{"id":11565,"date":"2013-03-29T13:14:09","date_gmt":"2013-03-29T13:14:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11565"},"modified":"2013-03-29T13:14:09","modified_gmt":"2013-03-29T13:14:09","slug":"parintele-staniloae-%e2%80%9cbiblia-si-sufletul-romanesc%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/29\/parintele-staniloae-%e2%80%9cbiblia-si-sufletul-romanesc%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"P\u0103rintele Staniloae: \u201cBiblia \u0219i sufletul rom\u00e2nesc\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cCele dint\u00e2i traduceri din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte dateaz\u0103 dinainte de 1450. Deci p\u0103r\u0163i din Sf\u00e2nta Carte au \u00eenceput s\u0103 fie citite \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cam din acela\u015fi timp \u00een care au \u00eenceput s\u0103 \u00eembrace haina na\u0163ional\u0103 cele mai multe neamuri europene. \u00cen Apus, traducerile acestea s-au f\u0103cut din opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de Biserica catolic\u0103 de c\u0103tre diferi\u0163i reformatori. La noi s-au f\u0103cut chiar de reprezentan\u0163ii Bisericii, de preo\u0163i \u015fi, mai t\u00e2rziu, de episcopi, atunci c\u00e2nd, \u00eencheg\u00e2ndu-se o via\u0163\u0103 rom\u00e2n\u0103 mai lini\u015ftit\u0103, oamenii au putut s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la o ast\u00e2mp\u0103rare mai din plin a setei lor religioase. Biserica ortodox\u0103 n-a luat \u00een trecutul ei atitudine potrivnic\u0103 traducerii Sf. Scripturi \u00een graiurile na\u0163ionale. Dac\u0103 la noi nu s-au tradus totu\u015fi p\u0103r\u0163i din ea, \u00eenainte de ce au f\u0103cut acest lucru \u00een Apus reprezentan\u0163ii curentelor adversare Bisericii catolice, faptul se datore\u015fte nu opozi\u0163iei Bisericii, ci \u00eemprejur\u0103rilor vitrege ale vie\u0163ii str\u0103mo\u015filor no\u015ftri, str\u00e2mtora\u0163i \u015fi \u00eenghesui\u0163i de n\u0103v\u0103lirile at\u00e2tor popoare, opri\u0163i at\u00e2ta vreme s\u0103 se adune, s\u0103 se organizeze, s\u0103 se reculeag\u0103.<\/p>\n

Aceasta nu \u00eensemneaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 poporul nostru nu cuno\u015ftea \u00eenainte \u00een general cuprinsul Sf. Scripturi, care e una cu cuprinsul cre\u015ftinismului. Credincio\u015fii \u00ee\u015fi f\u0103ceau rug\u0103ciunile \u00een rom\u00e2ne\u015fte, iar preotul le t\u0103lm\u0103cea Evanghelia \u00een graiul lor, cum scrie un preot sas pe la 1546 (\u201eRom\u00e2nii nu citesc Epistolele Sf. Pavel \u015fi Evanghelia \u00een limba lor, ci \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 (slavon\u0103) pe care n-o \u00een\u0163eleg mirenii, ci le-o explic\u0103 preotul lor\u201d). F\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost astfel formal tradus\u0103, Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 circula \u00een rezumate \u015fi \u00een fragmente orale, model\u00e2nd \u00een duh cre\u015ftin sufletul rom\u00e2nesc, sus\u0163in\u00e2nd unitatea lui \u015fi d\u00e2ndu-i elementele unei spiritualit\u0103\u0163i pe care \u015fi-o amplifica mai departe prin cugetarea proprie.<\/p>\n

Astfel, Biblia a format temelia spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, baza culturii noastre, chiar \u00eentr-un timp \u00een care textul ei nu era scris \u00een rom\u00e2ne\u015fte. C\u0103ci textul acesta, fie literal, fie rezumativ, era fixat \u00een uzul lingvistic. La noi s-a petrecut acela\u015fi fenomen care s-a petrecut la \u00eenceputul cre\u015ftinismului cu textul unor Evanghelii: el circula \u00een fraze \u015fi povestiri orale aproape stereotipe, ca Sf\u00e2nt\u0103 Tradi\u0163ie, ca o repetare a predicilor apostolilor, \u00eenainte de a-l a\u015fterne \u00een scris unul sau altul dintre evangheli\u015fti. Precum cre\u015ftinismul \u00een general n-a \u00eenceput s\u0103 existe numai din momentul \u00een care acest text s-a fixat \u00een scris, ci deodat\u0103 cu predica apostolilor despre via\u0163a \u015fi opera lui Iisus Hristos, a\u015fa \u015fi cre\u015ftinismul rom\u00e2nesc \u015fi spiritualitatea cre\u015ftin\u0103 a neamului nostru \u2013 deci baza culturii lui \u2013 n-a a\u015fteptat transpunerea \u00een scris a textului rom\u00e2nesc al Scripturii, ci s-a alimentat \u00eencep\u00e2nd cu veacuri \u00eenainte din textul rom\u00e2nesc nescris al ei.<\/p>\n

Parc\u0103 \u00een istoria poporului nostru Providen\u0163a a voit s\u0103 ilustreze c\u0103 un neam este cre\u015ftin nu prin textul scris al Scripturii, ci prin propov\u0103duirea lui, nu printr-o carte pe care o po\u0163i lua cu tine \u00eentr-o izolare anarhic\u0103, ci prin ascultarea adev\u0103rului, care exist\u0103 mai \u00eenainte de a se fixa \u00een carte \u015fi independent de ea, din gur\u0103 de om viu, de la o societate de care e\u015fti, a\u015fadar, dependent \u015fi c\u0103reia trebuie s\u0103-i fii mul\u0163umitor c\u0103 \u0163i-a ocazionat aflarea lui; de la o societate care a primit \u015fi ea acest adev\u0103r de la r\u00e2ndurile mai vechi de oameni; \u015fi nu de la oricare societate, ci de la una care e organizat\u0103 \u00een a\u015fa fel c\u0103 poate p\u0103stra \u015fi comunica un adev\u0103r nescris \u00een aceea\u015fi form\u0103 precis\u0103 cum a ie\u015fit din gura apostolilor; de la o societate care \u015ftie c\u0103 are datoria de-a nu schimba nimic din adev\u0103rul apostolic \u015fi are \u015fi o ceat\u0103 de oameni \u00eencredin\u0163a\u0163i tocmai cu paza \u015fi cu transmiterea exact\u0103 a acestui adev\u0103r. Poporul nostru a fost, a\u015fadar, cre\u015ftin \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 ce cre\u015ftin! \u2013 prin Biseric\u0103, adic\u0103 nu prin textul scris al Bibliei, ci prin textul ei curg\u00e2nd viu, dar acela\u015fi, printre oamenii lega\u0163i prin credin\u0163a \u00een Hristos \u00eentreolalt\u0103 \u015fi cu to\u0163i ascenden\u0163ii p\u00e2n\u0103 la apostoli.<\/p>\n

Se pune fals alternativa: e bine sau nu s\u0103 cunoasc\u0103 poporul Scriptura? Nu exist\u0103 popor cre\u015ftin, temeinic cre\u015ftin, care s\u0103 nu fi avut \u015fi s\u0103 nu aib\u0103 la baza vie\u0163ii lui Evanghelia.<\/p>\n

\u015ei nimeni nu poate fi potrivnic unei temeinice p\u0103trunderi a Evangheliei \u00een sufletul poporului. Se poate pune \u00eens\u0103 destul de serios \u00eentrebarea: cum e mai bine? S\u0103 alimentezi poporul cu textul scris al Evangheliei, sau cu textul nescris? \u015ei cred ferm c\u0103 puterea \u015fi roadele propov\u0103duirii nescrise a Evangheliei este superioar\u0103. Chiar dac\u0103 se d\u0103 \u015fi textul scris, dac\u0103 nu se face paralel \u015fi o propov\u0103duire intensiv\u0103 a Evangheliei, care s\u0103 cople\u015feasc\u0103 contactul credinciosului cu Evanghelia scris\u0103, aceasta poate r\u0103m\u00e2nea liter\u0103 care nu-l \u00eenvioreaz\u0103 sau \u00eel poate duce la anarhie. (Chiar protestan\u0163ii \u015fi sectarii care r\u0103sp\u00e2ndesc cu zel textul scris al Scripturii, fac, \u00een acela\u015fi timp, cea mai intensiv\u0103 propov\u0103duire oral\u0103).<\/p>\n

Dar \u015fi alternativa referitoare la textul scris sau oral al Scripturii, nu se mai poate pune azi dec\u00e2t teoretic. Practic nu se mai pune, pentru c\u0103 chiar s\u0103 vrea autoritatea bisericeasc\u0103 s\u0103 nu mai circule Biblia scris\u0103, ast\u0103zi, \u00een epoca exuberant\u0103 a tiparului, oprirea ei n-ar mai avea nici o eficacitate. De altfel, Biserica ortodox\u0103 niciodat\u0103 n-a oprit citirea Scripturii de c\u0103tre popor. Dar dac\u0103-i a\u015fa, cu at\u00e2t mai mult se cere propov\u0103duirea oral\u0103 a Scripturii. Chiar trebuie s\u0103 existe un raport drept propor\u0163ional \u00eentre citirea Scripturii de c\u0103tre popor \u015fi \u00eentre propov\u0103duirea ei oral\u0103 de c\u0103tre Biseric\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 de c\u0103tre preot. Unde se cite\u015fte Scriptura mai mult, \u00eentreb\u0103rile sunt \u015fi ele mai multe, setea religioas\u0103 e mai mare, nelini\u015ftea metafizic\u0103 e mai acut\u0103 \u015fi de aceea \u015fi pericolul r\u0103t\u0103cirilor e mai iminent, amenin\u0163\u00e2nd continuu. Via\u0163a religioas\u0103 acolo e mai vibrant\u0103, dar tocmai de aceea mai pu\u0163in asigurat\u0103 de surprize nepl\u0103cute. Numai statica nu produce surprize. De aceea, propov\u0103duitorul trebuie s\u0103 creasc\u0103 paralel cu cititorul Scripturii \u00een religiozitate vibrant\u0103 \u015fi \u00een g\u0103sirea r\u0103spunsurilor la toate \u00eentreb\u0103rile care se nasc. Propriu-zis trebuie s\u0103 fie continuu \u00eentr-o pozi\u0163ie avansat\u0103 fa\u0163\u0103 de credincios.<\/p>\n

Propov\u0103duirea Sfintei Scripturii de c\u0103tre Biseric\u0103 este superioar\u0103 \u2013 de aceea ea trebuie s\u0103 se fac\u0103 totdeauna, fie c\u0103 se cite\u015fte sau nu Scriptura, \u015fi ea poate fi \u015fi suficient\u0103, pe c\u00e2nd citirea Scripturii nu e suficient\u0103 pentru via\u0163a religioas\u0103 \u2013 \u00eent\u00e2i pentru c\u0103 numai ea treze\u015fte cu adev\u0103rat sufletul la via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi al doilea pentru c\u0103 numai ea \u2013 f\u0103cut\u0103 de Biseric\u0103, accentuez \u2013 prezint\u0103 nu numai textul Scripturii, ci \u015fi interpretarea lui cea just\u0103, cea mo\u015ftenit\u0103 \u00een Biseric\u0103 de la sfin\u0163ii apostoli. Propov\u0103duirea Scripturii de c\u0103tre Biseric\u0103 acumuleaz\u0103 \u00een ea \u015fi Sf. Tradi\u0163ie, \u00eentreg adev\u0103rul cre\u015ftin nealterat. Numai aceast\u0103 propov\u0103duire, c\u00e2nd e vie, fere\u015fte de r\u0103t\u0103ciri \u015fi \u0163ine poporul str\u00e2ns l\u00e2ng\u0103 Biseric\u0103.<\/strong><\/p>\n

Poporul nostru a avut \u00een tot trecutul s\u0103u \u2013 chiar \u00eenainte de traducerile scrise \u2013 Sf. Scriptur\u0103 \u00een via\u0163a sa. Este o afirma\u0163ie insolent\u0103 aceea care se aude azi uneori c\u0103 poporul rom\u00e2n a trebuit s\u0103 a\u015ftepte pe agen\u0163ii sectelor \u015fi curentelor religioase de stil american ca s\u0103 ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 de Sf. Scriptur\u0103.<\/p>\n

Mai mult, poporul nostru a avut adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al Scripturii, \u00een\u0163elesul mo\u015ftenit prin succesiune ne\u00eentrerupt\u0103 de la apostoli, care au cunoscut mai bine \u015fi \u00een \u00eentregime g\u00e2ndurile \u015fi propov\u0103duirea Domnului \u015fi le-au predat, pe l\u00e2ng\u0103 ceea ce s-a fixat din ele \u00een scris, urma\u015filor lor \u015fi a\u015fa \u00een continuare, ca lumin\u0103 l\u0103muritoare, ca \u015fi comentariu sigur al p\u0103r\u0163ilor scrise.<\/p>\n

Poporul nostru a fost \u00een adev\u0103r, nu ace\u015fti m\u0103rgini\u0163i arogan\u0163i care pretind, cert\u00e2ndu-se \u015fi \u00eentreolalt\u0103, c\u0103 cunosc mai bine pe Domnul \u2013 pe baza textului biblic \u2013 dec\u00e2t apostolii care au tr\u0103it \u00een preajma Lui.<\/p>\n

Dar, \u00een adev\u0103rul acesta \u00eentreg \u015fi deci \u00een cre\u015ftinismul cuviincios \u015fi cu bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103, nu-l putem \u0163ine ast\u0103zi dec\u00e2t intensific\u00e2nd propov\u0103duirea oral\u0103.<\/p>\n

Biblia a jucat un rol uria\u015f, rolul primordial \u00een formarea spiritual\u0103 a poporului rom\u00e2n, de la \u00eenceputurile lui, nu numai din 1688, de c\u00e2nd o avem \u00eentreag\u0103 tip\u0103rit\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte. <\/strong><\/p>\n

Dar de atunci a \u00eenceput s\u0103 joace unul \u015fi mai mare. \u015ei va juca unul tot mai mare, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, \u00een toat\u0103 istoria viitoare a neamului nostru. C\u0103ci Scriptura, o dat\u0103 gustat\u0103 de un popor, \u00eentre\u0163ine \u00een sufletul lui o sete continuu neast\u00e2mp\u0103rat\u0103 de-a cunoa\u015fte pe Domnul, de-a se apropia de El prin cunoa\u015fterea Lui, prin cunoa\u015fterea voii Lui. Iar propov\u0103duirea Bisericii trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 pas cu aceast\u0103 pururea nedeplin satisf\u0103cut\u0103 \u015fi pururea \u00een cre\u015ftere sete spiritual\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n

<\/h2>\n

P\u0103rintele Staniloae<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cCele dint\u00e2i traduceri din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte dateaz\u0103 dinainte de 1450. Deci p\u0103r\u0163i din Sf\u00e2nta Carte au \u00eenceput s\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11565","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11565","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11565"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11565\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11568,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11565\/revisions\/11568"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11565"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11565"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11565"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}