{"id":11478,"date":"2013-03-26T20:21:27","date_gmt":"2013-03-26T20:21:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11478"},"modified":"2013-03-26T20:21:27","modified_gmt":"2013-03-26T20:21:27","slug":"p-s-ioachim-bacauanul-%e2%80%9christocentrismul-reprezinta-solutia-salvatoare-a-iesirii-din-criza%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/26\/p-s-ioachim-bacauanul-%e2%80%9christocentrismul-reprezinta-solutia-salvatoare-a-iesirii-din-criza%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul: \u201cHristocentrismul reprezint\u0103 solu\u021bia salvatoare a ie\u0219irii din criz\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Marius Manta<\/strong>: Preasfin\u021bia Voastr\u0103, v\u0103 rog de la \u00eenceput s\u0103-mi scuza\u021bi modul abrupt de a v\u0103 invita s\u0103 r\u0103spunde\u021bi c\u00e2torva din nel\u0103muririle ori curiozit\u0103\u021bile pe care mi le voi permite de-a lungul acestui mic dialog. A\u021bi fost primul c\u0103lug\u0103r care, imediat dup\u0103 1989, a avut acces ne\u00eengr\u0103dit la Institutul parizian Saint Serge. Cu nuan\u021be vag polemice, a\u021bi declarat: \u201eNu cred \u00een Revolu\u021bia din \u201989. N-a fost dec\u00e2t una, la crearea lumii, anume la Na\u0219terea lui Hristos, restul sunt mi\u0219c\u0103ri populare, lovituri politice, r\u0103scoale\u201d. C\u00e2t de actuale vi se par \u00een con\u0219tiin\u021ba intelectualului de ast\u0103zi sensurile \u00cendumnezeirii omului?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: \u00centr-adev\u0103r, anul acesta se \u00eemplinesc 22 de ani de c\u00e2nd plec\u00e2nd din centrul duhovnicesc al spiritualit\u0103\u021bii ortodoxe rom\u00e2ne\u0219ti, am p\u0103\u0219it \u00een centrul cultural parizian al Europei. Este cunoscut mirajul occidental ce a \u00eenfierb\u00e2ntat imagina\u021bia rom\u00e2nului din acea epoc\u0103 pentru care orice produs, de orice natur\u0103 ar fi fost, reprezenta un ideal interzis. Din perspectiv\u0103 duhovniceasc\u0103 \u00eens\u0103, din p\u0103cate, timpul a dovedit c\u0103 libera circula\u021bie a valorilor, interferen\u021ba culturilor, ac\u021biunea secularizant\u0103 ce a m\u0103cinat spiritul occidental au invadat \u0219i etosul rom\u00e2nesc postdecembrist.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te afirma\u021bia mea, pe care a\u021bi enun\u021bat-o mai sus, nu are c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin tent\u0103 polemist\u0103 \u0219i dup\u0103 at\u00e2ta timp \u00eemi men\u021bin pozi\u021bia definit\u0103 atunci, mai ales c\u0103 dinamismul centrifug socio-politic actual demasc\u0103 o criz\u0103 \u00een sinuosul drum al democratiz\u0103rii \u0219i reg\u0103sirii identit\u0103\u021bii interbelice a sufletului na\u021bional. Este ca \u0219i cum noul complex democratic ne-a g\u0103sit nepreg\u0103ti\u021bi pentru a-l accepta sau tehnocra\u021bii n-au g\u0103sit formula fericit\u0103 care s\u0103 adapteze principiile democratice la spiritului rom\u00e2nesc autentic. De aceea spuneam atunci, parc\u0103 intuind ceea ce va urma \u0219i purt\u00e2nd \u00een amintire cuvintele p\u0103rin\u021bilor din vetrele sih\u0103stre\u0219ti ale Neam\u021bului, referitoare la acceptarea f\u0103r\u0103 acribie a \u00eentregului compozit eterogen occidental, c\u0103 adev\u0103rata revolu\u021bie \u0219i singura, de altfel, \u00een plan ontologic uman este cea realizat\u0103 de Logosul divin \u00een Pe\u0219tera Betleemului. Revela\u021bia betleemic\u0103 a fost, de fapt, o revolutio, o schimbare de sens al \u00een\u021belegerii axiologiei valorilor, o r\u0103sturnare a unui mod eronat de accep\u021bie a lumii. Mesia cel prezis de profe\u021bi este Adam cel Nou, dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea c\u0103ruia omul devine unsul lui Dumnezeu \u0219i pe care trebuie s\u0103-l urm\u0103m purt\u00e2ndu-ne crucea destinului \u00eendumnezeirii noastre. Este o palingenesis, adic\u0103 re-crearea omului ce are deschis\u0103 perspectiva \u00eenvierii.<\/p>\n

\u00centr-un mod deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u0219i ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1989 a avut loc tot \u00een perioada s\u0103rb\u0103torilor Cr\u0103ciunului, \u00eens\u0103 entuziasmul social de atunci a sugrumat componenta autentic religioas\u0103 a pl\u0103mezii fiin\u021bei na\u021bionale, iar acest fapt ar putea fi un r\u0103spuns care s\u0103 sublinieze poate \u00eent\u00e2rzierea maturiz\u0103rii intelectualului rom\u00e2n \u00een toat\u0103 complexitatea manifest\u0103rilor sale socio-culturale \u0219i politico-economice.<\/p>\n

M. M.:<\/strong> Venind dintr-o \u021bar\u0103 declarat\u0103 francofil\u0103, v-a\u021bi \u00eent\u00e2lnit \u0219i cu particularit\u0103\u021bi subtile ale teologiei grece\u0219ti ori ruse\u0219ti. \u00cen ce a constat sinteza acestor date axiologice? Care au fost c\u00e2teva din satisfac\u021biile duhovnice\u0219ti ale perioadei petrecute la Paris?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: Se cunosc destul de multe aprecieri erudite referitoare la componenta religioas\u0103, ca parte constitutiv\u0103 \u00een elaborarea etnogenezei poporului rom\u00e2n. Acest \u201daluat\u201d din care a fost pl\u0103m\u0103dit\u0103 fiin\u021ba na\u021bional\u0103 ne-a \u00eenzestrat cu capacitatea de sintetizare a mo\u0219tenirii latinit\u0103\u021bii \u0219i a cre\u0219tinismului apostolic de specific r\u0103s\u0103ritean. Astfel, parodoxul rom\u00e2nesc al fiin\u021bei con\u021bine ontologic contopirea sublim\u0103 a Occidentului latin cu Orientul bizantin, rom\u00e2nitatea fiind o structur\u0103 binar\u0103 ce \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un suflet bizantin ce se manifest\u0103 printr-un trup latin. Magna Romania de alt\u0103dat\u0103, de care vorbea teologul grec Ioannis Romanidis (1927-2001), dup\u0103 c\u0103derea Costantinopului s-a continuat \u00een spa\u0163iul mioritic al \u0163inutului carpato-danubiano-pontic, prin acel Byzance apr\u00e8s Byzance, care \u00eenseamn\u0103 eternizarea spiritului latin autentic \u00een Orientul cre\u015ftin. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u0219te, dac\u0103 la \u00eenceputul activit\u0103\u021bii mele pariziene problematizam manifestarea identit\u0103\u021bii mele spirituale \u00eentr-o lume secularizat\u0103, integrarea \u00een atmosfera cultural-religioas\u0103 a intelectualit\u0103\u021bii ce activa \u00een cadrul Institutului Saint Serge mi-a descoperit o lume familiar\u0103 din multe puncte de vedere. Pentru societatea elitelor capitalei europene a culturii, prezen\u021ba spiritului m\u0103rturisitor slav \u0219i a teologiei grece\u0219ti a \u00eensemnat r\u0103spunsul pertinent la fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile existen\u021bialiste ale unei societ\u0103\u021bi \u00een c\u0103utarea lui Dumnezeu. Rigoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i spiritualitatea patristic\u0103 \u0219i-au g\u0103sit formula ideal\u0103 \u00een special \u00een aceast\u0103 oaz\u0103 religioas\u0103 ce respira autentic prezen\u021ba lui Dumnezeu. Dac\u0103 spiritualitatea \u015fi cultura rom\u00e2neasc\u0103 au constituit o plac\u0103 turnant\u0103 \u00eentre spiritul grecesc \u015fi cel slav, \u00een capitala pluralismului cultural am fost nevoit s\u0103-mi definesc identitatea teologic\u0103 pentru a m\u0103 integra, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 disipez sau s\u0103 m\u0103 izolez, \u00een spa\u0163iul cosmopolit \u00een care am ajuns. Pentru mine personal, colaborarea cu marii teologi ai diasporei ruse\u0219ti \u015fi grece\u015fti, dar \u0219i dialogul cu elitele culturale rom\u00e2ne\u0219ti au fost definitorii \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eemplinirea mea cultural-religioas\u0103.<\/p>\n

M. M.: <\/strong>Teza de doctorat a Preasfin\u021biei Voastre, redactat\u0103 \u00een limba francez\u0103, a urm\u0103rit o prezentare a g\u00e2ndirii P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae. Ce impact a avut acest demers asupra mediilor Occidentale?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: Scrierile P\u0103rintelui St\u0103niloae reprezint\u0103 sinteza modern\u0103 a teologiei patristice. Opera sa respir\u0103 prezen\u021ba Duhului \u0219i ne determin\u0103 s\u0103 intuim faptul c\u0103 autorul ei este un \u201eteolog mistic\u201d, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Opera P\u0103rintelui nu este doar rezultatul erudit al unei corecte \u00een\u021belegeri \u0219i traduceri patristice, ci exprimarea fireasc\u0103 a unui m\u0103rturisitor ce se situeaz\u0103 \u00een continuitatea duhului patristic \u0219i neo-patristic \u0219i a unui inspirat care a\u0219terne \u00een scris teandrismul rela\u021biei sale cu Duhul lui Dumnezeu. Puterea sa de p\u0103trundere prin cunoa\u015ftere a tainelor lui Dumnezeu \u0219i de sesizare a lucr\u0103rii Lui \u00een lume, prin vedere \u00eentru nevedere, a avut ca rezultat na\u0219terea unei teologii vii, dinamice, pline de prospe\u021bime, o teologie cunosc\u0103toare ce conduce spre \u00eendumnezeire, confirm\u00e2nd cuv\u00e2ntul biblic: \u201d\u0218i aceasta este via\u021ba ve\u0219nic\u0103: S\u0103 Te cunoasc\u0103 pe Tine, singurul Dumnezeu adev\u0103rat, \u0219i pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis.\u201d (Ioan 17,3). Desigur c\u0103 o astfel de teologie \u0219i un astfel de om nu puteau trece neobservate de un smerit c\u0103lug\u0103r din acele vremuri postdecembriste, c\u00e2nd bra\u021bul secular al totalitarismului \u0219i prigoana anticre\u0219tin\u0103 c\u0103zuser\u0103. Sim\u021beam o admira\u021bie profund\u0103 pentru omul \u0219i teologul St\u0103niloae, mai ales c\u0103 avusesem imensa \u015fans\u0103 s\u0103-i stau \u00een preajm\u0103 \u015fi s\u0103-i savurez \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, fie la Sih\u0103stria anilor 70, c\u00e2nd, abia ie\u015fit din temni\u0163ele comuniste, venea s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu marii mistici ai cunoscutei chinovii, fie din Facultatea \u201dSf. Ecaterina\u201d, unde descindea adesea s\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 din preaplinul experien\u0163ei sale teologice. Cu toate acestea, preocup\u0103rile mele \u00een momentul plec\u0103rii \u00een str\u0103in\u0103tate au fost legate de cunoa\u0219terea \u0219i \u00een\u021belegerea fenomenului seculariz\u0103rii ce ruinase aproape Occidentul cre\u0219tin, iar de acum se extindea provocator \u015fi \u00eenspre spa\u021biul rom\u00e2nesc. \u00cens\u0103 marele teolog Olivier Cl\u00e9ment m-a determinat s\u0103 \u00eemi schimb op\u021biunile \u0219i \u00een loc s\u0103 analizez pentru Ortodoxie cauzele care au condus Occidentul spre aceast\u0103 maladie generalizant\u0103, am analizat perspectiva deific\u0103rii fiin\u021bei umane \u00een viziunea P\u0103rintelui St\u0103niloae \u0219i apoi am prezentat-o ca solu\u021bie salvatoare pentru ie\u0219irea din impasul spiritual al omului modern. Aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat numai dup\u0103 ce am ob\u021binut binecuv\u00e2ntarea \u0219i \u00eendrumarea \u00een realizarea planului lucr\u0103rii de la \u00eensu\u015fi P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, care \u00ee\u015fi petrecea ultimii ani \u00een via\u0163a aceasta. A fost prima tez\u0103 de doctorat ce a abordat un aspect din teologia marelui teolog, iar prezentarea ei \u00eentr-un astfel de spa\u021biu a \u00eensemnat deschiderea unui c\u00e2mp de lucru pentru noii teologi, rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini. Dac\u0103 lucrarea mea a fost prima de acest gen, dup\u0103 datele pe care le de\u0163in, la ora actual\u0103 sunt peste 50 de lucr\u0103ri de doctorat care abordeaz\u0103 diferite teme din opera P\u0103rintelui.<\/p>\n

M. M.: <\/strong> Ce leg\u0103tur\u0103 duhovniceasc\u0103 este \u00eentre cunoa\u0219tere \u0219i tr\u0103ire? Se poate m\u00e2ntui omul \u00een ipostaza sa creatoare \u0219i prin elemente constitutive ale propriului univers imaginat?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: Timpul \u00een care tr\u0103im, \u00een special, este unul ce st\u0103 sub semnul cunoa\u0219terii, informa\u021bia fiind cheia de bolt\u0103 a devenirii umane \u00een toat\u0103 complexitatea manifest\u0103rii sale. Totu\u0219i, a\u0219 putea spune c\u0103 setea de cunoa\u0219tere ce dinamizeaz\u0103 preocup\u0103rile omului modern exploateaz\u0103 mai ales orizontalitatea \u00een\u021belegerii sale, iar din aceast\u0103 perspectiv\u0103 el r\u0103m\u00e2ne oarecum prizonierul propriului orizont, risc\u00e2nd alunecarea spre un umanism antropocentric. Din punctul meu de vedere, omul \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te condi\u021bia doar prin accederea spre \u00eendumnezeire, deci prin Hristos, Noul Adam. Toate ipostazele culturale ale omului \u00een istorie, fie c\u0103 vorbim de Homo erectus, de Homo faber, de Homo aestheticus sau Homo ludens \u00ee\u0219i g\u0103sesc r\u0103spunsul ie\u0219irii din orizontul mundanizant doar \u00een Homo religiosus, care e un receptacol al cunoa\u0219terii revelate \u0219i deci poart\u0103 \u00een sine toat\u0103 informa\u021bia evanghelic\u0103 ce \u00eel poate integra \u00een Hristos. Astfel, hristocentrismul reprezint\u0103 solu\u021bia salvatoare a ie\u0219irii din criza \u00een care individualismul \u0219i toate nuan\u021bele deiste contemporane l-au exilat pe om. O cunoa\u0219tere c\u0103reia \u00eei lipse\u0219te latura mistic\u0103 a metacunoa\u0219terii poate e\u0219ua lamentabil \u00een pragmatism, utilitarism sau luciferism, iar perspectiva ei nu mai este una salvatoare, ci devastatoare. \u0218i \u00eentr-adev\u0103r, acesta ar putea fi rezultatul separ\u0103rii cunoa\u0219terii de exprimarea concret\u0103 a ei \u00een actul tr\u0103irii cotidiene. Teologia patristic\u0103 a exprimat \u00eentotdeauna solu\u021bia combinat\u0103 a cunoa\u0219terii \u0219i tr\u0103irii, vorbind despre tr\u0103irea cunosc\u0103toare sau despre \u00een\u021belegerea experimentat\u0103 a singurului adev\u0103r care este \u201eLogosul \u00eentrupat \u00een istorie\u201d, ca s\u0103 folosesc expresia arhicunoscut\u0103 a poetului Ioan Alexandru. Chiar \u00een epoca circula\u021biei mirabolante a informa\u021biei, omul spiritual modern e necesar s\u0103-\u0219i adapteze propriile capacit\u0103\u021bi la singurul Adev\u0103r ce este Acela\u0219i pentru to\u021bi \u0219i diferit pentru fiecare \u2013 \u0219i anume Hristos.<\/p>\n

M. M.: <\/strong>Care este marea ispit\u0103 a culturii? Ce momente\/posturi \u00eel pot conduce pe omul cult c\u0103tre ratarea \u021bintei?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: Matricea autentic\u0103 a culturii este cultul Bisericii. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 rom\u00e2nul a \u00eenceput s\u0103 silabiseasc\u0103 \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2ini c\u0103r\u021bile de cult \u00een pridvorul Bisericii. \u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 este de fapt prelungirea pridvorului Bisericii \u00een spa\u0163iul public. De aceea cele dou\u0103 institu\u0163ii emblematice pentru cultura rom\u00e2neasc\u0103 nu se pot separa, sunt legat ontologic. \u00cen momentul desprinderii culturii de izvorul ei primordial, ea s-a umplut de vid, nemaifiind plin\u0103 de ceea ce, de fapt, \u00eei d\u0103dea sens existen\u021bial. \u00cen momentul actual, marea ispit\u0103 a culturii este sincretismul ce \u00eencearc\u0103, asemenea unui t\u0103v\u0103lug, s\u0103 uniformizeze \u0219i s\u0103 anuleze etosul intrinsec fiec\u0103rei culturi \u00een parte. Transferul cultural \u0219i interculturalitatea nu au \u00eentotdeauna un efect reconfortant. Noi ne na\u0219tem cu o identitate foarte bine definit\u0103, ce include nu doar caracteristicile somatice \u0219i apartenen\u021ba familial\u0103, ci mai ales pe cele religioase \u0219i de neam. A\u0219adar, \u00eentre xenofobie \u0219i sincretism cultural, trebuie s\u0103 alegem calea de mijloc, aureea mediocritas, a conserv\u0103rii tezaurului cultural mo\u0219tenit \u00een contextul dialogal intercultural modern. Astfel, mai ales pentru fiii duhovnice\u0219ti ai neamului rom\u00e2nesc afla\u021bi \u00een spa\u021biul european sau oriental \u00een care-\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea, exist\u0103 riscul asimil\u0103rii culturale \u0219i al dizolv\u0103rii adev\u0103ratelor valori na\u021bionale, cum ar fi familia, neamul, credin\u021ba.<\/p>\n

M. M.:<\/strong> \u00cemi aduc aminte de bucuria suprem\u0103 prilejuit\u0103 de lectura c\u0103r\u021bii P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae \u201eSf\u00e2nta Treime sau la \u00eenceput a fost iubirea\u201d. Raport\u00e2ndu-ne la realit\u0103\u021bile societ\u0103\u021bii de ast\u0103zi, p\u00e2n\u0103 \u00een ce punct iubirea poate tolera r\u0103ul?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: Oric\u00e2t de apreciativ am dialoga referitor la opera P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae, nu am reu\u0219i dec\u00e2t \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 s\u0103 exprim\u0103m adev\u0103rata sa valoare. Opera sa este monumental\u0103 \u0219i str\u0103luce\u0219te \u00een toat\u0103 complexitatea sa tematic\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te cartea enun\u021bat\u0103 de dumneavoastr\u0103, ea este, dincolo de dimensiunile ei reduse, o carte de c\u0103p\u0103t\u00e2i, un produs al maturit\u0103\u021bii sale teologice \u015fi spirituale, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul trecerii sale \u00een transcendentul divin (3 nov. 1993), iar aceasta m\u0103 face s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la faptul c\u0103 \u00een anul pe care l-am \u00eenceput se \u00eemplinesc 110 ani de la na\u0219terea sa \u0219i 20 de ani de la na\u0219terea \u00een ceruri. Cu siguran\u021b\u0103 numele s\u0103u trebuie s\u0103 stea al\u0103turi de cele ale teologilor ale c\u0103ror opere le-a tradus \u0219i teologhisit.<\/p>\n

Cred c\u0103 fundamentul \u00eentreg edificiului teologic al p\u0103rintelui este iubirea intratreimic\u0103, ce se manifest\u0103 personal \u0219i invit\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 la comuniune teandric\u0103. Dac\u0103 \u201diubirea a fost de la \u00eenceput\u201d, atunci ea este totul \u00een toate, singura realitate ce trebuie s\u0103 anime Universul, integr\u00e2ndu-l dialogului cu Dumnezeu. P\u0103rintele St\u0103niloae subliniaz\u0103 faptul c\u0103 lumea este oper\u0103 a iubirii lui Dumnezeu destinat\u0103 \u00eendumnezeirii, iar Sf\u00e2ntul Evanghelist Ioan \u00eel define\u0219te pe Dumnezeu ca fiind Iubirea (I Ioan 1,14), singura virtute care nu poate fi anulat\u0103 de vreo schimbare \u0219i care ne poate introduce \u00een ve\u0219nicia lui Dumnezeu (II Cor. 13,13). Tot ce a f\u0103cut Dumnezeu pentru om a fost o continu\u0103 jertf\u0103 pe altarul iubirii, de aceea \u0219i Pavel Apostolul spune c\u0103 nimic nu-l poate desp\u0103r\u021bi de aceast\u0103 iubire.<\/p>\n

<\/strong>Raportat la societatea \u0219i accep\u021biunile moderne, iubirea divin\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceea\u0219i, Dumnezeu fiind neschimbabil, iar iubirea cre\u0219tinului modern e necesar s\u0103 fie asimilat\u0103 celei divine. Trebuie s\u0103 iubim a\u0219a cum Dumnezeu ne-a iubit pe noi, cu o iubire responsabil\u0103 \u0219i nu p\u0103rtinitoare, selectiv\u0103; cu o iubire responsabil\u0103 \u0219i m\u0103rturisitoare. Iubirea lui Dumnezeu este una jertfelnic\u0103; El ne-a iubit p\u00e2n\u0103 la moarte cu o iubire nebun\u0103, cum spune Paul Evdokimov. Cred c\u0103 acestea ar trebui s\u0103 fie \u201dlimitele\u201d iubirii pentru omul contemporan.<\/p>\n

M. M.: <\/strong>\u00cen ce m\u0103sur\u0103 reu\u0219e\u0219te arta \u0219i frumosul s\u0103 ne conduc\u0103 c\u0103tre transcendent \u0219i eshatologic?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: Pentru filosofia platonician\u0103 antic\u0103, binele, adev\u0103rul \u0219i frumosul erau categorii estetice \u0219i morale ce vorbeau explicit despre transcendentul divin \u0219i mediau oarecum cunoa\u0219terea de tip maieutic. \u00cen momentul \u00een care frumosul \u0219i arta se autonomizeaz\u0103, atunci se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de puterea lor cathartic\u0103 \u0219i cap\u0103t\u0103 forme ce, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, exprim\u0103 particularit\u0103\u021bi antropomorfe. Astfel, principii ca cel de \u201dart\u0103 pentru art\u0103\u201d, sau toate produsele artistice ale mi\u0219c\u0103rilor culturale ale secolului al XX-lea: suprarealismul, dadaismul etc. atest\u0103 tocmai predominan\u021ba amprentei pur umane asupra universului creat. Frumosul \u0219i adev\u0103rul reu\u0219esc s\u0103 aib\u0103 valoare soteriologic\u0103 doar \u00een ipostaza de transmi\u021b\u0103toare sau de oglindire a religiosului. \u00cen m\u0103sura \u00een care frumosul artistic reflect\u0103 prezen\u021ba insuflat\u0103 a lui Dumnezeu, el poate s\u0103 m\u0103 apropie de Dumnezeu sau s\u0103 m\u0103 conduc\u0103 spre El, \u00eens\u0103, de departe, icoana este \u201dchipul Nev\u0103zutului\u201d \u00een fa\u021b\u0103 c\u0103reia eu \u00eentrev\u0103d, ca printr-o fereastr\u0103, Logosul zidirii, pe Alfa \u0219i Omega.<\/p>\n

Cultura rom\u00e2neasc\u0103 abund\u0103 de crea\u021bii artistice pline de sev\u0103 religioas\u0103 ce exprim\u0103 setea de Absolut a artistului \u0219i aici a\u0219 aminti doar pe c\u00e2teva: poemul Christ, al lui Eminescu, Coloana Infinitului a lui Br\u00e2ncu\u0219i, Psalmii arghezieni sau concep\u021bia despre Cunoa\u0219tere a lui Blaga.<\/p>\n

M. M.: <\/strong> Raportat la neam, exprim\u0103 conceptul de identitate o realitate coroziv\u0103, piezi\u0219\u0103?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: A\u0219a cum aminteam anterior, este dificil s\u0103 rezi\u0219ti ca persoan\u0103 sau neam \u00een fa\u021ba suflului occidental al globaliz\u0103rii \u0219i aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t exist\u0103 ast\u0103zi, \u00een societatea noastr\u0103, o oarecare tendin\u021b\u0103 de asimilare a iubirii de neam cu cea de patriotism desuet. Nu cred c\u0103 abdicarea \u00een fa\u021ba tendin\u021belor sincretiste occidentale este solu\u021bia ie\u0219irii noastre ca neam din aceast\u0103 prelungit\u0103 perioad\u0103 de tranzi\u021bie. Cred c\u0103 trebuie s\u0103 ne orient\u0103m spre propriile \u0219i autenticele valori na\u021bionale, deoarece doar a\u0219a vom putea s\u0103 rec\u00e2\u0219tig\u0103m identitatea na\u021bional\u0103 ce ne-a recomandat \u00een istorie. P\u0103rintele St\u0103niloae a recunoscut aceste valori \u0219i le-a identificat ca fiind \u201dOrtodoxia \u0219i Rom\u00e2nismul\u201d, cele dou\u0103 componente ce \u00eentregesc profilul nostru ca neam. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 ne-am dob\u00e2ndit identitate na\u021bional\u0103 dup\u0103 Hristos, ne-am format dup\u0103 Evanghelia lui Hristos \u0219i tot a\u0219a am supravie\u021buit. Rolul esen\u0163ial de salvgardare a identit\u0103\u0163ii spiritual-culturale a unui neam multimilenar, \u00eencadrat ast\u0103zi \u00een hotarele unui super-stat european, revine nu numai clerului erudit sau liderilor politici, ci \u015fi intelectualilor laici ie\u015fi\u021bi din spi\u0163a unui popor eminamente religios. To\u0163i trebuie s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m necesitatea red\u0103rii str\u0103lucirii \u0219i locului pe care le-a avut poporul rom\u00e2n \u00een istoria antecomunist\u0103.<\/p>\n

M. M.: <\/strong> Ce a\u021bi dori s\u0103 mai realiza\u021bi pe viitor pentru Biserica lui Hristos?<\/em><\/p>\n

P.S. Ioachim B\u0103c\u0103uanul<\/strong>: Multe! Dar c\u2019est Dieu qui dispose \u00e0 ceux que je propose! Am \u00eencercat \u00een toat\u0103 via\u0163a s\u0103 am con\u015ftiin\u0163a lucr\u0103rii sinergice. Pentru c\u0103 Dumnezeu ne-a dat nou\u0103, oamenilor, s\u0103 cunoa\u015ftem trecutul, s\u0103 tr\u0103im prezentul \u015fi s\u0103 ne pl\u0103nuim viitorul, ca fiecare fiin\u0163\u0103 con\u015ftient\u0103, mi-am creionat \u015fi eu c\u00e2teva idealuri. \u015etiu c\u0103 idealurile sunt ca stelele, care, chiar dac\u0103 sunt a\u015fa de \u00eendep\u0103rtate \u015fi nu le putem atinge, totu\u015fi ele ne ghideaz\u0103 calea \u00een noapte sau \u00een aceast\u0103 \u201evale labirintic\u0103<\/em>\u201d \u00een care ne mi\u015fc\u0103m. A\u015fa \u015fi eu, c\u00e2te nu a\u015f mai vrea s\u0103 fac, din c\u00e2te trebuie f\u0103cute, pentru Biserica pe care o slujesc, pentru neamul din care fac parte, pentru eparhia aceasta, pentru\u2026 pentru\u2026! \u00cens\u0103 numai Dumnezeu \u015ftie c\u00e2t \u00eemi este dat s\u0103 \u00eemplinesc. Cum nu a\u015f vrea s\u0103 organizez, \u00een calitate de ierarh al acestei eparhii, t\u00e2rnosirea catedralei \u201d\u00cen\u0103l\u0163area Domnului\u201d de la Bac\u0103u, care, acum 12 ani, abia mijea din p\u0103m\u00e2nt, dar \u00een tot acest timp \u015fi-a creionat deja silueta \u00een inima urbei b\u0103c\u0103uane, ca de altfel \u015fi-n inima mea!? Cum nu a\u015f vrea s\u0103 ajung s\u0103 tr\u0103iesc, \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103 fiind, proclamarea canoniz\u0103rii celui mai erudit episcop al acestei eparhii, Melchisedec \u015etef\u0103nescu, s\u0103-i scriu monografia \u015fi imnografia, cum am f\u0103cut-o pentru at\u00e2\u0163ia sfin\u0163i ai neamului, eveniment de care m\u0103 ocup \u00een mod sistematic de 12 ani!? Cum nu a\u015f vrea s\u0103-mi dea Dumnezeu timp s\u0103 \u00eencheiem editarea, \u00een premier\u0103, a Omnia scrierilor episcopului Melchisedec (aprox. 25 vol.)!? Sau cum nu a\u015f vrea s\u0103 organizez aducerea acas\u0103, la Bac\u0103u, de unde \u00ee\u015fi trage ob\u00e2r\u015fia, a moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Cuvios Antipa de la Calapode\u015fti!? Cum nu a\u015f vrea\u2026!? Cum nu a\u015f vrea\u2026!?<\/p>\n

O! am at\u00e2tea proiecte \u00een plan pastoral-misionar, administrativ-gospod\u0103resc, social-caritabil, cultural-religios, liturgic sau editorial, \u00eenc\u00e2t mi-ar mai trebui ceva din timpul acesta efemer s\u0103 le \u00eemplinesc, \u00eens\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, numai Dumnezeu \u015ftie c\u00e2te-mi sunt date s\u0103 realizez.<\/p>\n

Dar cea mai mare \u015fi nobil\u0103 dorin\u0163\u0103, care m\u0103 mistuie \u015fi vreau s\u0103-mi fie \u00eendeplinit\u0103 de Dumnezeu, la sf\u00e2r\u015fitul acestui parcurs terestru \u00een Biserica Lui de pe p\u0103m\u00e2nt, este aceasta: vreau s\u0103 m\u0103 m\u00e2ntuiesc! Mult a\u015f vrea s\u0103 \u015ftiu c\u0103 atunci, c\u00e2nd m\u0103 voi \u00eent\u00e2lni cu Dumnezeu, Cel \u00een Treime l\u0103udat, fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103 \u00een transcendentul divin, El, Eternul Judec\u0103tor, s\u0103 Se recunoasc\u0103 \u00een chipul S\u0103u hristic pe care l-a s\u0103dit \u00een mine dintru \u00eenceput \u015fi \u00een faptele pe care le-am \u00eemplinit spre pream\u0103rirea Lui. Asta a\u015f vrea\u2026!<\/p>\n

M. M.:<\/strong> V\u0103 mul\u021bumesc pentru amabilitatea \u0219i cuv\u00e2ntul ziditor, fie ca toate acestea s\u0103 va bucure \u0219i s\u0103 ne bucure deopotriv\u0103!<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Interviu realizat de Marius Manta<\/p>\n

http:\/\/cuvantortodox.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marius Manta: Preasfin\u021bia Voastr\u0103, v\u0103 rog de la \u00eenceput s\u0103-mi scuza\u021bi modul abrupt de a v\u0103 invita s\u0103 r\u0103spunde\u021bi c\u00e2torva [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11478","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11478","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11478"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11478\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11481,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11478\/revisions\/11481"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11478"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11478"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11478"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}