{"id":11700,"date":"2013-04-03T16:58:42","date_gmt":"2013-04-03T16:58:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11700"},"modified":"2013-04-03T20:41:27","modified_gmt":"2013-04-03T20:41:27","slug":"parintele-arsenie-papacioc-taina-iubirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/03\/parintele-arsenie-papacioc-taina-iubirii\/","title":{"rendered":"P\u0103rintele Arsenie Papacioc: Taina iubirii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

“Lumea aceasta nu e vinovat\u0103, suntem vinovati noi c\u0103 nu stim s\u0103 iubim si nu stim s-o apreciem! Ce-am f\u0103cut noi pentru lumea asta, dac\u0103 este vorba s\u0103 intr\u0103m \u00een am\u0103nuntele drumului m\u00e2ntuitor? Ce-am f\u0103cut noi pentru lumea aceasta – asta ni se cere!<\/p>\n

O institutie, ca si un neam, tr\u0103iesc prin cei care t\u00e2snesc, care stau pe cruce f\u0103r\u0103 s\u0103 cedeze. 0 iubire mare pentru Dumnezeu cere o permanent\u0103 jertfire. Niciodat\u0103 nu vom tr\u0103i f\u0103r\u0103 probleme si f\u0103r\u0103 s\u0103bii \u00eendreptate \u00eempotriva noastr\u0103! Nu vedeti \u00eenv\u0103t\u0103tura crestin\u0103? “N-am venit s\u0103 aduc pace pe p\u0103m\u00e2nt, ci sabie… Dusmanii omului sunt casnicii lui.” Dar toate acestea nu trebuie s\u0103 descurajeze pe nimeni cu nimic. Chiar dac\u0103 omul este afectat de aceste nenorociri, asta nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 renunte. Nu! Dumnezeu stie de necazul t\u0103u, iar aceste suferinte te \u00eencearc\u0103 pentru a te putea defini, pentru a merita s\u0103 fii \u00eencununat de Dumnezeu, c\u0103ci El asta doreste.<\/p>\n

Nu ne putem \u00eenchipui un om m\u00e2ntuit f\u0103r\u0103 merite. De unde vin aceste merite? Din lupta cu suferintele, iar lupt\u0103 f\u0103r\u0103 jertf\u0103 nu se poate! Crucea a m\u00e2ntuit neamul omenesc! Nu dreptatea lui Dumnezeu, nici minunile Sale, ci Crucea! Atunci c\u00e2nd lisus S-a r\u0103stignit, atunci a fost biruit satana. M\u00e2ntuitorul triumfa pe Cruce, iar satana era \u00eenvins. Deci, nici un crestin nu este scutit, sub nici un chip, de crucea sa, pentru c\u0103 e dar de la Dumnezeu suferinta, dragii mei! Nu este numaidec\u00e2t o pedeaps\u0103. Dar, chiar pe- deaps\u0103 \u00een sine, canonul \u00eenseamn\u0103 putinta revenirii, a \u00eentoarcerii la bine.<\/p>\n

Se constat\u0103 c\u0103 nu vine lumea la biseric\u0103. Dar nu trebuie s\u0103 fie o preocupare \u00een sine, s\u0103 se fac\u0103 at\u00e2ta caz. Pentru c\u0103 aceste lucruri sl\u0103besc forta per- sonal\u0103 a fiec\u0103ruia, sem\u0103n\u00e2nd confuzii. Din cauza greselilor multimii, fiecare om ajunge s\u0103 se scuze \u00een sinea lui: “Ce, numai eu fac? V\u0103d c\u0103 toti fac!” Deci, cel mai bine este ca noi s\u0103 ne rug\u0103m pentru rezol- varea acestor lucruri pentru oamenii acestia. Si chiar v\u0103 rog, s\u0103 fie o mai mare dorint\u0103 de iubire adev\u0103- rat\u0103! Nu o iubire \u00eenregistrat\u0103 si difuzat\u0103 ca atare de oameni: “Auzi, domnule, c\u0103 trebuie s\u0103 iubim!” Nu! Trebuie s\u0103 simti nevoia s\u0103 iubesti.<\/p>\n

Nu este niciodat\u0103 nimeni degeaba l\u00e2ng\u0103 tine. El este cu stiinta lui Dumnezeu, ca tu s\u0103-l ajuti sau s\u0103 te folosesti. Te folosesti, c\u0103 poate are o putere de duh mai mare. Sau \u00eel ajuti tu, \u00een sensul de-al suporta. Este o mare greseal\u0103 atunci c\u00e2nd cert\u0103m pe unul sau pe altul! Il rabd\u0103 Dumnezeu si pe acela, si de aceea l-a pus \u00een calea ta, ca s\u0103-l rabzi si tu si s\u0103 te \u00eencununezi!<\/p>\n

Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 facem fapte bune, nu este bine s\u0103 le facem numai din obligatie, pentru c\u0103 de- venim cazoni. S\u0103 le facem dintr-o dragoste cu orice chip, si at\u00e2ta c\u00e2t putem. Pentru c\u0103 Dumnezeu nu ne tine c\u0103 suntem noi foarte vrednici. Ne tine c\u0103 este foarte milostiv El, si de aici vine si toat\u0103 mila noastr\u0103.<\/p>\n

Bun\u0103oar\u0103, dac\u0103 se g\u0103seste cineva \u00een situatia s\u0103 dusm\u0103neasc\u0103 pe cineva, se g\u0103seste \u00een situatia s\u0103-l judece, pentru c\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r incorect si nu se aseaz\u0103 deloc. Deci, \u00eeti este incomod si tie si celorlalti. Dar dac\u0103 ar zice omul asa, ar sta de vorb\u0103 cu Dumnezeu: “M\u0103i drag\u0103, Eu \u00eel iubesc si pe acela asa cum e. D\u0103-te de partea Mea, ca s\u0103-l iubesti si tu. Eu \u00eel iubesc asa cum este. C\u0103ci de aceea \u00eel tin \u00een viat\u0103. D\u0103-te de partea Mea si las\u0103, nu-l mai dusm\u0103ni; Eu sunt Dumnezeu si tot Eu te tin si pe tine. Tu c\u00e2te greseli faci si ti le trec cu vederea?” Acest dialog intim, cu smerenie s\u0103 se fac\u0103, si tu esti asigurat. Si r\u0103sare cu orice chip iubirea, f\u0103r\u0103 de care nu se poate face nimic, chiar dac\u0103 ai da muntii la o parte; chiar dac\u0103 ti-ai sf\u00e2sia trupul s\u0103 ard\u0103 pentru Hristos. Milostenia nu este numai s\u0103 dai din traist\u0103. Milostenie este c\u0103 accepti pe un om s\u0103 stea l\u00e2ng\u0103 tine, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eel alungi \u00een g\u00e2nd. Ai un coleg care are un necaz, trebuie s\u0103 stii s\u0103-i faci o m\u00e2ng\u00e2iere, s\u0103-i descretesti fruntea. La s\u0103raci poti s\u0103 faci o rug\u0103ciune scurt\u0103: “Doamne, miluieste-l!”, dac\u0103 nu poti s\u0103-i dai, c\u0103 esti \u00een tramvai si el este pe trotuar. Intrebarea se pune, cum ne este inima noastr\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu su- ferinta din jur? Cel mai mare lucru de care vom fi \u00eentrebati la Judecata de apoi este: “De ce nu am dat mai mult\u0103 atentie semenilor nostri?”<\/p>\n

Exist\u0103 porunc\u0103 \u00een \u00eenv\u0103t\u0103tura crestin\u0103: s\u0103 se respecte toat\u0103 f\u0103ptura, cu at\u00e2t mai mult fiinta o- meneasc\u0103, care are “chip” si “asem\u0103nare”. Si firea pervertit\u0103, bine\u00eenteles, te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 tii cont numai de al t\u0103u, si foarte greu te rupi si pentru cel\u0103lalt. Si tocmai asta e porunca: s\u0103 te rupi. Eu v-am spus uneori; dac\u0103 nu, spun acum: Era \u00eentr-o situatie, parc\u0103 era vis, dar tare a fost parc\u0103 real, asa… Murisem, si m\u0103 uitam, cum se spune, la moartea mea, c\u0103ci sufletul nu moare. M\u0103 uitam la mine \u00een cosciug si c\u00e2nd a ajuns cosciugul s\u0103 intre \u00een groap\u0103 am zis: “Ce bine este dac\u0103 lasi ceva din tine afar\u0103! Aceea te va ajuta si pe tine s\u0103 tr\u0103iesti mereu”. Milostenia este ceva din tine. Si Alexandru Vlahut\u0103 zice: “Mila e toat\u0103 Scriptura!”<\/p>\n

A milostivi pe unul, pe altul, aici se arat\u0103 c\u0103 tu esti Hristos. Apoi, nici nu stii c\u0103 acela pe care \u00eel ajuti poate s\u0103 fie Hristos. El nu \u00eentinde m\u00e2na s\u0103-i dai. El \u00eentinde m\u00e2na s\u0103-ti dea \u00eemp\u0103r\u0103tia cerului si tu nu observi. Si, de regul\u0103, oamenii caut\u0103 b\u0103nutul cel mai mic.<\/p>\n

Fratii mei, tineti minte: cersetorii sunt personaje biblice! Ai trecut pe l\u00e2ng\u0103 m\u00e2ntuirea ta asa de usor! Si mai grozav, l-ai dispretuit pe cersetor! Cersetorii nu pier niciodat\u0103. Fac sobor la margine de drum si \u00eempart ce s-a c\u0103p\u0103tat, si zic: “Asta-i de la cutare. Pomeneste-l, Doamne, \u00eentru \u00eemp\u0103r\u0103tia Ta!” Si are valoare. M\u00e2ntuitorul, ca s\u0103 ne \u00eencurajeze, a spus: \u00eensutit veti primi! Vrei s\u0103 te \u00eembog\u0103testi? D\u0103 tot ce ai! Primesti \u00eensutit! Lucrul acesta nu-l vorbesc de la mine. Dac\u0103 ati cunoaste viata Sf\u00e2ntului Ioan cel Milostiv, v-ati \u00eensp\u0103im\u00e2nta! Sf\u00e2ntul Ioan, c\u00e2nd s-a dus \u00een respectiva arhiepiscopie, a \u00eentrebat: “C\u00e2t aur are arhiepis- copia?” Si i s-a r\u0103spuns: “At\u00e2tea litre de aur!” “Dati-i la s\u0103raci!” C\u00e2nd au auzit, economii \u0103ia au zis c\u0103 \u00eei s\u0103r\u0103ceste. Si a venit \u00eenapoi \u00eensutit fat\u0103 de c\u00e2t a dat. Iar d\u0103dea, iar venea \u00eensutit. Economii c\u00e2rteau mereu! Vezi, nu observ\u0103 omul c\u00e2nd primeste, dar observ\u0103 c\u00e2nd d\u0103. Dar venea \u00eensutit cu precizie! Este cuv\u00e2nt din Scriptur\u0103. Eu nu am dreptul s\u0103-l contrazic pe acest cuv\u00e2nt. Si obisnuiti-v\u0103 cu autoritatea cuvintelor din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. Tainele Bisericii s-au f\u0103cut pe temeiul cuvintelor din Scriptur\u0103. “Ce dezlegati voi, dezleg si Eu”. Asa a luat nastere Taina Poc\u0103intei.<\/p>\n

A venit o doamn\u0103 la arhiepiscopie s\u0103 dea o donatie. Si a \u00eentrebat-o Sf\u00e2ntul Ioan: “C\u00e2t doriti s\u0103 dati, doamn\u0103?” “At\u00e2t!” Sf\u00e2ntul Ioan se astepta s\u0103 primeasc\u0103 \u00eensutit, iar c\u00e2t d\u0103dea doamna asta nu era \u00eensutit. Si a \u00eentrebat-o: “At\u00e2t ai vrut cu adev\u0103rat s\u0103 dai?” “Nu! Am vrut s\u0103 dau at\u00e2ta, dar c\u00e2nd am scris suma, o m\u00e2n\u0103 nev\u0103zut\u0103 a sters si a scris c\u00e2t dau eu acum”.<\/p>\n

Ce se \u00eent\u00e2mplase? Economii nu au dat la s\u0103raci c\u00e2t a zis Sf\u00e2ntul Ioan. Au dat mai putin. Si corespundea cu c\u00e2t a adus femeia asta \u00eensutit. Sf\u00e2ntul Ioan i-a mustrat: “Uite cine s\u0103r\u0103ceste arhiepiscopia!” Si s-a ajuns s\u0103 dea c\u00e2te o corabie cu aur, si veneau o sut\u0103 \u00eenapoi; si s-a umplut Marea Mediteran\u0103 cu cor\u0103bii pline cu aur merg\u00e2nd la Sf\u00e2ntul Ioan. Si s-a auzit glas din cer: “S\u0103 vedem, Ioane, cine este mai milostiv: tu sau Eu?” S-a verificat cu ape, cu cor\u0103bii si cu aur cuv\u00e2ntul Scripturii. Deci, obisnuiti-v\u0103 s\u0103 nu tr\u0103iti numai voi, ci s\u0103 tr\u0103iti \u00een toti care sunt cu voi.<\/p>\n

Exist\u0103 porunc\u0103 mare repetat\u0103 de Iisus Hristos, \u00eenc\u00e2t insist\u0103: “S\u0103 v\u0103 iubiti unul pe altul.” Vedeti, cu orice chip trebuie s\u0103 fim controlati, dac\u0103 avem acest sentiment de iubire pentru toti. Practic e greu. Nu poti chiar s\u0103 iubesti pe toti. Bine, asta se \u00eentelege. Dar, cu nici un chip s\u0103 nu ur\u00e2ti! Dac\u0103 nu ur\u0103sti, nu mai esti \u00een ap\u0103, esti pe scar\u0103, pe prima treapt\u0103. Dar esti pe uscat! Si sigur c\u0103 treptele merg p\u00e2n\u0103 la treapta dragostei de sus. Esti liber si ai posibilitatea de a urca, dac\u0103 nu ur\u0103sti. Deci este un \u00eenceput doar. Ce se numeste scar\u0103: “Dou\u0103 lemne hodo-lemne si un brat de \u0103lea m\u0103runtele!” Adic\u0103, dac\u0103 esti pe prima treapt\u0103 esti salvat. Dar ceva sf\u00e2nt din noi, cre\u00e2n- du-ne Dumnezeu singur numai pentru Dumnezeu si poruncindu-ne s\u0103 iubim, ne-a dat si putinta s\u0103 iubim. Si atunci ceva sf\u00e2nt din noi ne spune: “De ce s\u0103 stau chiar asa pe ultima treapt\u0103? Ia s\u0103 p\u0103sesc mai sus!” Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de capeti o bucurie pe care nu o cunosteai, dar care te odihneste si te sileste la a treia treapt\u0103. Si tot asa, si tot asa, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajungem la dragoste, care este leg\u0103tura des\u0103v\u00e2rsirii.<\/p>\n

M\u00e2ntuitorul nu spune c\u0103 sunt treizeci de trepte, cum arat\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul. Spune: “S\u0103 v\u0103 iubiti” – vorbeste la superlativ si termin\u0103. Dar acum, noi, care ne \u00eent\u00e2lnim cu neputintele noastre si cu frecusul, lipsa de educatie la un adversar, dintre dou\u0103 rele, alegem r\u0103ul cel mai mic. Dec\u00e2t s\u0103-l ur\u0103sc, mai bine m\u0103 asez pe prima treapt\u0103 si nu-l ur\u0103sc. Si m\u0103 tin cu m\u00e2inile de treapta de sus. Dac\u0103 te tii cu m\u00e2inile de treapta de sus, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e posibil s\u0103 ajungi la ea, c\u0103 e deja \u00een m\u00e2na ta. Este porunc\u00e2. Nu mai avem voie s\u0103 coment\u0103m, dec\u00e2t, cu orice chip, s\u0103 stabilim re- latii m\u0103car la “Bun\u0103 ziua”, sau s\u0103 nu ur\u0103sti pe nimeni. Degeaba ne zbatem, degeaba \u00eemplinim alte po- runci crestine, dac\u0103 n-avem relatie cu cineva. Fr\u0103tiile voastre trebuie s\u0103 stiti c\u0103 inima noastr\u0103 trebuie s\u0103 fie mereu liber\u0103 pentru Hristos. C\u0103 un dusm\u0103nel, care st\u0103 cocotat pe acolo pe undeva \u00een zona asta grozav\u0103 a inimii, \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe Hristos din inima ta. Adic\u0103 nu vrea Hristos s\u0103 stea cu dusm\u0103nelul \u0103la. C\u0103 nu exist\u0103 relatie \u00eentre r\u0103u si bine. M\u00e2ntuitorul zice: “S\u0103-mi dai toat\u0103 viata, toat\u0103 fiinta ta!” Dracul zice: “Mie s\u0103-mi dai numai un deget!” C\u0103 prin asta el te st\u0103p\u00e2neste cu totul. Deja e l\u00e2ng\u0103 tine. Nu mai este Hristos l\u00e2ng\u0103 tine, dac\u0103 tu i-ai dat o unghie de la un deget. Nu trebuie recunoscut.<\/p>\n

De aceea, nici nu se st\u0103 de vorb\u0103 cu dracul. E o greseal\u0103 mare c\u00e2nd mai spun unii: “L-am certat pe dracul!” Lui \u00eei convine foarte mult dialogul cu omul. S\u0103 te rogi! El fuge de rug\u0103ciunea pe care o faci tu. Dac\u0103 \u00eel simti c\u0103 \u00eentr-un fel te munceste fizic, sau te deranjeaz\u0103 te miri cum, roag\u0103-te la Hristos: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul!” C\u0103 v\u0103 este la \u00eendem\u00e2n\u0103 o rug\u0103- ciune ca asta. Dar nu cu agitatie, ci cu calm si cu st\u0103p\u00e2nire de sine. Pentru c\u0103, v\u0103 repet acum, sunt sigur c\u0103 v-am mai spus, oricare ar fi motivul unei \u00eentrist\u0103ri, sau al unei m\u00e2hniri, este numai si numai de la draci. Harul lui Dumnezeu nu vine unde-i o m\u00e2hnire, unde-i o \u00eentristare, deoarece cu astfel de bog\u0103tie nu stii ce s\u0103 faci si o risipesti. Si, din pru- dent\u0103, nici nu te st\u0103p\u00e2neste acest har, dar vine unde-i linistire sufleteasc\u0103, unde fiinta noastr\u0103 transform\u0103 ca un mare aparat de reactie acest har al lui Dumnezeu cu hot\u0103r\u00e2rile tale de a misca, de a te \u00eemplini, si uite asa ajungi la m\u0103sura omului des\u0103v\u00e2rsit, ca s\u0103 nu vorbesc chiar s\u0103 fii un dumnezeu dup\u0103 har, bine- \u00eenteles. Dar pe fondul unei st\u0103ri de veselie, viata duhovniceasc\u0103 nu se vede, dar se simte. Simti c\u0103 ai m\u00e2ndrie. Ins\u0103 smerenia nu se prea simte! Niciodat\u0103 un om nu spune: “Eu sunt smerit!” Dar se simte totusi o bucurie sufleteasc\u0103 pentru c\u0103 ai un fior de relatie cald\u0103 cu lumea.<\/p>\n

Dac\u0103 rationalizezi relatia ta cu lumea pe motiv c\u0103 sunt liber s\u0103 nu primesc vizita fratelui – e un c\u00e2stig. Dar e un c\u00e2stig minor, f\u0103r\u0103 rezultate mai avansate. Trebuie s\u0103-l iubesti cu adev\u0103rat cu inima. Strategic v\u0103 dau un sfat: nu poti s\u0103-l iubesti pe vr\u0103jmas de prima oar\u0103, dar aseaz\u0103-te pe pozitia s\u0103 nu-l ur\u0103sti. Si dac\u0103 te g\u0103seste moartea pe pozitia de a nu-l dusm\u0103ni, tu mori ca un iubitor de vr\u0103jmas, cu harul lui Dumnezeu.<\/p>\n

S\u0103 stiti c\u0103 e foarte dr\u0103ceasc\u0103 lucrare, ura asta a aproapelui. Prima dat\u0103 asta vine: “Ah, ce i-as face!” Drag\u0103, cele zece porunci nu trebuie \u00eenv\u0103tate ca la scoal\u0103: “Dacii si romanii”, si \u00eencepi s\u0103 spui istoria dacilor si a romanilor ca pe ap\u0103. Nu! Trebuie cu orice chip s\u0103 \u00eemplinim aceste porunci. Poti s\u0103 te prezinti la duhovnic c\u0103 n-ai \u00eemplinit o porunc\u0103, c\u0103 o \u00eemprejurare, sau o stare de lucruri te-a oprit. Se a- nalizeaz\u0103 de ce nu ai putut, capeti circumstante atenuante, dar cu nici un chip s\u0103 nu crezi c\u0103 esti scutit total, c\u0103 o \u00eemprejurare s-a creat si tu nu ai \u00eemplinit porunca.<\/p>\n

Ai lucrat Duminica. Porunca Bisericii este s\u0103 nu se lucreze. Dar o \u00eemprejurare oarecare te-a silit s\u0103 lucrezi. Nu-i nici o mustrare, poate e nevoie s\u0103 te spovedesti c\u0103 ai muncit, f\u0103r\u0103 canonisire. Nu s-a g\u0103tit m\u00e2ncare pentru Duminic\u0103. Si exist\u0103 o alt\u0103 porunc\u0103 care spune: “Cine posteste s\u00e2mb\u0103ta sau Duminica este certat de Biseric\u0103”. Si atunci ce faci ca s\u0103 nu postesti Duminica? N-am m\u00e2ncare f\u0103cut\u0103 – fac m\u00e2n- care. Deci am muncit Duminica. Dar, dintre dou\u0103 rele, alegi r\u0103ul cel mai mic. Dar am salvat porunca care spunea s\u0103 nu postesti Duminica.<\/p>\n

Doi insi sau hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se duc\u00e2 la Ierusalim. Se mergea pe jos \u00een conditii grele, nu erau mijloace de transport. Merg\u00e2nd ei spre Ierusalim au intrat s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 la o cas\u0103, unde i-au g\u0103sit pe toti bolnavi. Au s\u0103rit am\u00e2ndoi, i-au ajutat c\u00e2t au putut. Dar unul dintre ei a zis: “Eu nu mai merg la Ierusalim c\u0103ci nu pot s\u0103 p\u0103r\u0103sesc pe cei bolnavi” “Cum, drag\u0103, c\u0103 noi ne-am hot\u0103r\u00e2t. Unde-i hot\u0103r\u00e2rea noastr\u0103?” Si a plecat cel\u0103lalt singur si a ajuns la Ierusalim. Acolo era o mare aglomeratie, c\u0103 era vorba de Inviere.<\/p>\n

Pelerinul, ajuns la biseric\u0103, a p\u0103truns cu mare greutate prin prima us\u0103 de la biseric\u0103, si-l vedea pe cel care r\u0103m\u0103sese la bolnavi chiar la Altar. Dintre dou\u0103 fapte bune alege fapta cea mai mare. Cel care a \u00eengrijit de bolnavi s-a asezat pe pozitia de v\u00e2rf a Scripturii: iubirea. Si atunci ce cauti la Ierusalim? Te duci din traditie? Te duci c\u0103 ai posibilit\u0103ti? Te duci c\u0103 ai timp, sau c\u0103 ai avut bani? Dac\u0103 tu ai l\u0103sat vreo dusm\u0103nie \u00een urma ta? Porunca iubirii e o porunc\u0103 mare, de aceea insist\u00e2 M\u00e2ntuitorul. Deci e o \u00eentre- bare justificat\u0103; s\u0103 ne-o punem toti: “Iubesc sau nu iubesc?”, c\u0103 e porunc\u0103, drag\u0103! S\u0103 nu credeti c\u0103 M\u00e2ntuitorul a vorbit numai pentru veacul respectiv, pentru Apostoli. Nu. A vorbit pentru toate timpurile. Si noi avem bog\u0103tia c\u0103 suntem crestini. Si atunci sigur nu o s\u0103 urm\u0103m pe cutare Tutankamon, sau pe Buda. Noi urm\u0103m pe Hristos. B\u0103gati de seam\u0103, iubirea e criteriu de judecat\u0103! Evanghelia care se citeste la Duminica Judec\u0103tii de apoi este aceasta: “Am fost bolnav, si nu m-ati \u00een- grijit. Am fost \u00eensetat, si nu mi-ati dat s\u0103 beau. Am fost fl\u0103m\u00e2nd, si nu m-ati s\u0103turat”. Nu vorbeste nici de alte artaguri si nu stiu ce. Vorbeste numai de iubire. De ce ai ur\u00e2t? Dovad\u0103 c\u0103 tu nu ai iubit, nici m\u0103car nu l-ai respectat, c\u0103-i fiint\u0103 omeneasc\u0103. L-ai ur\u00e2t. C\u0103 nu-l mai recunosti ca fiint\u0103 omeneasc\u0103, din mo- mentul din care \u00eel ur\u0103sti. Si atunci ne os\u00e2ndim cu asta. Vorbesti de r\u0103u cu at\u00e2ta usurint\u00e2 si cu at\u00e2ta motivare intim\u0103. Si chiar dac\u0103 esti \u00eentrebat, r\u0103spunzi:<\/p>\n

“Dar ce, numai eu vorbesc!? La urma urmei merit\u0103”. Ei bine, v\u0103 spun, e un p\u0103cat foarte mare. Nu numai c\u0103 nu-l iubesti, dar \u00eel dusm\u0103nesti, \u00eel ur\u0103sti. Atunci tu ai f\u0103cut crim\u0103, nu dragoste.<\/p>\n

Dac\u0103 pomenim pe cineva, este poate departe de tine, nu are cum s\u0103 stie c\u0103 tu \u00eel pomenesti. Tu esti \u00een comuniune cu cel pe care l-ai pomenit. Dumnezeu, pentru rug\u0103ciunea ta, \u00eel ajut\u0103 pe el, si tu, constient, vrei s\u0103 fii \u00eemplinitor al poruncilor date de Dum- nezeu: te numesti un m\u00e2ntuitor c\u00e2ndva si undeva.<\/p>\n

Tu pomenindu-l pe el, \u00eel ajut\u0103 Dumnezeu. Dumnezeu ti-a auzit rug\u0103ciunea.<\/p>\n

Chiar Traian, care a fost un p\u0103g\u00e2n, a avut o fiic\u0103, Drosida, care a ajuns Sf\u00e2nta Mucenit\u0103 Drosida. S-a botezat singur\u0103, dr\u0103g\u0103lasa. Imp\u0103ratului Traian i se dusese vestea, si a r\u0103mas vorba: “Bun ca Traian”.<\/p>\n

Era un suflet bun, drept, nu i se cerea mai mult dec\u00e2t s\u0103 fie drept.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Grigorie Dialogul, v\u0103z\u00e2nd at\u00e2tea lucruri f\u0103cute de Traian si c\u0103 a avut un nume asa de consacrat, s-a rugat lui Dumnezeu pentru el ca s\u0103-l ierte. Sf\u00e2ntul Grigorie a tr\u0103it \u00een anul 500, de c\u00e2nd avem Sf\u00e2nta Liturghie a Sf\u00e2ntului Grigorie Dialogul. Si s-a rugat lui Dumnezeu s\u0103-l ierte pe Traian. Deci, a intrat \u00eentr-un dialog cu Cerul si a auzit un glas:<\/p>\n

“Dumnezeu ti-a auzit rug\u0103ciunea, dar mai mult s\u0103 nu te rogi pentru p\u0103g\u00e2ni”. Sf\u00e2ntul Grigorie Dialogul a intrat \u00eentr-un dialog cu Cel ce m\u00e2ntuieste si i-a dat putinta lui Traian s\u0103 fie si el \u00een \u00eemp\u0103r\u0103tia m\u00e2ntuitilor.<\/p>\n

Tu, dac\u0103 pomenesti pe cineva, tr\u0103iesti cu toat\u0103 lumea, cu fratii t\u0103i de credint\u0103. Si sunt obligati fat\u0103 de cel care \u00eei ajut\u0103 la m\u00e2ntuire \u00eentr-o form\u0103 anonim\u0103, dar stie Dumnezeu.<\/p>\n

Mai departe, dup\u0103 rug\u0103ciune, tine relatia cu omul. Arunc\u0103-i un z\u00e2mbet, ca s\u0103 vad\u0103 c\u0103 nu \u00eei esti dusman. Nu un r\u00e2njet. Arunc\u0103-i un z\u00e2mbet, dac\u0103 te provoac\u0103.<\/p>\n

Drag\u0103, eu am sustinut un adev\u0103r. Fr\u0103tia ta ai fost \u00een situatia s\u0103 fii \u00een afar\u0103 de adev\u0103r. C\u0103 te-a lezat punctul meu de vedere, al adev\u0103rului, nu-i vina mea. E vina ta care nu esti cu Adev\u0103rul. Acesta, s\u0103 zicem c\u0103 este un motiv material care a stricat relatia.<\/p>\n

Noi nu putem forma legi de iubire de la noi. Porunca: “s\u0103 iubesti” este si pentru ei. Ce s\u0103 facem, pentru c\u0103 r\u0103spunsul este \u0103sta: exist\u0103 si rai si iad. S-a dat putinta fiec\u0103ruia s\u0103 nu se duc\u0103 \u00een iad si totusi s-au dus si \u00een iad. Ce s\u0103 facem? Noi ne facem datoria s\u0103 iubim, c\u0103 si pe cei din iad \u00eei iubeste Dumnezeu. Dar iubirea lui Dumnezeu \u00eei biciuieste acum. Dreptatea lui Dumnezeu \u00eei tine acolo. Iadul este marea durere a lui Dumnezeu. Ei \u00eesi dau seama c\u0103 \u00eei iubeste Dumnezeu, si tocmai aceasta \u00eei chinuie. “Uite, ne iubeste si acum, deci, ce ar fi fost s\u0103-L fi urmat pe Hristos?” Ce n-a facut Hristos s\u0103-i scape pe oameni de iad?<\/p>\n

Uite, dialogam \u00een ce priveste m\u00e2ntuirea. De ce mergi pe o c\u0103r\u0103ruie oarecare si nu mergi pe soseaua b\u0103tut\u0103, care duce la Ierusalim? Pe soseaua asta te mai lovesti de pietre, dar nu p\u0103r\u0103sesti soseaua pentru s\u00e2nger\u0103rile r\u0103nilor. Te pansezi, dar tine-te de sosea, c\u0103 harul nu vine dec\u00e2t pe soseaua asta, nu vine pe toate c\u0103r\u0103rile. Ins\u0103 nu trebuie s\u00e2 schimb\u0103m discutia, c\u0103 avem de-a face cu oameni \u00eend\u0103r\u0103tnici. Uite, tu te duci la un prieten care are un c\u00e2ine r\u0103u. C\u00e2inele nu stie c\u0103 esti prieten cu st\u0103p\u00e2nul, si latr\u0103 la tine. Dar tu nu tii cont c\u0103 latr\u0103 c\u00e2inele, tu \u00eel iubesti pe st\u0103p\u00e2nul lui si te duci la el.<\/p>\n

Solutia este s\u0103-i z\u00e2mbesc, s\u0103-l pomenesc si s\u0103 nu-l ur\u0103sc, asa cum este. Eu \u00eemi doresc foarte mult s\u0103-mi p\u0103strez aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 libertate, aceast\u0103 cur\u0103tire a inimii, c\u0103 Hristos nu vine \u00een inima ta dac\u0103 este un dusman acolo. Nu v\u0103 mai preocupati cu: “Uite, eu i-am z\u00e2mbit si el mi-a r\u00e2njit”. Dac\u0103 esti pe linia adev\u0103rului poti s\u0103 fii foarte sigur: “Doamne, eu sunt de vin\u0103, c\u0103 e fratele meu!” Asa.”<\/p>\n

Parintele Arsenie Papacioc<\/strong><\/span><\/p>\n

(Ne vorbeste Parintele Arsenie – vol. 1-3 )<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Lumea aceasta nu e vinovat\u0103, suntem vinovati noi c\u0103 nu stim s\u0103 iubim si nu stim s-o apreciem! Ce-am f\u0103cut [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11700","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11700","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11700"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11700\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11703,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11700\/revisions\/11703"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11700"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11700"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11700"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}