{"id":11595,"date":"2013-03-31T16:07:07","date_gmt":"2013-03-31T16:07:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11595"},"modified":"2013-03-31T16:13:20","modified_gmt":"2013-03-31T16:13:20","slug":"edgar-papu-%e2%80%93-la-ceasul-dreptatii-20-de-ani-de-la-moartea-marelui-carturar-roman-%e2%80%9cparinte-al-protocronismului-romanesc%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/31\/edgar-papu-%e2%80%93-la-ceasul-dreptatii-20-de-ani-de-la-moartea-marelui-carturar-roman-%e2%80%9cparinte-al-protocronismului-romanesc%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Edgar Papu – La ceasul drept\u0103\u021bii. 20 de ani de la moartea marelui c\u0103rturar rom\u00e2n, \u201cp\u0103rinte al protocronismului rom\u00e2nesc\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

“Astazi, 30 martie 2013, se implinesc 20 de ani de la moartea marelui carturar roman de valoare universala Edgar Papu (1909 \u2013 1993). Coincidenta istorica face ca tot intr-o zi de 30 septembrie, insa in urma cu 24 de ani, sa mearga spre Ceruri un alt mare carturar al culturii romane, pe deasupra si nevolnic monah, Parintele Nicolae Steinhardt.Nicolae a ales calea Rohiei.<\/p>\n

\"\"<\/a>Edgar Papu a fost crestinat la catolicism de rit oriental de insusi Monseniorul Vladimir Ghica \u2013 declarat chiar zilele trecute \u201cmartir pentru credin\u021b\u0103<\/a>\u201d de c\u0103tre noul Papa Francisc \u2013 si s-a casatorit cu Angela, fiica de preot ortodox (foto dreapta<\/em>). Ce-i mai leaga pe cei doi: amandoi s-au nascut evrei, amandoi s-au crestinat pe pamant romanesc, amandoi au facut inchisoare politica, fiind eliberati cu decretul din 1964, de dupa desovietizarea structurilor de forta, amandoi au iubit poporul roman si amandoi au suferit pentru Romania. Amandoi au lasat o mostenire inestimabila acestui neam, in care s-au izbavit.<\/p>\n

In absenta oricaror manifestari culturale omagiale pe masura staturii impresionante a eseistului si criticului literar Edgar Papu, portalul Ziaristi Online<\/strong><\/a> propune cititorilor sai o serie de articole comemorative care sa atinga personalitatea acestui geniu al Romaniei, a carui memorie este terfelita si azi, de aceeasi si aceeasi dusmani ai poporului roman.<\/p>\n

Considerat \u201cparintele protocronismului romanesc\u201d modern, dupa Hasdeu (\u201cEtymologicum magnum Romaniae\u201d<\/em>) si Densusianu (\u201cDacia<\/em> preistorica\u201d<\/em>), Edgar Papu a fost supus unui adevarat linjas pe termen lung, de cele mai multe ori cei care il executau fiind total lipsiti de orice cunostinta asupra operei si valorilor exprimate de marele ganditor. Ce este asadar protocronismul (gr. protos<\/em> \u2013 primul \u0219i chronos<\/em> \u2013 timp)? Sintetizat, este \u201cun curent de idei care urm\u0103re\u0219te s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare anticip\u0103rile creatoare pe plan universal \u00een domeniul culturii \u0219i civiliza\u021biei, pe care orice popor le poate revendica\u201d. Sau: \u201co constatare de bun sim\u0163, o realitate cultural\u0103 prezent\u0103 \u00een oricare form\u0103 de comparatism<\/em> care admite realitatea evolu\u0163iei paradigmelor culturale de-a lungul istoriei\u201d (Theodor Codreanu<\/a>). Conform acestui curent, continuitatea romaneasca si crestineasca pe acest pamant a contribuit definitoriu si primordial la dezvoltarea civilizatiei europene.<\/p>\n

Parintele Staniloae avea sa explice despre prefacerile europene dupa nasterea, crucificarea si invierea Mantuitorului nostru Iisus Hristos: \u201cDin Filipi, Apostolul Pavel \u015fi \u00eenso\u0163itorii lui au dus cre\u015ftinismul \u015fi \u00een alte ora\u015fe macedonene, \u00eentre care \u015fi \u00een Tesalonic \u015fi Bereea (Fapte, cap. 17) care p\u00e2n\u0103 azi purt\u00e2nd numele de Veria este locuit aproape \u00een \u00eentregime de macedoneni. Ace\u015fti macedoneni erau traci, care purtau \u015fi numele de besi. Besii se \u00eentindeau \u015fi dincolo de Bosfor, \u00een Bitia, sub numele de Bi\u0163i. Troia era unul din ora\u015fele lor. Ei erau \u00een fond un neam romanic, ca dovad\u0103 st\u0103 faptul c\u0103 Enea, nepotul lui Priam, plec\u00e2nd din Troia dup\u0103 ce a fost cucerit\u0103 de traci, se duce \u00een Italia, unde \u00eentemeiaz\u0103 Roma. Dar o dovad\u0103 despre romanitatea acestor traci sau besi este \u015fi faptul c\u0103 numai ei r\u0103m\u00e2n dup\u0103 plecarea armatelor romane din Dacia, \u015fi apoi din sudul Dun\u0103rii, vorbitori ai limbii romane, c\u00e2t\u0103 vreme \u00een Grecia, Egipt, Asia Mic\u0103, aceast\u0103 limb\u0103 s-a pierdut.\u201d (\u201cDe ce suntem ortodocsi<\/em>\u201d, Revista \u201eTEOLOGIE \u015eI VIA\u0162\u0102\u201d Nr. 4-8, 1991, via Roncea Ro<\/a>).<\/p>\n

\u201cInaintea gloriei care a fost Grecia si Roma, inainte chiar de primele orase ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trait in valea de jos a Dunarii si la poalele Balcanilor oameni care au fost primii in arta, tehnologie si comert la mare distanta\u201d. Paradoxal, pentru detractorii teoriei protocronismului, acest citat nu apartine din Edgar Papu si nu a fost publicat pe vreun site \u201cextremist\u201d. \u201ctracoman\u201d, \u201cdacoman\u201d sau \u201cnational-comunist\u201d ci este reprodus din New York Times ( NYT \u2013 30 noiembrie 2009<\/a>) si este scris de John Noble Wilford, care afirma, prezentand expozitia internationala \u201cThe Lost World of Old Europe: the Danube Valley, 5000-3500 B.C. \u2013 see also Origins: A History of Beginnings<\/em>.<\/a>\u201d ca \u201cciviliza\u0163ia european\u0103 a \u00eenceput la poalele Carpa\u0163ilor\u201d (Enciclopedia Romaniei<\/a> online).<\/p>\n

\"\"<\/a>Teoria incriminata de dusmanii de ieri si azi ai Romaniei a fost creionata de Edgar Papu pentru prima oara in eseul \u201eProtocronismul rom\u00e2nesc\u201d<\/em> (Revista \u201cSecolul XX\u201d, 1974) si explicata mai pe larg in lucrarea \u201cDin clasicii no\u015ftri\u201d <\/em>(Editura Eminescu, Bucuresti, 1977). Dezvoltata ca un curent cultural, teoria lui Edgar Papu avea sa fie anihilata de la cel mai inalt nivel al Partidului, printr-un personaj funest, care s-a dovedit ulterior a fi un veritabil agent sovietic, disparut misterios din Romania dupa 1989, dupa inscenarea propriei inmormantari: Gheorghe (Gogu) Radulescu, vicepre\u0219edinte al Consiliului de Stat al Rom\u00e2niei Socialiste, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist din Romania (foto dreapta,<\/em> amuzandu-l pe N. Ceausescu).<\/p>\n

\n

Denigratorii lui Edgar Papu au sustinut si reafirmat incontinuu ca protocronismul reprezinta platforma de edificare a \u201cnational-comunismului\u201d lui Ceausescu. Dar faptele demonstreaza cu totul si cu totul altceva: profesorul Theodor Codreanu arata: \u201c\u00cen nr. 2\/1986 al revistei Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em>, Gogu R\u0103dulescu publica, erij\u00e2ndu-se \u00een cunosc\u0103tor, articolul \u201cProfesorii mei de limba rom\u00e2n\u0103\u201d<\/em>, \u00een care nu numai c\u0103 nu adopta protocronismul ca ideologie partinic\u0103, dar \u00eei aducea grave acuze, \u00eentre care \u015fi aceea c\u0103 a readus \u201eprezen\u0163a ideilor de extrem\u0103 dreapt\u0103 \u00een publicistica noastr\u0103\u201d (\u201cEdgar Papu si minoratul culturii romanesti<\/a>\u201d). De altfel, \u201cnational-comunistul\u201d Edgar Papu avea sa fie aparat din exil de insusi Mircea Eliade, cel care impartasea aceleasi idei cu nedreptatitul de la Bucuresti: \u201eNu copiam Europa, nici nu o respingeam \u2013 ci ne m\u0103suram cu ea\u201d. \u201cEra Eliade ideolog al politicii culturale a P. C. R., iar Gogu R\u0103dulescu \u015fi Suzana G\u00e2dea anticomuni\u015fti?\u201d, se intreaba profesorul Theodor Codreanu<\/a>.<\/p>\n

In urma articolului nomenclaturistului comunist, de infierare a protocronismului, Edgar Papu a fost interzis a doua oara, dupa perioada de detentie ispasita sub acuzatia de \u201cuneltire contra ordinii sociale\u201d. Suzana Gadea,\u00a0 pre\u0219edinte al Consiliului Culturii \u0219i Educa\u021biei Socialiste, interzice aparitia Dreptului la replica al profesorului Edgar Papu la atacul venit din varful piramidei agentilor sovietici. Incepe cea de a treia perioada de marginalizare din viata profesorului, dupa ce o \u201cComisie Simionescu\u201d, insarcinata cu epurarile in mediul universitar, trasa in 1948 ordinul \u201csa fie lasat fara statut social\u201d\u00a0 \u2013 pentru ca \u201ceste un element idealist, mistic, nesigur\u201d -,\u00a0 urmat apoi de incarcerarea sa din 1961. O moarte civila din care, totusi, \u201cneolegionarul\u201d Edgar Papu \u2013 \u201co minune de neam davidic \u00een neamul rom\u00e2nesc\u201d, dupa cum il defineste profesorul Ilie Badescu \u2013 a inviat si ramane viu, in memoria fiintei culturale si a constiintei nationale. De amintit, intr-o paranteza: Gogu Radulescu este vazut pana in ultimele clipe ale regimului comunist, de-a dreapta lui Ceausescu, in aparitia sa televizata din sediul CC al PCR in care acesta se exprima pe tema evenimentelor de la Timisoara (20 decembrie 1989<\/a>). In aceeasi seara, Gogu Radulescu avea sa urmareasca o piesa a uneia dintre amantele sale, Valeria Seciu, la Teatrul Mic. Din masina neagra cu numar mic a demnitarului comunist aveau sa coboare, impreuna cu acesta, criticii Zigu Ornea si\u2026 Nicolae Manolescu. (Vedeti si<\/em> Cazul Gogu R\u0103dulescu \u015fi Loja de la Comana sub lupa Securit\u0103\u0163ii. Reteaua din Retea: de la Komintern la Neokomintern<\/a> si Un document original halucinant. Semnaturile intelectualilor patriei pentru eliberarea lui Gogu Radulescu, membru CPEx al CC al PCR. EXCLUSIV<\/a>).<\/p>\n

Peste ani, acelasi Nicolae Manolescu avea sa contribuie la asa-numitul \u201cRaport Tismaneanu\u201d in care protocronismul era din nou \u201cinfierat\u201d, cu aceeasi \u201cmanie proletara\u201d ca si in articolul membrului CPEx al CC al PCR, Gogu Radulescu (foto dr<\/em>.). De notat, ca, exact in acelasi timp in care \u201capologetul national-comunismului\u201d Edgar Papu isi spunea rugaciunile salvatoare in celulele inchisorilor comuniste in care fusese aruncat, criticul \u201canti-comunist\u201d Nicolae Manolescu scria: \u201cLiteratura realist-socialist\u0103 este, prin natura ei, o literatur\u0103 a valorilor etice, surprinz\u00e2nd muta\u0163iile profunde, determinate \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 de ideea socialismului\u2026 \u00cenzestra\u0163i cu con\u015ftiin\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103 a realit\u0103\u0163ii, scriitorii no\u015ftri reflect\u0103 cu perspicacitate des\u0103v\u00e2r\u015firea f\u0103uririi construc\u0163iei noi, socialiste, reflect\u0103 chipul omului nou, constructor al societ\u0103\u0163ii viitorului. Acesta este \u00een primul r\u00e2nd muncitorul comunist. E o mare cucerire a literaturii noastre contemporane zugr\u0103virea acestui erou al revolu\u0163iei.\u201d (Nicolae Manolescu, ,,\u00cennoire\u201d, \u201cContemporanul\u201d, nr. 34\/24 aug. 1962.).<\/em> Si inca: \u201cPartidul i-a ajutat pe scriitori s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce rol le revine \u00een via\u0163a social\u0103, \u00een lupta pentru construirea \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea socialismului, aportul pe care \u00eel pot aduce la f\u0103urirea \u015fi dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei socialiste \u015fi la distrugerea vechii mentalit\u0103\u0163i.\u201d (Nicolae Manolescu, \u201cContemporanul\u201d, nr. 34, 1964)<\/em>. Delirul continua si in 1965: \u201cUn amplu r\u0103sunet au g\u0103sit \u00een con\u015ftiin\u0163a scriitorilor \u015fi creatorilor de art\u0103 cuvintele rostite de tovar\u0103\u015ful Nicolae Ceau\u015fescu de la tribuna celui de al IX-lea Congres al PCR\u201d (Sursa: Cotidianul.ro<\/a>).<\/p>\n

Ca un element de turnesol, se cuvine sa amintim ca, in timp ce Manolescu gireaza si astazi adevarate atacuri la adresa lui Eminescu si a fiintei nationale, ultima carte a profesorului Edgar Papu, la care a lucrat, aproape orb, pana in cea din urma clipa a vietii sale,\u00a0aparuta postum\u00a0 la Editura Princeps (Ia\u015fi, 2005), \u00eengrijit\u0103 de fiul sau, Vlad-Ion Papu, si cu o prefa\u0163\u0103 de Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga \u2013 Maica Benedicta, a fost Eminescu \u00eentr-o nou\u0103 viziune <\/a><\/em>(Vedeti aici<\/em> cronica profesorului Theodor Codreanu<\/a>). Eminescu, \u201comul deplin al culturii rom\u00e2nesti\u201d dupa cum il considera colegul sau de crez si generatie Constantin Noica, si despre care Edgar Papu afirma: \u201cPe plan national, Eminescu se dovedeste un exponent nedezmintit al pam\u00e2ntului nostru.\u201d (www.mihaieminescu.ro<\/a>).<\/p>\n

\u201cPe Edgar Papu mi l-am \u00eenchipuit mereu ca pe o copie fidel\u01ce a icoanei marelui sf\u00e2nt al Rusiei, Cuviosul Serafim de Sarov. \u00cenv\u01celui\u0163i am\u00e2ndoi \u00eentr-o des\u01cev\u00e2r\u015fit\u01ce blajin\u01cetate a firii omenesti \u015fi domina\u0163i de o mare evlavie fa\u0163\u01ce de preceptele unei vie\u0163i cre\u015ftine exemplare, Edgar Papu \u015fi Cuviosul Serafim de Sarov au trecut, fiecare la vremea lui, pragul unic al eternit\u01ce\u0163ii p\u01cetrun\u015fi de acela\u015fi sentiment al dezm\u01cerginitei umilenii\u201d, il evoca pe marele disparut esista Magdalena Albu intr-un articol cu titlul Edgar Papu \u2013 fluviul unei con\u0219tiin\u021be exemplare<\/a>. \u201d\u00cen ghearele anchetatorilor \u015fi temnicerilor au \u00eenc\u0103put \u015fi figuri cu totul can\u00addide, din specia celor care nu pot omor\u00ee o musc\u0103, dar care intrau \u00een programul de decimare, de exterminare a inteligen\u0163ei creatoare rom\u00e2ne\u015fti\u201d, scria profesorul Mihai Ungheanu despre arestarile lui Constantin Noica, Vasile Voiculescu si Edgar Papu, in lucrarea sa fundamentala, \u201cHolocaustul culturii rom\u00e2ne<\/em>\u201c.<\/p>\n

\u201c\u00cen zilele noastre planeta apare \u00eenc\u0103 dominat\u0103 de Anank\u00e9, cumplita zei\u0163\u0103 a nevoii. S\u0103 nu fi ajuns, oare, omul la putin\u0163a de a se elibera din lan\u0163urile ei? Trecut\u0103 de \u201ep\u0103catele tinere\u0163ii\u201d, s\u0103v\u00eer\u015fite \u00een trecutul nev\u00eerstnic al secolului XX, omenirea se cere s\u0103 descopere cel mai pre\u0163ios dar al vie\u0163ii \u00een propria ei con\u015ftiin\u0163\u0103. Deoarece ad\u00eencul acestei con\u015ftiin\u0163e omene\u015fti cuprinde. \u00een stare matur\u0103, comori mai bogate dec\u00eet tot aurul lumii, valorile l\u0103untrice s\u00eent chemate s\u0103 comande \u015fi asupra \u201esitua\u0163iei date\u201d, \u015fi asupra \u201enevoii\u201d, pe care sf\u00eer\u015fitul de veac le impune, \u00een pragul unui nou mileniu. Rom\u00e2nia este pe cale de-a r\u0103spunde unei asemenea cerin\u0163e. Ea d\u0103 exemplul unei \u0163\u0103ri mici, dar al unui spirit mare, care a \u00eenvins \u201eimposibilul\u201d. Este \u00eencununarea unei calit\u0103\u0163i de totdeauna a poporului nostru\u201d, sintetiza Edgar Papu valentele protocronismului in articolul sau \u201cProlog catre viitor<\/a>\u201c.<\/p>\n

Mentionam ca articolul de mai jos a fost cenzurat, peste ani, de acelasi \u201canti-comunist\u201d Nicolae Manolescu, la o aparitie in Romania literara<\/em>. Asadar, in premiera, versiunea integrala despre EDGAR PAPU \u2013 LA CEASUL DREPT\u0102\u021aII, prezentata de fiul sau, Vlad-Ion Papu, la ceas comemorativ. Marturia memorialistica impresionanta a eseistului Vlad-Ion Papu, care isi propune sa puna in circulatie internationala ideile parintelui sau, si caruia ii multumim in mod deosebit, este urmata de un interviu video din anii \u201990, prezentat de Fundatia culturala \u201cEdgar Papu\u201d.<\/p>\n

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe marele carturar Edgar Papu!<\/p>\n

Pentru conformitate,<\/p>\n

Victor Roncea<\/a> \/ Ziaristi Online<\/a><\/p>\n

Cititi:<\/p>\n

EDGAR PAPU \u2013 LA CEASUL DREPT\u0102\u021aII<\/strong><\/a><\/p>\n

Documente inedite relative la procesul \u0219i condamnarea sa<\/strong><\/a><\/p>\n

IN MEMORIAM:<\/p>\n

Profesorul Ilie Badescu: Edgar Papu, de neam davidic\u2026 IN MEMORIAM<\/a><\/p>\n

Profesorul Ilie Badescu: \u201cS\u0103 facem azi, la 20 din anii de ve\u0219nicie ai bl\u00e2ndului c\u0103rturar \u201es\u0103 nu se lepede clipa cea repede ce ni s-a dat\u201d, cum spune poetul, prin darul acestui om nepereche : Edgar Papu, om de legend\u0103 \u0219i de balad\u0103, minune de neam davidic \u00een neamul rom\u00e2nesc.\u201d<\/p>\n

Cine a fost Edgar Papu. IN MEMORIAM: FI\u015e\u0102 BIO-BIBLIOGRAFIC\u0102<\/a><\/p>\n

Sursa:http:\/\/roncea.ro\/2013\/03\/30\/edgar-papu-la-ceasul-dreptatii-20-de-ani-de-la-moartea-marelui-carturar-roman-parinte-al-protocronismului-romanesc-documente-inedite-relative-la-procesul-condamnarea-si-hartuirea-sa\/<\/a><\/p>\n

Foto: Ziari\u0219ti online<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Astazi, 30 martie 2013, se implinesc 20 de ani de la moartea marelui carturar roman de valoare universala Edgar Papu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11595","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11595","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11595"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11595\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11599,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11595\/revisions\/11599"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11595"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11595"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11595"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}