{"id":11675,"date":"2013-04-02T11:54:00","date_gmt":"2013-04-02T11:54:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11675"},"modified":"2013-04-02T11:54:00","modified_gmt":"2013-04-02T11:54:00","slug":"petre-tutea-%e2%80%9ceu-sunt-roman-de-meserie%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/02\/petre-tutea-%e2%80%9ceu-sunt-roman-de-meserie%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Petre \u021au\u021bea: \u201cEu sunt rom\u00e2n de meserie\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

,,Se spune c\u0103 intelectul e dat omului ca s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul. Intelectul e dat omului, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu ca s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul, ci s\u0103 primeasc\u0103 adev\u0103rul.<\/p>\n

Am avut revela\u0163ia c\u0103 \u00een afar\u0103 de Dumnezeu nu exist\u0103 adev\u0103r. Mai multe adev\u0103ruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adev\u0103r. Iar dac\u0103 adev\u0103rul este unul singur, fiind transcendent \u00een esen\u0163\u0103, sediul lui nu e nici \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, nici \u00een filozofie, nici \u00een art\u0103. \u015ei c\u00e2nd un filozof, un om de \u015ftiin\u0163\u0103 sau un artist sunt religio\u015fi, atunci ei nu se mai disting de o bab\u0103 murdar\u0103 pe picioare care se roag\u0103 Maicii Domnului.<\/p>\n

\n

Shakespeare, scriitor din G\u0103e\u015fti<\/strong><\/p>\n

Acum, mai la b\u0103tr\u00eene\u0163e, pot s\u0103 spun c\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu \u015fi f\u0103r\u0103 nemurire nu exist\u0103 adev\u0103r.<\/p>\n

Exist\u0103 o carte a unui savant american care \u00eencearc\u0103 s\u0103 motiveze \u015ftiin\u0163ific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de \u015ftiin\u0163\u0103 cum am eu nevoie de Securitate.<\/p>\n

Luther, c\u00e2t a fost el de eretic \u015fi de zevzec, a spus dou\u0103 lucruri extraordinare: c\u0103 crea\u0163ia autonom\u0103 e o cocot\u0103 \u015fi c\u0103 nu exist\u0103 adev\u0103r \u00een afar\u0103 de Biblie. Mie mi-a trebuit o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 ca s\u0103 aflu asta. El nu era a\u015fa b\u0103tr\u00e2n c\u00e2nd a dib\u0103cit chestia asta, c\u0103 era c\u0103lug\u0103r augustinian\u2026 Mie mi-a trebuit o via\u0163\u0103 ca s\u0103 m\u0103 conving c\u0103 \u00een afar\u0103 de Biblie nu e nici un adev\u0103r.<\/p>\n

Shakespeare, pe l\u00e2ng\u0103 Biblie, – eu demonstrez asta \u015fi la Sorbona – e scriitor din G\u0103e\u015fti.<\/p>\n

\u00cen afara slujbelor bisericii, nu exist\u0103 scar\u0103 c\u0103tre cer. Templul este spa\u0163iul sacru, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t \u015fi vecin\u0103t\u0103\u0163ile devin sacre \u00een prezen\u0163a lui.<\/p>\n

\u015etii unde po\u0163i c\u0103p\u0103ta defini\u0163ia omului? \u2013 te \u00eentreb. \u00cen biseric\u0103. Acolo e\u015fti comparat cu Dumnezeu, fiindc\u0103 exprimi chipul \u015fi asem\u0103narea Lui. Dac\u0103 Biserica ar disp\u0103rea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disp\u0103rea \u015fi omul. \u00cen biseric\u0103 afli c\u0103 exi\u015fti.<\/p>\n

Ce pustiu ar fi spa\u0163iul dac\u0103 n-ar fi punctat de biserici!<\/p>\n

\n

Hristos, eternitatea care puncteaz\u0103 istoria<\/strong><\/p>\n

Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meseria\u015f de geniu, fiindc\u0103 materia \u00eei premerge. Prima idee de crea\u0163ie real\u0103, au adus-o \u00een istorie cre\u015ftinii.<\/p>\n

De creat doar zeul creaz\u0103, iar omul imit\u0103. Eu c\u00e2nd citesc cuv\u00e2ntul crea\u0163ie<\/em> \u2013 literar\u0103, muzical\u0103, filozofic\u0103 \u2013 le\u015fin de r\u00e2s. Omul nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 reflecte \u00een litere, \u00een muzic\u0103 sau \u00een filozofie petece de transcenden\u0163\u0103.<\/p>\n

Cum s\u0103 fie creatura creator? \u201eHai tat\u0103, s\u0103-\u0163i ar\u0103t mo\u015fia pe care \u0163i-am f\u0103cut-o c\u00eend nu eram \u00een via\u0163\u0103\u2026\u201d P\u0103i cum s\u0103 fie creatura creator?<\/p>\n

Omul e un animal care se roag\u0103 la ceva. Caut\u0103 un model ideal. \u015ei uneori nimere\u015fte, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal \u015fi succesiunea fenomenului din el sunt cre\u015ftinii. Cre\u015ftinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist. Cre\u015ftinismul este pur \u015fi simplu. Despre cre\u015ftinism, Bergson spune c\u0103 noi \u00eel respir\u0103m. Are materialitatea aerului. Seam\u0103n\u0103 cu aerul. Noi suntem cre\u015ftini f\u0103r\u0103 s\u0103 vrem. \u015ei c\u00e2nd suntem atei suntem cre\u015ftini: c\u0103 respir\u0103m cre\u015ftinismul cum respir\u0103m aerul.<\/p>\n

Cre\u015ftinismul nu e ideologie, c\u0103 atunci se aseam\u0103n\u0103 cu marxismul. Religia e expresia unui mister tr\u0103it, or ideologia e ceva construit.<\/p>\n

A fi cre\u015ftin \u00eenseamn\u0103 a cobor\u00ee Absolutul la nivel cotidian. Numai sfin\u0163ii sunt cre\u015ftini absolu\u0163i. Altminteri, cre\u015ftinismul, g\u00e2ndit real, e inaplicabil tocmai pentru c\u0103 e absolut.<\/p>\n

Suveran fa\u0163\u0103 de natur\u0103, supus Divinit\u0103\u0163ii, nemuritor \u015fi liber prin dep\u0103\u015firea extramundan\u0103 a condi\u0163iei sale \u2013 acesta este omul cre\u015ftin<\/em>.<\/p>\n

Nimic nu poate \u00eenlocui cre\u015ftinismul; nici toat\u0103 cultur\u0103 antic\u0103 precre\u015ftin\u0103. Eu sunt de p\u0103rere c\u0103 apogeul Europei nu e la Atena, ci \u00een Evul Mediu, c\u00e2nd Dumnezeu umbla din cas\u0103 \u00een cas\u0103. Eu definesc str\u0103lucirea epocilor istorice \u00een func\u0163ie de geniul religios al epocii, nu \u00een func\u0163ie de ispr\u0103vi politice. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaz\u0103 istoria.<\/p>\n

Poarta spre ateism<\/strong><\/p>\n

Eu cred c\u0103 omul e f\u0103cut de Dumnezeu \u015fi cred c\u0103 Dumnezeu n-a instalat nici un drac \u00een el. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut un om purt\u0103tor de drac. Dac\u0103 omul e f\u0103ptura lui Dumnezeu, dracul intr\u0103 ocolit acolo, nu intr\u0103 cu voia Lui.<\/p>\n

Un filozof care se zbate fie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 argumente pentru existen\u0163a lui Dumnezeu, fie s\u0103 combat\u0103 argumentele despre inexisten\u0163a lui Dumnezeu reprezint\u0103 o poart\u0103 spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. C\u00e2nd \u00eel \u00eentreab\u0103 Moise pe Dumnezeu: Ce s\u0103 le spun \u0103lora de jos despre Tine? \u2013 Dumnezeu \u00eei spune: \u201eEu sunt Cel Ce sunt\u201d.<\/p>\n

\u00cen fa\u0163a lui Dumnezeu, geniul e v\u0103r primar cu idiotul.<\/p>\n

Binele \u015fi r\u0103ul sunt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de oameni.<\/p>\n

Dumnezeu s-a revelat, ca dovad\u0103 c\u0103 exist\u0103. De fapt, v\u00e2nzoleala asta haotic\u0103 a lumii actuale, fr\u0103m\u00e2ntarea lumii actuale, m\u0103 convinge c\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t Dumnezeu. C\u0103 totul e muritor, \u015fi universul \u015fi omul, \u015fi c\u0103 lumea a fost f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu din nimic.<\/p>\n

\n

Inteligen\u0163a lui Goethe \u015fi a lui Nea Ghi\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu a f\u0103cut lumea \u015fi pe om; \u015fi cu om a \u00eencoronat crea\u0163ia sa. \u015ei l-a \u00eens\u0103rcinat s\u0103 cunoasc\u0103 lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. Originea primordial\u0103 a capacit\u0103\u0163ii de a determina numele lucrurilor, care este o opera\u0163ie logic\u0103; originea mistic\u0103 a g\u00e2ndirii logice.<\/p>\n

Apari\u0163ia unui mare g\u00e2nditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murd\u0103rit \u015fi se spal\u0103. G\u00e2ndirea este o \u201e\u00eemb\u0103iere\u201d a creierului. Asta m\u0103 face c\u00e2teodat\u0103 s\u0103 cred c\u0103 g\u00e2ndirea nu e din creier \u015fi c\u0103 acest creier e numai un sediu\u2026 De ce g\u00e2ndirea nu e produs\u0103 de creier, care e numai un sediu? Fiindc\u0103 n-o produc toate creierele. Dac\u0103 inteligen\u0163a ar fi produsul creierului, atunci \u00eentre Goethe \u015fi nea Ghi\u0163\u0103 n-ar mai fi nici o diferen\u0163\u0103.<\/p>\n

\u201eIstoria e \u00eentemeiat\u0103 pe istoria dintre Eva \u015fi dracul\u201d<\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftiu de ce gluma asta de-a face istorie se practic\u0103 at\u00e2t de mult. Dac\u0103 ai cultul istoriei, ai cultul apari\u0163iei \u015fi dispari\u0163iei; e consolator acest joc? Istorismul, adic\u0103 perspectiva istoric\u0103 asupra vie\u0163ii \u015fi lumii, a dus \u00een cimitir. Ne \u00eenec\u0103m \u00een istorie. Pentru c\u0103 istoria nu te \u00eenva\u0163\u0103 numai s\u0103 faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce \u00eensemnezi \u00een interiorul unui popor devine discutabil prin faptul c\u0103 nu po\u0163i, la infinit, s\u0103 lucrezi la facerea ta, ci dispari \u015fi apare altcineva care, chiar dac\u0103 nu te \u00eenlocuie\u015fte, te prelucreaz\u0103. \u015ei dac\u0103 nu po\u0163i ie\u015fi din devenire, nu po\u0163i sc\u0103pa de triste\u0163e; triste\u0163ea metafizic\u0103 e fructul devenirii. Sunt pro\u015fti istoricizan\u0163i care se consoleaz\u0103 prin devenire. Devenim mai civiliza\u0163i, nu? Sau mai cul\u0163i\u2026 Adic\u0103 murim ca \u015fi caprele, numai c\u0103 e mare lucru c\u0103 exist\u0103 Kant, Descartes, exist\u0103 Newton, m\u0103 rog, at\u00e2\u0163ia mari creatori de cultur\u0103, \u015fi exist\u0103 \u015fi f\u0103uritorul de religie, Hristos \u2013 dar nu ne intereseaz\u0103!<\/p>\n

Istoria e \u00eentemeiat\u0103 pe istoria dintre Eva \u015fi dracul. A\u015fa \u00eencepe istoria, aceast\u0103 r\u0103t\u0103cire a omului, ca o damna\u0163ie. Dar la apari\u0163ia lui Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat \u015fi divinitatea om \u015fi istoria a fost anulat\u0103. Cioran are o afirma\u0163ie extraordinar\u0103: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Cre\u015ftinismul a punctat supraistoric, de\u015fi a ap\u0103rut \u00een istorie.<\/p>\n

\n

Primitivii contemporani<\/strong><\/p>\n

Libertatea eu o asem\u0103n cu o fr\u00e2nghie ag\u0103\u0163at\u0103 de undeva, de sus. Te po\u0163i urca pe ea la cer, particip\u00eend la actul m\u00e2ntuirii tale cre\u015ftine, sau po\u0163i s\u0103 cobori \u00een \u00eentuneric. Bipolaritatea libert\u0103\u0163ii. Dup\u0103 cre\u015ftini, libertatea este vehicolul cu care po\u0163i s\u0103 cobori \u00een \u00eentuneric, dac\u0103 e\u015fti vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, pentru c\u0103 ei nu sunt adaptabili la morala zilnic\u0103 \u015fi o calc\u0103 fiind liberi. Am \u00eenv\u0103\u0163at la \u00eenchisoare c\u0103 omul e un animal stupid, deoarece confisc\u0103 libertatea semenilor s\u0103i. Tiranul e un om absurd \u015fi lipsit de ru\u015fine. Nu \u00eei e ru\u015fine s\u0103 \u00ee\u015fi chinuie semenii. Oricum suntem captivi \u00een univers. Ne ajunge aceast\u0103 groz\u0103vie. Dar s\u0103 intensifici aceast\u0103 captivitate p\u00e2n\u0103 la nivelul pu\u015fc\u0103riei \u2013 numai omul e capabil de asemenea nebunie.<\/p>\n

Liberatea omului e partea divin\u0103 din el.<\/p>\n

\n

F\u0103r\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103 moral\u0103<\/strong><\/p>\n

Morala \u00een sine, autonom\u0103, e mai primejdioas\u0103 pentru religie dec\u00e2t ateismul. \u015etiin\u0163a moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egal\u0103 cu zero. Seam\u0103n\u0103 cu Mersul trenurilor<\/em>, dup\u0103 p\u0103rerea mea. Po\u0163i s-o schimbi, ca pe tren, la care sta\u0163ie vrei. Omul autonom nu e capabil s\u0103 creeze o ordine moral\u0103. O prime\u015fte de sus, sau nu o prime\u015fte deloc. Cum e posibil\u0103 morala public\u0103? Prin \u00eenst\u0103p\u00e2nirea absolut\u0103 a moralei religioase cre\u015ftine. Dogmele cre\u015ftine trebuie s\u0103 porunceasc\u0103 normele morale, care, f\u0103r\u0103 ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor<\/em> dec\u00e2t prin obiect. Morala public\u0103 \u00eentr-un stat cre\u015ftin trebuie s\u0103 stea sub imperiul certitudinii dogmelor cre\u015ftine reflectate imperfect de omul m\u0103rginit. Dac\u0103 nu situ\u0103m Biserica deasupra statului, ne afl\u0103m \u00een treab\u0103 \u015fi face fiecare ce vrea.<\/p>\n

Cateheza poate s\u0103 furi\u015feze morala \u2013 cum spune Dante \u2013 ca \u015farpele \u00een r\u0103zoare.<\/p>\n

Elitele morale sunt mai presus dec\u00e2t cele intelectuale. Mie \u00eemi plac oamenii care fac judec\u0103\u0163i. Cei care fac silogisme sunt fa\u0163\u0103 de adev\u0103r, cum sunt curcile alea care se \u00eencurc\u0103 printre popice.<\/p>\n

\u201e<\/strong>Homo religiosus \u2013 <\/strong><\/em>singurul om care este om\u201d<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 nemurire \u015fi m\u00e2ntuire, libertatea e de neconceput. Omul, dac\u0103 nu are \u00een substan\u0163a lui ideea nemuririi \u015fi m\u00e2ntuirii, nu e liber. Seam\u0103n\u0103 cu berbecul, cu capra, cu oaia\u2026<\/p>\n

Omul a dep\u0103\u015fit condi\u0163ia de animal abia atunci c\u00e2nd \u00een el a ap\u0103rut ideea nemuririi, care nu trebuie confundat\u0103 nici cu permanen\u0163a speciei, nici cu concep\u0163ia estetic\u0103 a gloriei.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 Dumnezeu omul r\u0103m\u00e2ne un biet animal ra\u0163ional \u015fi vorbitor, care vine de nic\u0103ieri \u015fi merge spre nic\u0103ieri. \u015ei el r\u0103m\u00e2ne a\u015fa chiar dac\u0103 este laureat al premiului Nobel sau m\u0103tur\u0103tor. C\u00e2nd, unde \u015fi \u00een ce scop a ap\u0103rut el \u00een calitatea asta de om? Dac\u0103 se \u00eentreab\u0103 singur \u015fi nu e un Dumnezeu \u00een dreptul casei care s\u0103-i reveleze data \u00eenceputului, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 omul r\u0103m\u00e2ne un biet animal ra\u0163ional care vine de nic\u0103ieri \u015fi merge spre nic\u0103ieri.<\/p>\n

Drama omului este dualismul existen\u0163ei lui; e alc\u0103tuit din corp \u015fi suflet \u015fi joac\u0103 \u00eentre corp \u015fi suflet la infinit. Corpul nu e etern, iar sufletul, chiar dac\u0103 este, nu e conving\u0103tor. Dar nici corpul nu este \u00een nici un fel conving\u0103tor. Capul nu are biruin\u0163\u0103 definitiv\u0103; faptul c\u0103 e muritor \u00eei anuleaz\u0103 esen\u0163ialitatea. Tot ce exist\u0103 \u00een noi \u015fi nu ne oblig\u0103 s\u0103 ne sinucidem din disperare, se cheam\u0103 spirit.<\/p>\n

Rena\u015fterea italian\u0103, unde omul este situat \u00een centrul universului, este eretic\u0103 din punct de vedere cre\u015ftin. Autonomizarea puterii omului este \u00een sine demonic\u0103. P\u0103rerea mea este c\u0103 omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus<\/em>.<\/p>\n

\n

Scara valorilor umane<\/strong><\/p>\n

Autonomia spiritual\u0103 a omului este iluzorie \u015fi ea se mi\u015fc\u0103 perpetuu \u00eentre Dumnezeu \u015fi dracul. F\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi Biseric\u0103, omul r\u0103m\u00eene un simplu animal ra\u0163ional \u015fi muritor, ra\u0163ionalitatea av\u00e2nd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la condi\u0163iile cosmice dec\u00e2t restul dobitoacelor. C\u00e2nd zici c\u0103 omul e un animal ra\u0163ional, \u015fi muritor, ra\u0163ionalitatea av\u00e2nd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la condi\u0163iile cosmice dec\u00e2t restul dobitoacelor. C\u00e2nd zici c\u0103 omul e un animal ra\u0163ional, atributul ra\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u00eel distinge de restul viet\u0103\u0163ilor, nesco\u0163\u00e2ndu-l din perspectiva mor\u0163ii absolute. Moartea devine relativ\u0103, ca o trecere numai prin religie \u2013 \u015ftiin\u0163a, oric\u00e2t de savant\u0103, nesco\u0163\u00e2nd omul dec\u00e2t aparent din regnul animal. Nici o consolare c\u0103 eu m\u0103 deosebesc de elefant sau de capr\u0103 pentru c\u0103 fac silogisme, dac\u0103 apar \u015fi dispar \u00een mod absurd din natur\u0103.<\/p>\n

Scara valorilor umane con\u0163ine: sf\u00e2ntul<\/em>, eroul<\/em>, geniul<\/em> \u015fi omul obi\u015fnuit<\/em> \u2013 dincolo de ace\u015ftia situ\u00e2ndu-se infractorul<\/em>. Sf\u00e2ntul, eroul \u015fi geniul sunt f\u0103r\u0103 voia societ\u0103\u0163ii, care e obligat\u0103 s\u0103-i recunoasc\u0103. Nimeni nu-\u0163i contest\u0103 dreptul la existen\u0163\u0103 dac\u0103 e\u015fti om obi\u015fnuit, dar nimeni nu trebuie s\u0103 fac\u0103 confuzie \u00eentre tine, sf\u00e2nt, erou \u015fi geniu. Oamenii sunt egali \u00een fa\u0163a legii, adic\u0103 trebuie respecta\u0163i ca atare, dar nu confunda\u0163i, nu f\u0103cu\u0163i identici, c\u0103 e o gogoa\u015f\u0103\u2026 Nimeni nu-\u0163i contest\u0103 dreptul la o via\u0163\u0103 normal\u0103 dac\u0103 por\u0163i masca de om. Numai c\u0103 dac\u0103 e\u015fti mediocru, nu trebuie s\u0103 te instalezi \u00een v\u00e2rf, pentru c\u0103 nu e nici \u00een interesul t\u0103u. Acolo trebuie s\u0103 stea cei dota\u0163i. Sf\u00e2ntul st\u0103 \u00een fruntea tablei valorilor pentru c\u0103 el face posibil\u0103 tr\u0103irea absolutului la scar\u0103 uman\u0103. Eroul se consum\u0103 f\u0103c\u00e2nd istorie \u015fi nedep\u0103\u015find sfera laicului. Eroul este admirat \u2013 a\u015fa cum este \u015fi geniul \u2013 dar nimeni nu i se \u00eenchin\u0103, chiar dac\u0103 fapta lui aduce foloase reale omului. \u00cen vreme ce sf\u00e2ntul se situeaz\u0103 dintru \u00eenceput \u00een eternitate, eroul moare \u00een istorie, pentru c\u0103 urma pe care o las\u0103 el, ca om \u00eemplinit, este fixat\u0103 doar \u00een timp \u015fi \u00een spa\u0163iu.<\/p>\n

\n

\u201eLa rom\u00e2ni, prostia e o infrac\u0163iune\u201d<\/strong><\/p>\n

La pu\u015fc\u0103rie am demonstrat vreme de dou\u0103 ore c\u0103 istoria rom\u00e2nilor dezgolit\u0103 de crucile de pe scuturile voievozilor e egal\u0103 cu zero. C\u0103 doar voievozii nu s-au b\u0103tut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.<\/p>\n

Prima condi\u0163ie a unui rom\u00e2n este s\u0103 cread\u0103 c\u0103 poporul rom\u00e2n este a\u015fa cum sunt pomii, cum sunt animalele, cum e regnul vegetal sau animal\u2026 Ce face poporul rom\u00e2n e mai pu\u0163in important dec\u00e2t faptul c\u0103 el este pe lume.<\/p>\n

Poporul rom\u00e2n nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. C\u0103 n-avem un Goethe, dar avem un Eminescu. Din punct de vedere politic, viforni\u0163a din spa\u0163iul \u00een care s-a desf\u0103\u015furat istoric poporul rom\u00e2n ne arat\u0103 c\u0103 suntem unul din marile popoare ale Europei.<\/p>\n

Cum v\u0103d participarea rom\u00e2nilor de acum la m\u00e2ntuirea lor? \u2013 Simplu. Duc\u00e2ndu-se la biseric\u0103. \u015ei folosind \u015ftiin\u0163a ca periu\u0163a de din\u0163i. Tot ce spune \u015ftiin\u0163a s\u0103 nu-i lase cu gura c\u0103scat\u0103 \u015fi tot ce spune un pop\u0103 de la Cucuie\u0163ii din Deal s\u0103 considere adev\u0103r ritualic.<\/p>\n

La rom\u00e2ni prostia e o infrac\u0163iune, c\u0103ci vorba-ceea: \u201ePo\u0163i umbla dou\u0103 ore \u00een galop prin Bucure\u015fti \u015fi s\u0103 nu dai de un prost\u201d.<\/p>\n

\n

\u201eEu sunt rom\u00e2n de meserie\u201d<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nismul a \u00eensemnat, pentru genera\u0163ia noastr\u0103, s\u0103 fim noi \u00een\u015fine. C\u0103 a fi la st\u00e2nga \u00eenseamn\u0103 a fi \u00een pom. Fiecare popor vrea s\u0103 fie el \u00eensu\u015fi. \u015ei am vrut \u015fi noi, \u0103\u015ftia de dreapta, s\u0103 fim rom\u00e2ni.<\/p>\n

Sunt rom\u00e2n \u015fi ca rom\u00e2n m\u0103 socot buricul p\u0103m\u00eentului. C\u0103 dac\u0103 n-a\u015f fi rom\u00e2n, n-a\u015f fi nimic. Nu m\u0103 pot imagina francez, englez, german. Adic\u0103 nu pot extrapola substan\u0163a spiritului meu la alt neam. Sunt rom\u00e2n prin voca\u0163ie. Tot ce g\u00e2ndesc devine rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Dac\u0103 exist\u0103 o \u015ftiin\u0163\u0103 a na\u0163iunii, eu sunt de meserie rom\u00e2n.<\/p>\n

Na\u0163ionalismul poate fi practicat \u015fi cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 tradi\u0163ia \u015fi istoria cu gloriile \u015fi \u00eenfr\u00e2ngerile ei. P\u00e2rvan zice: etnicul e punct de plecare \u015fi universalul punct de sosire. Eu, ca na\u0163ionalist, am g\u00e2ndit mult\u0103 vreme c\u0103 na\u0163iunea e punctul terminus al evolu\u0163iei universale. C\u00e2nd dispar popoarele, intr\u0103m \u00een Turnul Babilonului.\u00a0\u201c<\/p>\n

\n

Petre \u021au\u021bea <\/strong>( \u201cEu sunt rom\u00e2n de meserie\u201d)<\/em><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

,,Se spune c\u0103 intelectul e dat omului ca s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul. Intelectul e dat omului, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu ca [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11675","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11675","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11675"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11675\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11678,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11675\/revisions\/11678"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11675"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11675"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11675"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}