{"id":11522,"date":"2013-03-28T09:07:11","date_gmt":"2013-03-28T09:07:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11522"},"modified":"2013-03-28T09:11:19","modified_gmt":"2013-03-28T09:11:19","slug":"emilia-tutuianu-%e2%80%93-ziua-teatrului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/28\/emilia-tutuianu-%e2%80%93-ziua-teatrului\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162u\u0163uianu \u2013 Ziua teatrului la Biblioteca Roman"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/emilia-tutuianu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-11523 alignleft\" title=\"emilia tutuianu\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/emilia-tutuianu.jpg\" alt=\"\" width=\"172\" height=\"218\" \/><\/a>Se spune c\u0103 ochii sunt oglinda sufletului. Ei ne invit\u0103 s\u0103 p\u0103trundem \u00een dimensiunea ascuns\u0103 a fiec\u0103rui om de l\u00e2ng\u0103 noi. Ochii ce ne privesc \u015fi gestul ce \u00eenso\u0163e\u015fte cuv\u00e2ntul ne intr\u0103 \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a sufletului ne deschide canalul invizibil al lacrimilor sau bucuria imens\u0103 a sufletului\u2026 a\u015fa poate fi descris un <strong>actor<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 la Roman s-au n\u0103scut nu numai poe\u0163i, scriitori ce s-au afirmat \u00een cultura na\u0163ional\u0103\u2026 dar \u015fi actori de valoare, care au reprezentat cu succes teatrul rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cenainte de ai cunoa\u015fte vom men\u0163iona cinea\u015fti \u015fi dramaturgi ai meleagurilor roma\u015fcane, cei care au scris \u015fi au dat via\u0163\u0103 unor personaje cunoscute \u015fi apreciate \u00een arta teatral\u0103 \u015fi cinematografic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0Apartenent ora\u015fului\u00a0Roman\u00a0 cineastul <strong>Jean Mihail<\/strong> reprezint\u0103 pentru arta rom\u00e2neasc\u0103 a marelui ecran unul din ctitorii ei de seam\u0103. <strong>Jean Mihail<\/strong>\u00a0 (6 iulie 1896, H\u0103l\u0103uce\u015fti, jud. Roman -12 martie 1963, Bucure\u015fti) \u2013 a fost regizor de film, un pionier al cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti. Autor a peste patruzeci de realiz\u0103ri cinematografice, filme artistice, documentare, adapt\u0103ri, \u00eencep\u00e2nd cu <strong><em>\u0162ig\u0103ncu\u0163a din iatac<\/em><\/strong> \u015fi termin\u00e2nd cu <strong><em>R\u00e2pa Dracului.<\/em><\/strong> A scris cartea <strong><em>Filmul rom\u00e2nesc de alt\u0103 dat\u0103<\/em><\/strong> (1967) ap\u0103rut\u0103 postum.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e<em>Visul s\u0103u, z\u0103mislit pe b\u0103ncile Gimnaziului ROMAN VOD\u0102 din mirajul rostogolirilor de umbre mute \u015fi din penumbra stranie a s\u0103lilor de proiec\u0163ie, se va converti, apoi, \u00een ideal \u015fi crea\u0163ie, \u00een profesionalism \u00eenalt \u015fi total\u0103 d\u0103ruire.<\/em>\u201d\u00a0 \u2013 Gh. A. M. Ciobanu<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dramaturgul <strong>Ion Luca<\/strong> (<em>n.7 decembrie 1894, Roman \u2013 d.30 ianuarie 1972, Vatra Dornei<\/em>). A urmat Seminarul teologic Veniamin Costachi din Ia\u015fi, apoi cursurile facult\u0103\u0163ii de filozofie \u015fi teologie din Bucure\u015fti, ob\u0163in\u00e2nd \u00een anul 1921 titlul de doctor \u00een drept. Pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 a f\u0103cut parte din Parlamentul Rom\u00e2niei (1926) dar s-a retras \u015fi s-a dedicat \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi scrisului. I se ofer\u0103 \u015fansa de a merge \u00een Occident pentru a cerceta organizarea bibliotecilor na\u0163ionale din capitalele europene:Viena, Berlin, Paris, Roma, Budapesta etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ca dramaturg, \u00een anul 1933 a primit premiul pentru cea mai bun\u0103 dram\u0103 a anului, cu piesa <strong><em>Alb \u015fi negru<\/em><\/strong>. Un an mai t\u00e2rziu prime\u015fte premiul Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Rom\u00e2ni.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A scris peste 40 de piese de teatru, printre care: <strong><em>Iuda din Cariot<\/em><\/strong>, <strong><em>Femeia Cezarului, \u015ecoala din Humule\u015fti <\/em><\/strong>(aceast\u0103 pies\u0103 se juca pe scena Teatrului Ion Creang\u0103 din Bucure\u015fti, atunci c\u00e2nd autorul piesei trecea \u00een lumea umbrelor), <strong><em>N\u0103frama iubitei, Mori\u015fca, Cele patru Marii, Cuza Vod\u0103, Leana vr\u0103jitoarea<\/em><\/strong> etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De\u015fi revista <em>Flac\u0103ra<\/em> l-a prezentat ca \u201e<em>pe unul din cei mai viguro\u015fi dramaturgi, cu talent puternic de a cl\u0103di masive alc\u0103tuiri dramatice<\/em>\u201d, el a disp\u0103rut treptat din con\u015ftiin\u0163a publicului. \u00cen anul 1994, la \u015ecoala nr.1 din Roman, a fost dezvelit\u0103 o plac\u0103 omagial\u0103, semn de \u201e<em>\u00eentoarcere acas\u0103 a scriitorului<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00a0<a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/5.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-11524\" title=\"5\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/5-300x199.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"199\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/5-300x199.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/5.jpg 557w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/11.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-11525\" title=\"11\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/11-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/11-300x200.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/11.jpg 555w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/121.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-11526\" title=\"121\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/121-300x199.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"199\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/121-300x199.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/121.jpg 557w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u00a0Actorii:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0<strong>Nae Roman<\/strong> sau pe numele adev\u0103rat Nicolae Constantinescu (\u2026), actorul inepuizabil, cel care a declan\u015fat aplauze frenetice la fiecare c\u0103dere de cortin\u0103 \u2013 un adev\u0103rat d\u0103ltuitor de g\u00e2nduri a c\u0103rei voce t\u0103ia ca un diamant nev\u0103zut \u00een substan\u0163a amorf\u0103 a intrigii teatrale. A jucat \u00een <strong><em>piese ca: Jocul<\/em><\/strong> <strong><em>de-a vacan\u0163a de Mihail Sebastian, R\u0103zvan \u015fi Vidra, de Ha\u015fdeu, C\u0103s\u0103toria lui Gogol<\/em><\/strong> etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0<strong>Sandu Sticlaru<\/strong> \u2013 alt\u0103 personalitate a urbei Roman \u2013 maestrul rolurilor secundare \u2013 pentru c\u0103 Sandu Sticlaru a refuzat rolurile principale, roluri care s\u0103-l men\u0163in\u0103 mereu pe scen\u0103 \u015fi prin care s\u0103 domine pe toate celelalte personaje. A jucat \u00een <strong><em>Hanul Ancu\u0163ei<\/em><\/strong>\u00a0 (\u00een rolul lui Zaharia F\u00e2nt\u00e2naru ), \u00een <strong><em>Baltagul, R\u0103scoala, Moara cu noroc<\/em><\/strong> etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0<strong>Alexandru Hatmanu<\/strong> , aplaudat pe scena Teatrului Nottara, coleg cu Stela Popescu, Sebastian Papaiani \u2013 a jucat \u00een <strong><em>Vlaicu Vod\u0103, Noaptea e un sfetnic bun, Femeia m\u0103rii<\/em><\/strong> etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ludovic Antal<\/strong>\u00a0\u00a0(18 februarie 1924, Micl\u0103u\u015feni -1970)\u00a0\u00a0&#8211; \u201e<em>un copil cu ochi mari \u015fi melancolici, prevestind pe vis\u0103torul romantic, de o mare sensibilitate, candoare \u015fi noble\u0163e\u00a0interioar\u0103, un heruvim<\/em>\u201d. Gh. A. Ciobanu<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ludovic Antal a r\u0103mas \u00een amintirea marelui public rom\u00e2nesc ca un inegalabil recitator. Interpretarea sa, \u00een fond, era clasic\u0103 \u015fi fireasc\u0103. Ceea ce fermeca era vocea lui tulbur\u0103toare, cu timbrul ei muzical, specific, inefabil, \u201eca bulboanele Siretului. Astfel m\u0103rturisea :<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u201e<em>S-ar\u00a0numi recitare aducerea unei poezii, p\u00e2n\u0103 atunci culcat\u0103 \u00eentr-o carte, la o vertical\u0103 vie, deci la o stare de umblet, deci desprinderea poeziei de carte. Interpretarea artistic\u0103 a unei poezii echivaleaz\u0103, cred, cu o analiz\u0103 a ei<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O parte din profundele sale g\u00e2nduri, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite celor din jur au r\u0103mas adev\u0103rate cuget\u0103ri care te invit\u0103 la medita\u0163ie:<\/p>\n<p>\u201e<em>Nutresc credin\u0163a c\u0103 descoperirea cuv\u00e2ntului a conferit omului verticala, i-a impus-o \u015fi labele sale din fa\u0163\u0103 nu s-au mai numit labe, ci m\u00e2ini sau\u00a0\u00a0aripi<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u201e<em>Un om care iube\u015fte poezia nu poate face niciodat\u0103 rap\u0103n pe suflet. Cred c\u0103 se poate vorbi chiar de o putere terapeutic\u0103 a poeziei. C\u00e2nd vrei s\u0103-\u0163i speli g\u00e2ndurile, limba \u015fi buzele de cuvinte josnice, recit\u0103 o strof\u0103 din Eminescu\u201d. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u201eAtunci c\u00e2nd \u00eel bate g\u00e2ndul pe vreunul s\u0103 scrie poezie politic\u0103, s\u0103-\u015fi cerceteze mai \u00eent\u00e2i con\u015ftiin\u0163a. Dac\u0103 nu-i cristal, s\u0103 arunce pana la gunoi \u015fi s\u0103 lase \u0163ara \u00een pace<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Contemporani cu noi sunt:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Liviu Pancu<\/strong>\u00a0(n. 5 mai 1968 Roman, jude\u021bul Neam\u021b), este un actor \u015fi regizor rom\u00e2n, director la Teatru Scena, T\u00e2rgu Mure\u015f<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ioan Antoci \u2013 <\/strong>Cet\u0103\u0163ean de onoare\u00a0 al ora\u015fului Roman &#8211;\u00a0\u00a0S-a n\u0103scut la Roman pe 14 iulie 1979 \u015fi a absolvit\u00a0 Seminarul Ortodox <em>Sf. Gheorghe<\/em>\u00a0din Roman. \u00a0\u00a0Este licen\u0163iat al Universit\u0103\u0163ii\u00a0\u00a0<em>Al I. Cuza<\/em>\u00a0Ia\u015fi &#8211;\u00a0 Facultatea de Teologie, promo\u0163ia 1999 \u2013 2003. \u00a0A realizat filmul:\u00a0<em>Regele cer\u015fetorilor<\/em>\u00a0\u2013 mediu metraj,\u00a0<em>\u00cenceputuri<\/em>\u00a0\u2013 scurt metraj \u015fi\u00a0<em>Memoriile unei iubiri<\/em>\u00a0\u2013 scurt metraj, produs \u015fi regizat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0 \u00cen anul 2009 a c\u00e2\u015ftigat Premiul\u00a0<em>Krzysztof\u00a0 Kieslowski\u00a0<\/em>\u00a0pentru cel mai bun scenariu din Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est, acordat de programul Scrip Teast<strong>, la Cannes, pentru lung \u2013 metrajul\u00a0<em>C\u00e2inele japonez.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un alt hobby al domniei-sale, \u00een afar\u0103 de cinematografie \u015fi fotografie, este scrisul. \u00cen anul 2007, a publicat povestirile:\u00a0<em>Sarea \u015fi norii\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0<em>Ultima cin\u0103 a unui cer\u015fetor<\/em>. \u00cen revista\u00a0<em>Credin\u0163a Ortodox\u0103<\/em>\u00a0a publicat articolele:\u00a0\u00a0<em>Adev\u0103rul e dincolo de noi<\/em>\u00a0 \u00een anul1999\u00a0 \u2013 un studiu despre impactul filmelor science-fiction\u00a0\u00a0 asupra mentalit\u0103\u0163ii umane,\u00a0<em>666 \u2013 cine sau ce ?<\/em>\u00a0 \u00een anul 2000 \u015fi\u00a0<em>Crea\u0163ie \u015fi\/sau evolu\u0163ie ?<\/em>\u00a0\u00een anul 2001.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen Roman entuzia\u015fti ai artei dramatice au constituit \u00een anul 1974, Forma\u0163ia de teatru <em>Vasile Alecsandri <\/em>a Cercului Militar\u00a0Roman, preg\u0103tit\u0103 de Gheorghe Colescu, inspector metodist la aceast\u0103 institu\u0163ie, av\u00e2nd ca preg\u0103tire de specialitate \u015ecoala populara de art\u0103 \u015fi cursurile intensive de perfec\u0163ionare la Teatrul Na\u0163ional Ia\u015fi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Regizorul Gheorghe Colescu a pus \u00een scen\u0103 numeroase spectacole de teatru cum ar fi: \u00a0<em>Pasiune plus ra\u0163iune<\/em> de Al. Mirodan, <em>Cea\u0163a <\/em>\u00a0de M. Ioldea, <em>Mama<\/em> de D. R. Popescu, <em>Fuga<\/em> de Radu F. Alexandru, <em>Epole\u0163ii invizibili<\/em>\u00a0de S. Andreescu \u015fi Th. M\u0103rescu, <em>De\u015fteapta p\u0103m\u00e2ntului<\/em> de V. I . Popa, <em>Piatra din cas\u0103<\/em> de V. Alecsandri , <em>Arvinte \u015fi Pepelea<\/em> de V. Alecsandri, <em>Conu\u00a0 Leonida fa\u0163\u0103 cu reac\u0163iunea<\/em> de I. L. Caragiale , <em>Sf\u00e2ntul Mitic\u0103 Blajinul<\/em> de A. Baranga, <em>Muza de la Burdujeni<\/em> de C. Negruzzi, <em>Inspectorul broa\u015ftelor<\/em> de V. Eftimiu etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Emilia \u0162u\u0163uianu<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sursa: <a href=\"http:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/2013\/03\/27\/emilia-tutuianu-ziua-teatrului\/\">http:\/\/melidoniumm.wordpress.com\/2013\/03\/27\/emilia-tutuianu-ziua-teatrului\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se spune c\u0103 ochii sunt oglinda sufletului. Ei ne invit\u0103 s\u0103 p\u0103trundem \u00een dimensiunea ascuns\u0103 a fiec\u0103rui om de l\u00e2ng\u0103 [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11522","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11522","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11522"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11522\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11528,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11522\/revisions\/11528"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}