{"id":11627,"date":"2013-03-31T22:08:45","date_gmt":"2013-03-31T22:08:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11627"},"modified":"2013-04-01T14:00:53","modified_gmt":"2013-04-01T14:00:53","slug":"socrate-%e2%80%93-achitat-dupa-2500-de-ani-de-la-moarte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/03\/31\/socrate-%e2%80%93-achitat-dupa-2500-de-ani-de-la-moarte\/","title":{"rendered":"Socrate \u2013 achitat dup\u0103 2500 de ani de la moarte"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

PROCESUL MILENIULUI <\/strong><\/p>\n

Filosoful antic grec Socrate (469-399 \u00ee.Hr.), care a pl\u0103tit cu via\u0163a pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi activitatea sa neconformist\u0103, a fost achitat dup\u0103 2500 de ani de la moarte, \u00eentr-un proces rejudecat, simbolic, \u00een Grecia. De data aceasta, inculpatul, care din motive evidente nu a putut s\u0103 fie prezent la proces, a fost reprezentat de zece avoca\u0163i \u015fi ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului, potrivit France24<\/em>, citat de Agerpres<\/em>.<\/p>\n

Acum 2500 de ani, filosoful a fost acuzat de nerecunoa\u015fterea zeilor \u015fi c\u0103, prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sa, corupea min\u0163ile tinerilor. Socrate, care s-a ap\u0103rat de unul singur, a sfidat curtea, d\u00eend dovad\u0103 de o ironie caustic\u0103 pe durata \u00eentregului proces, spun\u00eend atenienilor c\u0103 ar trebui r\u0103spl\u0103tit pentru ceea ce a f\u0103cut \u00een planul trezirii con\u015ftiin\u0163elor. A fost g\u0103sit \u00eens\u0103 vinovat de conspira\u0163ie \u00eempotriva Atenei \u015fi condamnat la moarte sau exil permanent. A ales s\u0103 moar\u0103: a b\u0103ut cucut\u0103 \u015fi a murit c\u00eeteva minute mai t\u00eerziu.<\/p>\n

Rejudecarea procesului de la Atena din zilele noastre a fost organizat\u0103 de Funda\u0163ia Onassis. De aceast\u0103 dat\u0103, Socrate a fost judecat de un complet compus din zece cunoscu\u0163i judec\u0103tori din Marea Britanie, Fran\u0163a, SUA, Elve\u0163ia \u015fi Grecia, bucur\u00eendu-se de 866 de spectatori.<\/p>\n

P\u0103rerile judec\u0103torilor s-au \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een mod egal: ceea ce, potrivit legilor din Atena antic\u0103, \u00eenseamn\u0103 achitarea inculpatului. Printre spectatori, 584 au declarat c\u0103 filosoful a fost nevinovat \u015fi numai 282 l-au considerat culpabil. Astfel, Socrate a fost achitat. (REALITATEA.NET<\/em>)<\/p>\n

Via\u021ba lui Socrate<\/strong><\/p>\n

Socrate (lb. greac\u0103 \u03a3\u03c9\u03ba\u03c1\u03ac\u03c4\u03b7\u03c2 S\u014dkr\u00e1t\u0113s). s-a n\u0103scut la Atena. Mama sa, Phainarete, era moa\u0219\u0103; tat\u0103l s\u0103u, Sophroniscos, era sculptor. Probabil c\u0103 Socrate a primit educa\u021bia de care aveau parte tinerii atenieni din vremea sa: a trebuit s\u0103 \u00eenve\u021be muzica, gimnastica \u015fi gramatica, adic\u0103 studiul limbii bazat pe comentarii de texte.<\/p>\n

Printre mae\u0219trii a c\u0103ror frecventare ar fi contribuit la formarea g\u00eendirii lui Socrate, Maximus din Tyr citeaz\u0103 doua femei: Aspasia din Milet, o curtezan\u0103, \u0219i Diotima din Mantineea, o preoteas\u0103.<\/p>\n

De la Socrate ne-a r\u0103mas principiul: “Singurul lucru pe care \u00eel \u0219tiu este c\u0103 nu \u0219tiu nimic”.<\/strong> Socrate a fost at\u00eet de dur \u00een formularea acestui principiu fiindc\u0103 \u00eei critica pe cei care se credeau \u00een materie de cunoa\u0219tere alfa \u015fi omega, f\u0103r\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 atunci c\u00eend nu \u015ftiau ceva.<\/p>\n

Asupra vie\u021bii de familie a lui Socrate posed\u0103m c\u00eeteva am\u0103nunte nu \u00eentotdeauna concordante; cert este c\u0103 el s-a c\u0103s\u0103torit cu Xantippe. Socrate a avut trei copii, Lamprocles, primul n\u0103scut, Sophroniscos \u0219i Menexene.<\/p>\n

A luat parte la trei campanii militare \u00een calitate de infanterist. La \u00eenceputul r\u0103zboiului peloponesiac \u00eel g\u0103sim la asediul Potideei, \u00een Chalcidica, \u00eentre anii 432 \u0219i 429. L-a avut ca tovar\u0103\u0219 de arme pe Alcibiade, pe care-l salveaz\u0103 atunci c\u00eend acesta, r\u0103nit, e c\u00eet pe ce s\u0103 cad\u0103 \u00een m\u00eeinile du\u0219manului. \u00cen 424, cinci ani dup\u0103 ciuma ab\u0103tut\u0103 asupra Atenei, \u00eel reg\u0103sim pe Socrate \u00een b\u0103t\u0103lia de la Delion, unde trupele ateniene s\u00eent zdrobite de c\u0103tre tebani. Acolo el \u00eei salveaz\u0103 via\u021ba lui Xenofon, prins sub calul care c\u0103zuse peste el. \u00cen 422, Socrate particip\u0103 la expedi\u021bia pentru cucerirea ora\u0219ului Amfipolis.<\/p>\n

Curajul lui Socrate merge m\u00een\u0103 \u00een m\u00een\u0103 cu o r\u0103bdare, o simplitate \u0219i o st\u0103p\u00eenire de sine capabile s\u0103 \u00eenfrunte orice \u00eencercare; la banchete era un conviv vesel \u0219i agreabil, care bea la fel de mult ca tovar\u0103\u0219ii s\u0103i, dar f\u0103r\u0103 a se cufunda vreodat\u0103 \u00een be\u021bie, a\u0219a cum li se \u00eent\u00eempla acestora, isprav\u0103 ce-l umplea de admira\u021bie pe Alcibiade. M\u00eenia, ie\u0219irile violente, du\u0219m\u0103nia \u00eei s\u00eent necunoscute. Primind de la cineva o lovitur\u0103 de picior, iar oamenii mir\u00eendu-se de resemnarea sa, Socrate se justifica: “Dac\u0103 un m\u0103gar m-ar fi lovit cu copita, l-a\u0219 fi dat \u00een judecat\u0103?”<\/strong><\/p>\n

\u00cembr\u0103c\u0103mintea lui Socrate era \u00eentotdeauna modest\u0103, at\u00eet din cauza s\u0103r\u0103ciei, c\u00eet \u0219i a simplit\u0103\u021bii sale; niciodat\u0103 n-a fost v\u0103zut afi\u0219\u00eend o neglijen\u021b\u0103 vestimentar\u0103, cum o vor face cinicii. Unii \u00ee\u0219i afecteaz\u0103 zdren\u021bele, de aceea i-a \u0219i spus Socrate filosofului cinic care-\u0219i etala g\u0103urile hainei: “\u00ce\u021bi v\u0103d de\u0219ert\u0103ciunea prin mantie”.<\/strong> Lui Socrate nimic nu-i este mai str\u0103in dec\u00e2t arogan\u021ba iar atunci c\u00eend vede \u00een agora Atenei obiectele de tot felul expuse de negustori admira\u021biei \u0219i l\u0103comiei cump\u0103r\u0103torilor, se mul\u021bume\u0219te s\u0103 spun\u0103: “C\u00eete lucruri de care eu nu am nevoie exist\u0103!”.<\/strong><\/p>\n

S-a zis c\u0103 Socrate era deosebit de ur\u00eet; chel, purt\u00eend barb\u0103, cu nasul borc\u0103nat. Alcibiade, dup\u0103 ce afirma \u00een Banchetul<\/em> c\u0103 Socrate seam\u0103n\u0103 cu satirul Marsyas, adaug\u0103 c\u0103 este asemeni acelor statui de sileni care se deschid \u0219i con\u021bin \u00een\u0103untru imaginile unor divinit\u0103\u021bi, chipul lui Socrate ascunz\u00eend cel mai frumos dintre suflete, la fel cum discursurile sale aparent naive \u0219i glume\u021be ascund cea mai mare profunzime. Figura lui Socrate nu putea s\u0103 nu-i scandalizeze pe atenieni, \u00eentruc\u00eet pentru ei frumuse\u021bea fizic\u0103 era simbolul frumuse\u021bii l\u0103untrice \u0219i nimic nu p\u0103rea a fi mai incompatibil dec\u00eet ur\u00e2\u021benia lui Socrate \u0219i puritatea sa moral\u0103.<\/p>\n

Procesul<\/strong><\/p>\n

O personalitate de anvergura lui Socrate nu putea s\u0103 nu ajung\u0103 s\u0103 fie ur\u00eet\u0103 de vanito\u0219i \u0219i, mai ales, ne\u00een\u021beleas\u0103 de spiritele m\u0103rginite, care vedeau \u00een el doar un parazit ce se slujea de ironie, \u00ee\u0219i atr\u0103gea simpatia tinerilor \u0219i constituia un pericol pentru ordinea social\u0103. \u00cen 398, Socrate a fost acuzat de c\u0103tre Meletos, Anytos \u0219i Lycon. Actul de acuzare era astfel \u00eentocmit: “Eu, Meletos, fiul lui Meletos, din dema Pitthea, acuz sub jur\u0103m\u00eent pe Socrate, fiul lui Sophroniscos, din dema Alopex. Socrate se face vinovat de crima de a nu recunoa\u0219te zeii recunoscu\u021bi de cetate \u0219i de a introduce divinit\u0103\u021bi noi; \u00een plus, se face vinovat de coruperea tinerilor. Pedeapsa cerut\u0103: moartea”.<\/p>\n

Meletos era un poet obscur, iar Lycon era retor; sufletul procesului pare s\u0103 fi fost Anytos, un t\u0103b\u0103car bogat care reprezenta interesele comercian\u021bilor, fiind a\u0219adar puternic \u0219i influent. Socrate i-a repro\u0219at public faptul de a nu se g\u00eendi la educa\u021bia fiului s\u0103u dec\u00eet pentru a face din el un t\u0103b\u0103car capabil s\u0103 preia afacerile p\u0103rintelui, de unde, conform lui Xenofon, dorin\u021ba de r\u0103zbunare a lui Anytos. Dup\u0103 toate aparen\u021bele, Anytos era sincer convins c\u0103 vede \u00een Socrate un personaj periculos. Procesul lui Socrate nu este doar un eveniment istoric singular, irepetabil; procesul lui Socrate este procesul intentat g\u00eendirii care cerceteaz\u0103, dincolo de mediocritatea cotidian\u0103, adev\u0103ratele probleme. Socrate este acela care, uimindu-ne, ne interzice s\u0103 g\u00eendim potrivit unor obi\u0219nuin\u021be dob\u00eendite. Socrate se situeaz\u0103 a\u0219adar la antipozii confortului intelectual, ai con\u0219tiin\u021bei \u00eemp\u0103cate \u0219i ai senin\u0103t\u0103\u021bii blajine.<\/p>\n

Adus \u00een fa\u021ba tribunalului, Socrate refuz\u0103 ajutorul lui Lysias, avocat de meserie. Textul lui Platon, Ap\u0103rarea lui Socrate,<\/em> reproduce probabil \u00eendeaproape ap\u0103rarea prezentat\u0103 de Socrate judec\u0103torilor. Aceast\u0103 pledoarie se \u00eemparte \u00een trei p\u0103r\u021bi:<\/p>\n

1) Socrate spune cine este \u0219i le va \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a judec\u0103torilor misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103 lui de c\u0103tre divinitate: s\u0103 de\u0219tepte con\u0219tiin\u021ba contemporanilor s\u0103i. Nu reu\u0219e\u0219te s\u0103-i conving\u0103 pe judec\u0103tori; limbajul minciunii se dovede\u0219te mai conving\u0103tor dec\u00eet cel al adev\u0103rului. Judec\u0103torii delibereaz\u0103 \u0219i 281 de voturi \u00eel declar\u0103 pe Socrate vinovat, contra a 278 (sau 221 dup\u0103 alte manuscrise). Acuzatorii ceruser\u0103 moartea, dar acuzatul era liber s\u0103 fac\u0103 o contrapropunere iar judec\u0103torii urmau s\u0103 aleag\u0103 una ori alta dintre pedepse.<\/p>\n

2) Socrate cere s\u0103 fie hr\u0103nit \u00een pritaneu<\/em> (PRITAN\u00c9U s. n.<\/em> – edificiu public \u00een cet\u0103\u021bile grece\u0219ti unde se adunau pritanii pentru diverse treburi politice sau religioase \u0219i unde erau g\u0103zdui\u021bi invita\u021bii statului, ambasadorii altor state; cf. DEX; nota red.). Iat\u0103 ultimul act al serioasei ironii a lui Socrate: faptul de-a cere o recompens\u0103 pentru felul cum s-a purtat nu este din partea sa sfidare, ci sinceritate. Fiindc\u0103 trebuia stabilit\u0103 o sanc\u021biune, va propune o amend\u0103 de o min\u0103, adic\u0103 \u00eentreaga lui avere. R\u0103spunsul lui Socrate le-a p\u0103rut probabil judec\u0103torilor o insult\u0103 adus\u0103 magistra\u021bilor, a\u0219a \u00eenc\u00e2t, la urne, condamnarea la moarte a avut 80 de voturi mai mult dec\u00eet avusese vinov\u0103\u021bia sa.<\/p>\n

3) Socrate le spune adio judec\u0103torilor s\u0103i, f\u0103c\u00eendu-i responsabili pe vecie pentru moartea sa.<\/p>\n

Socrate a stat \u00eenl\u0103n\u021buit 30 de zile, dar \u00een fiecare zi primea vizita prietenilor \u0219i se \u00eentre\u021binea cu ace\u0219tia. Ei n-au stat degeaba \u0219i-au preg\u0103tit un plan de evadare pe care Socrate \u00eel refuz\u0103. La data execut\u0103rii sentin\u021bei, to\u021bi prietenii lui Socrate erau de fa\u021b\u0103 cu excep\u021bia lui Aristippos, a lui Xenofon, aflat \u00een Asia \u0219i a lui Platon, bolnav. Socrate \u00ee\u0219i dedic\u0103 ultimele clipe conversa\u021biei cu prietenii s\u0103i pe tema nemuririi sufletului, iar cuvintele-i ne-au fost p\u0103strate de Platon \u00een Phaidon<\/em>. Socrate se \u00eemb\u0103iaz\u0103 pentru ultima oar\u0103 \u0219i refuz\u0103 s\u0103 a\u0219tepte ca soarele s\u0103 fi disp\u0103rut cu totul la orizont \u00eenainte de a bea otrav\u0103. Apuc\u00eend cu o m\u00een\u0103 sigur\u0103 vasul cu cucut\u0103, el sorbi f\u0103r\u0103 ezitare sau repulsie b\u0103utura mortal\u0103. \u201eCriton, \u00eei s\u00eent dator lui Asclepios un coco\u0219, v\u0103 rog s\u0103 nu uita\u021bi s\u0103 i-l da\u021bi\u201d,<\/strong> acestea au fost ultimele sale cuvinte. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem aici, urm\u00eend sugestia lui L. Robin, c\u0103 Socrate \u00eel roag\u0103 pe Criton s\u0103 aduc\u0103 o jertf\u0103 zeului medicinii drept mul\u021bumire c\u0103 i-a vindecat sufletul de boala de-a fi fost unit cu un trup. El a fost obligat s\u0103 bea o fiertur\u0103 otr\u0103vitoare de conium maculatum<\/em> (cucut\u0103). Putea alege exilul, dar n-a vrut. Ar fi \u00eensemnat c\u0103 \u0163ine mai mult la via\u0163\u0103 dec\u00eet la adev\u0103rul despre sine \u00een care credea, la principiile \u015fi onoarea sa! Un astfel de om a tr\u0103it acum aproape 2500 de ani! Nu a fost nici singurul! Ce avem ast\u0103zi?<\/p>\n

Mesajul lui Socrate<\/h3>\n

G\u00eendirea socratic\u0103 graviteaz\u0103 \u00een jurul cunoa\u0219terii de sine – Gnothi se auton<\/strong><\/em>. Esen\u021bial\u0103 pentru om este capacitatea sa de a intra \u00een rela\u021bie de dialog, Socrate pun\u00eend pe prim plan sufletul, nu corpul. Pentru Socrate, cunoa\u0219terea propriei noastre fiin\u021be \u0219i a destinului acesteia se realizeaz\u0103 pe dou\u0103 c\u0103i:<\/p>\n

a) mediat, pe cale oracular\u0103, prin metode mantice, divinatorii;<\/p>\n

b) direct\u0103, prin cunoa\u0219terea de sine, care invit\u0103 la contemplarea interioar\u0103, la introspec\u021bie, ac\u021biune posibil\u0103 datorat\u0103 interven\u021biei daimonului.<\/p>\n

Socrate a fost primul g\u00eenditor care a luat ca obiect al medita\u021biei sale fiin\u021ba uman\u0103. \u00cencep\u00eend cu Socrate, omul devine \u00een mod exclusiv o problem\u0103 pentru el \u00eensu\u0219i. “Persoana ta este sufletul t\u0103u” spunea Socrate.<\/p>\n

Surs\u0103: Wikipedia<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\"\"<\/a><\/h3>\n

“Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, dispre\u021buiesc autoritatea \u00a0\u0219i dovedesc lips\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de b\u0103tr\u00e2ni. Nu se mai ridic\u0103 \u00een picioare \u00a0c\u00e2nd oamenii \u00een v\u00e2rst\u0103 intr\u0103 \u00een \u00eenc\u0103pere. \u00ce\u0219i contazic p\u0103rin\u021bii, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00een \u00a0grab\u0103 delicatesele la mas\u0103, stau picior peste picior, \u0219i sunt tirani cu profesorii.<\/strong><\/p>\n

Tinerii din ziua de azi nu se g\u00e2ndesc dec\u00e2t la ei \u00eensi\u0219i. Nu au pic de respect \u00a0pentru p\u0103rin\u021bi sau persoane \u00een v\u00e2rst\u0103. Vorbesc ca \u0219i cum ei \u00eensi\u0219i ar \u0219ti totul \u0219i ceea ce noi consider\u0103m \u00een\u021belepciune este lipsit de relevan\u021b\u0103 pentru ei. C\u00e2t despre fete, sunt directe, lipsite de modestie \u0219i nefeminine \u00een limbaj, \u00a0comportament \u0219i \u00eembr\u0103c\u0103minte.”<\/strong><\/p>\n

\n(Socrate (470 \u00ee.Hr. \u2013 7 mai 399 \u00ee.Hr)<\/p>\n

\nAu trecut\u00a0 ani….<\/p>\n

\u00a0Putin stiu insa ca, atunci cind Socrate spunea asta,<\/strong> Atena tocmai se prabusise deja din cauza acestei realitati sociale decadente, molesita de bunastare, pierduse toate razboaiele si era ruinata. Cind Socrate le-a pus in fata aceasta oglinda,\u00a0solutia imediata a fost…….condamnarea lui la surghiun sau sinucidere !<\/strong><\/p>\n

http:\/\/moldova-suverana.md\/article\/socrate-achitat-dup-2500-de-ani-de-la-moarte_188<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PROCESUL MILENIULUI Filosoful antic grec Socrate (469-399 \u00ee.Hr.), care a pl\u0103tit cu via\u0163a pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi activitatea sa neconformist\u0103, a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11627","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11627","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11627"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11627\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11630,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11627\/revisions\/11630"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11627"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11627"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11627"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}