{"id":11313,"date":"2013-03-14T21:23:14","date_gmt":"2013-03-14T21:23:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11313"},"modified":"2013-03-14T21:31:34","modified_gmt":"2013-03-14T21:31:34","slug":"iulian-gavriluta-%e2%80%9ccunoaste-te-pe-tine-insuti-%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/14\/iulian-gavriluta-%e2%80%9ccunoaste-te-pe-tine-insuti-%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Iulian Gavrilu\u0163\u0103: \u201cCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i !\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Acest subiect merita o mai mare aplecare decat o exhausiva descriere. Daca ar fi sa ne referim numai la primul cuvant\u00a0:\u00a0\u00ab\u00a0a cunoaste\u00a0\u00bb\u00a0care se refera in intelesul originar nu la inteligenta sau adunare de definitii si valori, ci la \u00ab\u00a0recunoasterea\u00a0\u00bb arhietipului nostru in noi insine, in cei din jur si in lumea inonjuratoare\u00a0; dintr-o data orizonturile de intlesuri se largesc si nu mai putem sa ne oprim numai la simplu inteles uman-social al definitiei. Aici este cazul si momentul sa facem o disectie pe termenii \u00ab\u00a0tine\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0tu\u00a0\u00bb\u2026in acceptiunea moderna nu ar fi nici o diferenta intre\u00a0:\u00a0\u00ab\u00a0individ\u00a0\u00bb si \u00ab\u00a0persoana\u00a0\u00bb\u00a0; dincolo de traducerea exacta aq termenilor se intrevede o diferentiere neta, si anume\u00a0:\u00a0termenul de \u00ab\u00a0individ\u00a0\u00bb desemneaza omul zilelor noastre, \u00ab\u00a0omul recent\u00a0\u00bb rupt din Renastere si Iluminism, preocupat numai de el insusi, de devenirile si visele sale, izolat orecum in solipsismul societatii\u00a0; pe cand, termenul de \u00ab\u00a0persoana\u00a0\u00bb in acceptiunea actuala ne duce cu gandul la omul interlegat de semenii fie prin \u00ab\u00a0inconstientul colectiv\u00a0\u00bb(K.G.Jung) fie prin \u00ab\u00a0Psihe\u2019-ul, Pnevma-ul\u00a0\u00bb din religie\u00a0de tot ce se afla in jur, de chiar Universul intreg. Daca luam acest ultim termen, atunci, se poate sesiza ca aceasta\u00a0\u00ab\u00a0cunoastere\u00a0\u00bb nu va avea niciodata sfarsit(cum nu a avut nici inceput), deoarece nu putem \u00ab\u00a0cunoaste\u00a0\u00bb un \u00ab\u00a0adanc\u00a0\u00bb interlegat de adanacuri care nu au niciodata sfarsit\u00a0! In spiritul celor de la inceputul referatului, pentru a ne afla in intimitatea \u00ab\u00a0persoanei\u00a0\u00bb un individ trebuie sa renunte la \u00ab\u00a0a avea\u00a0\u00bb pentru a se regasi in personalul \u00ab\u00a0a fi\u00a0\u00bb(Georges Gusdorf), stiindu-se ca omul insetat de cunoasterea adevarata trebuie sa se afle in \u00ab\u00a0luminozitatea care constituie fiinta insasi\u00a0\u00bb(A. de Vaelhens). Numai atunci deschiderea noastra este deplina in cele doua dimensiuni\u00a0: a daruirii si a primirii. Conoasterea poate fi privita si prin ochiul jertfei, ca ce este altceva decat o jertfire pe altarul vietii\u00a0? \u00ab\u00a0Jertfa nu poate exista fara speranta\u00a0\u00bb(G. Marcel)asadar intrunim deopotriva atat actul jertfei cat si al cunoasterii, caci se cere o mare \u201cluciditate\u201d in actualitatea actului suprem al cunoasterii.<\/p>\n

Urmandu-i lui Platon, lumea apuseana a gresit atunci cand parasind taina persoanei a vrut sa cunoasca fiinta ei, cazand astfel mereu in erori ontologice. Fiind un mic univers, omul nu poate fi cuprins, restrans, marginit prin actul cunoasterii. Numai ridicandu-se deasupra definitiilor si admirand \u00ab\u00a0necuprinsul\u00a0\u00bb poti atinge Cunoasterea. Rasaritul pastreaza astfel \u00ab\u00a0marea taina a persoanei umane\u00a0\u00bb si astfel se indreapta spre adevarata cunoastere neepuizand persoana prin definitii, scheme si presupozitii. In acest mod inefabil, simti ca in actul cunoasterii te re-creezi cu un pret al misterului sacru. Cunoscandu-te pe tine insuti, sau incepand(\u00ab\u00a0orice inceput se misca intre bucurie si sacrificiu\u00a0\u00bb \u2013 L.Laveile) aceasta oficiere sacra te re-cunosti in cei din jurul tau, in lumea inconjuratoare, astfel universul transcende in Cosmos(\u00ab\u00a0frumos\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0armonie\u00a0\u00bb \u2013 Dostoievschi).<\/p>\n

Trebuie subliniat ca actul cunoasterii nu insemna o libertate fara marginire, sau o afirmare neconditionata a ei\u2026ci o \u00ab\u00a0puere\u00a0\u00bb care trebuie sa mearga pe drumul creatiei si a binelui(Referitor la actul primordial de cunoastere \u2013 pomul Cunoasterii paradisiace –\u00a0 la protoparintii nostrii \u2013 Adam si Eva \u2013 un fin observator ca J. Gait afirma\u00a0:\u00a0\u00ab\u00a0Pacatul inseamna in acelasi timp si afirmatrea si pierderea libertatii\u00a0\u00bb). In demersul de loc usor al cunoasterii, ne vom intalni de multe ori cu pericolul \u00ab\u00a0Filaftiei\u00a0\u00bb(\u00ab\u00a0a iubirii de sine\u00a0\u00bb), considerat si \u00ab\u00a0prim pacat originar\u00a0\u00bb. Este vorba despre capcana auto-admirarii, care vine odata cu actul sublim al cunoasterii. Pericolul acesta l-au observat cei vechi si I-au opus experienta existentei fiintiale, din-nainte de pacatul cunoasterii filafteice.<\/p>\n

Daca vreti, actul cunoasterii este o porunca divina, ea trebuie insa facuta cu \u00ab\u00a0smerenia\u00a0\u00bb micimi si dependentei noastre de divin, de semeni si de lume. Noi suntem chemati la actul cunoasterii pentru a mari, intelege, si desavarsi tainele lumii acesteia care se relava numai celor insetati de aceasta misiune suprema\u00a0:\u00a0\u00ab\u00a0a cunoasterii dincolo de orice cunoastere\u00a0\u00bb. Nu o cunoastere individuala, auto-admirativa si searbada, ci una luminata, intelegatoare si izvor de bine si frumos(\u00ab\u00a0frumosul care va salva odata lumea<\/em>\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0Fratii Karamazov\u00a0\u00bb \u2013 Dostoievschi).<\/p>\n

Dumnezeu este Dragostea care Se daruieste\u00a0!<\/p>\n

Omul este si dragoste primitoare dar si daruitoare\u00a0!<\/p>\n

Cunoasterea este dragoste\u00a0de Marele Daruitor, dar si de Marele Daruit!<\/p>\n

P.S. \u00ab\u00a0Din cascatul mare cat lumea \u00a0va iesi antihristul<\/em>\u00a0\u00bb (Dostoievschi)<\/p>\n

LUCEAF\u0102RUL ROMANESC- revist\u0103 on-line de literatur\u0103 \u0219i cultur\u0103 , nr.9\/ 2011<\/em><\/p>\n

http:\/\/luceafarul.wordpress.com\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acest subiect merita o mai mare aplecare decat o exhausiva descriere. Daca ar fi sa ne referim numai la primul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11313","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11313","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11313"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11313\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11316,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11313\/revisions\/11316"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11313"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11313"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11313"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}