{"id":11573,"date":"2013-03-29T13:29:04","date_gmt":"2013-03-29T13:29:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11573"},"modified":"2013-03-29T13:42:00","modified_gmt":"2013-03-29T13:42:00","slug":"parintele-staniloae-%e2%80%9eomul-este-o-mare-taina-%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/29\/parintele-staniloae-%e2%80%9eomul-este-o-mare-taina-%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"P\u0103rintele St\u0103niloae: \u201eOmul este o mare tain\u0103…\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“S<\/em>\u0103 vorbim despre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103: \u015ftiin\u0163a ne las\u0103 \u00eenchi\u015fi \u00een descrierea legilor diferitelor existen\u0163e, dar nu vrea s\u0103 \u015ftie c\u0103 aceste legi trebuie s\u0103 fie de la cineva mai presus de legi. Ea nu explic\u0103 nimic, descrie numai; descrie mai mult legile lucrurilor materiale. \u00cen secolul XIX se credea c\u0103 poate s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi cele spirituale, dar nu le poate cunoa\u015fte. Psihologia este cea mai slab\u0103 dintre \u015ftiin\u0163e pentru c\u0103 vrea s\u0103 reduc\u0103 la c\u00e2teva legi via\u0163a spiritual\u0103 a omului; omul este o mare tain\u0103.<\/p>\n

Eu sunt o mare tain\u0103 fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, de\u015fi m\u0103 deosebesc de al\u0163ii \u015fi fiecare se deosebe\u015fte de al\u0163ii; fiecare este o tain\u0103 de necuprins, de nedefinit. Fiecare este o tain\u0103, fiecare este mereu nou, fiecare este altfel dec\u00e2t altul, a\u015fa c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 reduci via\u0163a persoanei la o \u015ftiin\u0163\u0103 precis\u0103, a\u015fa cum pretinde \u015ftiin\u0163a. Persoana e o mare tain\u0103, dealtfel \u015fi lucrurile, fiecare sunt taine\u2026 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce \u00eensemneaz\u0103 acest \u201eeste\u201d, \u201ea fi\u201d\u2026 cine poate s\u0103 spun\u0103?\u2026 Cioran nu-\u015fi pune nici o problem\u0103, de\u015fi e l\u0103udat – v\u0103d – foarte mult; la el totul e nimic, totul e de dispre\u0163uit, nici m\u0103car nu-\u015fi pune problema lui \u201eeste\u201d: ce-i aceasta \u201eeste\u201d?\u2026 Problema nu o poate rezolva nici antropologia sau paleontologia; nu cred c\u0103 omul a ie\u015fit din maimu\u0163\u0103: cu c\u00e2t m\u0103 duc mai \u00een trecut cu at\u00e2t v\u0103d un om mai superior; mai superior dec\u00e2t omul de ast\u0103zi. Avea o \u00een\u0163elegere a tainei, a lucrurilor tainice omul de dinainte. Cei ce au scris Biblia sunt cu mult mai \u00een\u0163elep\u0163i dec\u00e2t cei de ast\u0103zi; sunt \u00een stare oamenii de ast\u0103zi s\u0103 scrie a\u015fa ceva?\u2026 Cine poate \u00eentrece pe cei care au scris c\u0103r\u0163ile Bibliei?\u2026 Cu c\u00e2t te duci mai \u00een urm\u0103, cu at\u00e2ta dai de oameni mai \u00een\u0163elep\u0163i. Ce-a ajuns \u015ftiin\u0163a asta a Occidentului; unde a ajuns: a ajuns la o practic\u0103 a a\u015fa-zisei tehnici a civiliza\u0163iei: au dezvoltat cele materiale dar cele spirituale…<\/p>\n

Am fost ast\u0103zi la Cernica \u015fi am trecut pe la marginea ora\u015fului; sunt ni\u015fte blocuri cu totul lipsite de sim\u0163ul esteticului, de sim\u0163ul spiritualului, sunt ni\u015fte mormane a\u015fa \u00een care nu mai este omul, a disp\u0103rut omul. \u015ei cum te sim\u0163i c\u00e2nd te duci \u00een natur\u0103, ce g\u00e2ndire se dezvolt\u0103 \u00een tine\u2026 Ce g\u00e2ndire are Occidentul fa\u0163\u0103 de g\u00e2ndirea pe care o avea poporul nostru de la sate?\u2026 ce g\u00e2ndire are?\u2026 catolicismul sus\u0163ine c\u0103 \u00een tain\u0103 nu e energia necreat\u0103 ci c\u0103 e o gra\u0163ie creat\u0103; atunci Hristos nu este \u00een tain\u0103 \u015fi ca urmare au venit sectele \u015fi au spus: \u201ece ne mai trebuie taine\u201d \u015fi au r\u0103mas cu discursuri; fiecare cu discursul lui. Pe c\u00e2nd tainele te unesc, sunt acelea\u015fi, \u015fi noi suntem o unitate pentru c\u0103 avem tainele \u015fi pentru c\u0103 le cunoa\u015ftem: poporul cunoa\u015fte tainele toate\u2026 intelectualii nu mai recunosc nici o tain\u0103, parc\u0103 \u015ftiu tot: nu \u015ftiu nimic. Trebuie s\u0103 recuno\u015fti taina, fiecare lucru chiar lucrul material este o tain\u0103, cu at\u00e2t mai mult o persoan\u0103 este o tain\u0103\u2026 De aceea Ortodoxia a p\u0103strat cre\u015ftinismul de la \u00eenceput, mai vechi dec\u00e2t catolicismul, \u015fi a p\u0103strat sentimentul acesta al tainei; \u015fi ce superficialitate tr\u0103ie\u015fti c\u00e2nd mergi prin ora\u015fele acestea cu blocurile lor, cu tehnica lor, \u015fi ce sentiment avea \u00een suflet \u0163\u0103ranul c\u00e2nd f\u0103cea o f\u00e2nt\u00e2n\u0103\u2026 c\u0103ci el \u015ftia c\u0103 dincolo de astea toate sunt o tain\u0103 mare\u2026 Pe c\u00e2nd \u0103\u015ftia cred c\u0103 nu mai e nimic dec\u00e2t at\u00e2ta; tehnica aceasta. \u015ei ce prost te sim\u0163i, ce str\u00e2mtorat te sim\u0163i \u00een mijlocul lor… Nici nu-\u015fi pun \u00eentrebarea despre sensul lucrurilor; dac\u0103 nu-i dec\u00e2t lumea aceasta, cu dependen\u0163ele ei, cu legile ei, totul e f\u0103r\u0103 sens. Dac\u0103 oamenii mor r\u00e2nd pe r\u00e2nd definitiv, apar alte genera\u0163ii \u015fi mor definitiv, ce sens mai v\u0103d ei: nici unul. Nu-i nici un sens \u00een alt plan, superior acestuia.<\/p>\n

Lumea aceasta e foarte complex\u0103, cine-o p\u0103trunde?\u2026 \u015ei chiar dac\u0103 o p\u0103trunzi nu te satisface dac\u0103 nu recuno\u015fti ceva mai presus de ea. Nu te satisface; nu m\u0103 m\u00e2ntuie\u015fte lumea aceasta.<\/p>\n

Persoana e o mare tain\u0103, o tain\u0103 care m\u0103 \u00eenal\u0163\u0103, \u00eemi d\u0103 o bucurie\u2026 de-a\u015f avea toat\u0103 lumea, dac\u0103 n-ar fi o persoan\u0103 atent\u0103 fa\u0163\u0103 de mine a\u015f fi cel mai nenorocit om. Numai dac\u0103 am o persoan\u0103 care-i atent\u0103 fa\u0163\u0103 de mine, numai atunci m\u0103 simt fericit. Deci ce mare lucru este persoana, cine-o poate defini?\u2026 \u015ftiin\u0163a nu cred c\u0103 mai poate pretinde ast\u0103zi c\u0103 poate defini persoana. De fapt unde a ajuns lumea?\u2026 nu mai are nici o \u00een\u0163elegere a tainei; cei mai dinainte de noi aveau alt\u0103 \u00een\u0163elegere.<\/p>\n

Cred c\u0103 e veche omenirea, mult mai veche dar nu ie\u015fit\u0103 din maimu\u0163\u0103: nu \u015ftiu cine spunea de ni\u015fte gene care au ap\u0103rut deodat\u0103 \u00eentr-un ins av\u00e2nd 47 de gene \u00een loc de 46, \u015fi acela a fost omul, dar cum a ap\u0103rut?\u2026 Sigur c\u0103 nu L-a v\u0103zut nimeni pe Dumnezeu cum face pe om: cum adun\u0103 p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00eei face trupul \u015fi \u00eei sufl\u0103 suflare de via\u0163\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe. Dar e o tain\u0103 apari\u0163ia omului: omul nu a putut ap\u0103rea a\u015fa, din animal, din maimu\u0163\u0103. Este cu totul altceva: e ra\u0163iunea asta prin care judec\u0103 toate, prin care este con\u015ftient de toate. Au \u015fi animalele o ra\u0163iune, dar e o ra\u0163iune obiect; omul e o ra\u0163iune subiect. Este adev\u0103rat c\u0103 sunt \u015fi animale care parc\u0103 au afec\u0163iune, sunt c\u00e2ini, pisici, chiar \u00een flori, \u00een plante e ceva care parc\u0103 e un fel de sim\u0163ire, dar o sim\u0163ire incon\u015ftient\u0103; e altceva. Are \u015fi c\u00e2inele o afec\u0163iune fa\u0163\u0103 de st\u0103p\u00e2nul s\u0103u, dar nu e totu\u015fi ra\u0163iunea care g\u00e2nde\u015fte la viitor, care vede pe toate \u00een armonia lor.<\/p>\n

Eu cred c\u0103 apari\u0163ia omului este o tain\u0103 \u015fi \u00een taina aceasta e o tain\u0103 suprem\u0103 – spune Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa: \u201eNu se poate s\u0103 fi fost c\u00e2ndva c\u00e2nd n-a fost nimic.\u201d Nu se poate\u2026 Unii oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 spun c\u0103 n-a fost nimic \u015fi a ap\u0103rut din nimic; nu se poate s\u0103 fi fost c\u00e2ndva c\u00e2nd n-a fost nimic; ori Acest care a fost totdeauna, care a fost f\u0103r\u0103 \u00eenceput, n-are cauz\u0103. Toate au o cauz\u0103: de la Acela sunt; \u00een Acela sunt cauzele tuturor, deci trebuie s\u0103 fie perfect, trebuie s\u0103 fie des\u0103v\u00e2r\u015fit, trebuie s\u0103 fie con\u015ftient, trebuie s\u0103 fie deasupra legilor, trebuie s\u0103 fie Absolutul, de nesupus legilor. Acesta este Dumnezeu, care are puterea s\u0103 fac\u0103 din nimic, nu din sine, c\u0103 dac\u0103 ar fi din sine ar fi toate perfecte, ori nu pot fi din El; nu pot fi nici dintr-o materie preexistent\u0103 pentru c\u0103 \u00een acest caz n-ar fi perfect El; trebuie s\u0103 fie cineva din veci perfect \u015fi absolut, des\u0103v\u00e2r\u015fit, iar datorit\u0103 complexit\u0103\u0163ii Lui, El trebuie s\u0103 aib\u0103 caracter de persoan\u0103, nu se poate s\u0103 nu aib\u0103 caracter de persoan\u0103. \u015ei nu po\u0163i s\u0103 g\u00e2nde\u015fti persoana f\u0103r\u0103 persoan\u0103; deci iat\u0103 Treimea\u2026 Trebuie s\u0103 fie o persoan\u0103 care iube\u015fte. Nu se poate s\u0103 ai alt\u0103 persoan\u0103 pe care s\u0103 nu o iube\u015fti, sau una de care s\u0103 nu vrei s\u0103 fii iubit; nu po\u0163i\u2026 Totdeauna vrei s\u0103 ai o persoan\u0103 care s\u0103 te iubeasc\u0103 \u015fi tu o iube\u015fti pe ea; \u015fi ce iubire mai \u00eenalt\u0103 \u015fi mai curat\u0103 este dec\u00e2t cea \u00eentre Tat\u0103 \u015fi Fiu, \u015fi dac\u0103 sunt numai doi care se iubesc \u00een veci, iubirea lor e perfect\u0103 c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 iubesc pe al treilea; nu se pot m\u0103rgini; \u015fi fiecare din ei are o bucurie mult mai mare c\u00e2nd are \u015fi pe altul care se bucur\u0103 de cel\u0103lalt. Tat\u0103l are pe Duhul care se bucur\u0103 \u00eempreun\u0103 cu El de Fiul, Fiul are pe Duhul care se bucur\u0103 \u00eempreun\u0103 cu El de Tat\u0103l. A\u015fa c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 despre Treime apare inevitabil.<\/p>\n

\u201eN-a fost c\u00e2ndva c\u00e2nd n-a fost\u201d, e cea mai \u00eentemeiat\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103\u2026 \u015etiin\u0163a nu spune nimic despre originea lumii: \u015ftiin\u0163a este foarte m\u0103rginit\u0103. Credin\u0163a vede realitatea, vede c\u0103 nu poate s\u0103 fie lumea aceasta de la ea. Trebuie s\u0103 fie cineva perfect \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eenceput. Aceasta este cea mai sigur\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103. Credin\u0163a este adev\u0103rata \u015ftiin\u0163\u0103. Mi-a spus un doctor: \u201eEu nu cred \u00een Dumnezeu; eu \u015ftiu de Dumnezeu\u2026\u201d Nu e vorba de o credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu ci de \u015ftiin\u0163\u0103; adev\u0103rata \u015ftiin\u0163\u0103. \u015ei cred c\u0103 Occidentul acesta va ajunge la un mare fiasco dac\u0103 nu se opre\u015fte. Poate s\u0103 duc\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lumii cu aceast\u0103 civiliza\u0163ie tehnic\u0103, care nu-\u015fi pune problema tainei.<\/p>\n

Nu-mi d\u0103 nimic, nu-mi explic\u0103 nimic aceast\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 atee, f\u0103r\u0103 Dumnezeu; absolut nimic. Dar nu vrea s\u0103 recunoasc\u0103 c\u0103 totul este o tain\u0103\u2026 este o tain\u0103\u2026 Aceasta e \u015ftiin\u0163a adev\u0103rat\u0103, s\u0103 \u015ftii c\u0103 exist\u0103 o tain\u0103 a tuturor lucrurilor. \u015ei taina suprem\u0103 este Dumnezeu, dar o tain\u0103 de care e\u015fti sigur; taina pe care o consta\u0163i \u00een mod sigur, \u015fi cred c\u0103 dac\u0103 omenirea s-ar mai putea maturiza, ar trebui s\u0103 revin\u0103 la aceast\u0103 \u00een\u0163elegere a tainei lucrurilor, a neputin\u0163ei \u015ftiin\u0163ei de a explica ceva. \u015etiin\u0163a ne scrie legile\u2026ei \u015fi ce-i cu asta; ne scrie ni\u015fte legi practice de care te folose\u015fti \u00een aplicarea lor: cum s\u0103 faci case, s\u0103 faci diferite lucruri; dar ce-\u015fi poate explica, \u015fi ce poate crea?\u2026 tot lucruri moarte. Este o moarte tehnica aceasta. Poate c\u0103 se potrive\u015fte cu ceea ce se spune la Apocalips\u0103, c\u0103 se vor \u00eenmul\u0163i Gog \u015fi Magog \u2013 aceste mul\u0163imi str\u0103ine de Dumnezeu, \u015fi vor r\u0103m\u00e2ne pu\u0163ini cei ce vor tr\u0103i cu adev\u0103rat credin\u0163a, cei care vor fi cu adev\u0103rat credincio\u015fi.<\/p>\n

\u015ei iat\u0103 respectul pentru cei ce au fost, c\u0103 lucrurile cele mai minunate le-am mo\u015ftenit din trecut, de la genera\u0163iile trecute, lucrurile spirituale, spiritualitatea.<\/p>\n

Credin\u0163a este \u015ftiin\u0163a adev\u0103rat\u0103, \u015fi \u015ftiin\u0163a adev\u0103rat\u0103 este \u015ftiin\u0163a tainei, care r\u0103spunde pe de alt\u0103 parte aspira\u0163iei omului de a cunoa\u015fte la infinit: niciodat\u0103 nu po\u0163i s\u0103 cuno\u015fti ceea ce este \u00een tain\u0103 complet, trebuie s\u0103 \u00eenaintezi la infinit \u00een aceast\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103; \u015fi asta corespunde aspira\u0163iei omului. De aceea Ortodoxia este mult mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t Occidentul acesta care nu \u015ftie de tain\u0103 \u015fi care a redus cre\u015ftinismul la ceva foarte apropiat de \u015ftiin\u0163a aceasta m\u0103rginit\u0103.<\/p>\n

Intr\u00e2nd \u00een Occident, cre\u015ftinismul a intrat \u00eentr-o lume barbar\u0103. \u00cen R\u0103s\u0103rit a intrat \u00eentr-o lume care dep\u0103\u015fise toate posibilit\u0103\u0163ile filosofiei, care nu satisf\u0103ceau. Evanghelia a venit cu Taina Persoanei, pentru filosofie era o esen\u0163\u0103 acolo\u2026 dac\u0103 e esen\u0163\u0103 totul trebuie s\u0103 fie impersonal \u015fi supus unor legi uniforme. Ori nu-i a\u015fa: de unde sunt persoanele care sunt at\u00e2t de variate?\u2026 fiecare este alta \u015fi e taina libert\u0103\u0163ii \u00een persoane. Cre\u015ftinismul a venit \u00eentr-o lume care dep\u0103\u015fise toate aceste faze. Pe c\u00e2nd \u00een Occident a ajuns la ni\u015fte barbari: spunea un protestant: \u201eNoi n-am \u00eent\u00e2lnit nimic cre\u015ftin dec\u00e2t \u201es\u0103 nu furi \u015fi s\u0103 nu ucizi.\u201d \u00cenainte furau \u015fi ucideau. At\u00e2ta \u015ftiu ei din cre\u015ftinism, \u015fi ce \u00eenalt este cre\u015ftinismul\u2026 Poate fi dep\u0103\u015fit de vreo doctrin\u0103, de vreo g\u00e2ndire?\u2026 Poate fi dep\u0103\u015fit\u0103 Evanghelia lui Ioan?\u2026 A\u015f vrea s\u0103 lucrez dac\u0103 \u00eemi ajut\u0103 Dumnezeu la o carte despre Hristos \u00een Epistolele Sfin\u0163ilor Apostoli. Este extraordinar; at\u00e2ta bog\u0103\u0163ie, at\u00e2ta profunzime, este inepuizabil; ce-s toate filosofiile pe l\u00e2ng\u0103 Epistolele Sf\u00e2ntului Apostol Pavel?\u2026 Cioran spune c\u0103 a fost epileptic\u2026- poate un epileptic s\u0103 creeze a\u015fa ceva?\u2026- c\u0103 a nesocotit marile filosofii ale antichit\u0103\u0163ii. Ce-mi explic\u0103 marile filosofii ale antichit\u0103\u0163ii?\u2026 ce-mi explic\u0103 Platon?\u2026 \u015fi ce-mi dau filosofiile occidentale? filosofii atee care \u00eensu\u015findu-\u015fi acest spirit, c\u0103 nu exist\u0103 tain\u0103, spun c\u0103 Dumnezeu e distant. Un Dumnezeu care n-are rol \u00een via\u0163a noastr\u0103 nu este\u2026 filozofie atee\u2026 \u015fi c\u00e2\u0163i oameni se hr\u0103nesc cu filosofiile acestea \u015fi pretind c\u0103 cuget\u0103\u2026 Pe c\u00e2nd Evanghelia hr\u0103ne\u015fte de genera\u0163ii \u015fi va hr\u0103ni p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lumii. Acesta este cre\u015ftinismul adev\u0103rat. \u015ei aici e credin\u0163a: credin\u0163a este sesizarea tainei lucrurilor; \u015fi taina suprem\u0103 este persoana, \u015fi e persoana care iube\u015fte\u2026 Credin\u0163a care-i adev\u0103rata \u015ftiin\u0163\u0103. Adic\u0103 nu po\u0163i desp\u0103r\u0163i \u015ftiin\u0163a de credin\u0163a adev\u0103rat\u0103: \u015ftiin\u0163a care n-are credin\u0163\u0103 nu-i \u015ftiin\u0163\u0103. \u00cens\u0103 la cei vechi g\u0103sim mai mult\u0103 \u00een\u0163elepciune.<\/p>\n

Arsenie Boca mi-a fost foarte apropiat ca student la Sibiu. Venea la mine \u015fi st\u0103tea luni de zile uneori. Dup\u0103 aceea s-a f\u0103cut c\u0103lug\u0103r, a stat \u00een Bucure\u015fti pe la un frate al meu, p\u00e2n\u0103 \u00een 1920 c\u00e2nd a dat de aceast\u0103 Zamfira. De-atunci n-a mai intrat \u00een cas\u0103 la mine. \u015ei de-atunci nu v\u0103 mai pot spune nimic despre el. Era o tain\u0103 \u00een el, era un om care spunea cu hot\u0103r\u00e2re, nu spunea cu ezit\u0103ri, cum spun al\u0163i oameni, \u015fi cum \u015fi eu \u00eemi dau seama c\u0103 nu pot defini lucrurile. El parc\u0103 le spunea \u00een a\u015fa fel c\u0103 d\u0103dea o siguran\u0163\u0103 omului care-l asculta. Avea ceva propriu; eu nu \u015ftiu s\u0103 fi pus \u00eentr-un mod foarte complicat problemele; el le spunea \u00eentr-un mod hot\u0103r\u00e2t, a\u015fa f\u0103r\u0103 ezit\u0103ri. El avea un fel propriu al lui care impunea. Dar nu \u015ftiu de ce n-a mai venit la mine.<\/p>\n

Corneliu Codreanu era \u015fi el o figur\u0103 foarte interesant\u0103; \u015fi atr\u0103gea ca \u015fi Arsenie Boca: avea ceva atractiv, ceva puternic a\u015fa; acela\u015fi spirit hot\u0103r\u00e2t \u015fi sigur; alegea o cale \u015fi gata; mergea pe ea. Impresionau am\u00e2ndoi prin forma lor hot\u0103r\u00e2t\u0103 de a fi. Era un dar al lor. Cred c\u0103 e o oarecare asem\u0103nare \u00eentre ei, parc\u0103 erau o piatr\u0103, o st\u00e2nc\u0103. Eu n-am avut aceast\u0103 exactitate de a defini lucrurile, m-am leg\u0103nat a\u015fa, \u00een cunoa\u015fterea adev\u0103rului. Eu am pus foarte mult pre\u0163 pe iubire, pe bl\u00e2nde\u0163e, pe bun\u0103tate, pe valorile Treimii; scrisul meu a atras -e adev\u0103rat, dar ca persoan\u0103 n-am exercitat aceast\u0103 atrac\u0163ie pe care o exercitau Codreanu sau Arsenie Boca, \u015fi nu \u015ftiu cum e mai bine\u2026<\/p>\n

Am fost solicitat dup\u0103 \u201990 de ni\u015fte tineri s\u0103 scriu ceva despre Ion Mo\u0163a: eu cred c\u0103 Mo\u0163a care era b\u0103iatul protopopului din Or\u0103\u015ftie era foarte cre\u015ftin; \u015fi el s-a dus \u00eentr-adev\u0103r ca s\u0103 apere Occidentul de comunism. Pe Marin nu l-am cunoscut.<\/p>\n

Cu Nichifor Crainic am avut leg\u0103turi foarte str\u00e2nse; eu redactam \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d \u015fi ajungea la el. Iar el redacta \u201eCalendarul\u201d, \u201eG\u00e2ndirea\u201d \u015fi altele. \u015ei a venit pe la Sibiu invitat s\u0103 \u0163in\u0103 ni\u015fte conferin\u0163e. A fost pe la mitropolitul Varlaam, am fost \u015fi eu la mas\u0103 cu el. \u015ei mi-a spus: \u201eCeea ce scrii \u00een \u201eTelegraful\u201d s\u0103 dezvol\u0163i \u015fi s\u0103-mi scrii \u00een fiecare num\u0103r din \u201eG\u00e2ndirea\u201d \u2013 atunci eu am scris, nu \u00een fiecare num\u0103r. \u015ei am fost apropiat de el. Era un om foarte deschis, comunicativ; Nae Ionescu era mai \u00eenchis, nu m-am apropiat de el \u015fi nici el n-a c\u0103utat s\u0103 se apropie de mine. Cred c\u0103 era mai cald \u00een credin\u0163\u0103 Nichifor Crainic, e mai teolog propriu-zis; Crainic unea na\u0163ionalul cu moralul \u015fi eu la fel; totdeauna cre\u015ftinismul adev\u0103rat este \u015fi moral. \u015ei na\u0163ionalismul adev\u0103rat, ideea de na\u0163iune, de neam, nu poate fi dec\u00e2t o idee moral\u0103. Am scris asta \u00een \u201eEtica na\u0163ionalismului\u201d \u00een \u201eG\u00e2ndirea\u201d.<\/p>\n

Mircea Vulc\u0103nescu era un foarte bun credincios; el a fost legat de Nae Ionescu. Am citit eu ceva \u00een tinere\u0163e de el, despre antinomiile lui Kant aplicate cre\u015ftinismului; foarte interesant, avea o g\u00e2ndire original\u0103 \u015fi era \u00een acela\u015fi timp ortodox. \u015ei am auzit c\u0103 murind \u00een \u00eenchisoare, a cerut s\u0103 nu fie r\u0103zbunat.<\/p>\n

\u015ei mai era Vasile B\u0103ncil\u0103 iar\u0103\u015fi; foarte credincios\u2026 Ace\u015ftia patru sunt credincio\u015fi.<\/p>\n

Noica, o fi fost la \u00eenceput, dar acum la sf\u00e2r\u015fit, nu mi s-a p\u0103rut a fi a\u015fa, hot\u0103r\u00e2t \u00een credin\u0163\u0103. Nici el, nici Ple\u015fu, plutesc a\u015fa\u2026 \u015ei Liiceanu cred c\u0103-i tare str\u0103in de credin\u0163\u0103.<\/p>\n

A venit Liiceanu odat\u0103 la mine, mi s-a p\u0103rut c\u0103 vine s\u0103 intre \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 \u015fi s\u0103-mi cear\u0103 ni\u015fte studii. Da\u2019 c\u00e2nd \u00een convorbire am ajuns la \u00eentrebarea ce program are, ce vrea s\u0103 publice, zice: \u201eEu vreau s\u0103 public c\u00e2te o lucrare despre fiecare filosof\u2026\u201d \u201e-\u015ei de ce asta?\u201d \u201e-P\u0103i ca s\u0103-i cunoa\u015ftem\u2026\u201d \u201e-P\u0103i mi se pare c\u0103 \u00eei prea cunoa\u015ftem, c\u0103 nu ne cunoa\u015ftem pe noi, \u015fi cred c\u0103 ar trebui s\u0103 ne cunoa\u015ftem pe noi mai mult.\u201d \u015ei a plecat f\u0103r\u0103 s\u0103 intre \u00een discu\u0163ie cu mine despre colaborare.<\/p>\n

Intelectualitatea rom\u00e2n\u0103 de ast\u0103zi s-a \u00eendep\u0103rtat de ortodoxie, asta am remarcat de multe ori; mi se pare c\u0103 e cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 intelectualitate de credin\u0163a poporului. Ispita Occidentului, \u015fti\u0163i\u2026 Poate c\u0103 st\u00e2nd mult\u0103 vreme \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fanario\u0163ii, la mijlocul secolului XIX debaras\u00e2ndu-se de ei s-au aruncat \u00een bra\u0163ele unei Fran\u0163e care era atee (de\u015fi francezii au unii g\u00e2nditori \u015fi poe\u0163i cre\u015ftini. Dar la noi nu s-au dezvoltat prea mult nici Nae Ionescu, nici Crainic).<\/p>\n

Eu cred c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een cre\u015ftinismul de la \u00eenceput, poporul rom\u00e2n s-a precizat ca popor rom\u00e2n prin cre\u015ftinism. Vede\u0163i Faptele Apostolilor capitolul 16:9-12, unde Sf\u00e2ntului Apostol Pavel fiind \u00een Troia are un vis \u00een care i se arat\u0103 un macedonean zic\u00e2ndu-i: \u201eTreci \u00een Macedonia \u015fi ne ajut\u0103; treci Bosforul \u015fi te du, c\u0103 se deschide o poart\u0103 nou\u0103.\u201d \u015ei a ajuns \u00een Filippi care era colonie roman\u0103 – vers.12. Deci noi avem cre\u015ftinismul \u00eenainte de Roma; la Roma a mers Pavel abia dup\u0103 aceea, c\u00e2nd este dus, legat \u015fi \u00eenchis. C\u0103ci are Epistola c\u0103tre Romani scris\u0103 mai t\u00e2rziu \u015fi \u00eel duc legat la Roma. \u015ei la Roma vreo 200 de ani nu s-a vorbit limba latin\u0103, ci limba greac\u0103.<\/p>\n

El spune c\u0103 aici era colonie roman\u0103. Iar noi avem termeni latini proprii, nu de la Roma, de dinainte de cei care s-au format la Roma. Eu zic c\u0103 noi suntem protolatinitatea. Nici o limb\u0103 nu este at\u00e2t de latin\u0103 ca limba noastr\u0103; este foarte apropiat\u0103 de limba latin\u0103 scris\u0103, aproape toate cuvintele\u2026 \u015ei avem cuvintele latine cele mai substan\u0163iale, cele mai pline de sev\u0103, de exemplu: inima<\/em><\/strong> este de la anima<\/em><\/strong>, <\/em>noi spunem Atot\u0163iitorul<\/em><\/strong>, traducerea exact\u0103 dup\u0103 \u201ePantocrator\u201d, \u00een Occident ei zic Atotputernicul: Atotputernicul e mai rece; Atot\u0163iitorul<\/em><\/strong> parc\u0103 te \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103. Noi zicem Tat\u0103<\/em><\/strong>, ei zic Pater; Tat\u0103<\/em><\/strong> parc\u0103-i altfel\u2026 Noi zicem Fecioar\u0103<\/em><\/strong>, ei zic Virgo, mai fizic a\u015fa. Ei zic \u201eregnum\u201d \u2013 st\u0103p\u00e2nire, parc\u0103 mai lume\u015fte; noi zicem \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie<\/em><\/strong>, parc\u0103 mai plin\u0103 de tain\u0103, de basm a\u015fa\u2026 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie<\/em><\/strong>\u2026 Noi zicem biseric\u0103<\/em><\/strong> de la \u201ebasiliki\u201d, adic\u0103 cl\u0103direa \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103; Hristos e \u00cemp\u0103ratul\u2026 ei zic \u201eecclesia\u201d; iar to\u0163i termenii ace\u015ftia au trecut la popoarele din Occident de la Roma, dar la noi nu. \u015ei ceva din duhul acesta r\u0103s\u0103ritean, de tain\u0103, se vede \u00een toate cuvintele noastre. Noi nu le-am luat de la Roma; noi avem o limb\u0103 proprie; latin\u0103 dar proprie, noi am fost protolatini, aici s-a format latinitatea. Dealtfel, caracterul nostru latin nu e str\u0103in de vechimea fiin\u0163ei noastre de traci: \u00eenv\u0103\u0163atul vienez Tomaschek \u00een lucrarea sa \u201e\u00dcber die Bessen\u201d tip\u0103rit\u0103 la 1880, spune c\u0103 besii erau tracii \u015fi dincolo de Bosfor se numeau biti, iar capitala Bitiniei era Troia, de unde nepotul lui Priam, dup\u0103 ce grecii \u00eenving, pleac\u0103 (evident c\u0103 nu singur, ci cu cor\u0103bii \u015fi cu mul\u0163ime) \u015fi \u00eentemeiaz\u0103 Roma. Eu cred c\u0103 asta a fost protolatinitatea; a noastr\u0103, aici. Dup\u0103 aceea a ajuns acolo intr\u00e2nd \u00een leg\u0103tur\u0103 cu nem\u0163ii, cu barbarii, cu to\u0163i; deci latinitatea prim\u0103 \u015fi cea mai curat\u0103 a fost aici. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel a tradus \u00een limba asta care se vorbea aici. De ce noi am r\u0103mas latini dup\u0103 ce am avut st\u0103p\u00e2nirea armatei romane vre-o sut\u0103 \u015fi ceva de ani?\u2026 a\u015fa de repede \u00ee\u015fi pierde un popor limba?\u2026 de ce n-au devenit latini grecii; sau cei din Asia Mic\u0103, sau cei din Egipt?\u2026 de ce numai noi?…<\/p>\n

Tracii ace\u015ftia se \u00eentindeau foarte departe, se \u00eentindeau dincolo \u00een Bitinia, p\u00e2n\u0103 \u00een Frigia \u015fi s-au \u00eentins \u00een to\u0163i Balcanii, pe urm\u0103 p\u00e2n\u0103-n nordul Carpa\u0163ilor. Poate \u00eemprejur\u0103rile, sau poate nu \u015ftiu ce fel al nostru de a fi prea \u00eeng\u0103duitori, ne-a \u00eempu\u0163inat a\u015fa teritoriul. Grecii aproape c\u0103 i-au desfiin\u0163at pe macedoneni, s\u00e2rbii la fel, bulgarii la fel\u2026 B\u0103lcescu spune c\u0103 atunci c\u00e2nd a ajuns pe un v\u00e2rf de munte \u00een Bulgaria, de jur \u00eemprejurul lui erau numai rom\u00e2ni.<\/p>\n

Pe de o parte avem luciditatea aceasta latin\u0103, cum nu o au slavii, dar avem pe de alt\u0103 parte un sentiment al tainei, cum nu-l au nici francezii nici spaniolii sau italienii. \u015ei la germani \u015fi la englezi limba latin\u0103 se folosea, dar nu a \u00eenfiin\u0163at limba vorbit\u0103. La noi limba liturgic\u0103 a \u00eenfiin\u0163at limba vorbit\u0103. \u015ei de aceea \u015fi cuvintele noastre au alt \u00een\u0163eles: noi nu spunem \u201econven\u0163ia\u201d, noi spunem cuviin\u0163\u0103<\/em><\/strong>, \u015fi ce deosebire mare este\u2026 Multe s-ar putea spune despre cum e de influen\u0163at\u0103 limba poporului: c\u00e2nd au tradus \u00een secolele XVI-XVII textele, cred c\u0103 prea pu\u0163in au schimbat; cred c\u0103 poporul \u015fi-a men\u0163inut limba lui vorbit\u0103; cred c\u0103 Tat\u0103l Nostru, Crezul, le-avea poporul dintotdeauna\u2026 \u015fi sunt cuvinte latine, foarte pu\u0163ine cuvinte slave sunt; n-am fost influen\u0163a\u0163i de slavi: \u201eCred \u00eentr-Unul Dumnezeu, Tat\u0103l Atot\u0163iitorul, F\u0103c\u0103torul \u2013F\u0103c\u0103torul<\/em><\/strong>, nu Creatorul, e altceva\u2026 \u2013 F\u0103c\u0103torul cerului \u015fi al p\u0103m\u00e2ntului, v\u0103zutelor tuturor \u015fi nev\u0103zutelor\u201d \u2013unde-i cuv\u00e2nt slav?\u2026 aproape c\u0103 nu e cuv\u00e2nt slav, dec\u00e2t Duhul.<\/p>\n

Aici era normal s\u0103 fie un popor unic, un popor de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Orient \u015fi Occident; noi unim luciditatea latin\u0103 \u015fi sentimentul de tain\u0103 al R\u0103s\u0103ritului. Cred c\u0103 spiritualitatea poporului rom\u00e2n este imprimat\u0103 de ortodoxie, nu s-ar putea \u00een\u0163elege altfel; i-am dat o pecete proprie, o pecete rom\u00e2neasc\u0103 cre\u015ftinismului; protolatinitatea noastr\u0103 a pus o amprent\u0103 pe cre\u015ftinism \u015fi cre\u015ftinismul a pus o amprent\u0103 pe rom\u00e2nismul nostru. Avem luciditatea latin\u0103 \u00een ortodoxie, pe care nu o au slavii \u015fi nu o au grecii.<\/p>\n

Grecii sunt mai ra\u0163ionali\u015fti, mai reci, slavii sunt mai haotici a\u015fa. Cineva spunea c\u0103 atunci c\u00e2nd cite\u015fti un text slav, trebuie s\u0103 vezi ce e dedesubtul r\u00e2ndurilor nu ce e \u00een r\u00e2nduri.<\/p>\n

Slavii au un sentiment de ceva neluminat, \u00eentunecat. Noi suntem un popor deosebit. La noi este o luminozitate \u00een poporul nostru, e o cuviin\u0163\u0103, e o delicate\u0163e, o bl\u00e2nde\u0163e, o bun\u0103tate, o generozitate, o c\u0103ldur\u0103, o cur\u0103\u0163ie, sunt ni\u015fte virtu\u0163i\u2026 Noi vorbim foarte mult de lumin\u0103, noi zicem \u015fi lumii lumin\u0103; lume<\/em><\/strong> de la lumin\u0103<\/em><\/strong>\u2026 noi avem ni\u015fte ad\u00e2ncimi foarte clare, ni\u015fte ad\u00e2ncimi luminoase, lumina e ad\u00e2ncimea noastr\u0103\u2026 basmele, iar\u0103\u015fi; e-at\u00e2ta bun\u0103tate, at\u00e2ta lumin\u0103 \u00een ele\u2026 avem colindele, doinele sau dorul \u2013 cuvinte f\u0103r\u0103 echivalen\u0163\u0103\u00a0 la alte popoare.<\/p>\n

Cre\u015ftinismul nu a putut s\u0103 prefac\u0103 a\u015fa de mult pe slavi \u00een felul lor slav de a fi, mai haotic; \u015fi nici pe nem\u0163i: nem\u0163ii, ca \u015fi ru\u015fii, au tot astfel de ad\u00e2ncimi \u00eentunecate, neclare, haotice; au r\u0103mas mai mult \u00een ale lor, \u00een miturile folclorului lor de dinainte de cre\u015ftinism. La ei e ceva haotic a\u015fa; Tristan \u015fi Isolda \u015fi mai au ei lucruri de felul \u0103sta. Ru\u015fii, la fel: n-au un folclor ca al nostru.<\/p>\n

Eu am scris \u00een \u201eReflexii despre spiritualitatea poporului rom\u00e2n\u201d. Ce frumos, ce gra\u0163ie \u015fi seriozitate: ce minunat era portul fetelor de la sate, \u015fi \u00een acela\u015fi timp c\u00e2t de serios. Sunt \u00eencheiate la g\u00e2t; \u015fi ce cuvioase sunt jocurile de perechi\u2026 c\u00e2t\u0103 gra\u0163ie; veneau s\u0103soaice la mine \u00een sat, din Codlea, greoaie, h\u0103\u2026 – r\u00e2deam de ele\u2026 ce sprinteni sunt rom\u00e2nii\u2026<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recultiv\u0103m portul rom\u00e2nesc, doina rom\u00e2neasc\u0103; Blaga n-a v\u0103zut prea ad\u00e2nc: spa\u0163iul mioritic deal \u015fi vale; deal \u015fi vale mai sunt \u015fi la alte popoare, dar e o reflexiune a poporului nostru \u00een doin\u0103, e o reflexie cum nu e \u00een nici o c\u00e2ntare din Occident; c\u00e2nd v\u0103d la televizor b\u00e2\u0163\u00e2ielile lor; nu-i o g\u00e2ndire, nu-i o reflexie, nu-i o contempla\u0163ie\u2026 \u015ei ne-a dus a\u015fa intelectualitatea asta cu spiritul ei occidental superficial, cu individualismul acesta\u2026 Fiecare face naveta la ora\u015f, devine muncitor, pe urm\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103 copiii la facult\u0103\u0163i unde ace\u015ftia intr\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cultura asta atee a intelectualit\u0103\u0163ii, \u015fi ne pierdem a\u015fa\u2026<\/p>\n

Intelectualitatea noastr\u0103 a \u00eentors spatele credin\u0163ei poporului, e poate cea mai indiferent\u0103 intelectualitate fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri. Trebuie s\u0103 sf\u00e2r\u015fim cu aceasta, trebuie s\u0103 avem o alt\u0103 intelectualitate. Trebuie s\u0103 ne apropiem de spiritualitatea neamului nostru. Din p\u0103cate au distrus satele, \u00een multe sate nu mai sunt dec\u00e2t ni\u015fte b\u0103tr\u00e2ni, dar peste vreo zece ani nu-i vom mai g\u0103si nici pe ei. Se golesc satele\u2026 Asta au voit, s\u0103 distrug\u0103 spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, cre\u015ftinismul rom\u00e2nesc. Cred c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencre\u015ftin\u0103m \u015fi ora\u015fele astea. Fiecare \u00een jurul lui s\u0103 fac\u0103 ceva: \u00eent\u00e2i s\u0103 se creeze o solidaritate cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103 a tineretului; s\u0103 se porneasc\u0103 cu scrisul, \u015fi \u00een vorbire, \u00een altare. Mai sunt sate \u00een anumite p\u0103r\u0163i unde se mai poate vedea acea delicate\u0163e, bl\u00e2nde\u0163e, bun\u0103tate, comunicabilitate, c\u0103ldur\u0103, cur\u0103\u0163enie.<\/p>\n

P\u0103cat c\u0103 nici intelectualitatea noastr\u0103 din trecut nu a reu\u015fit s\u0103 analizeze \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu adev\u0103rat \u00een spiritualitatea poporului rom\u00e2n. Nici Nae Ionescu \u015fi nici Nichifor Crainic nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la c\u0103r\u0163i, o teologie a c\u0103r\u0163ilor, at\u00e2t. Nae Ionescu f\u0103cea o specula\u0163ie mai larg\u0103, mai personal\u0103\u2026<\/p>\n

De\u015fi eu n-am avut parohie, am slujit Sf\u00e2nta Liturghie \u00een fiecare duminic\u0103, am predicat, eu zic c\u0103 parc\u0103 sim\u0163i alt\u0103 responsabilitate c\u00e2nd e\u015fti preot, dar nu este exclus s\u0103 fii teolog bun \u015fi \u00een alt\u0103 parte, f\u0103r\u0103 a fi preot. Trebuie s\u0103 fie \u015fi o not\u0103 de sfin\u0163enie \u00een ceea ce spui. C\u00e2nd vorbe\u015fti de Dumnezeu nu po\u0163i s\u0103 nu reflectezi \u00een ceea ce spui \u015fi sfin\u0163enia lui Dumnezeu, s\u0103 se vad\u0103 c\u0103 vorbe\u015fti de o realitate care e alta dec\u00e2t cea a lumii acesteia, dar n-am prea v\u0103zut aceast\u0103 not\u0103 a sfin\u0163eniei. Nici \u00een scrisul la Nae Ionescu, nici la Crainic, \u00een scrisul lor… Dintre ucenicii lui Nae Ionescu numai Mircea Vulc\u0103nescu a fost cre\u015ftin. Nici unul dintre ceilal\u0163i n-a fost cre\u015ftin. N-a creat o \u015fcoal\u0103 cre\u015ftin\u0103. Mircea Eliade, Noica, pu\u0163in a\u015fa, dar n-au devenit cre\u015ftini cu adev\u0103rat, nu \u015ftiu\u2026 Cioran, tot a\u015fa; a fost la \u015fcoala lui, dar nu v\u0103d o \u015fcoal\u0103 cre\u015ftin\u0103, de altfel ei \u00ee\u015fi ziceau tr\u0103iri\u015fti\u2026 Da\u2019 nu \u015ftiu de ce n-a intrat cre\u015ftinismul lui Nae Ionescu \u00een ei, \u00een afar\u0103 de Mircea Vulc\u0103nescu care a avut o personalitate a lui \u015fi care ar trebui studiat; un teolog laic, nu preot. Dar nu s-au ridicat nici dintre preo\u0163i teologi la noi, nu s-au prea ridicat, nu \u015ftiu, poate au fost prea ocupa\u0163i cu via\u0163a liturgic\u0103. Nu le po\u0163i face pe-am\u00e2ndou\u0103, ca s\u0103 fii preot asta te reclam\u0103 \u00een fiecare moment: trebuie s\u0103 fii printre credincio\u015fi, s\u0103 \u00eei \u00eenve\u0163i, s\u0103 \u00eei sf\u0103tuie\u015fti, s\u0103 \u00eei m\u00e2ng\u00e2i. P\u0103rin\u0163ii Bisericii erau episcopi, dar n-aveau at\u00e2ta administra\u0163ie ca cei de ast\u0103zi: Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur citea \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 Noul Testament, nu cred c\u0103 f\u0103ceau administra\u0163ie; Sfin\u0163ii Vasile cel Mare, Atanasie cel Mare, to\u0163i marii teologi erau nunumai preo\u0163i; erau episcopi.<\/p>\n

Din cauza faptului c\u0103 ateismul f\u0103\u0163i\u015f s-a compromis prin comunism, acum iau diferite m\u0103\u015fti cre\u015ftine; \u015fi mul\u0163i se las\u0103 am\u0103gi\u0163i. Spune Sf\u00e2ntul Apostol Pavel: \u201e\u00cen privin\u0163a venirii Domnului nostru Iisus Hristos \u015fi a adun\u0103rii noastre \u00eempreun\u0103 cu El, v\u0103 rug\u0103m, fra\u0163ilor, s\u0103 nu v\u0103 clinti\u0163i degrab\u0103 cu mintea, nici s\u0103 v\u0103 sp\u0103im\u00e2nta\u0163i – nici de vreun duh, nici de vreun cuv\u00e2nt, nici de vreo scrisoare ca pornit\u0103 de la noi, cum c\u0103 ziua Domnului a \u015fi sosit. S\u0103 nu v\u0103 am\u0103geasc\u0103 nimeni, cu nici un chip; c\u0103ci ziua Domnului nu va sosi p\u00e2n\u0103 ce mai \u00eent\u00e2i nu va veni lep\u0103darea de credin\u0163\u0103 \u015fi nu se va da pe fa\u0163\u0103 omul nelegiuirii, fiul pierz\u0103rii,\u00a0potrivnicul, care se \u00eenal\u0163\u0103 mai presus de tot ce se nume\u015fte Dumnezeu, sau se cinste\u015fte cu \u00eenchinare, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 se a\u015feze el \u00een templul lui Dumnezeu, d\u00e2ndu-se pe sine drept dumnezeu. Nu v\u0103 aduce\u0163i aminte c\u0103, pe c\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 la voi, v\u0103 spuneam aceste lucruri? \u015ei acum \u015fti\u0163i ce-l opre\u015fte, ca s\u0103 nu se arate dec\u00e2t la vremea lui. Pentru c\u0103 taina f\u0103r\u0103delegii se \u015fi lucreaz\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cel care o \u00eempiedic\u0103 acum va fi dat la o parte. \u015ei atunci se va ar\u0103ta cel f\u0103r\u0103 de lege, pe care Domnul Iisus \u00eel va ucide cu suflarea gurii Sale \u015fi-l va nimici cu str\u0103lucirea venirii Sale.\u00a0Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, \u00eenso\u0163it\u0103 de tot felul de puteri \u015fi de semne \u015fi de minuni mincinoase, \u015fi de am\u0103giri nelegiuite, pentru fiii pierz\u0103rii, fiindc\u0103 n-au primit iubirea adev\u0103rului, ca ei s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103.\u201d II Tesaloniceni 2:1-10. Deci se \u00eenmul\u0163esc \u0103\u015ftia care nu par s\u0103 fie atei, \u015fi iau m\u0103\u015fti de cre\u015ftini, fel de fel de m\u0103\u015fti, sub diferite forme, ba de yoga, ba de altele. Noi \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 p\u0103str\u0103m credin\u0163a cea adev\u0103rat\u0103, credin\u0163a dreapt\u0103 ortodox\u0103; Sf\u00e2nta Treime, Fiul lui Dumnezeu Cel care S-a f\u0103cut prunc \u015fi care S-a r\u0103stignit pentru noi \u015fi a \u00eenviat… Trebuie mai mult\u0103 carte cre\u015ftin\u0103. Da\u2019 uite, eu nu prea pot edita \u015fi stau la Patriarhie c\u00e2teva c\u0103r\u0163i de-ale mele de vreo 4-5 ani, \u015fi-n alte p\u0103\u0163i. Nu sunt bani\u2026 \u00cens\u0103 Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i; Sf\u00e2ntul Atanasie, Chiril, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazians, Grigorie Palama, ace\u015ftia sunt marii no\u015ftri \u00eendrum\u0103tori, \u015fi trebuie s\u0103-i actualiz\u0103m pe ei, ei au credin\u0163a curat\u0103 \u015fi via\u0163a curat\u0103, \u015fi ad\u00e2ncime, \u015fi s\u0103 ar\u0103\u0163i toat\u0103 mizeria filosofiilor \u0103stora \u015fi al altor doctrine: toate sunt ni\u015fte mizerii.<\/p>\n

Nu \u201efundamentalism\u201d; legea str\u0103mo\u015feasc\u0103, legea rom\u00e2neasc\u0103, cre\u015ftinismul primordial, cre\u015ftinismul autentic, cre\u015ftinismul neschimbat, cre\u015ftinismul de la \u00eenceput\u2026 De ce\u2026c\u0103 Iisus Hristos e dep\u0103\u015fit\u2026cum dep\u0103\u015fit? P\u0103i orice noutate \u00een Occident \u00eensemneaz\u0103 o c\u0103dere de la o treapt\u0103, la o treapt\u0103 mai de jos. Iisus Hristos e Alfa \u015fi Omega, exist\u0103 vre-un chip de om care s\u0103 fie at\u00e2t de nou model \u015fi s\u0103 nu-l po\u0163i niciodat\u0103 dep\u0103\u015fi\u2026 Hristos, El e Alfa \u015fi Omega, f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit; oric\u00e2t \u00eenaint\u0103m \u00een imitarea Lui totu\u015fi suntem a\u015fa de departe\u2026 ce departe e omenirea de a fi ca Hristos\u2026 El e mereu nou, nou\u0103-i bun\u0103tatea, mereu e\u015fti mai nou \u00een bun\u0103tate, dar acum mereu nu-i nici o noutate, e numai dec\u0103dere: r\u0103ul nu are nimic nou; \u015fi Occidentul e ahtiat dup\u0103 acest nou, nou, nou, c\u0103lc\u00e2nd toate regulile \u00een picioare, toate r\u00e2nduielile. Noi trebuie s\u0103 ar\u0103t\u0103m \u00eens\u0103 \u015fi ad\u00e2ncimea \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea lui Hristos. Au f\u0103cut ceva ru\u015fii \u00een Occident dar nu a\u015fa cum ar fi trebuit. Trebuie mai mult, mai mult s\u0103 \u00cel descoperim pe Hristos.<\/p>\n

Cioran \u015fi-a permis chiar s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u00eei admir\u0103 pe evrei pentru faptul c\u0103 l-au ucis pe Hristos, c\u0103 au dat dovad\u0103 de inteligen\u0163\u0103\u2026 ca s\u0103 fie nou, ca s\u0103 spun\u0103 ceva nou. Adic\u0103 toate nebuniile sunt noutate; \u015fi seriozitatea, bun\u0103tatea\u2026 \u015ei-l l\u0103udau \u015fi to\u0163i intelectualii \u0103\u015ftia: cel mai mare stil\u2026 dar ce; stilul te m\u00e2ntuie\u015fte?\u2026 Spunea un scriitor \u015fi poet francez: \u201eRug\u0103ciunea nu e mare stil; dar e superioar\u0103 oric\u0103rei forme de poezie.\u201d C\u00e2nd strig c\u0103tre Dumnezeu: Doamne ajut\u0103-mi, sau Doamne ai mil\u0103 de mine\u2026 e altceva dec\u00e2t toat\u0103 vorba ta poetic\u0103. A\u015fa c\u0103 cre\u015ftinismul este noutate continu\u0103, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu ajungem la \u00een\u0103l\u0163imea la care este Hristos; totdeauna urc\u0103m din treapt\u0103-n treapt\u0103 \u015fi tindem spre o asem\u0103nare, nu putem ajunge la perfecta lui des\u0103v\u00e2r\u015fire dumnezeiasc\u0103\u2026 El ne cheam\u0103 spre asta, c\u0103ci spune: \u201eFi\u0163i des\u0103v\u00e2r\u015fit precum Tat\u0103l vostru Cel din ceruri este\u201d, iar Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare spune: \u201eDumnezeu S-a f\u0103cut om, pentru ca omul s\u0103 se \u00eendumnezeiasc\u0103\u201d, se refer\u0103 desigur la o \u00eendumnezeire dup\u0103 dar, nu dup\u0103 fire. Iat\u0103 la ce este chemat\u0103 omenirea\u2026 Hristos e nou totdeauna\u2026 \u015ei s-a p\u0103strat a\u015fa \u00een credin\u0163a noastr\u0103, nu la secte, care s-au \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163it mereu. Din p\u0103cate au ap\u0103rut acum \u015fi secte din ortodoxie, la noi p\u00e2n\u0103 acum nu a existat a\u015fa ceva.<\/p>\n

Monahismul e o tradi\u0163ie dintotdeauna a noastr\u0103, \u015fi tendin\u0163a spre sfin\u0163enie. \u00cen Occident e lupt\u0103, \u015fi catolicismul a avut \u00eentotdeauna tendin\u0163a s\u0103 se lupte s\u0103 cucereasc\u0103; \u015fi cred c\u0103 \u015fi \u00een Iugoslavia ei sunt de vin\u0103. Ortodoxia nu s-a impus niciodat\u0103 prin for\u0163\u0103; s-a impus cu jertf\u0103. Nu scot sabia \u00eempotriva altuia, ci primesc mucenicia. \u00cen caz de agresiune m\u0103 ap\u0103r, dar nu atac \u015fi nu cuceresc cu sabia. M\u0103 ap\u0103r: \u015etefan cel Mare \u015fi Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii \u015fi-au ap\u0103rat \u0162\u0103rile, e absolut firesc \u015fi e o datorie chiar. Sfin\u0163enie, mucenicie, model de via\u0163\u0103 curat\u0103, generoas\u0103, jertfelnic\u0103. Aceasta e ortodoxia noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. V\u0103d c\u0103 occidentalii \u00eei acuz\u0103 pe s\u00e2rbi; nu, sunt mai vinova\u0163i ceilal\u0163i. Eu citesc un ziar bisericesc grecesc care mereu scrie de r\u0103ul pe care \u00eel face Vaticanul.<\/p>\n

Eu nu prea sunt pentru ecumenism; a avut dreptate un s\u00e2rb, Iustin Popovici, care l-a numit pan-erezia timpului nostru. Eu \u00eel socotesc produsul masoneriei; iar relativizeaz\u0103 credin\u0163a adev\u0103rat\u0103: de ce s\u0103 mai stau cu ei care au f\u0103cut femeile preo\u0163i, care nu se mai c\u0103s\u0103toresc, iar \u00een America, Anglia \u015fi alte \u0163\u0103ri au legiferat homosexualitatea.<\/p>\n

Familia e sf\u00e2nt\u0103. Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au l\u0103udat la fel de mult c\u0103s\u0103toria ca \u015fi monahismul. Pe de o parte se recunoa\u015fte c\u0103 Dumnezeu a creat omul b\u0103rbat \u015fi femeie; omul \u00eentreg este b\u0103rbat \u015fi femeie. \u015ei de fapt , \u00een c\u0103s\u0103torie se dep\u0103\u015fe\u015fte pl\u0103cerea trupeasc\u0103; vin at\u00e2tea griji, o m\u00e2n\u0103 de copii, ceea ce e trupesc este dep\u0103\u015fit, dar totu\u015fi este \u015fi pre\u0163uirea asta; leg\u0103tura complet\u0103. Eu cel pu\u0163in a\u015fa am tr\u0103it-o\u2026 Nu mai e via\u0163a mea \u00eentreag\u0103, nu mai e so\u0163ia mea; c\u00e2t\u0103 sensibilitate, c\u00e2t\u0103 iubire a unuia pentru altul\u2026 Se poate scrie o carte despre sfin\u0163enia \u00een c\u0103s\u0103torie\u2026 \u00cen Occident se destram\u0103, nu mai exist\u0103 c\u0103s\u0103torie; \u0103sta-i Occidentul\u2026 li se pare important\u0103 homosexualitatea. Nu mai \u00eenainteaz\u0103 omenirea. \u00cen Suedia numai 3% se c\u0103s\u0103toresc, tr\u0103iesc a\u015fa\u2026 \u00cen Olanda \u00eei vezi \u00een doi, b\u0103rbat \u015fi femeie \u00eemperechindu-se \u00een vitrin\u0103. \u00cen America au legiferat homosexualitatea, drogurile. De fapt unde-au ajuns ei?\u2026 N-au nici o \u00een\u0163elegere a tainei\u2026 Eu am scris \u00een \u201eDogmatica\u201d mi se pare; Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur spune: \u201eOmul \u00eentreg e b\u0103rbat \u015fi femeie.\u201d B\u0103rbatul singur nu e om \u00eentreg; femeia singur\u0103 nu e om \u00eentreg; numai \u00eempreun\u0103 sunt omul \u00eentreg. C\u00e2t de \u00eempu\u0163inat e\u015fti dup\u0103 ce nu mai ai femeie\u2026 c\u00e2t de ne\u00eentreg e\u015fti\u2026 Cine te iube\u015fte; te iube\u015fte so\u0163ia cel mai mult; te iube\u015fte b\u0103rbatul cel mai mult; nu exist\u0103 altul care s\u0103 te iubeasc\u0103 a\u015fa de mult\u2026 Nu mai socote\u015fti c\u0103 \u0103sta e al meu, \u0103sta e al t\u0103u\u2026 atunci toate sunt comune. Acela\u015fi nume, toate lucrurile sunt comune, el are grij\u0103 numai de ea, ea are grij\u0103 numai de el\u2026 e imita\u0163ia Sfintei Treimi \u00eentr-un fel\u2026 e o fiin\u0163\u0103 \u00een dou\u0103 persoane. To\u0163i ceilal\u0163i sunt destul de str\u0103ini, chiar copiii; merg cu copiii lor acolo; dar so\u0163ia r\u0103m\u00e2ne l\u00e2ng\u0103 b\u0103rbat, b\u0103rbatul l\u00e2ng\u0103 so\u0163ie, este o unitate deplin\u0103 \u00eentre unul \u015fi altul.<\/p>\n

Oficializarea homosexualit\u0103\u0163ii poate fi acea ur\u00e2ciune ap\u0103rut\u0103 \u00een fa\u0163a lumii din Apocalips\u0103; Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u00een capitolul 1 din Epistola c\u0103tre Romani vorbe\u015fte despre asta: \u201eAsemenea \u015fi b\u0103rba\u0163ii l\u0103s\u00e2nd r\u00e2nduiala cea dup\u0103 fire a p\u0103r\u0163ii femeie\u015fti, s-au aprins \u00een pofta lor unii pentru al\u0163ii, b\u0103rba\u0163i cu b\u0103rba\u0163i, s\u0103v\u00e2r\u015find ru\u015finea \u015fi lu\u00e2nd r\u0103splata cuvenit\u0103 r\u0103t\u0103cirii lor. Asemenea \u015fi femeile lor au schimbat fireasca r\u00e2nduial\u0103 cu cea \u00eempotriva firii.\u201d Noi trebuie s\u0103 fim cre\u015ftini \u015fi s\u0103 men\u0163inem aceast\u0103 r\u00e2nduial\u0103, aceast\u0103 unitate; nu mai e\u015fti \u00eentreg\u2026 Treaba lor ce fac ceilal\u0163i; noi trebuie s\u0103 sus\u0163inem ceea ce este cre\u015ftin \u015fi s\u0103 punem \u00een aplicare: cre\u015ftinismul ortodox.<\/p>\n

Am scris \u00een tinere\u0163e un articol \u00een \u201eG\u00e2ndirea\u201d, pe care l-am inclus \u015fi \u00een cartea \u201eOrtodoxie \u015fi Rom\u00e2nism\u201d, se chema \u201eCele dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii\u201d: era un rus V\u00e2\u015feslav\u0163ev care spunea c\u0103 \u00een stat se une\u015fte ceea ce dumnezeiesc cu ceea ce e diavolesc; adic\u0103 pe de o parte statul e menit s\u0103 men\u0163in\u0103 o unitate \u00een popor, iar pe de alta se folose\u015fte de sabie, de forme aspre. \u015ei eu spun c\u0103 nu; statul este \u201esupune\u0163i-v\u0103 st\u0103p\u00e2nirii\u201d \u015fi cred c\u0103 trebuie militat pentru un stat cre\u015ftin. Ca s\u0103 se ajung\u0103 s\u0103 se foloseasc\u0103 c\u00e2t mai pu\u0163in de metodele acestea aspre. Cred c\u0103 merge prea departe c\u00e2nd spune c\u0103 \u00eentr-un stat se une\u015fte divinul cu diabolicul; dar nu e ca \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Bisericii \u00een care nu e nici un fel de folosire a for\u0163ei. Ei, statul trebuie s\u0103 \u00eenainteze spre aceast\u0103 stare dar nu poate ajunge acolo, c\u0103ci noi \u00een\u015fine nu suntem la m\u0103sura aceasta. De aceea Pavel spune: \u201esupune\u0163i-v\u0103 st\u0103p\u00e2nirilor\u201d, f\u0103r\u0103 asta nu putem c\u0103ci suntem \u00eentr-o faz\u0103 imperfect\u0103, \u015fi atunci ne trebuie \u015fi statul, un stat care s\u0103 foloseasc\u0103 \u015fi for\u0163a, dar numai c\u00e2t e strict necesar; ca nuiaua unui p\u0103rinte. Dar trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 avem statul c\u00e2t mai cre\u015ftin; \u015fi statul rom\u00e2nesc a fost \u00eenainte destul de cre\u015ftin; nu intrase masoneria; acum\u2026 sunt interese individuale, masonerie, ateism\u2026c\u00e2te \u015fi mai c\u00e2te\u2026 Trebuie s\u0103 milit\u0103m pentru un stat cre\u015ftin; c\u00e2t mai cre\u015ftin. Citi\u0163i v\u0103 rog articolul \u0103sta \u201eCele dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii\u201d \u015fi \u201eDespre etica na\u0163ionalismului\u201d. Ei, v-am spus c\u00e2te ceva a\u015fa\u2026”<\/p>\n

P\u0103rintele St\u0103niloae<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“S\u0103 vorbim despre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103: \u015ftiin\u0163a ne las\u0103 \u00eenchi\u015fi \u00een descrierea legilor diferitelor existen\u0163e, dar nu vrea s\u0103 \u015ftie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11573","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11573","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11573"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11573\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11576,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11573\/revisions\/11576"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11573"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11573"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11573"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}