{"id":11577,"date":"2013-03-29T13:38:51","date_gmt":"2013-03-29T13:38:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11577"},"modified":"2013-03-29T13:38:51","modified_gmt":"2013-03-29T13:38:51","slug":"mircea-eliade-pilotii-orbi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/29\/mircea-eliade-pilotii-orbi\/","title":{"rendered":"Mircea Eliade: Pilo\u021bii orbi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“Imoralitatea clasei conduc\u00e3toare rom\u00e2nesti, care detine \u201cputerea\u201d politic\u00e3 de la 1918 \u00eencoace, nu este cea mai grav\u00e3 crim\u00e3 a ei. C\u00e3 s-a furat ca \u00een codru, c\u00e3 s-a distrus burghezia national\u00e3 \u00een folosul elementelor alogene, c\u00e3 s-a n\u00e3p\u00e3stuit t\u00e3r\u00e3nimea, c\u00e3 s-a introdus politicianismul \u00een administratie si \u00eenv\u00e3t\u00e3m\u00e2nt, c\u00e3 s-au desnationalizat profesiunile libere \u2013 toate aceste crime \u00eempotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea \u2013 dup\u00e3 marea victorie final\u00e3 \u2013 s\u00e3 fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va p\u00e3stra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916- 1918 \u2013 l\u00e3s\u00e2nd s\u00e3 se astearn\u00e3 uitarea asupra \u00eentunecatei epoci care a urmat unirii tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar cred c\u00e3 este o crim\u00e3 care nu va putea fi niciodat\u00e3 uitat\u00e3: acesti aproape dou\u00e3zeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai c\u00e3 i-am pierdut (si c\u00e2nd vom mai avea \u00eenaintea noastr\u00e3 o epoc\u00e3 sigur\u00e3 de pace at\u00e2t de \u00eendelungat\u00e3?!) \u2013 dar i-am folosit cu statornic\u00e3 voluptate la surparea lent\u00e3 a statului rom\u00e2nesc modern. Clasa noastr\u00e3 conduc\u00e3toare, care a avut fr\u00e2nele destinului rom\u00e2nesc de la \u00eentregire \u00eencoace, s-a f\u00e3cut vinovat\u00e3 de cea mai grav\u00e3 tr\u00e3dare care poate \u00eenfiera o elit\u00e3 politic\u00e3 \u00een fata contemporanilor si \u00een fata istoriei: pierderea instinctului statal<\/em>, totala incapacitate politic\u00e3. Nu e vorba de o simpl\u00e3 g\u00e3in\u00e3rie politicianist\u00e3, de un milion sau o sut\u00e3 de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui \u00eens\u00e3si existenta istoric\u00e3 a neamului rom\u00e2nesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai v\u00e3d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult \u00eencercata Europ\u00e3 \u2013 luntrea statului nstru este condus\u00e3 de niste piloti orbi. Acum, c\u00e2nd se preg\u00e3teste marea lupt\u00e3 dup\u00e3 care se va sti cine merit\u00e3 s\u00e3 supravietuiasc\u00e3 si cine \u00eesi merit\u00e3 soarta de rob \u2013 elita noastr\u00e3 conduc\u00e3toare \u00eesi continu\u00e3 micile sau marile afaceri, micile sau marile b\u00e3t\u00e3lii electorale, micile sau marile reforme moarte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nici nu mai g\u00e3sesti cuvinte de revolt\u00e3. Critica, insulta, amenintarea \u2013 toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai v\u00e3d, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de c\u00e3petenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoria cunoaste unele exemple tragice de state \u00eenfloritoare si puternice care au pierit \u00een mai putin de o sut\u00e3 de ani f\u00e3r\u00e3 ca nimeni s\u00e3 \u00eenteleag\u00e3 de ce<\/em>. Oamenii erau tot at\u00e2t de cumsecade, soldatii tot at\u00e2t de viteji, femeile tot at\u00e2t de roditoare, holdele tot at\u00e2t de bogate. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat nici un cataclism \u00eentre timp. Si deodat\u00e3, statele acestea pier, dispar din istorie. \u00cen c\u00e2teva sute de ani dup\u00e3 aceea, cet\u00e3tenii fostelor state glorioase \u00eesi pierd limba, credintele, obiceiurile \u2013 si sunt \u00eenghititi de popoare vecine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Luntrea condus\u00e3 de pilotii orbi se lovise de st\u00e2nca final\u00e3. Nimeni n-a \u00eenteles ce se \u00eent\u00e2mpl\u00e3, dreg\u00e3torii f\u00e3ceau politic\u00e3, negut\u00e3torii \u00eesi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si t\u00e3ranii de ogorul lor. Numai istoria <\/em>stia c\u00e3 nu va mai duce mult\u00e3 vreme povara acestui st\u00e2rv \u00een descompunere, neamul acesta care are toate \u00eensusirile \u00een afar\u00e3 de cea capital\u00e3: instinctul statal<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crima elitelor conduc\u00e3toare rom\u00e2nesti const\u00e3 \u00een pierderea acestui instinct si \u00een \u00eenfior\u00e3toarea lor inconstient\u00e3, \u00een \u00eenc\u00e3p\u00e3t\u00e2narea cu care \u00eesi ap\u00e3r\u00e3 \u201cputerea\u201d. Au fost elite rom\u00e2nesti care s-au sacrificat de bun\u00e3 voie, si-au semnat cu m\u00e2na lor actul de deces numai pentru a nu se \u00eempotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune \u00een calea destinului acestui neam. Clasa conduc\u00e3torilor nostri politici, departe de a dovedi aceast\u00e3 resemnare, \u00eentr-un ceas at\u00e2t de tragic pentru istoria lumii \u2013 face tot ce-i st\u00e3 \u00een putint\u00e3 ca s\u00e3-si prelungeasc\u00e3 puterea. Ei nu g\u00e2ndesc la altceva dec\u00e2t la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu \u00een aceste c\u00e2teva miliarde risipite si c\u00e2teva mii de constiinte ucise st\u00e3 marea lor crim\u00e3, ci \u00een faptul c\u00e3 m\u00e3car acum, c\u00e2nd \u00eenc\u00e3 mai este timp, nu \u00eenteleg s\u00e3 se resemneze.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u00e3 amintim numai c\u00e2teva fapte si vom \u00eentelege de c\u00e2nd ne conduc pilotii orbi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cel dint\u00e2i lucru pe care l-au f\u00e3cut iugoslavii dup\u00e3 r\u00e3zboi a fost s\u00e3 colonizeze Banatul rom\u00e2nesc aduc\u00e2nd \u00een mas\u00e3 de-a lungul frontierei cele mai pure elemente s\u00e2rbesti. Iugoslavii, atunci ca si acum, erau departe de a avea linistea si coheziunea politic\u00e3 pe care am fi putut-o avea noi: problema croat\u00e3 isbucnise cu violent\u00e3. Cu toate acestea, stiind c\u00e3 adev\u00e3rata granit\u00e3 nu e cea \u00eensemnat\u00e3 pe h\u00e3rti ci limita p\u00e2n\u00e3 unde se poate \u00eentinde un neam<\/em> (Nae Ionescu) \u2013 au f\u00e3cut tot ce le-a stat \u00een putint\u00e3 ca s\u00e3 deznationalizeze judetele rom\u00e2nesti. Si se pare c\u00e3 au reusit. \u00cen orice caz, acum, la granita Banatului, stau masive coloniz\u00e3ri s\u00e2rbesti, sate care nu existau la conferinta p\u00e3cii\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u201cplebiscitul\u201d din 1918-1919, toate satele sv\u00e3besti<\/em> au votat alipirea la Rom\u00e2nia Mare. S-a obtinut astfel o impresionant\u00e3 majoritate. Nici un guvern rom\u00e2n<\/em> n-a f\u00e3cut, \u00eens\u00e3, nimic pentru aceste elemente germanice, singurii aliati sinceri pe care i- am fi putut avea pentru ca s\u00e3 contrabalans\u00e3m elementele maghiare. Dimpotriv\u00e3, de la unire \u00eencoace sasii si svabii au fost necontenit umiliti \u2013 iar ungurii favorizati.(Ce imbecil complex de inferioritate am dovedit, fiindu-ne team\u00e3 de unguri!<\/em>). \u00cen 1918 sasii nu se \u00eentelegeau cu svabii. Am fi putut profita de aceste ne\u00eentelegeri. N-am profitat. Dimpotriv\u00e3, am f\u00e3cut tot ce ne-a stat \u00een putint\u00e3 ca s\u00e3 acceler\u00e3m unirea tuturor elementelor germanice. Si ast\u00e3zi, sasii si svabii sunt uniti \u2013 si sunt \u00eempotriva noastr\u00e3.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ungurii au colonizat granita \u00eenc\u00e3 din 1920, desi si ast\u00e3zi se g\u00e3sesc \u00eenapoia acestei centuri de fier nu stiu c\u00e2te sute de mii de rom\u00e2ni. Noi n-aveam nevoie de coloniz\u00e3ri, pentru c\u00e3 toate satele de pe frontier\u00e3 sunt rom\u00e2nesti. \u00cen schimb, am stat cu m\u00e2inile \u00een s\u00e2n si am privit cum se \u00eent\u00e3reste elementul evreiesc \u00een orasele din Transilvania, cum Deva s-a maghiarizat complet, cum tara Oasului s-a p\u00e3r\u00e3ginit, cum s-au f\u00e3cut coloniz\u00e3ri de plugari evrei \u00een Maramures, cum au trecut p\u00e3durile din Maramures si Bucovina \u00een m\u00e2na evreilor si maghiarilor etc. etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei 10.000 de t\u00e3rani rom\u00e2ni veniti din Ungaria continu\u00e3 s\u00e3 moar\u00e3 de foame. Am luat sate de rom\u00e2ni din Banat si am colonizat Cadrilaterul \u2013 \u00een loc s\u00e3 p\u00e3str\u00e3m pe b\u00e3n\u00e3teni acolo umde sunt si s\u00e3 aducem la frontiera bulgar\u00e3 numai macedoneni, singurii care r\u00e3spund la cutit cu toporul si la insulte cu carabina. Ast\u00e3zi rom\u00e2ncele b\u00e3n\u00e3tene cersesc \u00een Balcic\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dintre toate minorit\u00e3tile noastre, \u00een afar\u00e3 de armeni, numai turcii erau cei mai inofensivi; i-am l\u00e3sat s\u00e3 plece. P\u00e3m\u00e2nturile lor, \u00een bun\u00e3 parte, au intrat \u00een st\u00e3p\u00e2nirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat. Ceva mai mult. Am l\u00e3sat pe bulgari s\u00e3-si cumpere si s\u00e3 cultive p\u00e3m\u00e2nt p\u00e2n\u00e3 la Gurile Dun\u00e3rii<\/em>. Pilotii orbi s-au f\u00e3cut unealta celei mai \u00eensp\u00e3im\u00e2nt\u00e3toare crime \u00eempotriva fiintei statului rom\u00e2nesc: \u00eenaintarea elementului slav din josul Dun\u00e3rii spre Delt\u00e3 si Basarabia. N-a fost un singur om politic rom\u00e2n care s\u00e3 \u00eenteleag\u00e3 c\u00e3 ultima noastr\u00e3 n\u00e3dejde, asa cum suntem \u00eenconjurati de oceanul slav, este s\u00e3 ne \u00eempotrivim cu toate puterile unirii slavilor dun\u00e3reni cu slavii din Basarabia. \u00cen loc s\u00e3 alung\u00e3m elementul bulg\u00e3resc din \u00eentreaga Dobroge \u2013 noi am colonizat pur si simplu Gurile Dun\u00e3rii cu gr\u00e3dinari bulgari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acelasi timp, pilotii orbi au deschis larg portile Bucovinei si Basarabiei. De la r\u00e3zboi \u00eencoace, evreii au cotropit satele Maramuresului si Bucovinei si au obtinut majoritatea absolut\u00e3 \u00een toate orasele Basarabiei. Ceva mai grav: rutenii s-au cobor\u00e2t de- a lungul Basarabiei si ast\u00e3zi mai au foarte putin s\u00e3- si dea m\u00e2na cu bulgarii care au suit pe Dun\u00e3re. Reni este punctul de unire a celor dou\u00e3 populatii slave \u2013 pe p\u00e3m\u00e2nt rom\u00e2nesc. Imediat dup\u00e3 r\u00e3zboi, \u00een Basarabia rom\u00e2nii reprezentau 68 la sut\u00e3 din populatie. Ast\u00e3zi, dup\u00e3 statistici oficiale, ei sunt numai 51 la sut\u00e3.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Elitele politice rom\u00e2nesti, \u00een loc s\u00e3 se intereseze de-aproape de problema Ucrainei prin \u00eencurajarea agitatiilor separatiste \u2013 asa cum au f\u00e3cut guvernele austriece p\u00e2n\u00e3 la r\u00e3zboi, \u00eencuraj\u00e2nd sistematic pe ruteni ca s\u00e3 loveasc\u00e3 \u00een rom\u00e2ni si poloni \u2013 s-au multumit s\u00e3 tolereze \u00eentinderea ucrainienilor nu numai \u00een Bucovina, dar si \u00een Basarabia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina pentru provincia lor (Galitia), care ar fi trebuit s\u00e3 devin\u00e3 semi-autonom\u00e3 \u00een reorganizarea Austriei pe baze federale (planul Palacki). Rom\u00e2nii bucovineni de atunci au stiut s\u00e3 se apere (\u00een Constituanta austriac\u00e3 de la Kremsir). Dar rutenii, dup\u00e3 r\u00e3zboiul cel mare, au g\u00e3sit un neasteptat aliat \u00een pilotii orbi ai Rom\u00e2niei care, \u00een loc s\u00e3 lupte pentru revendic\u00e3rile ucrainiene dincolo<\/em> de Nistru (crearea statului-tampon Ucraina) si-au ar\u00e3tat prietenia fat\u00e3 de acesti slavi l\u00e3s\u00e2ndu-i s\u00e3 se \u00eenmulteasc\u00e3 peste m\u00e3sur\u00e3 \u00een Bucovina si s\u00e3 coboare c\u00e2t mai jos \u00een Basarabia. Ast\u00e3zi, un savant ucrainean de la universitatea din Varsovia, refugiat politic, expune la seminarul de geografie din Berlin h\u00e3rti ale viitorului stat ucrainean \u00een care se g\u00e3sesc \u00eenglobate Bucovina si Basarabia. N\u00e3d\u00e3jduiesc c\u00e3 la ceasul c\u00e2nd stiu lucrurile acestea, prietenul care mi- a atras atentia asupra h\u00e3rtilor profesorului ucrainean (profesor la universitatea din Varsovia) a izbutit s\u00e3 le fotografieze pe toate \u2013 pentru ca s\u00e3 facem am\u00e2ndoi dovada, dac\u00e3 va fi nevoie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Inutil s\u00e3 mai continui. Si am fost st\u00e3p\u00e2nit de acest \u00eensp\u00e3im\u00e2nt\u00e3tor sentiment al inutilit\u00e3tii \u00een tot timpul c\u00e2t am scris paginile de fat\u00e3. Stiu foarte bine c\u00e3 ele nu vor avea nici o urmare. Stiu foarte bine c\u00e3 evreii vor tipa c\u00e3 sunt antisemit, iar democratii c\u00e3 sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine c\u00e3 unii \u00eemi vor spune c\u00e3 \u201cadministratia\u201d e proast\u00e3 \u2013 iar altii \u00eemi vor aminti tratatele de pace, clauzele minorit\u00e3tilor. Ca si c\u00e2nd aceleasi tratate au putut \u00eempiedica pe Kemal Pasa s\u00e3 rezolve problema minorit\u00e3tilor m\u00e3cel\u00e3rind 100.000 de greci \u00een Anatolia. Ca si c\u00e2nd iugoslavii si bulgarii s-au g\u00e2ndit la tratate c\u00e2nd au \u00eenchis scolile si bisericile rom\u00e2nesti, deznationaliz\u00e2nd c\u00e2te zece sate pe an. Ca si c\u00e2nd ungurii nu si-au permis s\u00e3 persecute f\u00e3tis, cu \u00eenchisoarea, chiar satele germane<\/em>, ca s\u00e3 nu mai vorbesc de celelalte. Ca si c\u00e2nd cehii au sov\u00e3it s\u00e3 paralizeze, p\u00e2n\u00e3 la sugrumare, minoritatea german\u00e3!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cred c\u00e3 suntem singura tar\u00e3 din lume care respect\u00e3 tratatele minorit\u00e3tilor, \u00eencuraj\u00e2nd orice cucerire de-a lor, pream\u00e3rindu-le cultura si ajut\u00e2ndu- le s\u00e3-si creeze un stat \u00een stat. Si asta nu numai din bun\u00e3tate sau prostie. Ci pur si simplu pentru c\u00e3 p\u00e3tura conduc\u00e3toare nu mai stie ce \u00eenseamn\u00e3 un stat, nu mai vede<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe mine nu m\u00e3 sup\u00e3r\u00e3 c\u00e2nd aud evreii tip\u00e2nd: \u201cantisemitism\u201d, \u201cFascism\u201d, \u201chitlerism\u201d! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarv\u00e3z\u00e3tori, \u00eesi ap\u00e3r\u00e3 primatul economic si politic pe care l-au dob\u00e2ndit cu at\u00e2ta trud\u00e3 risipind at\u00e2ta inteligent\u00e3 si at\u00e2tea miliarde. Ar fi absurd s\u00e3 te astepti ca evreii s\u00e3 se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii \u2013 dup\u00e3 ce au gustat din mierea puterii si au cucerit at\u00e2tea posturi de comand\u00e3. Evreii lupt\u00e3 din r\u00e3sputeri s\u00e3-si mentin\u00e3 deocamdat\u00e3 pozitiile lor, \u00een asteptarea unei viitoare ofensive \u2013 si, \u00een ceea ce m\u00e3 priveste, eu le \u00eenteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tristetea si spaima mea \u00eesi au, \u00eens\u00e3, izvorul \u00een alt\u00e3 parte. Pilotii orbi! <\/em>Clasa aceasta conduc\u00e3toare, mai mult sau mai putin rom\u00e2neasc\u00e3, politicianizat\u00e3 p\u00e2n\u00e3 \u00een m\u00e3duva oaselor \u2013 care asteapt\u00e3 pur si simplu s\u00e3 treac\u00e3 ziua, s\u00e3 vin\u00e3 noaptea, s\u00e3 aud\u00e3 un c\u00e2ntec nou, s\u00e3 joace un joc nou, s\u00e3 rezolve alte h\u00e2rtii, s\u00e3 fac\u00e3 alte legi. Acelasi si acelasi lucru, ca si c\u00e2nd am tr\u00e3i \u00eentr-o societate pe actiuni, ca si c\u00e2nd am avea \u00eenaintea noastr\u00e3 o sut\u00e3 de ani de pace, ca si c\u00e2nd vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dac\u00e3 le spui c\u00e3 pe Bucegi nu mai auzi rom\u00e2neste, c\u00e3 \u00een Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, c\u00e3 pier satele rom\u00e2nesti, c\u00e3 se schimb\u00e3 fata oraselor \u2013 ei te socotesc \u00een slujba nemtilor sau te asigur\u00e3 c\u00e3 au f\u00e3cut legi de protectia muncii nationale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sunt unii, buni \u201cpatrioti\u201d, care se bat cu pumnul \u00een piept si-ti amintesc c\u00e3 rom\u00e2nul \u00een veci nu piere, c\u00e3 au trecut pe aici neamuri barbare etc.Uit\u00e2nd, s\u00e3racii c\u00e3 \u00een Evul Mediu rom\u00e2nii se hr\u00e3neau cu gr\u00e2u si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uit\u00e2nd c\u00e3 blestemul a \u00eenceput s\u00e3 apese neamul nostru odat\u00e3 cu introducerea secarei (la sf\u00e2rsitul Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul gr\u00e2ului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul \u2013 sl\u00e3bind considerabil rezistenta t\u00e3ranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. M\u00e3laiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (\u00een Moldova se bea p\u00e2n\u00e3 \u00een secolul XVI bere), austriecii \u00een Ardeal si \u201ccultura\u201d \u00een Pricipate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politic\u00e3 si administrativ\u00e3.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u00e3 Muntenia si Moldova de jos se hr\u00e3neau iarna cu peste s\u00e3rat; c\u00e3rutele \u00eencepeau s\u00e3 colinde B\u00e3r\u00e3ganul \u00eendat\u00e3 ce se culegea porumbul si pestele acela s\u00e3rat, uscat cum era, alc\u00e3tuia totusi o hran\u00e3 substantial\u00e3. Pilotii orbi au creat, \u00eens\u00e3, trustul pestelui. Nu e at\u00e2t de grav faptul c\u00e3 la Br\u00e3ila cost\u00e3 60-100 lei kilogramul de peste (\u00een loc s\u00e3 coste 5 lei), c\u00e3 putrezesc vagoane \u00eentregi cu peste ca s\u00e3 nu scad\u00e3 pretul, c\u00e3 \u00een loc s\u00e3 se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Br\u00e3ilei se recolteaz\u00e3 numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e c\u00e3 t\u00e3ranul nu mai m\u00e3n\u00e2nc\u00e3, de vreo 10 ani, peste s\u00e3rat. Si acum, c\u00e2nd populatia de pe malul Dun\u00e3rii e secerat\u00e3 de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane cu medicamente, uit\u00e2nd c\u00e3 un neam nu se regenereaz\u00e3 cu chinin\u00e3 si aspirin\u00e3, ci printr-o hran\u00e3 substantial\u00e3.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi \u00een pieptul de aram\u00e3 al rom\u00e2nului. S\u00e3rmanul rom\u00e2n, lupt\u00e3 ca s\u00e3-si p\u00e3streze m\u00e3car o inim\u00e3 obosit\u00e3 care bate tot mai rar si to mai stins. Adev\u00e3rul e acesta: neamul rom\u00e2nesc nu mai are rezistenta sa legendar\u00e3 de acum c\u00e2teva veacuri. \u00cen Moldova si \u00een Basarabia cad chiar de la cele dint\u00e2i lupte cu un element etnic bine hr\u00e3nit, care m\u00e3n\u00e2nc\u00e3 gr\u00e2u, peste, fructe si care bea vin \u00een loc de tuic\u00e3.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi n-am \u00eenteles nici ast\u00e3zi c\u00e3 rom\u00e2nul nu rezist\u00e3 b\u00e3uturilor alcoolice, ca francezul sau rusul bun\u00e3oar\u00e3. Ne l\u00e3ud\u00e3m c\u00e3 \u201ctinem la b\u00e3utur\u00e3\u201d, iar gloria aceasta nu numai c\u00e3 e ridicul\u00e3, dar e \u00een acelasi timp fals\u00e3. Alcoolismul sterilizeaz\u00e3 legiuni \u00eentregi si ne imbecilizeaz\u00e3 cu o rapiditate care ar trebui s\u00e3 ne dea de g\u00e2ndit.<\/p>\n

\u00a0\u2026Dar pilotii orbi stau sur\u00e2z\u00e3tori la c\u00e2rm\u00e3, ca si c\u00e2nd nimic nu s-ar \u00eent\u00e2mpla. Si acesti oameni, conduc\u00e3tori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bun\u00e3-credint\u00e3, si cu bun\u00e3voint\u00e3; numai c\u00e3, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteaz\u00e3 \u00een ceasul de fat\u00e3 \u2013 instinctul statal \u2013 nu v\u00e3d suvoaiele slave scurg\u00e2ndu- se din sat \u00een sat, cucerind pas cu pas tot mai mult p\u00e3m\u00e2nt rom\u00e2nesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar l\u00e3s\u00e2nd locul altor neamuri\u2026 Nu simt c\u00e3 s-au schimbat unele lucruri \u00een aceast\u00e3 tar\u00e3, care pe alocuri nici nu mai pare rom\u00e2neasc\u00e3.<\/p>\n

\u00a0 Uneori, c\u00e2nd sunt bine dispusi, \u00eeti spun c\u00e3 n- are important\u00e3 num\u00e3rul evreilor, c\u00e3ci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dac\u00e3 fac avere, averile lor r\u00e3m\u00e2n tot \u00een tar\u00e3. Dac\u00e3 asa stau lucrurile nu v\u00e3d de ce n-am coloniza tara cu englezi, c\u00e3ci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam \u00een care o clas\u00e3 conduc\u00e3toare g\u00e2ndeste astfel, si-ti vorbeste despre calit\u00e3tile unor oameni str\u00e3ini \u2013 nu mai are mult de tr\u00e3it<\/em>. El, ca neam, nu mai are \u00eens\u00e3 dreptul s\u00e3 se m\u00e3soare cu istoria\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e3 pilotii orbi s-au f\u00e3cut sau nu unelte \u00een m\u00e2na str\u00e3inilor \u2013 putin intereseaz\u00e3 deocamdat\u00e3. Singurul lucru care intereseaz\u00e3 este faptul c\u00e3 nici un om politic rom\u00e2n, de la 1918 \u00eencoace, n-a stiut si nu stie ce \u00eenseamn\u00e3 un stat. Si asta e destul ca s\u00e3 \u00eencepi s\u00e3 pl\u00e2ngi.”<\/p>\n

\n

Mircea Eliade<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0[Vremea<\/em>, Nr. 505, 19 Septembrie 1937, p. 3]<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Imoralitatea clasei conduc\u00e3toare rom\u00e2nesti, care detine \u201cputerea\u201d politic\u00e3 de la 1918 \u00eencoace, nu este cea mai grav\u00e3 crim\u00e3 a ei. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11577","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11577","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11577"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11577\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11580,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11577\/revisions\/11580"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11577"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11577"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11577"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}