din Milano \u00eei confer\u0103 titlul de \u201edottore in lettere magna cum laude\u201d dup\u0103 ce sus\u0163ine teza cu titlul \u201eGnosticismo e pensiero contemporane: Hans Jonas\u201d. Jonas a fost primul lui mentor de nivel academic \u00een gnosticism \u015fi magie a Cabalei, dar, de\u015fi mul\u0163umit de teza lui Culianu, nu s-a ar\u0103tat dispus s\u0103-l ia asistent. Culianu \u00eei scrie din nou lui Eliade oferindu-i s\u0103 redacteze despre el o monografie (publicat\u0103 mai t\u00e2rziu cu titlu \u201eMircea Eliade, Orizzonte Filosofico\u201d, Assisi: Citadela, 1978). \u00cen acela\u015fi an, 1976, ob\u0163ine un post de asistent pentru limba rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Gr\u00f6ningen, Olanda. C\u00e2teva ziare \u015fi reviste \u00eei public\u0103 articole despre magie \u015fi demonologie. \u00cen 1978 ob\u0163ine un \u201edoctorat de troisieme cycle\u201d la Paris \u015fi conferen\u0163iaz\u0103 la Paris, Roma \u015fi Amesterdam. Pozi\u0163ia de asistent \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Gr\u00f6ningen nu-l satisface \u015fi-i scrie din nou lui Eliade sper\u00e2nd s\u0103 fie din nou invitat la Chicago. Pentru a da tentativelor sale mai multe \u015fanse de reu\u015fit\u0103, \u00ee\u015fi ascunde opiniile anticre\u015ftine. \u00cen 1978, cum Eliade se men\u0163ine mereu \u00een rezerv\u0103, Culianu accept\u0103 un post de lector din nou la Groningen \u015fi \u00eel contacteaz\u0103 din nou pe Jonas. In 1979, Carmen Georgescu, al c\u0103rei b\u0103rbat \u201eera prea ocupat\u201d la Groningen, se mut\u0103 cu fiul ei, Andrei, \u00een apartamentul lui Culianu. Se c\u0103s\u0103toresc \u00een 1980<\/strong><\/p>\n

\u00cen vara acelui an (cred c\u0103 era 1980) l-am cunoscut pe Culianu \u00een apartamentul din Paris al lui Philippe Laignel-Lavastine, c\u0103s\u0103torit cu o rom\u00e2nc\u0103, Artemisa (Mizica), fosta secretar\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Litere din Bucure\u015fti. Apartamentul lor era \u00een plin centru al Parisului, pe strada St. -Andre-des-Arts, \u015fi avea dou\u0103 atenanse, una la mansard\u0103 \u00een acela\u015fi imobil \u015fi o garsonier\u0103 \u00een vecin\u0103tate. Artemisa oferea ad\u0103post multor compatrio\u0163i \u00een trecere prin Paris \u2013 \u015fi a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 \u00een vreme ce Culianu locuia \u00eentr-una din \u00eenc\u0103perile secundare, eu locuiam \u00een cealalt\u0103. Ne-am \u00eent\u00e2lnit la o cafea \u00een buc\u0103t\u0103ria Artemisei. In ceea ce m\u0103 privea, tr\u0103geam cu pl\u0103cere la so\u0163ii Lavastine c\u00e2nd veneam la Paris, \u015fi tr\u0103geam la ei nu numai fiindc\u0103 locuiau \u00een plin centru, dar \u015fi din dou\u0103 alte motive. Philippe fusese ziarist en vogue la Paris \u00een timpul Mar\u015fealului Petain c\u00e2nd Rom\u00e2nia era condus\u0103 de Mare\u015falul Antonescu, iar Artemisa fusese prieten\u0103 cu Rodica M\u0103rculescu. R\u0103mas\u0103 orfan\u0103 la doi ani, Rodica fusese crescut\u0103 al\u0103turi de Ion Antonescu; era ca o sor\u0103 bun\u0103 a acestuia \u015fi, cum spunea Mizica, murise \u00een bra\u0163ele acesteia \u00een apartamentul din vechea Cale a Mo\u015filor 246. \u00cei l\u0103sase Mizic\u0103i c\u00e2teva lucruri ale familiei Antonescu, mantoul de nurc\u0103 al doamnei M\u0103ria Antonescu, ceasul de aur cu lan\u0163 al mare\u015falului, scrisori \u015fi alte lucruri de acest fel. Asta fiind situa\u0163ia, at\u00e2t Artemisa c\u00e2t \u015fi Philippe aveau o mul\u0163ime de amintiri despre Mare\u015falul Antonescu, el \u00een urma ecourilor sosite la Paris pe vremea lui, ea direct de la prietena ei, Rodica, amintiri care pentru mine erau de prim\u0103 importan\u0163\u0103 deoarece preg\u0103team o carte despre Mare\u015fal, ZIUA INFAMIEI NA\u0162IONALE, titlu schimbat la tip\u0103rire \u00een GLORIE, ADVERSITATE, INFAMIE (pentru a menaja anumite sensibilit\u0103\u0163i). Philippe fusese condamnat la moarte dup\u0103 eliberarea Fran\u0163ei \u015fi sc\u0103pase de execu\u0163ie ca prin minune. Odat\u0103 cu el sc\u0103paser\u0103 de la pieire \u015fi amintiri deosebit de pre\u0163ioase. Erau amintiri despre fapte ad\u00e2nc \u00eengropate \u00een cenu\u015fa anilor, de pild\u0103 despre atrocit\u0103\u0163ile de necrezut comise \u00eempotriva unor femei franceze care nu aveau alt\u0103 vin\u0103 dec\u00e2t c\u0103 fraternizaser\u0103 cu militarii germani. Dar nu numai amintirile so\u0163ilor Lavastine m\u0103 atr\u0103geau \u00een casa lor, ci \u015fi faptul c\u0103 Philippe avea o <\/strong>bibliotec\u0103 imens\u0103. Avea enorm de multe volume, multe extrem de rare, din vremea Mare\u015falului Petain, a\u015fezate \u00een rafturi, \u00een literalmente toate camerele apartamentului, p\u00e2n\u0103 \u015fi la closet, \u015fi nu o dat\u0103 am g\u0103sit la el c\u0103r\u0163i inexistente \u00een alte p\u0103r\u0163i. Avea \u015fi fotografii rare, de pild\u0103 privind ultimele clipe ale lui Mussolini sp\u00e2nzurat cu picioarele \u00een sus al\u0103turi de prietena sa, Clara Petacci; \u00eemi ar\u0103ta fotografii despre capitularea Japoniei unde vedeam cum mii de japonezi se prosternau \u00een fa\u0163a palatului Mikadoului, la Tokio, cer\u00e2nd iertare pentru c\u0103 nu \u015fi-au putut ap\u0103ra \u00eemp\u0103ratul a\u015fa cum ar fi trebuit, sau despre ororile de necrezut comise de americani \u00eempotriva germanilor \u00een vremea c\u00e2nd generalul Eisenhower era comandantul suprem al for\u0163elor de ocupa\u0163ie \u00een Europa occidental\u0103. C\u00e2nd Philippe \u00eemi povestea astfel de lucruri, Culianu c\u0103uta s\u0103 ne l\u0103mureasc\u0103 privitor la excelenta dup\u0103 p\u0103rerea lui doctrin\u0103 a lui Machiavelli. P\u0103strez o singur\u0103 amintire despre Culianu de atunci, z\u00e2mbetul lui deschis, aproape fermec\u0103tor \u015fi privirea-i limpede. Voi \u00eentregi mai jos aceast\u0103 amintire.<\/strong><\/p>\n

V\u0103z\u00e2nd c\u0103 Eliade are \u00eenc\u0103 reticen\u0163e, Culianu joac\u0103 pe a doua carte, profesorul Jonas. \u00cel invit\u0103 la Groningen \u015fi-i arat\u0103 c\u0103 lucra la o monografie despre el \u015fi gnosticism, dar Jonas r\u0103m\u00e2ne rece. C\u0103ut\u00e2nd un alt protector, Culianu public\u0103 LIBRA, un tribut pentru Willem Noomen, un b\u0103tr\u00e2n profesor de la Gr\u00f6ningen susceptibil de a-\u015fi lua un succesor. LH3RA a ap\u0103rut \u00een 1983, dar Noomen n-a dat seninele de apreciere a\u015fteptate de Culianu. \u00cei scrie din nou lui Eliade \u015fi-i cere asentimentul de a-i dedica o monografie despre opera acestuia, LA NOSTALGIE DES ORIGINES (ap\u0103rut\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een englez\u0103 cu titlul THE QUEST), dar Eliade refuz\u0103. Se \u00eenscrie la Sorbona pentru un doctorat de stat \u015fi-l solicit\u0103 pe rectorul universit\u0103\u0163ii, profesorul Michel Meslin, s\u0103-i fie director la diserta\u0163ie. Meslin accept\u0103 ezit\u00e2nd, Culianu fiind \u00een opinia sa \u201efoarte ambi\u0163ios \u015fi arivist\u201d. Mortificat de aparen\u0163a sa insuficient\u0103, sim\u0163ind c\u0103 ceva sau cineva se afla pe urmele lui, lu\u0103 obiceiul s\u0103-\u015fi arunce mereu privirile \u00eenapoi ca \u015fi cum ar fi vrut s\u0103 surprind\u0103 un urm\u0103ritor. Era at\u00e2t de dominat de o amenin\u0163are ascuns\u0103 \u00eenc\u00e2t nu mai putea z\u00e2mbi ca \u00eenainte. C\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit \u00eenc\u0103 o dat\u0103 din \u00eent\u00e2mplare \u00een anii aceia, z\u00e2mbetul lui mi s-a p\u0103rut a fi mai degrab\u0103 un rictus al buzelor, o grimas\u0103. C\u00e2nd \u00eemi amintesc azi de grimasa aceea m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu cumva era primul semn al cumplitului s\u0103u sf\u00e2r\u015fit. Face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Hillary Wiesner, laureat\u0103 de la Harvard, \u00een compania c\u0103reia \u00ee\u015fi aprofundeaz\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele despre iudaism \u015fi-\u015fi exprim\u0103 dorin\u0163a de a se converti la religia ei, iudaismul. Are o rubric\u0103 permanent\u0103 la o revist\u0103 de scandal din New York, LUMEA LIBER\u0102 ROM\u00c2NEASC\u0102, \u00een care atac\u0103 ortodoxismul \u015fi-i venereaz\u0103 pe Elie Wiesel \u015fi Moshe Idei, ambii n\u0103scu\u0163i \u00een Rom\u00e2nia. \u00cel viziteaz\u0103 pe al doilea la Universitatea Ebraic\u0103 din Ierusalim \u015fi aprofundeaz\u0103 mai mult cuno\u015ftin\u0163ele pe care le are despre Iudaism \u015fi cabal\u0103. \u00cen 1987 ob\u0163ine doctoratul de stat la Sorbona cu diserta\u0163ia \u201eLes gnoses dualistes d\u2019Occident\u201d. B\u0103tr\u00e2n \u015fi foarte bolnav, Eliade \u00eel recomand\u0103 ca succesor al s\u0103u la Universitatea Chicago. David Brent de la editura aceleia\u015fi universit\u0103\u0163i (unde Culianu avea un manuscris gata de publicare, EROS AND MAGIC IN THE RENNAISSANCE) \u00eel caracterizeaz\u0103 ca \u201eextrem de ambi\u0163ios\u201d. \u00cen 1988 este numit profesor asociat (conferen\u0163iar) la catedra de Istorie a Religiilor la Universitatea Chicago. De acum \u00eenainte, succesul \u015fi faima \u00eei sunt asigurate. Vorbe\u015fte la BBC unde condamn\u0103 religia p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, cre\u015ftinismul ortodox. Trimite articole la \u201e22\u201d, revista contraculturii rom\u00e2ne\u015fti. Poart\u0103 pantofi tip Mephisto, cump\u0103ra\u0163i la Chicago. Joac\u0103 rolul lui Dracula \u00eentr-o petrecere Halloween. La universitate, cursul s\u0103u este axat pe cartomancie, Cabal\u0103, Tarot, astrologie \u015fi geoman\u0163ie. Se preg\u0103te\u015fte pentru ultima faz\u0103 a conversiunii la iudaism. Totodat\u0103 \u00ee\u015fi exprim\u0103 temerea c\u0103 cineva din \u00eentuneric \u00eel urm\u0103re\u015fte cu persisten\u0163\u0103. Un student cu care lucra la computer povestea c\u0103, la un moment dat, l-a v\u0103zut pe Culianu livid la fa\u0163\u0103 ar\u0103t\u00e2ndu-i pe ecran un text \u00een litere mari, \u201eI.P. CulianU \u2013 Kill him\u201d. Sosind \u00eentr-o sear\u0103 acas\u0103, \u00ee\u015fi vede apartamentul r\u0103v\u0103\u015fit; caut\u0103 \u015fi constat\u0103 c\u0103 dischetele cu ultimele lui scrieri i-au fost furate. Reclam\u0103 la poli\u0163ie, dar f\u0103pta\u015ful nu poate fi g\u0103sit. Ghice\u015fte \u00een c\u0103r\u0163i Tarot \u015fi interpreteaz\u0103 visurile prietenilor. Spune tuturor \u015fi lui Hillary c\u0103 \u201ese afl\u0103 \u00een mare primejdie\u201d. \u00cen 1990 \u00eei apare \u00ceNCOGNITA, A JOURNAL OF COGNITIVE STUDIES IN HUMANITIES. \u00centre\u0163ine rela\u0163ii cu al\u0163i colegi versa\u0163i \u00een iudaism ca Andrei Codrescu, Norman Manea, Katherine Verdery, Gail Kligman, Vladimir Tism\u0103neanu, Andrei Oi\u015fteanu \u015fi e numit vice-pre\u015fedinte la Academia Rom\u00e2no-American\u0103 din California. La \u00eenceputul anului 1991 \u00eel invit\u0103 la Chicago pe ex-regele Mihai cu familia \u015fi pledeaz\u0103 pentru revenirea lui Mihai la tron. \u00cen mai acela\u015fi an este g\u0103sit mort \u00een closetul universit\u0103\u0163ii. Asasinul a a\u015fteptat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Culianu s-a a\u015fezat pe scaunul closetului, a intrat \u00een cabina al\u0103turat\u0103, s-a urcat pe scaunul de acolo, a \u00eentins m\u00e2na \u00eenarmat\u0103 peste peretele desp\u0103r\u0163itor \u015fi i-a pus \u0163eava pistolului \u00een ceaf\u0103, apoi a ap\u0103sat pe tr\u0103gaci. Culianu s-a pr\u0103bu\u015fit dup\u0103 primul foc. Apoi asasinul a plecat lini\u015ftit, f\u0103r\u0103 s\u0103-l observe nimeni. Doi studen\u0163i afla\u0163i pe coridor au declarat c\u0103 au auzit un bubuit estompat (pistolul avea amortizor) dar n-au dat importan\u0163\u0103. Crima a fost perfect\u0103; asasinul nu a fost g\u0103sit nici p\u00e2n\u0103 azi. Mobilul crimei a r\u0103mas necunoscut, la fel ca \u015fi \u00een cazul altui erudit, Corneliu Dima-Dr\u0103gan din Toronto, ucis cu un foc de pistol \u00een u\u015fa apartamentului s\u0103u \u015fi g\u0103sit cu un cu\u0163it \u00eenfipt \u00een piept. La fel, asasinul nu a fost g\u0103sit nici p\u00e2n\u0103 azi. Dup\u0103 incinerarea lui Culianu, c\u00e2teva ziare au scris c\u0103 Hillary Wiesner a plecat din apartamentul pe care-l \u00eemp\u0103r\u0163ea cu cel disp\u0103rut c\u0103r\u00e2nd trei geamantane mari, nu se \u015ftie cu ce con\u0163inut.”<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

NOTE<\/strong><\/p>\n

1. Culianu n-a admis niciodat\u0103 c\u0103 a \u201ea intrat \u00een pact cu Diavolul\u201d ca eroul lui Goethe, dr-ul Faust; dar faptul c\u0103 denigra prea des \u015fi prea ostentativ valorile cre\u015ftine, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd totodat\u0103 practici condamnate de religie, pseudodisciplinele c\u0103rora le d\u0103dea nume savante, geomancie, divina\u0163ie, condi\u0163ii anomice, transgresiunea nomosului, libido, vampirism, sexologie \u015fi altele asem\u0103n\u0103toare, faptul c\u0103 le analiza \u00een limbaj academic ca \u015fi cum ar fi fost \u015ftiin\u0163e veritabile, \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte pe observatorul impar\u0163ial s\u0103-l suspecteze de orice posibil\u0103 impostur\u0103 \u015fi mai ales de arivism (defectul pe care i-l imputa profesorul Michel Meslin de la Paris). C\u0103ut\u00e2nd din r\u0103sputeri s\u0103 ob\u0163in\u0103 o pozi\u0163ie dominant\u0103 \u00een societate, c\u0103lca \u00een picioare, ca orice ambi\u0163ios marcant, tot ce contravenea veleit\u0103\u0163ilor sale, de pild\u0103 tradi\u0163iile str\u0103mo\u015fe\u015fti ale \u0163\u0103rii \u00een care s-a n\u0103scut \u015fi a crescut. Opinia c\u0103 numai iudaismul \u00eel putea ajuta \u00een ascensiune \u00eel privea personal, dar nu-i d\u0103dea dreptul s\u0103 denigreze, \u015fi \u00eenc\u0103 la modul blasfematoriu, credin\u0163a majoritar\u0103 \u00een \u0163ara lui de origine sau din Italia, prima lui \u0163ar\u0103 de adop\u0163ie. Eliade a presim\u0163it arivismul lui Culianu \u015fi de aceea l-a \u0163inut la distan\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultimele clipe. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 l-a acceptat ca succesor sper\u00e2nd de bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 va fi admis nu numai la catedr\u0103, dar \u015fi \u00een Comitetul pentru G\u00e2ndire Social\u0103 (Commitee for Social Thought) al universit\u0103\u0163ii (unde fusese membru \u015fi el \u00eensu\u015fi, Eliade), comitet foarte influent \u00een zona Chicago a c\u0103rui politic\u0103 era sionismul interna\u0163ional, dar nu la modul ostentativ practicat de Culianu. Dac\u0103 presim\u0163irea lui Eliade a fost just\u0103, speran\u0163a i-a fost de\u015fart\u0103. \u00cendat\u0103 ce maestrul a intrat \u00een faz\u0103 de inactivitate (datorit\u0103 maladiei \u015fi v\u00e2rstei), Culianu \u015fi-a intensificat la maximum interesul pentru iudaism. Era bine\u00een\u0163eles o op\u0163iune tot at\u00e2t de legitim\u0103 ca oricare alta, asum\u00e2nd c\u0103 r\u0103spundea convingerii persoanei \u00een cauz\u0103; dar la Culianu, caracterul convingerii sale era foarte \u00eendoielnic. Cercet\u0103tor de indubitabil\u0103 probitate \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor veritabile, \u00een cel al pseudodisciplinelor c\u0103rora le acorda grade superioare nemeritate era adesea penibil. Ca \u015fi el, unul din mentorii s\u0103i spirituali, Giordano Bruno, fusese un g\u00e2nditor remarcabil. Ceea ce d\u0103 na\u015ftere vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd unei paralele cam incomode pentru unii: pe vremea lui Giordano Bruno, vr\u0103jitorii \u015fi satani\u015ftii erau ar\u015fi pe rug (cum a fost ars Bruno \u00eensu\u015fi la Roma, \u00een 1600); la Bucure\u015fti, oameni din aceea\u015fi f\u0103in\u0103 sunt ridica\u0163i \u00een slav\u0103 de reviste literare importante \u015fi de importan\u0163i oameni de cultur\u0103.<\/p>\n

2. Pre\u015fedintele Comitetului pentru G\u00e2ndire Social\u0103 (Committee for Social Thought) era Saul Bellow, profesor la Universitatea Chicago, coleg cu Mircea Eliade. Comitetul avea o puternic\u0103 influen\u0163\u0103 cultural\u0103 \u015fi de politic\u0103 a culturii \u00een zona Chicago. Bellow era c\u0103s\u0103torit cu Alexandra Bagdasar, fiica so\u0163ilor Bagdasar, comuni\u015fti din ilegalitate, am\u00e2ndoi mini\u015ftri ai S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u00een vremea primilor ani ai Comunismului \u00een Rom\u00e2nia. Ca ministru al S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, Dr-ul Bagdasar d\u0103duse drept de liber\u0103 practic\u0103 dentar\u0103 pentru mii de tehnicieni dentari evrei, oameni f\u0103r\u0103 studii universitare de specialitate, a\u015fadar nepreg\u0103ti\u0163i profesional, care p\u00e2n\u0103 atunci nu puteau lucra dec\u00e2t ca asisten\u0163i ai unui dentist autorizat, doctor \u00een dentistic\u0103. Scriitor de prima m\u00e2n\u0103 \u015fi sionist de clas\u0103 interna\u0163ional\u0103, Bellow era autorul volumului THE DEAN\u2019S DECEMBER (1982) \u00een care poveste\u015fte vizita sa \u00een Rom\u00e2nia. Culianu \u00eei vizitase de multe ori pe so\u0163ii Bellow \u015fi era con\u015ftient de greutatea cuv\u00e2ntului lui Saul Bellow c\u00e2nd era vorba ca cineva s\u0103 fie angajat \u00een corpul profesoral al Universit\u0103\u0163ii Chicago.<\/p>\n

\n

LUCEAF\u0102RUL ROMANESC- revist\u0103 on-line de literatur\u0103 \u0219i cultur\u0103 ,\u00a0Efigii, nr.9\/ 2011<\/p>\n

http:\/\/luceafarul.wordpress.com\/<\/a><\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Dac\u0103 Rom\u00e2nia a avut expresioni\u015ftii ei, atunci Culianu a fost unul dintre cei mai dota\u0163i protagoni\u015fti \u00een particularit\u0103\u0163i expresioniste, suferin\u0163\u0103, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11308","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11308","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11308"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11308\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11312,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11308\/revisions\/11312"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11308"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11308"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11308"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}