{"id":11725,"date":"2013-04-05T09:45:36","date_gmt":"2013-04-05T09:45:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11725"},"modified":"2013-04-05T09:45:36","modified_gmt":"2013-04-05T09:45:36","slug":"descoperiri-arheologice-din-targul-medieval-al-romanului-punctul-la-biblioteca-%e2%80%93-dr-otilia-mircea-dr-george-dan-hanceanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/05\/descoperiri-arheologice-din-targul-medieval-al-romanului-punctul-la-biblioteca-%e2%80%93-dr-otilia-mircea-dr-george-dan-hanceanu\/","title":{"rendered":"Descoperiri arheologice din t\u00e2rgul medieval al Romanului (punctul La Bibliotec\u0103) \u2013 Dr. Otilia Mircea, Dr. George Dan H\u00e2nceanu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cercet\u0103ri arheologice<\/strong><\/p>\n

Lucr\u0103rile de reabilitare ale Bibliotecii Municipale George Radu Melidon<\/em> din Roman<\/strong>, \u00eencepute \u00een 2012, au necesitat o supraveghere arheologic\u0103 deoarece cl\u0103direa de patrimoniu (cunoscut\u0103 \u00een trecut \u015fi sub denumirea de Casa Ioachim<\/em>) suprapune t\u00e2rgul medieval al Romanului. Sondajele efectuate de firma de construc\u0163ii (SC Conbas SRL), at\u00e2t \u00een interiorul c\u00e2t \u015fi \u00een exteriorul cl\u0103dirii, au urm\u0103rit ad\u00e2ncimea \u015fi rezisten\u0163a funda\u0163iei, inclusiv a solului. P\u00e2n\u0103 la finalul anului 2012 s-au efectuat un num\u0103r de nou\u0103 sondaje (notate Sj.1-9), dintre care \u015fase au vizat interiorul bibliotecii (Sj.1-3, 6-8), iar celelalte trei (Sj.4, 5, 9) s-au desf\u0103\u015furat la exterior. Ca inventar, cele din interior au avut pu\u0163in material (\u00eendeosebi de secol XIX), \u00eens\u0103 la exterior s-au g\u0103sit diverse obiecte, din secolele XIV \u2013 XIX.<\/p>\n

\u00cen cazul sondajelor de interior, amintim descoperirea unei ceramici decorative, \u00een stare fragmentar\u0103, aruncat\u0103 ca umplutur\u0103 pentru ridicarea nivelului unei camere de secol XIX. Din respectivele buc\u0103\u0163i s-au restaurat dou\u0103 olane, c\u00e2teva labe de leu (din componen\u0163a a doi lei, care flancau intrarea bibliotecii actuale) \u015fi o plac\u0103 cu amora\u015f, ultima av\u00e2nd \u00een st\u00e2nga \u015ftampila fabricantului german. Potrivit \u015ftampilei (KACHELOFEN-FABRIK. MORINTZ ROSENZWEIG. CZERNOWITZ<\/em>), respectivele pl\u0103ci decorative erau produse la M\u00fcnchen (Fabrica de Teracot\u0103 fiind \u00eenfiin\u0163at\u0103 la 1836 de c\u0103tre Morintz Rosenzweig), iar prin comand\u0103 (o filial\u0103 fiind la Cern\u0103u\u0163i) ajungeau \u00een t\u00e2rgul Romanului. La exterior, \u00een Sj. 5, situat vizavi de Hotel Roman, la funda\u0163ia bibliotecii s-au descoperit printre alte obiecte un cu\u0163it de fier cu buton de bronz, o jum\u0103tate de opai\u0163 \u015fi o can\u0103 fragmentar\u0103, cu \u015ftampil\u0103, din gama vaselor mu\u015fatine, datate \u00een secolele XIV \u2013 XV.<\/p>\n

\u00cen cadrul altui sondaj, din curtea bibliotecii, a fost surprins\u0103 latura unei locuin\u0163e, fapt ce a impus l\u0103rgirea suprafe\u0163ei cercetate \u015fi salvarea inventarului complexului \u00eenchis. Astfel, a fost trasat\u0103 o sec\u0163iune (notat\u0103 S.I), de 7m lungime x 1m l\u0103\u0163ime, \u015fi deschise alte 5 casete (notate Cas.1-5), de dimensiuni variate, cu ad\u00e2ncimea final\u0103 de 1,20-1,40m. Cercetarea a impus manevrarea unei cantit\u0103\u0163i totale de circa 30m3<\/sup>.P\u00e2n\u0103 la podeaua locuin\u0163ei, aflat\u0103 la 0,80m ad\u00e2ncime, \u00een nivelul medieval s-au g\u0103sit amestecate, datorit\u0103 construc\u0163iilor, oase animaliere, ceramic\u0103 fragmentar\u0103, obiecte de piatr\u0103 \u015fi piese metalice. Din respectivele artefacte men\u0163ion\u0103m trei monede medievale, un gros de argint emis de Petru Mu\u015fat, \u00een ultimul an de domnie (1391), o imita\u0163ie greceasc\u0103 din argint-aurit (din Chios) dup\u0103 un ducat vene\u0163ian, din secolul al XV-lea \u015fi o alt\u0103 moned\u0103, turceasc\u0103, un ak\u00e7e de argint emis de Murad al II-lea (secolul XV).<\/p>\n

Prin intermediul s\u0103p\u0103turii s-a descoperit \u015fi cercetat aproximativ integral locuin\u0163a medieval\u0103, cu obiecte intens arse, datorit\u0103 incendierii ei. Num\u0103rul mare de piese din metal \u015fi prezen\u0163a vetrei sugereaz\u0103 utilizarea locuin\u0163ei ca atelier me\u015fte\u015fug\u0103resc.<\/p>\n

Conform stratigrafiei, atelierul era orientat pe axa vest-est \u015fi avea o form\u0103 trapezoidal\u0103, cu col\u0163urile drepte, iar pere\u0163ii forma\u0163i din nuiele lutuite fixate pe un schelet de lemn, peste care s-a ad\u0103ugat un acoperi\u015f \u00een dou\u0103 ape, cu latura sudic\u0103 mai lung\u0103, p\u00e2n\u0103 spre sol. Intrarea era pe latura de vest, potrivit obiectelor g\u0103site (un dinte de clan\u0163\u0103, o cheie, un suport de balama, un z\u0103vor), iar vatra era \u00een latura opus\u0103 (la est), spre fundul \u00eenc\u0103perii. \u00cen preajma vetrei erau mai multe obiecte (unele de harna\u015fament), iar altele pe vatr\u0103 (opt cu\u0163ite, patru c\u00e2rlige, trei cuie, dou\u0103 buc\u0103\u0163i de zgur\u0103, un ac de cojoc\u0103rie, un v\u00e2rf de s\u0103geat\u0103, o z\u0103bal\u0103, un pinten de bronz cu spinul rupt, o cataram\u0103 \u015fi o verig\u0103 trilobat\u0103 de harna\u015fament), care necesitau repara\u0163ii sau erau \u00een curs de prelucrare. Potrivit caracteristicilor, obiectele erau fabricate prin forjare \u015fi nu prin turnare. Unele piese erau rupte \u015fi denot\u0103 c\u0103 me\u015fterul nu doar confec\u0163iona, ci \u015fi repara (porti\u0163a de sob\u0103, h\u00e2rle\u0163ul, \u0163eava de archebuz\u0103, z\u0103bala, pintenii etc.)<\/p>\n

Tipologic, obiectele se \u00eencadreaz\u0103 urm\u0103toarelor categorii: unelte, obiecte de uz casnic, obiecte de harna\u015fament, \u00eencuietori, monede, piese de podoab\u0103 \u015fi vestimenta\u0163ie, arme \u015fi materiale de construc\u0163ii. De\u015fi toate piesele sunt deosebite, merit\u0103 s\u0103 semnal\u0103m prezen\u0163a unei archebuze cu c\u00e2rlig, cu \u0163eava hexagonal\u0103 la exterior \u015fi circular\u0103 la interior, lung\u0103 de 450mm. Acest tip de arm\u0103 este rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een Moldova medieval\u0103, una similar\u0103 fiind descoperit\u0103 \u00een 1929 la Cetatea Alb\u0103.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a dat\u0103rii atelierului, am avut ca puncte de reper dou\u0103 monede, cu cronologie sigur\u0103 \u015fi restr\u00e2ns\u0103, emise la 1611 \u015fi 1632, care indic\u0103 folosirea locuin\u0163ei la mijlocul secolului al XVII-lea \u015fi cu prec\u0103dere \u00een a doua sa jum\u0103tate.<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Restaurare \u015fi conservare<\/strong><\/p>\n

Piesele confec\u0163ionate din metale, care au fost descoperite la Biblioteca Municipal\u0103George Radu Melidon<\/em> din Roman, au atras aten\u0163ia \u00eentr-un mod cu totul special din punct de vedere al protej\u0103rii patrimoniului cultural, constituind baza unui amplu studiu privitor la modul \u00een care acestea s-au degradat \u00een perioada de zacere, dar \u015fi a valorific\u0103rii lor prin restaurare \u015fi conservare. \u00cen acest sens, acestea au fost studiate, av\u00e2nd \u00een vedere contextul descoperirii \u015fi func\u0163iile de utilizare, urm\u0103rindu-se at\u00e2t morfologia crustelor de coroziune, structurile interne \u015fi externe, c\u00e2t \u015fi caracteristicile cu poten\u0163ial arheometric, care au contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la elucidarea unor mecanisme de degradare \u00een timpul zacerii.<\/p>\n

Diagnosticarea st\u0103rilor de conservare s-a realizat prin implicarea direct\u0103 a obiectelor sau pe probe, care au fost prelevate f\u0103r\u0103 a afecta integritatea sau estetica acestora, utiliz\u00e2nd metode moderne de investiga\u0163ii nedestructive, precum microscopia optic\u0103 \u015fi cea electronic\u0103. Rezultatele experimentale au eviden\u0163iat cruste de coroziune de grosimi variabile \u015fi cu structuri complexe, \u00een special la aliajele din fier, sau cu straturi suprapuse \u015fi microstructuri din sol, cum este cazul unor aliaje de cupru.<\/p>\n

Analizele efectuate pentru determinarea transform\u0103rilor ap\u0103rute sub influen\u0163a factorilor pedologici \u015fi a proceselor de alterare chimic\u0103 \u015fi deteriorare au eviden\u0163iat \u015fi microstructurile integrate \u00een crustelor de coroziune. Exemplific\u0103m \u00een acest sens, depunerile din sol (nisip de diferite granula\u0163ii sau pietricele) \u00een cazul obiectelor descoperite \u00een sondaje la diferite ad\u00e2ncimi \u00een sol, \u00een timp ce pe crustele pieselor din locuin\u0163a incendiat\u0103 s-au localizat forma\u0163iuni de coroziune, rezultate \u00een urma arderii, resturi de paie din compozi\u0163ia chirpicului sau lemn carbonizat.<\/p>\n

Incendierea locuin\u0163ei a jucat un rol important \u00een derularea proceselor de alterare chimic\u0103 \u015fi deteriorare fizic\u0103 \u00een perioada de zacere, respectiv degradarea treptat\u0103 a aliajelor prelucrate. Factorul termic a contribuit la schimbarea structurii interne, dar f\u0103r\u0103 a afecta forma original\u0103. \u00cen plus, \u00een urma arderii au fost preluate prin contact alte materiale (microstructuri, paie, lemn carbonizat etc.) \u00een func\u0163ie de care s-au stabilit \u015fi procedeele de restaurare \u015fi conservare. \u00cen acest sens s-a optat pentru aplicarea tratamentelor cu solu\u0163ii prin pensulare, deoarece prezint\u0103 avantajul unui control direct asupra produ\u015filor sau microstructurilor \u00eendep\u0103rtate, chiar dac\u0103 implic\u0103 opera\u0163ii repetitive, care prelungesc timpului necesar pentru interven\u0163iile de laborator. Astfel, la piesele descoperite \u00een locuin\u0163a incendiat\u0103 s-au eliminat compu\u015fii chimici activi, de tipul clorurilor, dar f\u0103r\u0103 a \u00eendep\u0103rta resturile de materiale integrate \u00een crustele de coroziune, iar dup\u0103 opera\u0163iile de stabilizare a acestora s-au aplicat pelicule cu rol protector, u\u015for ar\u0103mii pentru obiectele din bronz, \u00een timp ce la aliajele de fier s-au p\u0103strat crustele rezultate din perioada de zacere, de culoare maro \u00eenchis.<\/p>\n

\n

\n

Descoperiri arheologice din t\u00e2rgul medieval al Romanului (punctul La Bibliotec\u0103) – Dr. Otilia Mircea, Dr. George Dan H\u00e2nceanu<\/a><\/p><\/blockquote>\n