{"id":11793,"date":"2013-04-08T11:23:54","date_gmt":"2013-04-08T11:23:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=11793"},"modified":"2013-04-08T11:26:34","modified_gmt":"2013-04-08T11:26:34","slug":"daris-basarab-boris-david-ecvestra-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/08\/daris-basarab-boris-david-ecvestra-roman\/","title":{"rendered":"Daris Basarab (Boris David): ECVESTRA – roman"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cenchin aceste r\u00e2nduri PRIETENIEI\u00a0!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

BUCURE<\/strong>\u015eTI<\/strong><\/p>\n

2007<\/strong><\/p>\n

www.darisbasarab.co<\/a>m<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

L-am cunoscut pe Nick prin 1947, \u00eentr-un ora\u015f din Vest, la Liceul Gojdu, pe atunci \u00eenc\u0103 liceu confesional – cre\u015ftin ortodox. Eram cu dou\u0103 clase mai mare \u015fi, cum era \u015fi firesc, nu aveam ochi dec\u00e2t pentru cei mai mari ca mine, ferici\u0163ii care se preg\u0103teau de bacalaureat. \u00cen cinstea evenimentului care se apropia, conform unei frumoase tradi\u0163ii a liceului, nonconformistul, tr\u0103snitul, hipersensibilul Dom\u2019 Profesor \u0162\u00e2rulescu, de la catedra de desen, preg\u0103tise o expozi\u0163ie de art\u0103, incluz\u00e2nd lucr\u0103ri de desen, grafic\u0103, acuarel\u0103, pictur\u0103 \u00een ulei, sculptur\u0103. Expuneau elevi de toate v\u00e2rstele. Trei nume constituiau artileria grea cu care minunatul dasc\u0103l-prieten \u0162\u00e2rulescu, pentru noi \u201d\u0162\u00e2ru\u201d, avea inten\u0163ia de a cuceri laurii pentru \u015fcoala pe care o iubea at\u00e2t de mult. Erau cei doi Mircea – \u015etef\u0103nescu \u015fi Bogdan – marii sculptori de mai t\u00e2rziu, \u015fi, Nelu M\u00e2ndru\u0163escu, pictor \u00een devenire, \u201dcoloristul\u201d liceului \u015fi inegalabilul meu prieten \u015fi coleg de banc\u0103. \u00cen privin\u0163a atitudinii fa\u0163\u0103 de o dexteritate, nici noi nu f\u0103ceam excep\u0163ie de la regul\u0103. Luam \u00een der\u00e2dere str\u0103duin\u0163ele lui \u0162\u00e2ru de a ne \u201dcultiva\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea lui s\u0103 spun\u0103, pentru a s\u0103di \u00een noi gustul pentru frumos, pentru art\u0103. \u00cel luam \u201dla mi\u015fto\u201d, sco\u0163\u00e2ndu-l din s\u0103rite. P\u0103rul lui c\u00e2rlion\u0163at \u015fi v\u00e2lvoi, se umfla, parc\u0103, \u015fi mai mult de sup\u0103rare, ochii lui c\u0103p\u0103tau sclipiri de dispre\u0163, se r\u0103stea, da \u00eenapoi, se molcomea \u015fi prin cuvinte alese, cum numai el \u015ftia s-o fac\u0103, trecea la c\u00e2te o glum\u0103 \u015fi \u00een final ne invita s\u0103 vizit\u0103m o expozi\u0163ie de pictur\u0103, deschis\u0103 pe culoarele cinematografului Corso. Ne molcomeam \u015fi noi \u015fi lini\u015ftea care urma ne aducea un ocean de bine. El p\u0103r\u0103sea clasa z\u00e2mbind, iar noi, \u00eel aplaudam zgomotos.<\/p>\n

Aceast\u0103 rela\u0163ie excentric\u0103 dintre profesor \u015fi elevi nu-i era de nici un folos, fiind mereu \u0163inta unor repro\u015furi, uneori chiar admonest\u0103ri, din partea intransigentului nostru director, P\u0103rintele Catan\u0103. Era intransigent cu profesorii, era intransigent cu elevii, uit\u00e2nd uneori de cursul vremurilor ce le tr\u0103iam. Era \u00eens\u0103 un \u00een\u0163elept, care ne dorea binele, lucru pe care l-a \u015fi demonstrat \u00eentr-o situa\u0163ie inedit\u0103, c\u00e2nd, afecta\u0163i de \u201dplecarea\u201d regelui din \u0162ar\u0103, am demonstrat \u00een curtea \u015fcolii, cer\u00e2nd zgomotos re\u00eentoarcerea pe tron! Eram \u00een fond ni\u015fte copii, sufeream de teribilism, \u015fi, ca atare, cu toat\u0103 amenin\u0163area ce plana asupra \u0162\u0103rii, venind dinspre Soarele-R\u0103sare, eram gata s\u0103 ne \u201dsacrific\u0103m\u201d pentru rege, pentru Regatul Rom\u00e2niei. Da, \u00een\u0163elepciunea P\u0103rintelui Catan\u0103, ne-a f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163elegem la ce ne expunem, la ce expuneam familiile noastre \u015fi, s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 ne lini\u015ftim \u015fi s\u0103 mergem acas\u0103. Din cei\u00a0 vreo patruzeci de elevi \u201dr\u0103zvr\u0103ti\u0163i\u201d , doar doi au pl\u0103tit aceast\u0103 nes\u0103buin\u0163\u0103. Unul, neam\u0163 din Banat – Gusti, altul, fiu de pop\u0103 – Miron, au fost aresta\u0163i, schingiui\u0163i, condamna\u0163i. Au trecut eroic peste aceste absurde lovituri ale sor\u0163ii \u015fi, dup\u0103 vreo zece ani de izolare, s-au \u00eentors cura\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi divulgat vreun nume, \u015fi s-au apucat s\u0103 ia \u015fcoala de unde au l\u0103sat-o! C\u00e2\u0163i dintre noi au avut t\u0103ria s\u0103 le mul\u0163umeasc\u0103\u00ad? Nici unul! Sunt convins c\u0103 nici nu au a\u015fteptat a\u015fa ceva!<\/p>\n

Da, din buchetul de arti\u015fti de care am amintit cu respect \u015fi nostalgie, doar M\u00e2ndru\u0163escu mai continu\u0103 contactul cu lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, pict\u00e2nd \u00een anonimat, cu modestia-i caracteristic\u0103. Expozi\u0163ia a avut succes, cu tot \u00eenceputul furtunos. \u0162\u00e2ru nu-\u015fi mai \u00eenc\u0103pea \u00een piele. Piesa num\u0103rul unu a fost tabloul de absolvire. Bogdan, cu umorul s\u0103u inegalabil, at\u00e2t \u00een vorb\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een crea\u0163ia artistic\u0103, s-a \u00eentrecut pe sine. Nu era un tablou obi\u015fnuit, cu poze. Era un tablou cu caricaturi! Da! caricaturi! De la Director p\u00e2n\u0103 la pedagog, de la premiant la ultimul clasat. E greu de exprimat \u00een cuvinte. Tabloul a \u015focat, dar a\u00a0 st\u00e2rnit admira\u0163ie. Acest minunat artist \u00een devenire, a muncit pe rupte timp de un an de zile, pe ascuns, culeg\u00e2nd informa\u0163ii, schi\u0163\u00e2nd chipurile celor din jurul s\u0103u, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 surprind\u0103 atitudini specifice, p\u0103r\u0163ile hazlii. C\u00e2nd l-a predat lui \u0162\u00e2ru pentru a fi prezentat la expozi\u0163ie, nesper\u00e2nd prea mult la \u00een\u0163elegere, acesta a r\u0103mas perplex! L-a surprins originalitatea ideii, l-a surprins \u015fi mai mult maturitatea caricaturistului. \u015etia c\u0103 va \u015foca profesorii, \u015ftia c\u0103 va fi admonestat, dar l-a adus la vernisaj \u00een ultima clip\u0103. P\u0103rintele Catan\u0103 s-a oprit \u00eencruntat \u00een fa\u0163a tabloului de absolvire, l-a interogat din ochi pe \u0162\u00e2rulescu, \u015fi-a rotit privirea \u00eenspre grupul de profesori, \u015fi-a mai a\u0163intit o dat\u0103 privirea asupra \u201dcapodoperei\u201d \u015fi, intrigat, a murmurat – cine este autorul?<\/em> \u0162\u00e2rulescu s-a dus \u00eempleticindu-se spre Bogdan, l-a luat de bra\u0163 \u015fi, ro\u015fu p\u00e2n\u0103-n v\u00e2rful urechilor, a r\u0103spuns – este elevul dintr-a 8-a, Mircea Bogdan, Domnule<\/em> Director.<\/em><\/p>\n

– \u015ei D-ta cum consideri acest afront adus dasc\u0103lilor no\u015ftri? \u00cel aprobi? Sau poate c\u0103 ideea \u00ee\u0163i apar\u0163ine?! Poate c\u0103 este vorba de o capodoper\u0103 care dep\u0103\u015fe\u015fte modestele noastre posibilit\u0103\u0163i de \u00een\u0163elegere?!<\/p>\n

– O, nu, Domnule Director, nu este vorba de nici un fel de afront. Mircea Bogdan a demonstrat o incredibil\u0103 maturitate, surprinz\u00e2nd \u00eentr-o form\u0103, a\u015f zice accesibil\u0103, fie ea \u015fi caricatural\u0103, tr\u0103s\u0103turile, uneori at\u00e2t de ascunse ale personajelor. \u00cen ceea ce prive\u015fte calitatea artistic\u0103 a lucr\u0103rii, pot spune cu m\u00e2na pe inim\u0103, c\u0103 este vorba \u00eentr-adev\u0103r de o lucrare de art\u0103 de o mare subtilitate.<\/p>\n

– \u015ei D-ta, Domnule elev, D-ta ce crezi?<\/p>\n

– Cu tot respectul \u015fi admira\u0163ia ce V-o port, Domnule Director, eu cred c\u0103, a\u015fa cum Caragiale a introdus caricatura \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, a\u015fa \u015fi arti\u015ftii plastici, pot \u015fi trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 orice form\u0103 de exprimare, bine\u00een\u0163eles \u00een limitele decen\u0163ei, f\u0103r\u0103 s\u0103 lezeze pe nimeni. A\u015fa cum compozitori de seam\u0103 au creat mici glume muzicale st\u00e2rnind admira\u0163ia melomanilor, a\u015fa \u015fi eu, umil artist \u00een devenire, am \u00eencercat s\u0103 aduc o not\u0103 de glum\u0103, nevinovat\u0103 prin sinceritatea ei, \u00een lumea noastr\u0103 care \u00eencepe s\u0103 se sufoce de at\u00e2ta r\u0103ceal\u0103.<\/p>\n

– Interesant punct de vedere, Domnule elev! Domnule Profesor Dinu, Dumneavoastr\u0103 ce p\u0103rere ave\u0163i?<\/p>\n

– Sincer s\u0103 fiu, Domnule Director, am r\u0103mas surprins. Cuno\u015fteam lucr\u0103rile elevului Bogdan, le admiram originalitatea, \u00een discu\u0163iile cu el eram pl\u0103cut surprins de umorul s\u0103u fin, dar aceast\u0103 lucrare m-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 cuvinte. M-a intrigat capacitatea fantastic\u0103 de a surprinde \u00een portretele sale caricaturale, esen\u0163ialul din fiecare din noi. Personajele \u00eemi sunt cunoscute, fie c\u0103 este vorba de profesori, fie c\u0103 reprezint\u0103 elevii clasei de care m\u0103 voi desp\u0103r\u0163i mai greu dec\u00e2t s-ar putea crede. Este uimitor s\u0103 descifrezi aceste figuri f\u0103r\u0103 nici un fel de \u00eenscrisuri, s\u0103 spui uimit – uite-l pe cutare, sau pe cutare – \u015fi s\u0103 recuno\u015fti, \u00een multe cazuri, c\u0103 habar nu ai avut de aceste \u201dcalit\u0103\u0163i\u201d scoase la iveal\u0103 cu penelul. Cred c\u0103 este o lucrare care dep\u0103\u015fe\u015fte limitele impuse unui vernisaj organizat de elevi \u015fi, ca atare, cu toat\u0103 m\u00e2ndria putem accepta expunerea lucr\u0103rii \u00een ora\u015f, conform obiceiului \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit. Sunt convins c\u0103 vom st\u00e2rni numai admira\u0163ie. Numai cu rea inten\u0163ie se poate g\u0103si ceva r\u0103u \u00een asta.<\/p>\n

– Mai sunt \u015fi alte p\u0103reri, Domnilor?…Nu?! L\u0103sa\u0163i totul pe seama mea? Bineee…Domnule Artist, trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 pe mine m-ai \u015focat cu acest nonconformism, \u015fi nu este pentru prima dat\u0103, dar…dar m-ai \u015fi cucerit. \u00cen via\u0163a mea nu am avut parte de o caricatur\u0103 mai reu\u015fit\u0103, \u00een care s\u0103 m\u0103 recunosc f\u0103r\u0103 ezitare. \u015ei uite-l pe \u0162\u00e2rulescu, uite-l pe Dinu, pe Musta, uite-l pe Bogdan Mircea! Erai at\u00e2t de sigur, Domnule elev, de reu\u015fit\u0103, \u00eenc\u00e2t nu ai considerat necesar s\u0103 indici \u00een scris numele fiec\u0103rui personaj? Se pare c\u0103 da, \u015fi se pare c\u0103 ai reu\u015fit. \u00cen ceea ce prive\u015fte expunerea \u00een ora\u015f, s\u0103 mai cuget\u0103m pu\u0163in. \u00cenc\u0103 mai suntem un liceu confesional \u015fi s-ar putea s\u0103 nu fim \u00een\u0163ele\u015fi chiar at\u00e2t de u\u015for. Vom mai vedea! Domnule Profesor, ave\u0163i cuv\u00e2ntul pentru deschiderea vernisajului.<\/p>\n

A fost o zi plin\u0103 de surprize. L-am luat de bra\u0163 pe Nelu \u015fi am \u00eenceput s\u0103 facem coridorul\u00a0 oprindu-ne la fiecare lucrare. M\u00e2ndru\u0163escu \u00eemi servea de ghid \u015fi o f\u0103cea cu profesionalism. Bogdan nu mai avea nimic altceva \u00een afara tabloului de absolvire. Cel\u0103lalt Mircea, modelase un foarte frumos cap al lui Avram Iancu \u015fi-l turnase \u00een ipsos. M\u00e2ndru\u0163escu expunea c\u00e2teva peisaje de un colorit ame\u0163itor, \u00een ulei, \u015fi o lucrare f\u0103cut\u0103 cu creioane colorate, reprezent\u00e2nd o moar\u0103 de ap\u0103 pe malul unui r\u00e2u. Moara aceasta m-a f\u0103cut s\u0103 visez, iar bunul meu prieten \u015fi partener de \u015fah, m\u0103gulit de sinceritatea vorbelor mele, mi-a f\u0103cut cadou tabloul. Dup\u0103 ce am p\u0103r\u0103sit casa p\u0103rinteasc\u0103, tabloul a r\u0103mas la loc de cinste, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103 s\u0103-l mute. La un moment dat m-am oprit la un portret fascinant. Era lucrat \u00een creioane colorate \u015fi atr\u0103gea aten\u0163ia prin meticulozitatea cu care fusese executat. P\u0103rea o imagine cunoscut\u0103, dar nu reu\u015feam s\u0103 m\u0103 adun.<\/p>\n

– La ce v\u0103 holba\u0163i, dragii mei? E Michelangelo, un autoportret pe care t\u00e2n\u0103rul nostru artist, \u201dcopilul minune\u201d al liceului, l-a copiat la sugestia mea. E Nicolae Kr\u00fcger. N-are nici \u015faisprezece ani! E un amestec de neam\u0163 cu alte neamuri. Cam toat\u0103 Europa curge \u00een s\u00e2ngele lui. Nicolae, hai s\u0103-\u0163i cuno\u015fti admiratorii…<\/p>\n

– Bun\u0103 ziua, Domnule Profesor, v\u0103 ascult…<\/p>\n

– Uite un pictor \u015fi un amator de art\u0103, consumator, cum se spune, care \u00ee\u0163i admir\u0103 opera.<\/p>\n

– Servus Nelu! Nu prea ave\u0163i ce admira. E doar o copie. M-am str\u0103duit s\u0103 fie c\u00e2t mai fidel\u0103. E greu s\u0103 redai valora\u0163ia \u00een creion colorat. Vreau s\u0103 reiau tema \u015fi \u00een ulei. Uite, aici mai am ceva desenat \u00een\u00a0 tu\u015f, \u00een peni\u0163\u0103. Tot o copie. E alungarea din Templu a\u00a0 lui D\u00fcrer. \u00cen peni\u0163\u0103 anumite aspecte sunt mai u\u015for de redat, dar este considerat\u0103 o tehnic\u0103 grea \u015fi de rutin\u0103. Oricum, m\u0103 atrage.<\/p>\n

I-am \u00eentins m\u00e2na \u015fi l-am felicitat. Atunci nu puteam b\u0103nui c\u0103 destinul \u00eensu\u015fi h\u0103r\u0103zise s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim. Era preludiul unei mari prietenii, al interferen\u0163ei dintre familiile noastre, ceva care avea s\u0103 marcheze \u00eentreaga-mi via\u0163\u0103, \u00eembog\u0103\u0163ind<\/p>\n

2<\/p>\n

Prezentarea tabloului de absolvire \u00eentr-o vitrin\u0103 de pe Corso a st\u00e2rnit mare v\u00e2lv\u0103 \u00een ora\u015f, declan\u015f\u00e2nd un adev\u0103rat r\u0103zboi al opiniilor. Oameni de toate v\u00e2rstele \u015fi condi\u0163iile, se adunau \u00een fa\u0163a vitrinei cu pricina \u015fi-\u015fi disputau zgomotos opiniile, acoperind tot spectrul cuprins \u00eentre admira\u0163ie \u015fi indignare. Cum presa nu putea r\u0103m\u00e2ne neutr\u0103, ziarul local a intrat \u00een ac\u0163iune \u015fi, spre satisfac\u0163ia celor care erau al\u0103turi de noi, a scris elogios la adresa t\u00e2n\u0103rului artist, a profesorului s\u0103u \u015fi a Liceului ca atare. \u00cen schimb, institu\u0163ii precum Prim\u0103ria sau Prefectura, s-au zburlit r\u0103u, atac\u00e2nd direct conducerea \u015fcolii \u015fi caracterul confesional al liceului. V\u00e2lva st\u00e2rnit\u0103 nu putea l\u0103sa indiferent\u0103 institu\u0163ia patronal\u0103. Prea Sfin\u0163ia Sa Episcopul a comandat o anchet\u0103 numind \u00een acest scop o comisie special\u0103. Comisia a cercetat cazul, l-a anchetat pe director, i-a anchetat pe profesori, i-a scuturat pe elevi. Nu am sc\u0103pat nici eu.<\/p>\n

Pre\u015fedintele comisiei episcopale a fost numit minunatul om de cultur\u0103, P\u0103rintele D\u0103r\u0103ban. La vremea aceea, tat\u0103l meu era \u015feful Serviciului arhive \u015fi prin bun\u0103voin\u0163a Prea Sfin\u0163iei Sale, locuiam \u00eentr-unul din apartamentele Cet\u0103\u0163ii Episcopale. \u00centr-un apartament al\u0103turat locuia \u015fi consilierul episcopal, P\u0103rintele D\u0103r\u0103ban. M-a invitat \u00eentr-o sear\u0103 la ei \u015fi, timp de c\u00e2teva ore m-a \u201dinterogat\u201d. Toat\u0103 povestea l-a amuzat copios \u015fi s-a angajat s\u0103 mearg\u0103 de urgen\u0163\u0103 s\u0103 vad\u0103 corpul delict.<\/p>\n

\u00censo\u0163it de P\u0103rintele Catan\u0103, a doua zi de diminea\u0163a, s-a postat \u00een fa\u0163a vitrinei cu pricina \u015fi, spre nedumerirea trec\u0103torilor, a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u00een hohote. S-a trezit, jenat, la realitate \u015fi a luat-o \u00eencet spre Palatul Episcopal. Dup\u0103 \u00eencheierea investiga\u0163iilor, a \u00eentocmit un raport cu un evident caracter \u00eemp\u0103ciuitorist \u015fi l-a prezentat Prea Sfin\u0163iei Sale. Surprins de aceast\u0103 atitudine a consilierului s\u0103u de \u00eencredere, Episcopul a telefonat P\u0103rintelui Catan\u0103 \u015fi a dispus retragerea imediat\u0103 a tabloului din vitrin\u0103 \u015fi sanc\u0163ionarea celor vinova\u0163i.<\/p>\n

Directorul s-a conformat, a trimis un pedagog s\u0103 ridice tabloul \u015fi i-a convocat \u00een biroul s\u0103u personal pe \u0162\u00e2rulescu \u015fi pe Bogdan pe care i-a mustrat, f\u0103r\u0103 martori. Bogdan a primit permisiunea de a duce tabloul acas\u0103, cu promisiunea c\u0103 nu-l va mai expune nic\u0103ieri. Ziarul local, afl\u00e2nd am\u0103nuntele privind ancheta, a f\u0103cut caz \u015fi a atacat vehement Institu\u0163ia Episcopal\u0103. Cu aceasta incidentul a luat sf\u00e2r\u015fit, iar Bogdan, devenit peste ani sculptor recunoscut, a adus tabloul la liceu, pentru a fi p\u0103strat al\u0103turi de celelalte tablouri, conform tradi\u0163iei.<\/p>\n

Dup\u0103 plecarea celor doi\u00a0 \u201darti\u015fti\u201d, via\u0163a la Gojdu a suferit multe schimb\u0103ri. Decretarea Republicii, anularea caracterului confesional al liceului, schimbarea directorului \u015fi \u201dprimenirea\u201d corpului profesoral, au dus la treptata atenuare a tradi\u0163iilor, la schimbarea raporturilor dintre profesori \u015fi elevi, la diminuarea manifest\u0103rilor culturale ale \u015fcolii. Un singur om n-a considerat necesar s\u0103 se schimbe – Dom\u2019 Profesor \u0162\u00e2rulescu. Acela\u015fi excentric \u00eendr\u0103gostit de art\u0103, acela\u015fi pictor sensibil, acela\u015fi profesor-prieten, mereu \u00een c\u0103utarea talentelor. Nu era cazul meu, dar faptul c\u0103 eram bun la desen tehnic, c\u0103 respectam orele de desen \u015fi m\u0103 lipeam mereu de cei ale c\u0103ror talente s\u0103reau \u00een ochi, mi-au asigurat un loc \u00een grupul celor ale\u015fi \u015fi iubi\u0163i de el.<\/p>\n

Dom\u2019 Profesor \u015fi-a concentrat aten\u0163ia asupra celor doi r\u0103ma\u015fi – Nelu \u015fi Nicolae. El \u00eensu\u015fi un peisagist\u00a0 de marc\u0103, s-a ocupat cu toat\u0103 d\u0103ruirea de \u201dcoloristul\u201d liceului, \u00eendrum\u00e2ndu-l \u00een tehnica picturii \u00een ulei, f\u0103c\u00e2ndu-i adesea rost de materialele necesare. Fiul unui om \u00eenst\u0103rit, fost politician, Nelu a avut mult de p\u0103timit dup\u0103 arestarea tat\u0103lui, iar la terminarea liceului, drumul la facultate i-a fost barat \u00een mod brutal. Trei lucruri l-au pasionat \u00eenc\u0103 din adolescen\u0163\u0103 \u015fi le-a f\u0103cut pe toate trei cu d\u0103ruire, cu pasiune: pictura, \u015fahul \u015fi fotbalul. De fapt era bun \u00een tot ce f\u0103cea! El mi-a deschis apetitul pentru s\u0103lile de expozi\u0163ii, el mi l-a b\u0103gat pe g\u00e2t pe Nicolae, sau Nick, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 i se spun\u0103. Era \u00eendr\u0103gostit de talentul ie\u015fit din comun al acestui copil minune \u015fi \u00eel urm\u0103rea \u00eendeaproape ca pe un fr\u0103\u0163ior mai mic. \u015ei Nick se ata\u015fase de mai marele lui coleg \u00eentr-ale artei \u015fi-l \u00eenso\u0163ea cam peste tot. Cum rela\u0163iile mele de prietenie cu Nelu erau dintre cele mai bune, \u00een mod inerent \u015fi eu am ajuns s\u0103 fac parte din micul cerc al f\u0103uritorilor de art\u0103, cum \u00een glum\u0103 se proclamau.<\/p>\n

Cu tot talentul care se rev\u0103rsa din el, Nelu era un tip foarte modest \u015fi totodat\u0103, foarte darnic cu cei din jur. Admira\u0163ia pe care a d\u0103ruit-o micului artist a fost de o generozitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een lumea concuren\u0163ial\u0103 a artei, chiar dac\u0103 se manifesta la ale noastre v\u00e2rste fragede. Nelu ne-a c\u0103rat dup\u0103 el la antrenamentele echipei de fotbal-juniori, al c\u0103rei component de baz\u0103 era. Pe acela\u015fi stadion r\u0103m\u00e2neam ore \u00een \u015fir s\u0103 urm\u0103rim antrenamentele seniorilor. Erau spectacole de neuitat. Un buchet de atacan\u0163i format din Bodola, Baratki \u015fi Vaczi, asediau poarta marelui Mircea David, \u201dIl Dio\u201d, av\u00e2nd de trecut un zid de nep\u0103truns apar\u0163in\u00e2nd unor ap\u0103r\u0103tori ca Juhasz \u015fi Lorant. Ceea ce am v\u0103zut noi atunci, ast\u0103zi pare a fi de domeniul legendelor. Cum terenurile de atletism erau \u00een zon\u0103, obi\u015fnuiam s\u0103 poposim \u015fi acolo, unde, fantasticul \u015fi neobositul decatlonist \u015fi antrenor, se ocupa de tinerele talente. Eu cuno\u015fteam acest mediu \u015fi am r\u0103mas pe via\u0163\u0103 un fan al atletismului. F\u0103cusem un an de atletism sub aripa protectoare a lui Kiss. Eram \u00eenalt pentru v\u00e2rsta mea, \u015fi cum aveam picioarele lungi, am \u00eencercat o specializare la proba de garduri. N-a fost s\u0103 fie!<\/p>\n

Pe atunci, ai mei o duceau destul de greu, iar eu, destul de bun la matematic\u0103, d\u0103deam medita\u0163ii unor copii mai mici \u015fi rotunjeam c\u00e2t de c\u00e2t veniturile familiei. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu baschetul unde, prietenul meu Liviu Nagy, viitorul pivot al na\u0163ionalei, m-a pus sub \u00eendrumarea fratelui s\u0103u Katyolo, juc\u0103tor \u015fi antrenor, a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu \u00eenotul, unde marele antrenor care a fost Micky B\u00e1csi, ne cerea prea mult. Regret \u015fi ast\u0103zi ocaziile pierdute!<\/p>\n

\u00centr-unul din popasurile noastre pe terenurile de atletism, c\u00e2nd to\u0163i trei ne amuzam juc\u00e2ndu-ne cu un superb Saint-Bernard, m\u00e2ndria lui Kiss \u015fi a ora\u015fului, s-a apropiat de noi o feti\u0163\u0103 dulce, z\u00e2mbitoare, \u00een \u0163inut\u0103 de antrenament.<\/p>\n

– Ce faci, Ella? Ai terminat cu antrenamentul?<\/p>\n

– Nuuu…V-am v\u0103zut juc\u00e2ndu-v\u0103 cu frumosul \u0103sta \u015fi am venit s\u0103 m\u0103 joc \u015fi eu pu\u0163in. Singur\u0103 n-am curaj.<\/p>\n

– Hai s\u0103-\u0163i prezint doi prieteni! Doi arti\u015fti plastici, Nelu \u015fi Nick\u2026<\/p>\n

– Nick, ce frumos e\u015fti!<\/p>\n

– Ce vrei s\u0103 spui?!<\/p>\n

– Nimic, doar c\u0103 e\u015fti frumos! Tu nu faci sport?<\/p>\n

– Nu, eu pictez, cioplesc…<\/p>\n

– Ciople\u015fti?! Cum a\u015fa?!<\/p>\n

– Da, cioplesc…pietre, lemne…<\/p>\n

– Nu vrei s\u0103 te duc la Domnul Kiss, s\u0103 te ia la atletism?<\/p>\n

Nu m-am putut ab\u0163ine \u015fi am izbucnit \u00een r\u00e2s.<\/p>\n

– De ce r\u00e2zi? \u015ei mie \u00eemi plac sportivii, \u00eemi place s\u0103 le urm\u0103resc mi\u015fc\u0103rile, s\u0103 observ contrac\u0163iile musculare, s\u0103 schi\u0163ez mi\u015fcarea \u00een efort sau \u00een relaxare, a\u015fa cum fac \u015fi cu caii. M\u0103 ajut\u0103 foarte mult \u00een ceea ce fac, sau ceea ce vreau s\u0103 fac.<\/p>\n

– Mul\u0163umesc, Nick! Aici nu suntem la hipodrom!<\/p>\n

– N-am vrut s\u0103 te sup\u0103r, Ella! Data viitoare vin cu mapa \u015fi o s\u0103 \u00een\u0163elegi mai bine ce am vrut s\u0103 spun. Ai un corp frumos, chiar dac\u0103 nu ai \u00eenc\u0103 mu\u015fchii eviden\u0163ia\u0163i. Mi-ar place s\u0103 te desenez…<\/p>\n

– Am fugit, c\u0103 m\u0103\u00a0 bate Kiss b\u00e1csi. Pa!<\/p>\n

– C\u00e2nd mai ai antrenament?<\/p>\n

– Vino zilnic \u015fi ai s\u0103 afli. Pa, pa!<\/p>\n

– Ce faci frumosule? \u0162i-a c\u0103zut cu tronc fata?<\/p>\n

– Da de unde! E dr\u0103gu\u0163\u0103 \u015fi m\u0103 intereseaz\u0103 ca motiv de desen. Vreau s-o v\u0103d alerg\u00e2nd sau s\u0103rind.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r erau doi copii foarte frumo\u015fi \u015fi cu ochii a\u0163inti\u0163i cu \u00eencredere spre viitor. Sufereau, cumva, de o maturizare precoce. Ella f\u0103cea sport cu convingerea c\u0103 va ajunge \u00een v\u00e2rful piramidei, \u015fi a ajuns. Alesese proba s\u0103riturii \u00een \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi cu toate c\u0103 nu era prea \u00eenalt\u0103, persevera cu \u00eend\u00e2rjire \u00een credin\u0163a ei, spre satisfac\u0163ia lui Kiss. \u015ei nu s-a \u00een\u015felat. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani buni de munc\u0103 \u015fi-a atins \u0163inta: campioan\u0103 na\u0163ional\u0103! Chiar dac\u0103 performan\u0163a ei de atunci ar st\u00e2rni z\u00e2mbete, acel 1,45 i-a adus marea satisfac\u0163ie. Avea talent dar nu \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea corespunz\u0103toare. Epoca ei nu a durat prea mult. Apari\u0163ia Iolandei avea s\u0103 r\u0103stoarne toate valorile de la noi, dar \u015fi din lumea \u00eentreag\u0103. Unele probe atletice deveneau apanajul gigan\u0163ilor. Trec\u00e2nd de grani\u0163a celor 1,90m, Iolanda avea s\u0103 domine mul\u0163i ani atletismul mondial. Acest lucru nu avea s-o afecteze pe Ella. Ea \u00ee\u015fi f\u0103cuse plinul. Visul ei din copil\u0103rie se realizase! \u00cen continuare \u00eens\u0103, destinul nu a mai fost at\u00e2t de darnic cu ea. Lovit\u0103 de o boal\u0103 necru\u0163\u0103toare, p\u0103r\u0103sit\u0103 de cea mai apropiat\u0103 fiin\u0163\u0103, Ella, devenit\u0103 \u00eentre timp o femeie superb\u0103, a ajuns s\u0103 se izoleze de lumea pe care a iubit-o at\u00e2t! Nick, nici el nu s-a dezmin\u0163it \u00een previziuni.<\/p>\n

De la v\u00e2rsta la care l-am cunoscut, a manifestat o \u00eencredere oarb\u0103 \u00een viitorul lui. Dac\u0103 \u00eel \u00eentrebai \u00a0ce ai de g\u00e2nd s\u0103 faci \u00een viitor?, \u00ee\u0163i r\u0103spundea cu non\u015falan\u0163\u0103 – viitorul meu a \u015fi \u00eenceput! Sunt mare pentru c\u00e2t sunt de mic \u015fi voi r\u0103m\u00e2ne mare mereu. Capul meu, bra\u0163ele mele, m\u0103 vor<\/em> plasa pe o orbit\u0103 aparte!<\/em> C\u00e2nd \u00eel auzeam vorbind a\u015fa, r\u0103m\u00e2neam pu\u0163in descump\u0103nit. La prima vedere Nick era un timid. Vorbele lui, \u00eens\u0103, s\u0103reau mult peste pragul normal al modestiei. Ast\u0103zi, c\u00e2nd r\u0103sfoiesc prin amintiri, \u00eei dau dreptate. Chiar copil fiind, Nick d\u0103dea dovada unei mari lucidit\u0103\u0163i, cu privire la propria sa valoare. Copilul minune al liceului, avea s\u0103 confirme. Student eminent la Arte, maestru al portretului, r\u0103sf\u0103\u0163atul dasc\u0103lilor, sclav al monumentalului \u00een art\u0103, desenator \u015fi sculptor de excep\u0163ie. \u015ei culmea! Ca \u00a0f\u0103cut, ca \u015fi \u00een cazul\u00a0 Ellei, supus \u00eenc\u0103 de copil vicisitudinilor vie\u0163ii, avea s\u0103 devin\u0103 sclavul boemei \u015fi s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00een chinurile unei boli necru\u0163\u0103toare.<\/p>\n

Da, Nick era un copil foarte frumos. Avea dreptate Ella! C\u00e2nd i-am v\u0103zut unul l\u00e2ng\u0103 altul, am avut un sentiment de invidie. Curios, acela\u015fi lucru mi l-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u015fi Nelu, cel care era considerat un \u201dexemplar\u201d de m\u00e2na \u00eent\u00e2ia. Totu\u015fi, nu am dat aten\u0163ie acestei \u00eent\u00e2lniri p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd m-am pomenit cu Nick \u00eentr-o recrea\u0163ie. Venise cu o map\u0103 plin\u0103 cu lucr\u0103ri, executate pe diverse h\u00e2rtii, \u00een creion, \u00een c\u0103rbune, \u00een peni\u0163\u0103 sau tempera. Erau schi\u0163e \u015fi portrete finisate, \u015fi o mul\u0163ime de cai,\u00a0 cai \u00een repaus, la pas, cabra\u0163i, sau \u00een pozi\u0163ii de galop.<\/p>\n

– Vrei s\u0103 vezi ce \u0163i-am adus?<\/p>\n

– Sigur!<\/p>\n

– Spune-mi, o cuno\u015fti de mult pe Ella?<\/p>\n

– De ce?<\/p>\n

– A\u015fa,…am \u00eentrebat \u015fi eu…<\/p>\n

– O cunosc de anul trecut, c\u00e2nd f\u0103ceam atletism. Vrei s\u0103 te apuci \u015fi tu de atletism?!<\/p>\n

– Nuuu! Vreau s\u0103 fac c\u00e2teva schi\u0163e cu ea \u015fi cu\u00a0 al\u0163i atle\u0163i, dac\u0103 se poate \u015fi cu Kiss. Are omul \u0103sta un corp f\u0103cut pentru sculptur\u0103. Parc\u0103 ar fi o statuie greceasc\u0103! Mi-a pl\u0103cut echilibrul propor\u0163iilor. Parc\u0103-i o carte deschis\u0103 de anatomie!<\/p>\n

– M\u0103i, dac\u0103 vrei, mergem pe acolo, \u00ee\u0163i duci ustensilele de lucru \u015fi o rogi pe Ella s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Kiss. Kiss \u0163ine la ea ca la propriul copil.<\/p>\n

– Mai bine vorbe\u015fti tu cu ea. S\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 m\u0103 dau mare!?<\/p>\n

– Bine, Nick, se face! M\u00e2ine putem trece pe acolo.<\/p>\n

– Ast\u0103zi nu se poate?<\/p>\n

– M\u0103i, dar \u0163i-a intrat microbul r\u0103u de tot! Bine frate, mergem azi.<\/p>\n

3<\/p>\n

C\u00e2nd am ajuns la stadion, Ella tocmai se preg\u0103tea s\u0103 execute o s\u0103ritur\u0103. Un sprint, o b\u0103taie \u015fi o trecere \u00een foarfec\u0103 a \u015ftachetei.<\/p>\n

– Bravo, Ella!…ai reu\u015fit!<\/p>\n

Kiss \u00eei lu\u0103 capul \u00een m\u00e2ini \u015fi o s\u0103rut\u0103 pe frunte. Se pare c\u0103 Ella reu\u015fise baremul stabilit pentru acea zi. Fericit\u0103 Ella se culc\u0103 pe iarb\u0103 chicotind.<\/p>\n

– Nu, nu, Ella! \u015etii c\u0103 nu e bine! Pune treningul pe tine \u015fi r\u0103m\u00e2i \u00een mi\u015fcare, plimb\u0103-te!<\/p>\n

Ella se scul\u0103 ascult\u0103toare, \u00ee\u015fi trase pantalonii de trening \u015fi-\u015fi acoperi umerii cu bluza. F\u0103cu o piruet\u0103 \u015fi z\u0103rindu-ne, trase un strig\u0103t de bucurie.<\/p>\n

– Servus, Nick!<\/p>\n

– Pe mine nu m\u0103 salu\u0163i?!<\/p>\n

– Servus, la toat\u0103 lumea!<\/p>\n

Alerg\u0103 spre noi \u015fi se arunc\u0103 de g\u00e2tul lui Nick. \u00cel s\u0103rut\u0103 prelung, apoi se retrase jenat\u0103, ro\u015fie foc.<\/p>\n

– Haide\u0163i s\u0103 st\u0103m pe banc\u0103. Ce bine c\u0103 ai venit, Nick! Ai adus ceva bun?<\/p>\n

– M-am adus pe mine \u015fi operele mele…Ai fi vrut s\u0103-\u0163i aduc altceva?<\/p>\n

– Da! Ni\u015fte ciocolat\u0103 sau ceva bomboane…<\/p>\n

– Eu nu stric banii pe a\u015fa ceva! Abia \u00eemi ajung pentru h\u00e2rtie \u015fi vopsele. Vino s\u0103 vezi ce am adus.<\/p>\n

– Ia s\u0103 vedem, Domnule Artist, Domnule Pictor!<\/p>\n

– Dac\u0103 m\u0103 iei la mi\u015fto, nu-\u0163i ar\u0103t nimic!<\/p>\n

– Vrei s\u0103 te mai s\u0103rut o dat\u0103? Uite c-o fac.<\/p>\n

Ella se repezi la Nick \u015fi-l s\u0103rut\u0103, de data asta, pe gur\u0103.<\/p>\n

– Acum e mai bine?<\/p>\n

– Tu e\u015fti lud\u0103? Aici, \u00een fa\u0163a lui Kiss?! Cum o s\u0103-l mai rog s\u0103-mi pozeze?!<\/p>\n

– Ceee?! Vrei s\u0103-\u0163i pozeze?! Cred c\u0103 tu e\u015fti mai lud ca mine!<\/p>\n

– Ce-i cu mine, copii? Despre ce poze vorbi\u0163i?<\/p>\n

– Nu-i vorba de poze. Eu a\u015f vrea s\u0103-mi poza\u0163i. Vreau s\u0103 fac c\u00e2teva schi\u0163e detaliu dup\u0103 corpul Dumneavoastr\u0103. M\u0103 intereseaz\u0103 bicep\u015fii, pectoralii, mu\u015fchii piciorului. Ave\u0163i un corp superb \u015fi m-ar ajuta mult s\u0103-l pot descifra de aproape. Lumea m\u0103 consider\u0103 \u00eenc\u0103 un copil \u015fi nu prea am parte de astfel de ocazii…<\/p>\n

– Cine e\u015fti Dumneata tinere, \u015fi cu ce te ocupi? Eu credeam c\u0103 ai venit s-o vezi pe Ella. Se pare c\u0103 m-am \u00een\u015felat, nu?<\/p>\n

– El este Nick, prietenul meu. Este artist. Picteaz\u0103, ciople\u015fte,…ca arti\u015ftii plastici! Uita\u0163i, a adus o map\u0103 plin\u0103 de lucr\u0103ri. Vre\u0163i s\u0103 v\u0103 uita\u0163i?<\/p>\n

– Ella, drag\u0103,…n-am \u015ftiut c\u0103 ai un prieten at\u00e2t de talentat. Ia s\u0103 vedem cu ce se laud\u0103, Domnul Artist.<\/p>\n

Kiss se a\u015fez\u0103 l\u00e2ng\u0103 Nick \u015fi \u00eencepu s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103 foile volante. Parcurse \u00eentregul con\u0163inut, dup\u0103 care o lu\u0103 de la cap\u0103t, oprindu-se, \u00een special, asupra cailor.<\/p>\n

– Impresionant! Toate astea le-ai f\u0103cut\u00a0 tu, singur?!<\/p>\n

– P\u0103i!? Cine s\u0103 le fac\u0103?<\/p>\n

– M\u0103i, Nick, tu chiar e\u015fti un artist! Al cui este portretul \u0103sta?<\/p>\n

– Al tat\u0103lui meu…<\/p>\n

– Foarte frumos! Trebuie s\u0103 fie foarte m\u00e2ndru de tine, nu?<\/p>\n

– Nu \u015ftiu, e plecat \u00een Germania, nu st\u0103 cu noi…<\/p>\n

– \u015ei caii? \u00cei faci din imagina\u0163ie, sau folose\u015fti modele?<\/p>\n

– C\u00e2nd cum. \u00cen timpul liber m\u0103 duc prin pia\u0163\u0103 \u015fi caut c\u00e2te un cal mai ca lumea. \u00cen general sunt gloabe, ni\u015fte exemplare rahitice. Dac\u0103 dau de unul mai vioi, m\u0103 a\u015fez jos \u015fi fac schi\u0163e. Odat\u0103 am desenat calul \u00een \u00eentregime. \u0162\u0103ranului i-a pl\u0103cut at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t mi-a cerut desenul \u015fi mi-a dat doi pepeni mari pe el! Mi-ar place s\u0103 stau la o herghelie cu cai de ras\u0103. C\u00e2nd o s\u0103 fiu mare, am s\u0103 fac o ecvestr\u0103.<\/p>\n

– Ce s\u0103 faci?!<\/p>\n

– O ecvestr\u0103, o statuie cu un Domnitor c\u0103lare. Va fi cea mai mare din Rom\u00e2nia! Pentru asta trebuie s\u0103 studiez mult caii. Sunt grozavi!<\/p>\n

– Nick, am o idee! Am s\u0103 te prezint unui prieten de-al meu, un ofi\u0163er. El lucreaz\u0103 la \u015fcoala de ofi\u0163eri \u015fi r\u0103spunde de \u201dsec\u0163ia c\u0103lare\u201d. Au acolo \u015fi ceva cai dintre care arm\u0103sarul este cu adev\u0103rat superb. Sunt convins c\u0103 te va l\u0103sa s\u0103-l studiezi, cu condi\u0163ia s\u0103 nu chiule\u015fti de la \u015fcoal\u0103.<\/p>\n

– Pe bune?!<\/p>\n

– Ce-ai zis?<\/p>\n

– De adev\u0103ratelea?!<\/p>\n

– Da, Nick! Meri\u0163i a\u015fa ceva!<\/p>\n

– Dar aici, m\u0103 l\u0103sa\u0163i s\u0103 desenez?<\/p>\n

– C\u00e2t vrei tu! Emo\u0163iile lui Nick au disp\u0103rut ca prin farmec. Se sim\u0163ea \u00een largul s\u0103u. Judec\u00e2nd dup\u0103 omul care z\u0103cea \u00een antrenorul Kiss, nici nu e de mirare! Odat\u0103 terenul cucerit, prezen\u0163a mea devenise inutil\u0103. Stadionul a devenit punctul de atrac\u0163ie pentru micul artist. S-a \u00eemprietenit cu atle\u0163ii, care, cuceri\u0163i de talentul lui, se ofereau f\u0103r\u0103 mofturi s\u0103-l ajute \u00een studiile sale. Prezen\u0163a lui \u00een jurul pistelor de atletism a devenit ceva obi\u015fnuit \u015fi, dac\u0103 n-ar fi fost grija p\u0103rinteasc\u0103 a lui Kiss, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 \u015fcoala ar fi avut de suferit. Sim\u0163ea nevoia s\u0103 lucreze pe viu, cum \u00eei pl\u0103cea lui s\u0103 spun\u0103, dar n-ar fi recunoscut nici \u00een ruptul capului c\u0103, dac\u0103 nu era \u015fi Ella prin preajm\u0103, ar fi c\u0103utat, probabil, mu\u015fchii \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n

\u015ecoala de ofi\u0163eri s-a soldat \u015fi ea cu un succes. Intriga\u0163i de n\u0103stru\u015fnica idee de a desena cai la unitatea lor, ofi\u0163erii \u015fi elevii \u015fcolii se \u00eentreceau \u00een a-l \u00eenconjura cu aten\u0163ie pe micul intrus. Faptul \u00een sine aducea un plus de culoare vie\u0163ii de cazarm\u0103. Nick se \u00eenv\u00e2rtea \u00een mijlocul cailor, \u00eei \u0163es\u0103la, \u00eei m\u00e2ng\u00e2ia, le pip\u0103ia cu aten\u0163ie fibrele musculare, schi\u0163a. Uneori \u00eei \u00eenso\u0163ea pe militari la micile manevre, undeva, pe un loc viran din spatele cimitirului. Colec\u0163ia lui de schi\u0163e lua propor\u0163ii, spre satisfac\u0163ia lui \u0162\u00e2ru. C\u00e2nd comandantul \u015fcolii a venit s\u0103-l cunoasc\u0103 pe noul \u201dcopil de trup\u0103\u201d , at\u00e2t de \u00eendr\u0103git de personalul \u015fcolii, l-a g\u0103sit studiind arm\u0103sarul.<\/p>\n

– Ce face t\u00e2n\u0103rul nostru artist? Mul\u0163umit de condi\u0163iile de munc\u0103?<\/p>\n

– Aha! Calul \u0103sta merit\u0103 o statuie! A\u015f vrea s\u0103-l desenez, dar mi-ar place s\u0103 fie \u00eenc\u0103lecat de cineva \u00een uniform\u0103 \u015fi s\u0103 mi-l cabreze de c\u00e2teva ori. Vreau s\u0103-l surprind \u00een mi\u015fcare. N-a\u0163i vrea s\u0103-l \u00eenc\u0103leca\u0163i chiar Dumneavoastr\u0103? Ar fi grozav! Ar fi \u00eenceputul ecvestrei\u00a0 pe care o visez. Va fi o ecvestr\u0103 mare, cea mai mare!<\/p>\n

– De acord, tinere! Dar cu o condi\u0163ie…s\u0103 fim numai noi doi. Nu vreau s\u0103 m\u0103 f\u00e2st\u00e2cesc \u00een fa\u0163a subordona\u0163ilor mei. De acord?<\/p>\n

– De acord! C\u00e2nd dori\u0163i \u015fi unde dori\u0163i Dumneavoastr\u0103.<\/p>\n

– Batem palma! Dar, mai am o rug\u0103minte. Desenul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 al \u015fcolii de ofi\u0163eri!<\/p>\n

– Nici o problem\u0103! Eu \u00eel voi p\u0103stra \u00een memorie.<\/p>\n

Nu a fost vorba de o glum\u0103! Comandantul l-a luat \u00een serios pe \u201dmicul artist\u201d , cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103-l numeasc\u0103 pe Nick. Prima \u015fedin\u0163\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 pe poligonul de trageri al \u015fcolii, a fost un dezastru pentru Nick. Aflat \u00eentr-o stare de surescitare, \u201dartistul\u201d nu-\u015fi putea controla m\u00e2inile. Speriat la culme, \u015fi-a abandonat ustensilele \u015fi, vizibil marcat, a \u00eenceput s\u0103 se \u00eenv\u00e2rt\u0103 \u00een jurul c\u0103l\u0103re\u0163ului care, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd ce se petrece, \u00eel \u00eentreba mereu ce trebuia s\u0103 fac\u0103. Cu vocea g\u00e2tuit\u0103 de emo\u0163ie, Nick \u00eei cerea s\u0103 stea \u00een repaus, apoi s\u0103 porneasc\u0103 la pas, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 cabreze, s-o ia la trap, la galop, s\u0103 se opreasc\u0103 brusc. Comandantul executa docil toate comenzile z\u00e2mbind \u00eeng\u0103duitor. \u00cencepea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ceva nu era \u00een regul\u0103, dar, cu tact, a\u015ftepta ca lucrurile s\u0103 se a\u015feze de la sine. Aceast\u0103 atitudine l-a salvat pe Nick. Nici \u00een ruptul capului n-ar fi recunoscut c\u0103 era dep\u0103\u015fit de eveniment, de ineditul situa\u0163iei. \u00cencet, \u00eencet, Nick a \u00eenceput s\u0103 intre \u00een rol.<\/p>\n

– Pot s\u0103 m\u0103 apropii \u015fi s\u0103 pun m\u00e2na pe el?<\/p>\n

– Po\u0163i, dar numai lateral \u015fi f\u0103r\u0103 mi\u015fc\u0103ri bru\u015fte. Trebuie s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2i u\u015for ca s\u0103-i c\u00e2\u015ftigi \u00eencrederea. Uite, prinde pache\u0163elul \u0103sta cu zah\u0103r cubic. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00eentinde-i \u00een palm\u0103 c\u00e2te o buc\u0103\u0163ic\u0103. O s\u0103 v\u0103 \u00eemprieteni\u0163i!<\/p>\n

Nick lu\u0103 prima buc\u0103\u0163ic\u0103 de zah\u0103r \u015fi \u00eentinse o m\u00e2n\u0103 tremur\u00e2nd\u0103 spre botul calului. Arm\u0103sarul, cu o mi\u015fcare ginga\u015f\u0103 a buzelor, lu\u0103 zah\u0103rul \u015fi d\u0103du din cap a mul\u0163umire. Nick transpirase tot. Mai \u00eentinse \u00eenc\u0103 o dat\u0103 m\u00e2na cu buc\u0103\u0163ica de zah\u0103r. Surprins, parc\u0103, de aceast\u0103 repeti\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103, calul \u00eel privi pe noul s\u0103u prieten, apoi cu aceea\u015fi mi\u015fcare ginga\u015f\u0103, lu\u0103 zah\u0103rul \u015fi mul\u0163umi din mi\u015fcarea capului.<\/p>\n

– Ei, Nick, nu-l r\u0103sf\u0103\u0163a a\u015fa!\u00a0 N-am s\u0103 mai am pace cu el. S\u0103 \u015ftii c\u0103-i destul de \u015fmecher \u015fi va \u015fti s\u0103 speculeze asta. Eu \u00eei dau zah\u0103r numai din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ca s\u0103-l r\u0103spl\u0103tesc pentru ceva deosebit.<\/p>\n

Nick era \u00een al nou\u0103lea cer. Niciodat\u0103 nu avusese parte de o astfel de \u015fedin\u0163\u0103 \u015fi aceast\u0103 premier\u0103 \u00eel f\u0103cea s\u0103 se simt\u0103 cu adev\u0103rat \u201dmare\u201d. Se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul calului, \u00eel m\u00e2ng\u00e2ia, \u00eel pip\u0103ia. Comandantul \u00eel urm\u0103rea cu aten\u0163ie pentru a pre\u00eent\u00e2mpina un accident. La un moment dat Nick se retrase, \u00ee\u015fi lu\u0103 mapa, se a\u015fez\u0103 pe jos \u015fi \u00eencepu s\u0103 schi\u0163eze precipitat. Detalii peste detalii, f\u0103r\u0103 nici o ordine anumit\u0103. Botul, urechile, coama, piciorul, crupa, coada, \u015fi undeva, \u00een mijlocul foii de h\u00e2rtie, capul comandantului, cu tr\u0103s\u0103turi izbitor de bine surprinse.<\/p>\n

– A\u0163i adus sabia?<\/p>\n

– Sabia?! La ce-\u0163i trebuie?!<\/p>\n

– Vreau o pozi\u0163ie de \u015farj\u0103, \u00een galop. \u00cenc\u0103 nu \u015ftiu de ce-mi trebuie, dar \u00eemi trebuie!<\/p>\n

Manifest\u0103rile unei firi hiperemotive cedau \u00een fa\u0163a talentului \u015fi a visului artistului \u00een devenire. Nick era la el acas\u0103. Umpluse trei foi mari de desen cu schi\u0163e \u015fi nu se mai s\u0103tura.<\/p>\n

– Pute\u0163i s\u0103 desc\u0103leca\u0163i! Pentru ast\u0103zi ajunge! Pute\u0163i s\u0103-l \u0163ine\u0163i pu\u0163in lini\u015ftit? Vreau s\u0103 m\u0103 bag pu\u0163in sub burta lui, s\u0103 v\u0103d cum sunt legate picioarele de corp. N-am fost niciodat\u0103 at\u00e2t de aproape de un cal. Sunt formidabili!<\/p>\n

– Nick, c\u00e2nd ne \u00eentoarcem la \u015fcoal\u0103, am s\u0103-\u0163i ar\u0103t ceva care, cred, te va interesa. E un fel de album-studiu asupra anatomiei cailor. Va trebui s\u0103 ai mare grij\u0103 de el, e al \u015fcolii. Singurul necaz e c\u0103 textele sunt \u00een limba maghiar\u0103, iar eu nu m\u0103 descurc prea bine ca s\u0103-\u0163i traduc.<\/p>\n

– Eu \u015ftiu ungure\u015fte \u015fi nem\u0163e\u015fte, a\u015fa c\u0103 nu-i nici o problem\u0103. \u015ei nici nu m\u0103 intereseaz\u0103 prea mult textele. Pozele \u015fi schi\u0163ele sunt suficiente. M\u0103 bucur mult!<\/p>\n

Acest album i-a adus lui Nick multe bucurii, dar \u015fi necazuri. Petrecea ore \u00een \u015fir copiind din album, entuziasm\u00e2ndu-se la fiecare descoperire. Problema cailor, \u00een general, \u015fi visul ecvestrei, \u00een special, \u00eencepeau s\u0103 ocupe un loc deosebit \u00een preocup\u0103rile sale de \u201dartist\u201d. Portretul \u015fi anatomia omului au trecut pe locul doi. Visa s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 prin \u0162ar\u0103 pentru a vedea toate ecvestrele existente. \u0162\u00e2rulescu, intrigat de at\u00e2ta interes manifestat, \u00eei f\u0103cea rost , la r\u00e2ndul s\u0103u, de albume ale marilor capitale, furniz\u00e2ndu-i elevului s\u0103u preferat material documentar. A doua \u015fedin\u0163\u0103 de lucru cu comandantul a suferit o am\u00e2nare de o lun\u0103, comandantul \u201dmodel\u201d fiind plecat la manevre. Timpul nu a fost \u00eens\u0103 pierdut. Nick s-a apucat s\u0103 schi\u0163eze din memorie, \u015fi bine\u00een\u0163eles, din imagina\u0163ie, de care nu ducea lips\u0103, \u201dproiectul\u201d tabloului c\u0103l\u0103re\u0163. Dup\u0103 c\u00e2teva variante schi\u0163ate \u00een fug\u0103, s-a oprit, poate, la cea mai grea. O cabrare v\u0103zut\u0103 din fa\u0163\u0103, privit\u0103 cumva de jos. \u00cen imagina\u0163ia sa , \u015fi vedea ansamblul cal-c\u0103l\u0103re\u0163, coco\u0163at undeva pe un soclu \u00eenalt, domin\u00e2nd o pia\u0163\u0103 central\u0103. A f\u0103cut \u015fi ref\u0103cut, a rupt, a luat-o de la \u00eenceput \u015fi, \u00een final, preludiul la \u201dEcvestra\u201d era terminat. Pe o coal\u0103 de bloc de desen, lucrat \u00een c\u0103rbune, au ap\u0103rut arm\u0103sarul \u015fi comandantul, arm\u0103sarul cabr\u00e2nd, comandantul \u00eentinz\u00e2nd bra\u0163ul cu sabia \u00eenspre \u00eenainte.<\/p>\n

Opera odat\u0103 terminat\u0103, \u00eenarmat cu mapa \u015fi cu albumul, Nick s-a prezentat la ora de latin\u0103. Cum interesul pentru studiul limbii latine era minor, iar justificarea pentru o astfel de atitudine o avea chiar \u00een afirma\u0163ia lui Didi\u0163\u0103 – o limb\u0103 moart\u0103 – Nick s-a cuib\u0103rit \u00een spatele colegului din fa\u0163a lui \u015fi a trecut la studiul albumului cu cai. Absorbit de aceast\u0103 activitate, studiosul artist s-a pomenit cu Domnul Profesor al\u0103turi \u015fi nu s-a trezit dec\u00e2t atunci c\u00e2nd a v\u0103zut o m\u00e2n\u0103 care se \u00eendrepta spre albumul bucluca\u015f.<\/p>\n

– Domnule\u00a0 elev, suntem la o or\u0103 de latin\u0103 \u015fi nu de zootehnie! \u015ei mie \u00eemi plac caii \u015fi ca atare aceast\u0103 carte se confisc\u0103! Ca supliment \u00ee\u0163i mai acord \u015fi un doi \u00een catalog!<\/p>\n

Gata s\u0103 se dep\u0103rteze cu prada \u00een m\u00e2n\u0103, Didi\u0163\u0103 r\u0103mase perplex. Cu o mi\u015fcare rapid\u0103, Nick smulse albumul \u015fi o zbughi, printre b\u0103nci, afar\u0103 din clas\u0103. Se trezi speriat, nu de ceea ce f\u0103cuse, ci de faptul c\u0103 uitase \u00een banc\u0103 mapa de desen, se \u00eentoarse \u00een clas\u0103 \u015fi, spre consternarea profesorului, alerg\u0103 spre banc\u0103, \u00ee\u015fi\u00a0 recuper\u0103 mapa \u015fi fugi afar\u0103. Era prea mult! Didi\u0163\u0103 a ie\u015fit \u015fi el valv\u00e2rtej din clas\u0103 \u015fi nu s-a oprit dec\u00e2t \u00een cancelarie, unde directorul se \u00eentre\u0163inea cu \u0162\u00e2rulescu.<\/p>\n

– Ce s-a \u00eent\u00e2mplat, Domnule Profesor? P\u0103re\u0163i foarte agitat!?<\/p>\n

– Cum s\u0103 nu fiu, Domnule Director, cum s\u0103 nu fiu?! Sunt consternat de atitudinea unuia dintre elevii Domnului \u0162\u00e2rulescu, mai bine zis unul dintre proteja\u0163ii s\u0103i.<\/p>\n

– Despre cine este vorba, Domnule Profesor? Care protejat?<\/p>\n

– Elevul Kr\u00fcger, Domnule Director! Acest exemplar rar confund\u0103 orele de latin\u0103 cu ore de zootehnie. Nu are altceva mai bun de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 studieze albume cu cai. C\u00e2nd am vrut s\u0103-i confisc albumul, mi l-a smuls din m\u00e2n\u0103 \u015fi a zbughit-o afar\u0103. V\u0103 pute\u0163i imagina a\u015fa ceva?! Nu z\u00e2mbi\u0163i, Domnule \u0162\u00e2rulescu, nu z\u00e2mbi\u0163i! Prin atitudinea tolerant\u0103 pe care o manifesta\u0163i fa\u0163\u0103 de \u201dmarile talente\u201d , sprijini\u0163i \u00een fapt indisciplina, anarhia!<\/p>\n

– \u015ei unde este acest anarhist, Domnule Profesor?<\/p>\n

– De unde s\u0103 \u015ftiu? S-o fi juc\u00e2nd prin curte, sau poate vagabondeaz\u0103 pe str\u0103zi, de unde s\u0103 \u015ftiu ce-i \u00een capul lui?!<\/p>\n

– Domnule Director, m\u0103 duc s\u0103 v\u0103d dac\u0103 nu dau de el.<\/p>\n

\u0162\u00e2rulescu ie\u015fi tacticos din cancelarie \u015fi se \u00eendrept\u0103 direct spre pod. \u015etia c\u0103 acolo era locul de refugiu pentru mul\u0163i dintre favori\u0163ii s\u0103i, \u015fi nu se \u00een\u015fel\u0103. \u00cel g\u0103si pe Nicolae al lui r\u0103sfoind lini\u015ftit lucr\u0103rile din map\u0103. Era at\u00e2t de absorbit \u00eenc\u00e2t nici nu sesiz\u0103 prezen\u0163a mentorului s\u0103u.<\/p>\n

– Ce faci Nicolae?<\/p>\n

– O, ce bine c\u0103 v\u0103 v\u0103d! Trebuie s\u0103 v\u0103 ar\u0103t ceva. Privi\u0163i cum a ie\u015fit! Am muncit ceva, dar sunt destul de mul\u0163umit.<\/p>\n

– M\u0103i, eu nu de asta te caut…<\/p>\n

– L\u0103sa\u0163i c\u0103 \u015ftiu! Mergem \u015fi la Director, dar mai \u00eent\u00e2i vreau s\u0103 v\u0103 ascult p\u0103rerea. V\u0103 rog!<\/p>\n

\u0162\u00e2rulescu lu\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 desenul \u015fi r\u0103mase pe g\u00e2nduri.<\/p>\n

– Nicolae, nu-i cinstit! Trebuia mai \u00eent\u00e2i s\u0103 mergem la ghilotin\u0103 \u015fi abia dup\u0103 aceea s\u0103 \u00eencerci s\u0103 m\u0103 cumperi. O, micul meu geniu, acum m\u0103 obligi s\u0103 m\u0103 duc s\u0103 te ap\u0103r, \u015fi nu va fi u\u015for. E\u015fti o adev\u0103rat\u0103 pacoste pe capul meu! Dac\u0103 \u00eentr-o zi m\u0103 vor da afar\u0103, s\u0103 \u015ftii c\u0103 vei fi principalul contribuabil! E superb acest cuplu! Cal \u015fi c\u0103l\u0103re\u0163, fiecare cu personalitatea sa, dar f\u0103c\u00e2nd un ansamblu perfect, unitar. Sper ca aceast\u0103 lucrare s\u0103 te salveze, s\u0103 ne salveze! Hai, la Director!<\/p>\n

– Doamne ajut\u0103!<\/p>\n

C\u00e2nd ajunser\u0103 la u\u015fa cancelariei, \u0162\u00e2rulescu deschise brusc u\u015fa \u015fi-l \u00eempinse pe Kr\u00fcger \u00een\u0103untru, nu \u00eenainte \u00eens\u0103 ca acesta s\u0103 fi apucat s\u0103 fac\u0103 semnul crucii.<\/p>\n

– Ce fel de cruce faci Dumneata, Domnule elev?!<\/p>\n

– Crucea romano-catolic\u0103, Domnule Director!<\/p>\n

– Mare haos e \u015fi \u00een confesionalul \u0103sta al nostru! Acum ai s\u0103 spui c\u0103 te \u015fi persecut\u0103m, nu ?<\/p>\n

– Nuuu! Mama mea face crucea ca Dumneavoastr\u0103, ea este greco-catolic\u0103…a\u015fa c\u0103 nu conteaz\u0103. Numai s\u0103 ajute!<\/p>\n

– Domnule Director, mai \u00eent\u00e2i a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 uita\u0163i la ceva. V\u0103 rog!<\/p>\n

\u0162\u00e2rulescu nu a\u015ftept\u0103 r\u0103spunsul \u015fi puse \u00een grab\u0103 mapa pe mas\u0103. Scoase Ecvestra lui Nicolae \u015fi o \u00eentinse directorului.<\/p>\n

– Privi\u0163i o lucrare a unui copil de cincisprezece ani \u015fi ve\u0163i \u00een\u0163elege leg\u0103tura cu albumul cu cai. V\u0103 rog, Domnule Didi\u0163\u0103, apropia\u0163i-v\u0103!<\/p>\n

Au urmat c\u00e2teva minute bune de t\u0103cere, de priviri schimbate \u00eentre cei pu\u015fi pe judecat\u0103, dup\u0103 care, Didi\u0163\u0103, parc\u0103 transfigurat, rupse t\u0103cerea.<\/p>\n

– Domnule Director, \u00een fa\u0163a unei astfel de eviden\u0163e, eu \u00eemi retrag pl\u00e2ngerea \u015fi-l felicit pe t\u00e2n\u0103rul artist pentru aceast\u0103 oper\u0103. Nu, nu mai vreau nici o exmatriculare, dar men\u0163in doiul din catalog , \u015fi nu va fi u\u015for s\u0103 fie corectat! Dura lex sed lex, iar legea \u015fcolii spune c\u0103 la ora de limba latin\u0103 se face latin\u0103 \u015fi nu pictur\u0103! O m\u00e2n\u0103 cald\u0103, Domnule elev!<\/p>\n

– Ascult\u0103 Kr\u00fcger, tu ai f\u0103cut asta din imagina\u0163ie, sau \u0163i-a servit cineva drept model?<\/p>\n

– Am avut ca model arm\u0103sarul \u015fi comandantul \u015fcolii de ofi\u0163eri. Albumul mi l-a \u00eemprumutat chiar comandatul, pentru studii.<\/p>\n

– Am sim\u0163it eu c\u0103 mi-e cunoscut\u0103 figura, doar \u00eel cunosc pe comandant! A venit de la Sibiu, de la celebra \u015fcoal\u0103\u00a0 de ofi\u0163eri de cavalerie. El a v\u0103zut lucrarea?<\/p>\n

– Nu \u00eenc\u0103, e plecat la manevre…Pot s\u0103 plec?!<\/p>\n

– Da, po\u0163i s\u0103 pleci! \u015ei, succes pe mai departe!<\/p>\n

4<\/p>\n

Nonconformismul, ca atitudine, nu era la mod\u0103 \u00een acei ani. Dac\u0103 s-a manifestat, totu\u015fi, \u00een cadrul colectivit\u0103\u0163ii liceului nostru, a fost ceva izolat \u015fi, poate de aceea, luat drept excentricitate, teribilism, indisciplin\u0103. Reprezentantul cel mai fidel al acestui gen de atitudine era f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Domnul Profesor \u0162\u00e2rulescu, iar vina, nici nu putea fi altfel, o purta firea lui de artist. Felul lui de a fi, atitudinea lui fa\u0163\u0103 de orice fel de rigiditate – disciplin\u0103 sau dogm\u0103 – era \u201d\u00eenghi\u0163it\u0103\u201d , dar nu \u015fi aprobat\u0103. Venirea la liceu a unui copil neast\u00e2mp\u0103rat, cum era considerat\u00a0 Mircea Bogdan, a adus \u00een ochii profesorilor, dar \u015fi ai elevilor, exemplul evident al obr\u0103zniciei, al indisciplinei. Era talentat, sigur pe el, gata s\u0103 se bat\u0103 cu oricine pentru \u201dopiniile\u201d sale. Profesorii dezavuau aceast\u0103 purtare consider\u00e2nd-o chiar periculoas\u0103 pentru atmosfera de disciplin\u0103 \u201dsf\u00e2nt\u0103\u201d care trebuia s\u0103 domneasc\u0103 \u00eentr-un liceu confesional. \u00cen schimb, ecoul trezit \u00een r\u00e2ndul elevilor, era diametral opus – admira\u0163ie \u015fi tendin\u0163\u0103 spre imita\u0163ie.<\/p>\n

Ce n-au \u00een\u0163eles \u00eens\u0103 unii profesori a fost faptul c\u0103 Bogdan \u201dCel Groaznic\u201d nu \u00eencerca s\u0103 construiasc\u0103 o atitudine de dragul teribilismului. El era un nonconformist genetic – n\u0103scut \u015fi nu f\u0103cut! Plecarea lui la facultate a venit ca o man\u0103 cereasc\u0103 pentru prea cucernicii diriguitori ai \u015fcolii, tem\u0103tori, p\u00e2n\u0103 la schizofrenie, de haosul care putea pune st\u0103p\u00e2nire pe liceu. Spre deosebire de Bogdan, Mircea \u015etef\u0103nescu era un model de cumin\u0163enie, un artist singuratic, vis\u0103tor, care nu crea probleme. C\u0103 nu-l interesau unele materii, nu ridica probleme deosebite. Dou\u0103 destine artistice apropiate \u00ee\u015fi urmau \u0163inta pe c\u0103i diferite. Ceva comun avea \u00eens\u0103 s\u0103 marcheze aceste destine – patima, de mai t\u00e2rziu, pentru b\u0103utur\u0103 – patim\u0103 care avea s\u0103 stigmatizeze via\u0163a lor de zi cu zi.<\/p>\n

\u015ei aici, motiva\u0163iile aveau s\u0103 fie diferite. Bogdan o f\u0103cea ca s\u0103 se bucure \u201ddin plin\u201d de via\u0163\u0103. Era plin de energie, volubil, sociabil, exuberant p\u00e2n\u0103 la refuz. \u015etef\u0103nescu avea s\u0103 se apuce de b\u0103utur\u0103 pentru a-\u015fi \u00eeneca suferin\u0163ele provocate de firea lui. Un hipertalent, mereu nemul\u0163umit de propriile crea\u0163ii, un singuratic, un introvertit. Urma\u015ful lor \u00eentr-ale artei plastice, copilul minune al liceului, \u00a0Nikolaus Otto Kr\u00fcger, nu avea s\u0103 scape nici el de povara acestui stigmat. \u00centr-un fel, el \u00eentrunea calit\u0103\u0163ile \u015fi defectele celor doi \u201d\u00eenainta\u015fi\u201d . Era un fel de amestec de bucurie a vie\u0163ii cu o bine mascat\u0103 dragoste de sih\u0103strie. Trecea u\u015for de la zgomot la lini\u015fte, de la exuberan\u0163\u0103 la \u00eenchidere ermetic\u0103, de la r\u00e2sul \u00een cascad\u0103 la lacrimi.<\/p>\n

Imensul talent care l-a subjugat, a ie\u015fit la iveal\u0103 din fraged\u0103 copil\u0103rie. Trebuia s\u0103 fii orb s\u0103 nu-l descoperi, s\u0103 nu r\u0103m\u00e2i surprins. Atrac\u0163ia lui pentru desen nu a fost \u00eencurajat\u0103 \u00een mod special de nimeni din familie. De la cinci ani a prins drag de creionul negru, de pere\u0163ii albi, de h\u00e2rtie. Dac\u0103 cineva ar fi acordat un strop de aten\u0163ie m\u00e2zg\u0103liturilor sale, \u015fi-ar fi dat seama cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 era vorba de cu totul altceva. Aceste m\u00e2zg\u0103lituri, care \u00eei \u00eensp\u0103im\u00e2ntau pe vecini, dar \u015fi pe ai s\u0103i, ascundeau contururi bine definite, chiar dac\u0103 erau mascate de inerentul lor caracter infantil. Pedepsele erau \u015fi ele pe m\u0103sura \u00een\u0163elegerii. Pu\u015ftiul r\u0103bda cu un fel de \u201d\u00een\u0163elegere precoce\u201d trasul de urechi sau usturimile l\u0103sate de o nuia, sau, \u015fi mai r\u0103u, de o coad\u0103 de m\u0103tur\u0103. Durerea trecea repede iar n\u0103b\u0103d\u0103iosul artist se \u00eentorcea, ca pentru a se r\u0103zbuna, la pere\u0163ii nesupraveghea\u0163i sau la foile albe l\u0103sate la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Era perioada lui de crea\u0163ie \u00een alb \u015fi negru – creionul \u015fi c\u0103rbunele de vatr\u0103.<\/p>\n

Creioanele colorate nu-l atr\u0103geau. Poate c\u0103 aici se afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile viitorului portretist-sculptor, c\u00e2nd, c\u0103rbunele a devenit materialul s\u0103u preferat \u00een portretistic\u0103. Chiar \u015fi portretele cioplite \u00een lemn sau marmur\u0103, vor fi precedate, aproape f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, de portrete studiu, f\u0103cute cu c\u0103rbune, de data aceasta \u00eens\u0103, cu c\u0103rbune pentru desen. Copilul din el nu a \u00een\u0163eles niciodat\u0103 atitudinea punitiv\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor \u015fi vecinilor fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 preocupare, mai bine zis, \u00eenclina\u0163ie, care pornea din interiorul s\u0103u, nechemat\u0103, dar cuceritoare. Peste ani, amintirea acelor zile din copil\u0103rie, avea s\u0103-l obsedeze, s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 caute explica\u0163ii pentru firea sa n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103, pentru st\u0103rile sale suflete\u015fti at\u00e2t de contradictorii. De la mul\u0163umirea de sine – sunt mare, dragul<\/em> meu, sunt mare!<\/em> – \u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103derile \u00een abis, c\u00e2nd se biciuia f\u0103r\u0103 mil\u0103 cu critici care mai de care mai distrug\u0103toare, repro\u015furile la adresa a lor s\u0103i, care mai mult i-au umbrit copil\u0103ria dec\u00e2t s-o lumineze, luau forme tot mai t\u0103ioase. Nu putea pricepe cum doi oameni cultiva\u0163i, iubitori de frumos, au putut r\u0103m\u00e2ne orbi \u00een fa\u0163a pornirilor de nest\u0103vilit ale mult prea frumosului lor copil.<\/p>\n

Mama sa, talentat\u0103 \u00eentr-ale desenului \u015fi lucrului manual, tat\u0103l s\u0103u, iubitor al muzicii, st\u0103p\u00e2n peste vioar\u0103 \u015fi org\u0103. Nu a putut \u00een\u0163elege niciodat\u0103 cum de a fost considerat oaia neagr\u0103 a familiei. Dac\u0103 severitatea mamei era compensat\u0103 de momente de iubire excesiv\u0103, care mai estompau suferin\u0163ele micului ne\u00een\u0163eles, atitudinea tat\u0103lui, rece, lipsit\u0103 de at\u00e2t de necesara afec\u0163iune, r\u0103m\u00e2nea un mister de nep\u0103truns. Acest om at\u00e2t de cald \u00een rela\u0163iile cu str\u0103inii, at\u00e2t de sociabil, acas\u0103 se retr\u0103gea \u00een el strivind, parc\u0103, deliberat, sentimentele care fac dintr-o familie o cetate inexpugnabil\u0103. Ceea ce \u00eel deruta \u00eens\u0103 cel mai mult era atitudinea, e drept sporadic\u0103, total diferit\u0103, fa\u0163\u0103 de sora sa, m\u00e2ndria familiei. C\u00e2nd \u00eei vedea st\u00e2nd \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i, \u015fu\u015fotind, r\u00e2z\u00e2nd pentru motive necunoscute, sim\u0163ea o revolt\u0103 \u00eempotriva acestei nedrept\u0103\u0163i flagrante. Atunci se retr\u0103gea \u00een gr\u0103dina din spatele casei, se a\u015feza la umbra unui pom \u015fi desena cu furie, tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi zgomotos nasul sau \u015fterg\u00e2ndu-\u015fi, cu dosul palmei, lacrimile care riscau s\u0103 p\u0103teze h\u00e2rtia. T\u00e2njea dup\u0103 o clip\u0103 ca asta. Ar fi dat orice numai s\u0103 poat\u0103 s\u0103 stea \u015fi el \u00een bra\u0163ele celui pe care-l iubea, s-o detroneze pe mironosi\u0163a care nu f\u0103cea nimic deosebit pentru a merita acea favoare.<\/p>\n

Anna era \u00eentr-adev\u0103r un copil foarte frumos, foarte de\u015fteapt\u0103, foarte cuminte, dar el se considerase \u00eentotdeauna mai frumos. \u00ce\u015fi amintea deseori de o \u00eent\u00e2mplare petrecut\u0103 la Timi\u015foara. E un fel de a spune c\u0103\u00a0 \u00ee\u015fi amintea, el av\u00e2nd pe atunci trei ani, iar Anna cinci. Cuno\u015ftea episodul din repetatele povestiri ale mamei, ce \u00eenso\u0163eau probele martor r\u0103mase, ni\u015fte fotografii de mare calitate. Nici nu putea fi vorba de altceva deoarece fotografiile fuseser\u0103 executate la cel mai c\u0103utat atelier foto din ora\u015f. Trec\u00e2nd \u00eentr-o zi prin fa\u0163a atelierului, Doamna Kr\u00fcger a fost oprit\u0103 de proprietarul atelierului.<\/p>\n

– Doamn\u0103 drag\u0103, ave\u0163i doi copii minuna\u0163i! \u00cemi permite\u0163i s\u0103 le fac c\u00e2teva poze? Sunt convins c\u0103 ve\u0163i avea o amintire grozav\u0103 peste ani!<\/p>\n

– Nu v\u0103 sup\u0103ra\u0163i, dar n-am venit preg\u0103tit\u0103 pentru a\u015fa ceva…<\/p>\n

– Nu ave\u0163i nevoie de nici o preg\u0103tire, Doamn\u0103! Eu nu sunt un simplu fotograf, eu sunt un artist. Intra\u0163i s\u0103-mi cunoa\u015fte\u0163i lucr\u0103rile. \u00cen plus, ceea ce vreau s\u0103 fac nu V\u0103 va costa nimic. Dumneavoastr\u0103 ve\u0163i avea o frumoas\u0103 amintire, iar eu voi r\u0103m\u00e2ne cu o lucrare de art\u0103.<\/p>\n

Aceste \u201dprobe martor\u201d aveau s\u0103-l deranjeze at\u00e2t pe micu\u0163ul, dar, mai t\u00e2rziu, \u015fi pe marele Nick, amintindu-i mereu de discriminarea suferit\u0103 \u00een copil\u0103rie. Artistul fotograf \u00ee\u015fi f\u0103cuse datoria deplin. Dup\u0103 c\u00e2teva zeci de pozi\u0163ii solo pentru fiecare dintre cei doi \u201dfrumo\u015fi\u201d , trecu la poze \u00een doi \u015fi, \u00een final, la alegerea pentru m\u0103rire \u015fi retu\u015fare \u00een culori, a c\u00e2torva pozi\u0163ii. A\u015fa au primit acas\u0103 c\u00e2te o duzin\u0103 pentru fiecare copil, c\u00e2te o duzin\u0103 pentru pozele \u00een cuplu \u015fi, aici a fost tragedia, dou\u0103 poze m\u0103rite pentru Anna \u015fi doar una, pentru cei doi \u00eempreun\u0103. Nici o poz\u0103 solo pentru el! P\u00e2n\u0103 \u015fi fotograful \u00eei d\u0103duse prioritate Annei! Aceste mici-mari nimicuri aveau s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 necontenit pe Nick din fraged\u0103 copil\u0103rie \u015fi s\u0103-l \u00eemping\u0103 la tot felul de atitudini de revolt\u0103. De aici ve\u015fnicele h\u00e2rjoneli cu Anna, tendin\u0163ele spre nesupunere, spre n\u0103zdr\u0103v\u0103nii, mai mult sau mai pu\u0163in acceptate de cei din jur. Se \u00eenmul\u0163eau pedepsele, dar se \u00eenmul\u0163eau \u015fi actele de r\u0103zvr\u0103tire. \u015ei ca s\u0103 fie totul ca la carte, Nick \u015fi-a g\u0103sit \u015fi un prieten pe m\u0103sur\u0103, un pui de neam\u0163 de prin vecini, de altfel dintr-o familie foarte respectabil\u0103, cu care au f\u0103cut un cuplu cunoscut ca \u201dspaima satului\u201d.<\/p>\n

La nici \u015fapte ani \u00eemplini\u0163i, ei escaladau gardurile gr\u0103dinilor pentru a fura fructe, intrau prin magazine pentru a \u015fterpeli ceva nimicuri, d\u0103deau foc la paiele din care se \u00eenfruptau caii de prin pie\u0163e, p\u00e2ndeau pe la col\u0163uri sau prin locuri mai \u00eentunecate, pentru a speria c\u00e2te o b\u0103tr\u00e2n\u0103 absorbit\u0103 de g\u00e2nduri, st\u00e2rneau c\u00e2inii. Nick \u015ftia ce-l a\u015ftepta, dar nu renun\u0163a la a face tot felul de tr\u0103sn\u0103i pentru a atrage aten\u0163ia asupra lui. Cei de acas\u0103, \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele apropiate, \u00eel considerau un copil dificil, dar, cu to\u0163ii, recuno\u015fteau \u00een sinea lor c\u0103 avea \u015fi ceva, greu de definit, care te cucerea. \u015ei mai era \u015fi z\u00e2mbetul lui, ceva care ap\u0103rea c\u00e2nd te a\u015fteptai mai pu\u0163in, un z\u00e2mbet care lumina \u00eentreaga-i fiin\u0163\u0103 \u015fi pe to\u0163i cei din jur. Mult mai t\u00e2rziu, acest z\u00e2mbet avea s\u0103 fie asemuit cu al lui Robert Redford, \u015fi nu numai z\u00e2mbetul. Asem\u0103narea izbitoare cu acest star al cinematografiei i-a adus \u015fi satisfac\u0163ii, dar \u015fi necazuri. Pu\u015ftoaicele, iar cu timpul \u015fi tinerele doamne, s-au \u00eenghesuit s\u0103-l acapareze, satisf\u0103c\u00e2ndu-i orgoliul, dar r\u0103pindu-i totodat\u0103 timpul at\u00e2t de pre\u0163ios \u00een activitatea sa artistic\u0103.<\/p>\n

– Nick, semeni grozav cu Redford!<\/p>\n

– Nu \u015ftiu, se poate, dar recunoa\u015fte c\u0103 sunt mai frumos! Femeile aprobau aceast\u0103 replic\u0103 \u015fi continuau s\u0103-i populeze din abunden\u0163\u0103 atelierul de crea\u0163ie.<\/p>\n

La Timi\u015foara,\u00a0 pe la zece ani, a invitat-o pe Anna s\u0103 intre \u00eentr-o libr\u0103rie s\u0103 fure ceva. Anna l-a urmat cu speran\u0163a c\u0103-l va opri de la aceast\u0103 \u201dnebunie\u201d. N-a fost s\u0103 fie a\u015fa! L-a urm\u0103rit cu team\u0103, dar n-a reu\u015fit s\u0103-l opreasc\u0103. La ie\u015fire i-a ar\u0103tat cu satisfac\u0163ie un carne\u0163el.<\/p>\n

– Doamne, c\u00e2nd l-ai luat ? De ce faci asta, Nick?!<\/p>\n

– Ca s\u0103 r\u00e2d! Nu vezi ce pro\u015fti sunt?!<\/p>\n

Pedepsele nu au putut s\u0103-l potoleasc\u0103. Tot la Timi\u015foara, la nici \u015fapte ani, \u00eenchis \u00een cas\u0103 de c\u0103tre m\u0103tu\u015fa sa drept pedeaps\u0103, s-a revoltat, a f\u0103cut treaba mare \u00een mijlocul sufrageriei \u015fi a cobor\u00e2t de la etajul unu, pe un burlan.<\/p>\n

\u015ei mai avea o meteahn\u0103 Nick – schimbul! Schimba, pe te miri ce, lucruri din cas\u0103. A\u015fa a ajuns s\u0103 schimbe un superb brici Solingen, pe un briceag \u201dmultifunc\u0163ional\u201d, pentru a avea cu ce ciopli lemnul, noua lui preocupare artistic\u0103. Cioplea chipuri, chipuri de oameni cunoscu\u0163i \u015fi, culmea, pentru acea v\u00e2rst\u0103, u\u015for de recunoscut. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 briciul a fost recuperat, dar \u015fi scula de baz\u0103 a viitorului sculptor, restituit\u0103.<\/p>\n

N\u0103zb\u00e2tiile micului ne\u00een\u0163eles alternau \u00eens\u0103 \u015fi cu clipe bune, clipe de lini\u015fte, c\u00e2nd, \u00eempins de acel lucru nedescifrat \u00eenc\u0103 de nimeni, Nick se refugia \u00een gr\u0103din\u0103 \u015fi desena, desena mult, vrute \u015fi nevrute. Alteori se furi\u015fa din cas\u0103, cu blocul de desen sub bra\u0163, \u015fi se ducea la t\u00e2rgul de animale \u015fi desena sau urm\u0103rea\u00a0 mi\u015fc\u0103rile cailor. La \u00eentoarcere se strecura \u00een biseric\u0103 \u015fi pitit dup\u0103 vreo banc\u0103, asculta acordurile orgii la care tat\u0103l s\u0103u, \u00een clipele sale bune, \u00eei aducea omagiu lui Bach. \u00cen acele clipe se sim\u0163ea aproape de acela pe care \u00eel adora, dar care nu-l \u00een\u0163elegea. Uneori f\u0103cea acest lucru \u00eempreun\u0103 cu Anna. Erau momentele \u00een care se \u00een\u0163elegeau. St\u0103teau retra\u015fi \u00eentr-un col\u0163 ferit pentru a nu deconspira prezen\u0163a lor \u015fi a nu deranja organistul. Respectau aceste clipe de \u00eensingurare ale omului pe care \u00eel iubeau at\u00e2t, dar pe care nu-l \u00een\u0163elegeau.<\/p>\n

Atmosfera din cas\u0103 devenea tot mai \u00eencordat\u0103, certurile tot mai frecvente, iar cuv\u00e2ntul b\u0103utur\u0103, un tabu. Influen\u0163a acestor manifest\u0103ri asupra st\u0103rii de spirit a copiilor era cov\u00e2r\u015fitoare. La trezire omul suferea cumplit, \u00a0cerea iertare, lua angajamente, dar pauzele de normalitate se scurtau tot mai mult. Co\u015fmarul a luat sf\u00e2r\u015fit odat\u0103 cu apropierea frontului. Disperat din cauza propriei neputin\u0163e, bunul, \u00een\u0163eleptul, talentatul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, \u015fi-a luat inima \u00een din\u0163i \u015fi a plecat \u00eempreun\u0103 cu trupele germane \u00een retragere. Un capitol se \u00eencheia \u00een via\u0163a r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns a lui Nick. \u00centreb\u0103rile aveau \u00eens\u0103 s\u0103 persiste insistent \u00een \u00eentreaga sa via\u0163\u0103.<\/p>\n

Nick se apropia de doisprezece ani c\u00e2nd la marginea satului s-au cantonat trupele sovietice. Lumea \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103 de prezen\u0163a antihri\u015ftilor, se z\u0103vora \u00een case. Uli\u0163ele erau pustii iar orice cioc\u0103nit la poarta casei aducea momente de teroare. Intrau \u00een cas\u0103 ziua, intrau noaptea. Veneau be\u0163i, desc\u0103rcau automatele prin cur\u0163ile oamenilor, violau. Cotrob\u0103iau prin c\u0103m\u0103ri, prin dulapuri, golindu-le. Luau alimente, luau haine, ceasuri, bibelouri. Sub pretextul c\u0103 se r\u0103fuiau cu nem\u0163ii, se dedau la tot felul de nelegiuiri. R\u0103scoleau podurile \u015fi pivni\u0163ele \u00een c\u0103utarea solda\u0163ilor germani. Uneori, din echipe f\u0103ceau parte \u015fi femei. \u00cembr\u0103cate \u00een uniform\u0103, mai \u00eengrijite dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii, dar prea fardate, cotrob\u0103iau dup\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103minte mai deosebit\u0103. Seara aveau obiceiul s\u0103 ias\u0103 la plimbare, \u00eembr\u0103cate \u00een civil, uneori folosind c\u0103m\u0103\u015file de noapte \u201dconfiscate\u201d drept rochii de sear\u0103. Oricum, nu erau agresive.<\/p>\n

Le pl\u0103ceau casele mai ar\u0103toase. Se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 vin\u0103 \u00een grupuri mai mici, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, s\u0103 aduc\u0103 tot felul de alimente, unele din depozitele lor, altele furate cu c\u00e2teva zile mai \u00eenainte, s\u0103 organizeze petreceri, la care erau invitate, cu insisten\u0163\u0103, s\u0103 participe \u015fi gazdele. Acestora le revenea sarcina s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 m\u00e2ncare cald\u0103 \u015fi s\u0103 serveasc\u0103. Nu lipsea armonica \u015fi, cum era \u015fi firesc, dansul. \u0162uica \u201drechizi\u0163ionat\u0103\u201d curgea \u00een voie, alter\u00e2nd spre diminea\u0163\u0103 atmosfera. In tot acest timp gazdele \u00eenfrico\u015fate treceau prin chinurile iadului. Cu timpul lucrurile s-au mai potolit pu\u0163in datorit\u0103 m\u0103surilor luate chiar de comandantul unit\u0103\u0163ii. Nu s-a potolit \u00eens\u0103 teama \u015fi ne\u00eencrederea oamenilor.<\/p>\n

Pentru a evita intrarea \u00een case, unii au recurs la \u015firetlicuri, specul\u00e2nd teama obsesiv\u0103 a solda\u0163ilor de bolile infec\u0163ioase. Chiar de la intrare se turna spirt denaturat sau formol pentru a crea o atmosfer\u0103 de spitalizare \u015fi se lansau zvonuri cu privire la c\u00e2te o boal\u0103 care b\u00e2ntuia casa. De regul\u0103 rezultatul era cel scontat.<\/p>\n

Dac\u0103 oamenii judecau la rece aceste st\u0103ri de fapt, copiii treceau prin st\u0103ri greu de descris. Principalul sentiment manifestat era teama, o team\u0103 patologic\u0103, cu efecte deseori neb\u0103nuite. \u015ei totu\u015fi, \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103 absurd\u0103, doi prieteni, Nick \u015fi G\u00fcnty, spaima satului de alt\u0103 dat\u0103, g\u0103seau \u015fi p\u0103r\u0163i pozitive. Sc\u0103pa\u0163i de sub supraveghere, micii eroi, au g\u0103sit un loc pe m\u0103sura dorin\u0163elor lor. Era pia\u0163a satului, ocupat\u0103 de o subunitate de blindate. Nu le-a trebuit mult ca s\u0103 se aciuiasc\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 un fan al copiilor cu care s-au \u00eemprietenit la cataram\u0103. Colea, noul lor prieten, era fericit s\u0103-i aib\u0103 prin preajm\u0103, \u00een dorin\u0163a de a mai atenua dorul de cas\u0103, de fiul s\u0103u Alio\u015fa, a c\u0103rui fotografie o \u0163inea la piept. Lui Nick nu i-a trebuit mult ca s\u0103 se apuce de treab\u0103. La \u00eenceput a desenat un tanc, apoi s-a apucat de portretul lui Colea. Succesul a fost total iar accesul \u00een tab\u0103ra blindat\u0103, f\u0103r\u0103 restric\u0163ii. Rezultatul? O grenad\u0103 \u015fi o duzin\u0103 de gloan\u0163e de mitralier\u0103 pe care le-a \u015fterpelit de sub nasul cuceritorilor lumii! Toamna t\u00e2rziu, hornarul le-a descoperit ascunse \u00een sob\u0103, ne\u015ftiind cum s\u0103 reac\u0163ioneze. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 le-a predat la o unitate militar\u0103 rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00centre timp, cei doi prieteni nedesp\u0103r\u0163i\u0163i, continuau vizitele la bunii lor amici \u015fi se \u00eentorceau adesea acas\u0103 cu bra\u0163ele pline de daruri – zah\u0103r, p\u00e2ine cazon\u0103, biscui\u0163i, rahat. Cu toate c\u0103 era vorba de alimente greu de procurat, Doamnei \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare Kr\u00fcger nu-i sur\u00e2dea aceast\u0103 rela\u0163ie. Cum \u015fvabii get-beget se uitau chior\u00e2\u015f la membrii acestei familii mixte, bucur\u00e2ndu-se f\u0103\u0163i\u015f de desp\u0103r\u0163irea care avusese loc, a apelat la sora ei \u015fi \u015fi-a expediat copiii la ora\u015f. Solu\u0163ia nu l-a \u00eenc\u00e2ntat prea mult pe Nick, \u00een schimb a adus bucurie \u00een sufletul \u00eensp\u0103im\u00e2ntat al Annei. Dorea s\u0103 ajung\u0103 \u00eentr-un ora\u015f mare \u015fi s\u0103 scape de ace\u015fti \u015fvabi \u00eencrezu\u0163i, care o etichetau de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se nimerea printre ei, \u00eentr-o german\u0103 str\u00e2mb\u0103, drept \u201dTeitsche Wallach\u201d.<\/p>\n

A\u015fa a ajuns Nick la Gojdu, a\u015fa a ajuns copilul minune al unui liceu de renume, a\u015fa a ajuns s\u0103 cunoasc\u0103 primii fiori ai dragostei. Idila lor ajunsese de notorietate public\u0103. Erau prea frumo\u015fi ca s\u0103 nu fie remarca\u0163i. Str\u0103b\u0103teau str\u0103zile ora\u015fului \u0163in\u00e2ndu-se de m\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ind \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta, z\u00e2mbete cuceritoare. Erau prea copii ca s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 repro\u015furi sau s\u0103 trezeasc\u0103 \u00eengrijorarea celor din jur. Nick s-a retras cumva \u00een el, f\u0103r\u0103 s\u0103 jinduiasc\u0103 dup\u0103 prietenia celor de v\u00e2rsta lui. Prietenii lui erau antrenorul Kiss, comandantul \u015fcolii de ofi\u0163eri \u015fi \u0162\u00e2rulescu. Desenul \u015fi Ella erau singurele lui probleme. Nu-i pl\u0103ceau confesiunile \u015fi ca atare nu-i cerceta pe cei din jur \u015fi nu se l\u0103sa iscodit. Amintirile din copil\u0103rie \u00eel fr\u0103m\u00e2ntau, dar le ron\u0163\u0103ia singur.<\/p>\n

5<\/p>\n

Dup\u0103 plecarea din \u0162ar\u0103 a Regelui Mihai I, soarta liceului confesional a fost pecetluit\u0103. De la schimbarea directorului cu un personaj \u201dlaic\u201d, adus dinafar\u0103, \u015fi p\u00e2n\u0103 la punerea pe liber a unor profesori marcan\u0163i, n-a fost dec\u00e2t un pas. Rela\u0163ia profesor – elev s-a deteriorat, religia a fost \u00eenlocuit\u0103 cu un fel de educa\u0163ie cet\u0103\u0163eneasc\u0103, a luat fiin\u0163\u0103 UAER-ul, o organiza\u0163ie larg\u0103 a elevilor, pepinier\u0103 a viitorilor UTM-i\u015fti, a \u00eenceput activitatea serviciilor de cadre, au \u00eenceput exmatricul\u0103rile. Nici profesorii, nici p\u0103rin\u0163ii, nici elevii, nu erau preg\u0103ti\u0163i pentru astfel de schimb\u0103ri. \u00cencet, \u00eencet, se instala o atmosfer\u0103 de nelini\u015fte, de nesiguran\u0163\u0103. Profesorii r\u0103ma\u015fi la catedr\u0103, deveni\u0163i mai \u00eeng\u0103duitori, au \u00eenceput s\u0103 caute o mai mare apropiere de elevi, elevii receptivi la aceast\u0103 nou\u0103 atitudine, s-au apropiat de profesori. Nemul\u0163umirea cvasiunanim\u0103 fa\u0163\u0103 de noua orientare politic\u0103, f\u0103cea din aceast\u0103 apropiere, un fel de manifestare conspirativ\u0103. Orice atitudine recalcitrant\u0103 era monitorizat\u0103, cercetat\u0103 \u015fi sanc\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

A\u015fa l-am pierdut pe M\u00e2ndru\u0163escu, pe care, nici purtarea sa exemplar\u0103, nici talentul, nici interven\u0163ia lui \u0162\u00e2rulescu, nu l-au putut salva. Fiu de mo\u015fier din Bistri\u0163a, a fost ales drept exemplu de \u201delement antirepublican\u201d \u015fi exmatriculat, cu drept de \u00eenscriere la un fel de liceu industrial. M-a surprins lini\u015ftea cu care a primit vestea.<\/p>\n

– M\u0103 a\u015fteptam la a\u015fa ceva…tata a fost arestat de c\u00e2teva luni \u015fi nu mai \u015ftim nimic despre el…pentru ce vreau eu s\u0103 fac \u00een via\u0163\u0103, se poate \u015fi f\u0103r\u0103 liceu teoretic. Talentul nu mi-l va lua nimeni! \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 ne-au desp\u0103r\u0163it, \u00eemi pare r\u0103u de \u0162\u00e2rulescu! Un adev\u0103rat artist! O s\u0103-i fie greu cu \u0103\u015ftia…Maic\u0103-mea vitreg\u0103 sper\u0103 c\u0103 vor veni americanii, iar frate-meu vrea s\u0103 fug\u0103. Mai vedem noi!<\/p>\n

\u0162\u00e2rulescu a r\u0103mas \u015focat.<\/p>\n

– Nenoroci\u0163ii \u0103\u015ftia nu \u00een\u0163eleg c\u0103 distrug un talent deosebit, un copil nevinovat. Auzi\u0163i, m\u0103i copii, comunism \u00een Rom\u00e2nia nu va cre\u015fte niciodat\u0103! A mai r\u0103mas un talent, Nicolae al meu, pentru care m\u0103 tem. E copil\u0103ros, uneori se groz\u0103ve\u015fte, spune lucruri care nu-s de nasul lui \u015fi, ce e mai grav, m\u0103 tem c\u0103 are ceva pe suflet, ceva legat de familia lui. Vezi, poate c\u0103-l po\u0163i trage de limb\u0103, poate-l putem ajuta. Este teribil de talentat \u015fi-l a\u015fteapt\u0103 un viitor str\u0103lucit, de artist bine\u00een\u0163eles!<\/p>\n

Acest om minunat care a fost profesorul de desen, d\u0103dea sfaturi bune pentru al\u0163ii, dar nu reu\u015fea s\u0103 se sf\u0103tuiasc\u0103 pe sine, ignor\u00e2nd faptul c\u0103 \u00een nonconformismul s\u0103u, putea avea un du\u015fman de temut pentru vremurile care invadau acest col\u0163 minunat de lume. Dac\u0103 exist\u0103 oameni apolitici, apoi \u0162\u00e2rulescu era unul dintre ace\u015ftia. El judeca lucrurile la rece \u015fi se exprima ca atare. Izul de ironie care \u00eembr\u0103ca orice comentariu pe care se hazarda s\u0103-l fac\u0103, dep\u0103\u015fea uneori capacitatea de \u00een\u0163elegere a interlocutorului, atr\u0103g\u00e2nd inerent o reac\u0163ie de adversitate. Era cult, era talentat, era sensibil. Nemul\u0163umit de limitele talentului s\u0103u, \u00eencerca s\u0103 ascund\u0103 complexul de inferioritate care-l st\u0103p\u00e2nea, d\u0103ruindu-se trup \u015fi suflet copiilor talenta\u0163i ce se aciuau \u00een jurul s\u0103u. Pierderea unor adev\u0103ra\u0163i prieteni cum au fost Bogdan, \u015etef\u0103nescu sau M\u00e2ndru\u0163escu, l-a \u00eempins \u015fi mai mult spre, \u00eenc\u0103, nedefinitul Kr\u00fcger, cu care se \u00een\u0163elegea bine, dar, de care nu se putea apropia cu adev\u0103rat. Sim\u0163ea c\u0103 este vorba de un talent clocotitor, o sus\u0163inea cu voce tare, \u00eel sprijinea \u00een fel \u015fi chip, dar, ceva ocult, \u00eel oprea la poarta acestui suflet zbuciumat. Nicolae nu se apropia de colegii s\u0103i, nu-\u015fi f\u0103cea, sau, nu \u015ftia s\u0103-\u015fi fac\u0103 prieteni. Nu aprecia glumele f\u0103cute pe socoteala sa, r\u0103spunz\u00e2nd deseori cu agresivitate verbal\u0103 sau fizic\u0103. Nu era \u00eenalt, dar bine legat, cu un corp frumos dezvoltat \u015fi, din p\u0103cate, dispunea de un pumn necru\u0163\u0103tor, pumn care i-a adus destule admonest\u0103ri, dar \u015fi respect. Citea mult, colinda s\u0103lile de expozi\u0163ii \u015fi visa cu ochii deschi\u015fi. Da, visa mult.<\/p>\n

Dispun\u00e2nd de o camer\u0103 atelier amenajat\u0103 \u00een podul liceului, \u0162\u00e2rulescu l-a invitat s-o \u00eempart\u0103 cu el \u00een orele de \u201dcrea\u0163ie\u201d. Sim\u0163ind \u00eenclina\u0163ia, neobi\u015fnuit\u0103 pentru acea v\u00e2rst\u0103, pentru portret, \u0162\u00e2rulescu a \u00eenceput s\u0103 aduc\u0103, ca din \u00eent\u00e2mplare, autoportrete celebre, v\u0103it\u00e2ndu-se c\u0103 \u00een materie de portretistic\u0103 era un ageamiu. Ca demonstra\u0163ie, a \u00eenceput s\u0103 copieze c\u00e2te o lucrare, demonstr\u00e2nd ostentativ neputin\u0163a lui. Capcana \u015fi-a ar\u0103tat roadele. Nick s-a apucat de treab\u0103. La \u00eenceput \u00een alb-negru, mai apoi \u00een creioane colorate, ca la sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 se apuce de ulei. \u0162\u00e2rulescu \u00eel l\u0103uda, f\u0103r\u0103 s\u0103 exagereze, \u00eei punea la dispozi\u0163ie ustensilele pentru pictura \u00een ulei, \u00eel \u00eendruma \u00een dedesubturile acestei tehnici de lucru. Nicolae, al lui, plutea \u00een al nou\u0103lea cer. Erau primii pa\u015fi \u00een pictura \u00een ulei, erau primele ore de studiu ale picturii prin copiere, erau primele satisfac\u0163ii. \u00cen acest timp, profesorul descoperea \u00een elevul s\u0103u un perfec\u0163ionist \u00eentr-ale portretului, felicit\u00e2ndu-se pentru intui\u0163ia avut\u0103. \u00ce\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 t\u00e2n\u0103rul lui elev \u015fi prieten avea ceva deosebit \u00een el, ceva care-i permitea s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een sufletul personajului, indiferent de faptul dac\u0103 \u00eel cuno\u015ftea personal sau nu. Avea o putere de intui\u0163ie extraordinar\u0103 \u015fi o curiozitate de cercet\u0103tor. Nu se apuca nici m\u0103car s\u0103 copieze dac\u0103 nu reu\u015fea s\u0103 ob\u0163in\u0103 date despre persoana \u00een cauz\u0103. \u0162\u00e2rulescu se d\u0103ruia f\u0103r\u0103 rezerve acestei noi preocup\u0103ri.<\/p>\n

– Nicolae, m\u0103 uime\u015fti! Uneori m\u0103 cutremur la g\u00e2ndul c\u0103 ai putea deveni un mare falsificator. Doamne, fere\u015fte! Ar trebui s\u0103 copiezi \u015fi ceva peisaje celebre. Te-ar putea provoca la studiul tehnicii combin\u0103rii culorilor. E fascinant!<\/p>\n

– Nu, nu! Mai vreau portrete, dar \u00eenso\u0163ite de material documentar. Eu nu sunt fotograf! Un portret trebuie s\u0103 dezv\u0103luie sufletul omului, cu tot ce are bun sau r\u0103u \u00een el. Tehnica combin\u0103rii culorilor? Nu-i nici o filozofie! E doar poleial\u0103! Portretul adev\u0103rat trebuie s\u0103 plece de la alb-negru! Pe acest Michelangelo l-am f\u0103cut \u00een fel \u015fi chip, dar simt c\u0103 nu l-am descifrat. Degeaba mi se spune c\u0103 este perfect executat, dac\u0103 eu nu l-am cuprins. Am citit at\u00e2ta despre el \u015fi totu\u015fi, \u00eemi scap\u0103 ceva. M\u00e2ine \u00eel fac \u00een c\u0103rbune ca s\u0103 penetrez acest suflet at\u00e2t de complex. Ve\u0163i vedea c\u0103 am dreptate. Treaba cu culorile e mult mai complicat\u0103. Degeaba red\u0103m cu fidelitate culorile din oglind\u0103, dac\u0103 pentru perceperea lor folosim doar ochii. Culorile imaginii care ne prive\u015fte trebuiesc descifrate cu sufletul. Rezultatul va fi nesperat, chiar dac\u0103 nu la \u00eendem\u00e2na oricui. Vor ap\u0103rea culori \u015fi nuan\u0163e \u201dstr\u0103ine\u201d pentru mul\u0163i, dar, vor aduce \u00eenc\u00e2ntare \u00een sufletele celor pu\u0163in ale\u015fi, care v\u0103d cu sufletul. C\u00e2nd voi face un portret \u00een culori, voi fi poate un ne\u00een\u0163eles, dar mul\u0163umit de profunzimea imaginii. Mai am o rug\u0103minte…vreau s\u0103 modelez \u00een lut \u015fi s\u0103 cioplesc \u00een lemn sau piatr\u0103. \u00cemi pute\u0163i face rost de ceva scule \u015fi materiale?<\/p>\n

– Nicolae, se va rezolva, dar m\u0103 tem c\u0103 poate este prematur, iar eu nu prea te pot ajuta. S\u0103 ne mai g\u00e2ndim. Oricum, te voi prezenta unui sculptor, un prieten. E talentat, dar nu suficient. \u015ei, \u00een plus, omul are atelier, scule, materiale. S-a f\u0103cut!<\/p>\n

C\u00e2nd \u0162\u00e2rulescu se angaja \u00eentr-o treab\u0103, se d\u0103ruia cu trup \u015fi suflet. Cu ajutorul prietenilor, cu banii din propriul buzunar, micul atelier s-a utilat cu tot ce trebuia pentru activitatea unui sculptor. Nicolae se bucura, se fr\u0103m\u00e2nta, nu \u015ftia cu ce s\u0103 \u00eenceap\u0103.<\/p>\n

– Cu ce s\u0103 \u00eencep, Dom\u2019 Profesor? Nu prea \u015ftiu multe, de fapt, nu \u015ftiu nimic. Capu-i plin de idei, dar nu \u015ftiu s\u0103 lucrez.<\/p>\n

– Nicolae, nici eu nu pot s\u0103 te ajut prea mult. Am ceva habar, dar nu m-am omor\u00e2t niciodat\u0103 cu asta. Eu zic s\u0103 \u00eencepem cu o vizit\u0103 la un adev\u0103rat atelier de sculptur\u0103, la amicul meu Paul. Am fost colegi la Arte Plastice. Mie mi-a pl\u0103cut pictura, lui i-a picat cu tronc sculptura. Nu e nimic de capul nostru, dar ca primi \u00eendrum\u0103tori, facem fa\u0163\u0103. E un boem haios \u015fi sunt convins c\u0103 o s\u0103 v\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i. M\u00e2ine \u00eei facem o vizit\u0103. S\u0103 nu ui\u0163i desenele! S\u0103 nu vorbe\u015fti prea mult ca s\u0103 nu-l lipse\u015fti pe el de pl\u0103cerea asta.<\/p>\n

A\u015fa a \u00eenceput adev\u0103rata aventur\u0103 a viitorului sculptor, sau, mai bine zis, adev\u0103rata mare dragoste a lui Nick. \u00cent\u00e2lnirea a fost mai mult dec\u00e2t cordial\u0103. Paul, marele boem al ora\u015fului, atunci c\u00e2nd lucra, lucra de unul singur.<\/p>\n

– Dragul meu, sculptura nu e \u015fah ca s\u0103 ai chibi\u0163i \u00een jur! Pentru \u00eenceput ai s\u0103 po\u0163i s\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fti, dar dac\u0103 o s\u0103 te prinzi \u00een hor\u0103, vom lucra separat. Sunt destule ore \u00een care eu nu sunt \u00een atelier, a\u015fa c\u0103 vei putea fi de capul t\u0103u. Ia s\u0103-\u0163i v\u0103d mapa!<\/p>\n

Nick era cople\u015fit. S\u0103 ai un atelier la dispozi\u0163ie, materiale, scule! Era mai mult dec\u00e2t un vis<\/em> \u00eemplinit. S\u0103 po\u0163i lucra singur!<\/em> G\u00e2ndu-i zbur\u0103 o clip\u0103 la Ella. Va<\/em> putea s\u0103 stea cu mine, s\u0103-mi pozeze!? Nimeni nu ne va<\/em> deranja.<\/em><\/p>\n

– La ce te g\u00e2nde\u015fti, Nicolae? Nu-mi dai s\u0103 v\u0103d lucr\u0103rile?!<\/p>\n

– Ba da! Sunt pu\u0163in emo\u0163ionat. M-am \u015fi v\u0103zut cioplind. Nu-mi vine s\u0103 cred…<\/p>\n

Paul r\u0103sfoi cu aten\u0163ie con\u0163inutul mapei \u015fi r\u0103mase pe g\u00e2nduri.<\/p>\n

– De c\u00e2nd desenezi, Nicolae?<\/p>\n

– De c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu.<\/p>\n

– S-a ocupat cineva de tine \u00een mod special?<\/p>\n

– Nu, am desenat dup\u0103 capul meu! De c\u00e2nd am venit la Gojdu, m-a \u00eendrumat Domnul Profesor. De ce, nu v\u0103 place?!<\/p>\n

– Din contra, b\u0103iatule, sunt impresionat! E\u015fti un mare talent…Va trebui s\u0103 \u00eencapi pe m\u00e2ini mai bune ca ale noastre. Va trebui s\u0103 a\u015ftep\u0163i p\u00e2n\u0103 ajungi la facultate. \u00cen ora\u015ful \u0103sta nu are cine s\u0103 se ocupe de tine, f\u0103r\u0103 s\u0103 te strice. \u015ei de ce vrei s\u0103 te ocupi de sculptur\u0103?! Tu e\u015fti n\u0103scut s\u0103 fii pictor!<\/p>\n

– Nu pot s\u0103 explic, dar simt c\u0103 asta trebuie s\u0103 fac. De mic am tot cioplit cu briceagul. Cred c\u0103 am s\u0103 fiu bun!<\/p>\n

– Nicolae, c\u00e2t voi putea, am s\u0103 te ini\u0163iez \u00een micile secrete. Restul depinde de tine. Dac\u0103 vrei, po\u0163i s\u0103 \u00eencepi chiar de m\u00e2ine. Te a\u015ftept!<\/p>\n

– V\u0103 mul\u0163umesc!<\/p>\n

Paul a \u015ftiut ce spune. L-a ini\u0163iat \u00een fug\u0103 \u00een tainele sculpturii, vorbindu-i despre materiale, scule, tehnici de lucru. Nicolae era ner\u0103bd\u0103tor, \u00eenghi\u0163ea totul f\u0103r\u0103 s\u0103 mestece, vis\u00e2nd la ziua c\u00e2nd avea s\u0103 fie l\u0103sat s\u0103 lucreze de unul singur \u00een atelier. Paul \u00eencerca s\u0103-l tempereze, s\u0103-l oblige s\u0103 porneasc\u0103 cu pa\u015fi m\u0103run\u0163i, s\u0103 aib\u0103 pu\u0163in\u0103 r\u0103bdare. Nu a fost posibil s\u0103-\u015fi impun\u0103 voin\u0163a. Ner\u0103bdarea elevului s\u0103u \u00eel f\u0103cea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 vorbele sale treceau pe l\u00e2ng\u0103 ureche. \u015etia c\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 un talent neobi\u015fnuit, dar nu b\u0103nuia, nici pe departe, capacitatea acestui copil, care sub masca superficialului, asimila \u00een fapt totul f\u0103r\u0103 efort, d\u00e2nd fr\u00e2u \u00een acela\u015fi timp imagina\u0163iei sale artistice, sau construind castele de nisip \u00een Spania. Avea s\u0103 constate acest lucru nu peste mult timp.<\/p>\n

Primele \u00eencerc\u0103ri ale lui Nicolae s-au \u00eendreptat spre modelajul \u00een lut, iar prima lucrare a fost un relief, o ecvestr\u0103. Nick \u00eenv\u0103\u0163ase lec\u0163ia m\u00e2nuirii lutului, \u015ftia s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103, \u015ftia s\u0103-l protejeze \u00eempotriva unei usc\u0103ri prea rapide. Restul era treaba lui. \u015ei-a preg\u0103tit o plac\u0103 din lemn, a fr\u0103m\u00e2ntat o por\u0163ie bun\u0103 de lut \u015fi l-a \u00eentins cu grij\u0103 \u00eentr-un strat de cca. 6 cm. A verificat s\u0103 nu aib\u0103 goluri \u015fi l-a presat cu o plac\u0103 de sticl\u0103, ob\u0163in\u00e2nd o suprafa\u0163\u0103 neted\u0103. \u00cen clipa aceea a sim\u0163it o puternic\u0103 emo\u0163ie care i-a f\u0103cut pielea ca de g\u0103in\u0103. A transpirat tot. Nu \u015ftia cum s\u0103 \u00eenceap\u0103. A luat un fel de spatul\u0103 din lemn, bine lustruit\u0103, dar s-a r\u0103zg\u00e2ndit. A c\u0103utat o alt\u0103 scul\u0103 \u015fi s-a oprit la un fel de cu\u0163it, tot din lemn. \u015ei-a f\u0103cut cruce precum catolicii, s\u0103rut\u00e2nd \u00een final degetul mare. S-a sprijinit cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 de masa de lucru, iar cu dreapta, \u00eenarmat cu acel cu\u0163ita\u015f de lemn, a \u00eenceput s\u0103 contureze calul, cu g\u00e2ndul la arm\u0103sarul \u015fcolii de ofi\u0163eri.<\/p>\n

M\u00e2na a \u00eenceput s\u0103 alerge de parc\u0103 ar fi \u0163inut un creion. Lutul se transformase \u00eentr-o coal\u0103 de h\u00e2rtie. Era la el acas\u0103! Descoperea o lume nou\u0103 pe care n-o b\u0103nuise, dar pe care o intuia. P\u0103r\u0103sea planul h\u00e2rtiei p\u0103trunz\u00e2nd \u00een spa\u0163iul pe care i-l oferea cu d\u0103rnicie lutul moale \u015fi ascult\u0103tor. Cu\u0163itul a \u00eenceput s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een carnea lutului, ap\u0103s\u00e2nd, disloc\u00e2nd, m\u00e2ng\u00e2ind. Pe o ad\u00e2ncime de nici un centimetru, se profila figura \u00een spa\u0163iu a arm\u0103sarului. Nick era fascinat. Se apropia \u015fi se dep\u0103rta, aprindea \u015fi stingea lumini, se ag\u0103\u0163a de umbrele l\u0103sate pentru a p\u0103trunde mai bine tainele ad\u00e2ncimilor. Era mul\u0163umit. Prinsese acea nervozitate abia st\u0103p\u00e2nit\u0103 a arm\u0103sarului, prezent\u0103 chiar \u015fi \u00een pozi\u0163ia de repaus. Se apuc\u0103 s\u0103 degro\u015feze lutul pentru a definitiva forma final\u0103 a reliefului. Nu auzi u\u015fa atelierului \u015fi se pomeni cu Paul \u00een spatele s\u0103u.<\/p>\n

– Nicolae, nu este prea mult pentru o \u015fedin\u0163\u0103?<\/p>\n

– Trebuia s\u0103 termin! Lutul e fantastic! Ce comunicare po\u0163i stabili cu acest material! Ce p\u0103rere ave\u0163i?<\/p>\n

– Este incredibil ceea ce ai reu\u015fit la primul t\u0103u contact cu lutul! De data asta chiar nu am cuvinte! Te sf\u0103tuiesc s\u0103 nu-i mai faci nimic, dar absolut nimic! Dragule, va trebui s\u0103-\u0163i cau\u0163i alt profesor, unul pe m\u0103sura ta! Dac\u0103 a\u015fa ai s\u0103 faci \u015fi la cioplit, eu va trebui s\u0103 m\u0103 mut! Cu tine nu e de glumit! \u00ce\u0163i propun s\u0103 ardem lucrarea \u00een cuptor \u015fi s-o la\u015fi drept amintire a unei zile memorabile. Te rog s\u0103 semnezi lucrarea, jos, \u00een col\u0163ul din dreapta. C\u00e2nd oi fi b\u0103tr\u00e2n, am s\u0103 iau bani buni pe lucrarea asta!<\/p>\n

– Vreau s\u0103 aduc s\u0103 vad\u0103 lucrarea doi oameni – \u0162\u00e2rulescu \u015fi Ella. Chiar m\u00e2ine, dac\u0103 se poate.<\/p>\n

– De putut sigur c\u0103 se poate, dar nu \u015ftiu cine-i Ella…este sora ta?<\/p>\n

– Nu, sora mea nu se pricepe la a\u015fa ceva, ea-i cu notele, nu cu arta! Ella este prietena mea, o s\u0103 v\u0103 plac\u0103. Este foarte dr\u0103gu\u0163\u0103, de fapt, foarte frumoas\u0103!<\/p>\n

– Bine, Nicolae! Eu zic s\u0103 te duci acas\u0103, s\u0103 te relaxezi. Ai avut o zi foarte \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u015fi \u00een meseria asta, e \u015fi bine, e \u015fi r\u0103u! M\u00e2ine v\u0103 a\u015ftept pe to\u0163i trei. Gata!<\/p>\n

Cu toate c\u0103 seara a \u00eenceput s\u0103 coboare, Nick nu s-a \u00eendreptat spre cas\u0103, ab\u0103t\u00e2ndu-se pe la casa Ellei. Ca un adev\u0103rat radar, Ella prinsese ceva pe ecranul sim\u0163urilor sale \u015fi a\u015ftepta la geam, cu ochii scrut\u00e2nd zarea. C\u00e2nd \u00eel z\u0103ri pe cel reperat, s\u0103ri ca un fulg peste pervazul ferestrei \u015fi se arunc\u0103 \u00een bra\u0163ele lui. Un s\u0103rut prelung fu salutul lor de bucurie. Nici un cuv\u00e2nt.<\/p>\n

– Elly, ce face\u0163i voi acolo?!<\/p>\n

– Apuka, e Nick, prietenul meu, e artist!<\/p>\n

– Ia veni\u0163i voi \u00een cas\u0103! Face\u0163i spectacol \u00een mijlocul str\u0103zii?! Cum ai ajuns acolo?!<\/p>\n

– Am s\u0103rit pe geam…<\/p>\n

– Acum v\u0103 rog s\u0103 intra\u0163i pe u\u015f\u0103! Ia s\u0103 vedem, cum ai spus c\u0103 te cheam\u0103? Nick, \u015fi mai cum?<\/p>\n

– Nikolaus Otto Kr\u00fcger, Domnule…<\/p>\n

– A, e\u015fti neam\u0163?<\/p>\n

– Pe jum\u0103tate, dup\u0103 tata. Mama este rom\u00e2nc\u0103, Groz\u0103vescu…<\/p>\n

– Avem \u015fi noi un Groz\u0103vescu \u00een ora\u015f, profesor de matematic\u0103.<\/p>\n

– \u015etiu, este unchiul meu, dar eu nu stau la el, stau la o m\u0103tu\u015f\u0103, sora mamei.<\/p>\n

– \u015ei de c\u00e2nd v\u0103 cunoa\u015fte\u0163i voi, Elly?<\/p>\n

– Apu drag\u0103, cam de un an. Dar hai s\u0103 l\u0103s\u0103m asta! Ne-am cunoscut la atletism. \u00cel cunoa\u015fte \u015fi Kiss b\u00e1csi. Face cu el desen.<\/p>\n

– Kiss se ocup\u0103 de desen?!<\/p>\n

– Nuuu…Nick deseneaz\u0103 dup\u0103 Kiss, face studii despre corpul sportivilor.<\/p>\n

– \u015ei ce fel de artist e\u015fti, Nick?<\/p>\n

– \u00cenc\u0103 nu \u015ftiu, poate pictor, poate sculptor…<\/p>\n

– Dup\u0103 cum v-a\u0163i comportat \u00een strad\u0103, am crezut c\u0103 poate e\u015fti artist la teatru, dar se vede c\u0103 m-am \u00een\u015felat. Dar tot nu \u00een\u0163eleg cum, la v\u00e2rsta voastr\u0103, v-a venit ideea s\u0103 v\u0103 s\u0103ruta\u0163i, \u015fi \u00eenc\u0103 \u00een fa\u0163a casei, ca s\u0103 aib\u0103 ce discuta vecinii!?<\/p>\n

– \u0162i-am spus c\u0103 Nick e mai mare ca mine cu doi ani!<\/p>\n

– Cu to\u0163i anii lui \u00een plus, tot nu-i bun \u00eenc\u0103 pentru a\u015fa ceva, iar tu, Elly, nici at\u00e2t! \u015ei cu asta, basta! Hai, lua\u0163i-v\u0103 r\u0103mas bun, dar f\u0103r\u0103 gesturi teatrale!<\/p>\n

R\u0103ma\u015fi singuri, cei doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i s-au \u00eendreptat sp\u0103\u015fi\u0163i spre ie\u015fire.<\/p>\n

– Ai v\u0103zut ce tat\u0103 grozav am? N-a strigat, nu m-a luat de urechi, nu te-a dat afar\u0103. De fapt, nu m-a b\u0103tut niciodat\u0103! S\u0103 vezi c-o s\u0103 v\u0103 \u00eemprieteni\u0163i<\/p>\n

– Ella, eu am venit s\u0103 te chem m\u00e2ine dup\u0103-mas\u0103, pe la patru, s\u0103 mergem la atelier, s\u0103 vezi prima mea lucrare de sculptor. Vine \u015fi \u0162\u00e2rulescu, \u015fi Domnul Paul.<\/p>\n

– Unde ne \u00eent\u00e2lnim?<\/p>\n

– La Corso, \u00een fa\u0163\u0103. Te-am pupat, dar f\u0103r\u0103 gesturi teatrale! Pa!<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

6<\/strong><\/p>\n

Zilele, s\u0103pt\u0103m\u00e2nile, lunile, care au urmat, au \u00eensemnat pentru Nick munc\u0103, mult\u0103 munc\u0103, pentru o v\u00e2rst\u0103 at\u00e2t de fraged\u0103. Satisfac\u0163iile erau enorme, starea de spirit excelent\u0103. Cei doi mentori, ca doi p\u0103rin\u0163i grijulii, \u00eel \u00eenconjurau cu o aten\u0163ie exagerat\u0103, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-i satisfac\u0103 toate capriciile, care, de altfel, nu erau pu\u0163ine. Sfaturi, material documentar, materiale de lucru, condi\u0163ii de lucru. Paul ajunsese s\u0103 plece din atelier, numai s\u0103-l vad\u0103 pe Nicolae lucr\u00e2nd lini\u015ftit. Copilul minune devenise n\u0103b\u0103d\u0103ios, chiar ar\u0163\u0103gos. Un singur lucru, totu\u015fi, \u00eel nelini\u015ftea. Frecven\u0163a crescut\u0103 a vizitelor Ellei la atelier. Era un domeniu \u00een care nu \u015ftia ce are de f\u0103cut. Nici \u0162\u00e2rulescu nu se dovedea mai breaz \u00een domeniu. \u015etiau am\u00e2ndoi c\u0103 erau pe un teren minat, dar nici nu voiau s\u0103 acorde o importan\u0163\u0103 exagerat\u0103 faptului. Paul a \u00eencercat s\u0103-l aten\u0163ioneze, c\u00e2t de c\u00e2t, pe Nicolae, dar f\u0103r\u0103 succes.<\/p>\n

– Nicolae, eu cred c\u0103 Ella a \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 cam des pe la atelierul nostru \u015fi nu cred c\u0103 este bine. \u00cen primul r\u00e2nd te distrage de la lucru, iar \u00een al doilea r\u00e2nd, s-ar putea s\u0103 am nepl\u0103ceri cu p\u0103rin\u0163ii ei.<\/p>\n

– Prostii! Ce e r\u0103u \u00een vizitele astea?! Ella m\u0103 inspir\u0103 \u015fi m\u0103 lini\u015fte\u015fte. Dac\u0103 v\u0103 este fric\u0103, spune\u0163i \u015fi n-am s\u0103 v\u0103 mai deranjez. Cu p\u0103rin\u0163ii, l\u0103sa\u0163i c\u0103 m\u0103 descurc eu singur. L-am cunoscut pe Domnul Sz\u00e9les, \u015ftie c\u0103 suntem prieteni, c\u0103 ne iubim, ne-a v\u0103zut s\u0103rut\u00e2ndu-ne \u015fi, s-a purtat domne\u015fte. Nu, nu s-a dat de ceasul mor\u0163ii! Ne-a dojenit el, a\u015fa, pu\u0163in, dar f\u0103r\u0103 istericale. Asta e! Dac\u0103 Ella nu mai poate veni la atelier, atunci nici eu nu mai pot veni aici!<\/p>\n

– Nu, Nicolae, n-am spus c\u0103 nu mai poate veni, am vrut doar s\u0103-\u0163i atrag aten\u0163ia s\u0103 fi\u0163i cumin\u0163i \u015fi pruden\u0163i, ca s\u0103 nu da\u0163i de necaz.<\/p>\n

– Bine, maestre, promit s\u0103 fim cumin\u0163i! De fapt, sunt a\u015fa de ocupat \u00eenc\u00e2t nici nu am timp de a\u015fa ceva, adic\u0103 de prostii, dac\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la ce m\u0103 g\u00e2ndesc eu. M\u00e2ine vreau s\u0103-i fac portretul \u00een lut, dac\u0103 nu v\u0103 stric programul, bine\u00een\u0163eles.<\/p>\n

– Nu, Nicolae, m\u00e2ine am o treab\u0103 la cimitir. \u00centr-o zi trebuie s\u0103 vii cu mine, s\u0103-\u0163i ar\u0103t ceva, ceva sinistru. Ne vedem s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare. Te-am pupat!<\/p>\n

– Salut, maestre!<\/p>\n

Noaptea care a urmat a fost o noapte plin\u0103 de zbucium. Nick a cunoscut, poate pentru prima dat\u0103, ce \u00eenseamn\u0103 insomnia. G\u00e2ndul c\u0103 o va avea drept model pe Ella pentru primul lui ronde-bosse, \u00eel f\u0103cea s\u0103 tremure. S\u0103 po\u0163i modela dup\u0103 natur\u0103 un chip uman, s\u0103 la\u015fi la o parte imagina\u0163ia, s\u0103-i demonstrezi pe loc celui care te prive\u015fte \u015fi a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare rezultatul, era fascinant, era o provocare. \u0162\u00e2rulescu \u00eei atr\u0103sese aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 cel mai aspru judec\u0103tor este modelul. Este \u00een firea lucrurilor ca omul s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine \u00eensu\u015fi \u015fi o face cu asiduitate privindu-se \u00een oglind\u0103, aceast\u0103 minunat\u0103 inven\u0163ie. Ori, Ella, chiar \u015fi la v\u00e2rsta ei fraged\u0103, avea con\u015ftiin\u0163a propriei valori. \u015etia c\u0103 este frumoas\u0103, c\u0103 atrage privirile celor din jur, c\u0103 este admirat\u0103. Pentru Nick, era clar c\u0103 un e\u015fec \u00een domeniu, ar fi \u00eensemnat dezam\u0103gire nu numai pentru Ella, dar \u015fi pentru el. Mai erau \u015fi Domnul Paul, \u015fi Domnul Profesor, marii lui admiratori, care manifestau o \u00eencredere oarb\u0103 \u00een talentul s\u0103u. Ace\u015fti oameni nu puteau fi dezam\u0103gi\u0163i, chiar dac\u0103 era vorba de o lucrare de \u00eenceput. \u015etia c\u0103, dac\u0103 ar fi fost vorba de un portret \u00een c\u0103rbune, nu ar fi avut probleme. Dar a\u015fa?! \u00cendr\u0103gise lutul pentru maleabilitatea sa, pentru supunerea lui. \u00centrebarea era dac\u0103 va reu\u015fi \u00eentr-adev\u0103r s\u0103-l st\u0103p\u00e2neasc\u0103, s\u0103-l supun\u0103.<\/p>\n

A doua zi, dis-de-diminea\u0163\u0103, s-au prezentat am\u00e2ndoi la atelier, f\u0103r\u0103 a mai trece pe la \u015fcoal\u0103. Ella a venit \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu sandvi\u015furi \u015fi pr\u0103jituri de cas\u0103. Nick era mai irascibil ca oric\u00e2nd.<\/p>\n

– Tu crezi c\u0103 mergem la picnic, pe malul r\u00e2ului? Eu nu pot s\u0103 lucrez c\u00e2nd cineva m\u0103n\u00e2nc\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine!<\/p>\n

– Nick, dar nu putem sta toat\u0103 ziua fl\u0103m\u00e2nzi! S\u0103 vezi ce lucruri grozave mi-a preg\u0103tit bunica! Numai ea \u015ftie c\u0103 nu m-am dus la \u015fcoal\u0103. Este cea mai grozav\u0103 bunic\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt! Trebuie s-o cuno\u015fti \u015fi tu!<\/p>\n

– Dac\u0103 e s\u0103 m\u0103n\u00e2nc, atunci mai bine m\u0103n\u00e2nc acum, ceva… \u015ei a\u015fa n-am m\u00e2ncat nimic diminea\u0163a. Pur \u015fi simplu n-am putut!?<\/p>\n

– Hai s\u0103 m\u00e2nc\u0103m atunci \u015fi dup\u0103 aceea te apuci de lucru. De fapt, nici nu prea \u015ftiu ce vrei s\u0103 faci.<\/p>\n

Bun\u0103t\u0103\u0163ile \u00eentinse pe mas\u0103 au deschis apetitul t\u00e2n\u0103rului artist. Mica gustare s-a \u00eentins cale de vreo dou\u0103 ore, \u00eentr-o atmosfer\u0103 adolescentin\u0103. Totul era gustos preg\u0103tit, dar sub cupola sanctuarului artei, se acoperea cu un iz de romantism, negustat \u00eenc\u0103 de cei doi copii \u00eendr\u0103gosti\u0163i.<\/p>\n

– Gata! Cred c\u0103 ziua de azi e ratat\u0103 pentru art\u0103! S\u0103 m\u0103 \u00eentind pu\u0163in…am m\u00e2ncat ca un porc! S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 bunica!<\/p>\n

Nick se \u00eentinse pe canapeaua \u00eengust\u0103, ce-i servea lui Paul pentru clipele de odihn\u0103. Ella se aciu\u0103 l\u00e2ng\u0103 canapea \u00een genunchi \u015fi \u00eencepu s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie obrajii lui Nick, s\u0103rut\u00e2ndu-l, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, pe gur\u0103. Nick sta nemi\u015fcat, savur\u00e2nd, precum un motan, m\u00e2ng\u00e2ierile st\u0103p\u00e2nului. La un moment dat deschise ochii, privi \u00eendelung chipul drag, \u00eei trecu m\u00e2inile prin p\u0103r \u015fi se s\u0103lt\u0103 spre gura ispititoare. Un s\u0103rut lung puse cap\u0103t acestei scene de intimitate nevinovat\u0103. S\u0103ri brusc \u015fi, f\u0103r\u0103 a scoate vreun cuv\u00e2nt, se duse spre gr\u0103mada de lut. \u00ce\u015fi scoase c\u0103ma\u015fa \u015fi se apuc\u0103 de fr\u0103m\u00e2ntat.<\/p>\n

– De ce ai s\u0103rit ca ars, Nick? M-ai speriat!<\/p>\n

– \u00cen clipa \u00een care te-am privit \u015fi s\u0103rutat, am descoperit ceva ascuns \u00een interiorul t\u0103u, ceva f\u0103r\u0103 de care nu a\u015f fi \u015ftiut cum s\u0103-\u0163i fac chipul. A fost ca o revela\u0163ie de care trebuie s\u0103 profit. Ai s\u0103 fii mul\u0163umit\u0103!<\/p>\n

– Tu e\u015fti pu\u0163in nebun, nu?! Am auzit c\u0103 to\u0163i arti\u015ftii sufer\u0103 de pu\u0163in\u0103 nebunie. Auzi, tu, s\u0103 m\u0103 s\u0103ru\u0163i cum m-ai s\u0103rutat \u015fi apoi s\u0103 m\u0103 dai la o parte pentru o gr\u0103mad\u0103 de lut!? Acum eu ce trebuie s\u0103 fac pentru a-\u0163i poza? Trebuie s\u0103 m\u0103 dezbrac?<\/p>\n

– De ce s\u0103 te dezbraci?! Doar n-am de g\u00e2nd s\u0103-\u0163i fac fundul!? Capul t\u0103u m\u0103 intereseaz\u0103 \u015fi ce am citit eu \u00een sufletul t\u0103u. Cred c\u0103 am s\u0103 te port \u00een mine toat\u0103 via\u0163a!<\/p>\n

– \u015ei vrei s\u0103 spui c\u0103 picioarele mele nu te intereseaz\u0103 de loc?!<\/p>\n

– Ba da! M\u0103 intereseaz\u0103 totul, dar vorba lui M\u00e2ndru\u0163escu, la o fat\u0103 m\u0103 intereseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd frumuse\u0163ea capului, a chipului, pe care, dac\u0103 \u015ftii, descoperi \u015fi frumuse\u0163ea sufletului, bog\u0103\u0163ia lui. Ella, a\u015feaz\u0103-te pe canapea, c\u00e2t mai comod, \u015fi relaxeaz\u0103-te! E foarte important! S\u0103 nu \u00eencerci s\u0103 pozezi ca la fotograf. G\u00e2nde\u015fte-te la ceva pl\u0103cut, odihnitor. S\u0103 nu te apropii de mine ca s\u0103 vezi cum iese! Dac\u0103 vrei s\u0103 te mi\u015fti pu\u0163in, s\u0103 te plimbi numai prin fa\u0163a mea, \u015fi la distan\u0163\u0103! De acum \u00eencolo nu mai avem ce tr\u0103nc\u0103ni! Data viitoare am s\u0103 aduc un radio, s\u0103 ascult\u0103m muzic\u0103.<\/p>\n

Ella se a\u015fez\u0103 c\u00e2t putu de confortabil pe canapeaua \u00eengust\u0103 \u015fi tare \u015fi-l \u0163intui pe Nick cu privirea \u015fi z\u00e2mbetu-i inegalabil. \u00cei pl\u0103cea s\u0103-l priveasc\u0103, \u00eei pl\u0103cea faptul c\u0103 erau singuri, \u015fi nu oriunde – \u00eentr-un atelier de sculptur\u0103, un loc sacru pentru arti\u015ftii plastici care se perindau pe acolo. Arti\u015fti plastici! Ce frumos sunau aceste dou\u0103 cuvinte! Le descoperise prin Nick, iar acum \u00eencerca s\u0103 se umple de adev\u0103ratul lor \u00een\u0163eles. \u00cencepea s\u0103-i plac\u0103 acest loc.<\/p>\n

Atelierul era \u00eenc\u0103p\u0103tor, prev\u0103zut cu un luminator \u00een tavan, cu tot felul de reflectoare, cu un mic birou, o mas\u0103 de lucru, un \u015fevalet, \u015fi mai nou, un stativ trepied, \u00eenalt, cu plac\u0103 turnant\u0103, adus special pentru modelaj. Pere\u0163ii erau plini de tablouri \u015fi postere. De-a lungul unuia dintre pere\u0163i se aflau etajere \u015fi rafturi, pline cu scule. Ce nu avea Domnul Paul?! Seturi mari de d\u0103l\u0163i, ciocane, pile, instrumente\u00a0 de g\u0103urit, de t\u0103iat, de \u015flefuit, toate \u00eentr-o ordine perfect\u0103, ordine care te obliga s\u0103 pui totul la locul s\u0103u. Materialele de lucru erau \u0163inute separat, \u00eentr-un \u015fopron improvizat. Puteai g\u0103si blocuri de marmur\u0103, butuci, sc\u00e2nduri, bronz, aluminiu, saci cu ipsos. \u00cen mijlocul atelierului, un chepeng permitea accesul \u00eentr-un mic beci, unde era p\u0103strat lutul. \u00centr-un col\u0163, mascat\u0103 de un paravan, se afla o chiuvet\u0103 mare, o oglind\u0103, un dul\u0103pior \u015fi un cuier de perete. Calitatea s\u0103punului, a ustensilelor de b\u0103rbierit, a prosoapelor, te f\u0103ceau s\u0103 \u00een\u0163elegi ce fel de om era Domnul Paul. Cur\u0103\u0163enia \u015fi ordinea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, aveau s\u0103 lase o amprent\u0103 de ne\u015fters \u00een via\u0163a viitorului sculptor. Peste ani, atelierul s\u0103u personal, avea s\u0103 semene cu acest prim l\u0103ca\u015f de crea\u0163ie, \u00een care ordinea, dotarea \u015fi abunden\u0163a materialelor de lucru, st\u00e2rneau invidia confra\u0163ilor. Da, pentru Nick, atelierul Domnului Paul era o lume, o lume nou\u0103, \u00een care pionerul se mi\u015fca \u00eencrez\u0103tor, dar cu o profund\u0103 emo\u0163ie.<\/p>\n

Cu toat\u0103 v\u00e2rsta fraged\u0103, Nick se angaja cu toat\u0103 fiin\u0163a pe drumul destinului s\u0103u, care, parc\u0103-l m\u00e2na din spate. Era elementul care l-a cucerit pe \u0162\u00e2rulescu \u015fi l-a convins pe Paul. \u015ei pentru Ella atelierul reprezenta o lume nou\u0103, lume \u00een care f\u0103cea primii pa\u015fi, lumea intimit\u0103\u0163ii. U\u015fa atelierului o desp\u0103r\u0163ea de lumea \u00een care crescuse \u015fi de care fugea pentru a se elibera de ceea ce credea c\u0103 este un stigmat, copil\u0103ria. Aici se putea rupe de to\u0163i care o \u00eenconjurau cu o dragoste obositoare, de toate regulile aspre care \u00eencadrau oamenii dup\u0103 v\u00e2rst\u0103. Sim\u0163ise fiorul atrac\u0163iei pentru un b\u0103iat, atrac\u0163ie pe care o definea a fi marea dragoste \u015fi pe care ar fi dorit s-o tr\u0103iasc\u0103 din plin, \u00eempotriva dogmelor. Era mai mic\u0103 cu doi ani dec\u00e2t Nick, dar \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie s\u0103rise, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, peste \u015ftacheta v\u00e2rstei celui care-i furase inima. Era plin\u0103 de ini\u0163iativ\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l pe Nick s\u0103 se simt\u0103, adesea, st\u00e2njenit. Sorbindu-l din ochi pe cel care se agita fr\u0103m\u00e2nt\u00e2nd lutul, dup\u0103 un anumit ritual, lutul proasp\u0103t \u015fi ascult\u0103tor, Ella hoin\u0103rea cu imagina\u0163ia p\u00e2n\u0103 h\u0103t departe, \u00eentr-un viitor de basm, al\u0103turi de neasemuitul ei prin\u0163-artist.<\/p>\n

La un moment dat, \u0163\u00e2\u015fni din pozi\u0163ia incomod\u0103 de pe canapea \u015fi-l prinse \u00een bra\u0163e pe artistul cufundat, p\u00e2n\u0103 la coate, \u00een lut. \u00cei \u00eentoarse capul \u015fi-l s\u0103rut\u0103 cu nesa\u0163. Prins pe picior gre\u015fit, Nick se l\u0103s\u0103 \u00een voia s\u0103rut\u0103rilor \u015fi intr\u0103 \u00een hora m\u00e2ng\u00e2ierilor, uit\u00e2nd de lutul de pe m\u00e2ini. C\u00e2nd se desprinse din bra\u0163ele ei pentru a trage o gur\u0103 de aer, un hohot de r\u00e2s r\u0103sun\u0103 \u00een atelier, spre nedumerirea frumoasei copile. Nick o trase pe Ella dup\u0103 paravan \u015fi o propti \u00een fa\u0163a oglinzii. De data aceasta r\u00e2sul fu lansat \u00een duet, \u00eentrerupt, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, doar de s\u0103rut\u0103ri.<\/p>\n

– Tu e\u015fti lud\u0103! Acum va trebui s\u0103 te speli cu ap\u0103 rece \u015fi s\u0103-\u0163i usuci bluza. Doamne, ce-i \u00een capul t\u0103u! Tu spal\u0103-te, iar eu m\u0103 apuc de lucru. Gata cu prostiile!<\/p>\n

– Nick, \u015ftii ce mi-ar place s\u0103 fiu acum? Lutul cu care lucrezi…tu, s\u0103 m\u0103 m\u00e2ng\u00e2i, iar eu, s\u0103 m\u0103 las \u00een voia m\u00e2inilor tale. A\u015fa nu m-ai mai trimite s\u0103 m\u0103 sp\u0103l.<\/p>\n

Ella \u00ee\u015fi scoase bluza, o cl\u0103ti cu ap\u0103 rece \u015fi o \u00eentinse pe paravan. Cu capul avu mai mult de lucru. P\u0103rul era \u00eenc\u00e2lcit, iar apa rece, cu tot s\u0103punul de calitate, nu reu\u015fea s\u0103 cure\u0163e lutul l\u0103sat de m\u00e2ng\u00e2ieri. G\u0103si \u00een dul\u0103pior un pieptene cu care-\u015fi aranj\u0103 p\u0103rul, drept. Nu-i st\u0103tea r\u0103u nici a\u015fa. Se \u00eenf\u0103\u015fur\u0103 \u00eentr-un prosop mare \u015fi-\u015fi f\u0103cu apari\u0163ia de dup\u0103 paravan.<\/p>\n

– Ai reu\u015fit? Bravo! Acum a\u015feaz\u0103-te cuminte pe canapea \u015fi d\u0103-mi pace! Te rog!<\/p>\n

\u00centre timp, Nick reu\u015fise s\u0103 a\u015feze pe stativul de lucru o mas\u0103 suficient\u0103 de lut, care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103 realizeze ronde-bosse-ul visat. Cu toate c\u0103 avea o plac\u0103 turnant\u0103, Nick era cel care se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul lutului, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-i dea, cu ajutorul m\u00e2inilor, forma primar\u0103. Lucra precipitat, se dep\u0103rta, se apleca, se \u00een\u0103l\u0163a, desprindea cu hot\u0103r\u00e2re buc\u0103\u0163i de lut pe care le arunca pe masa de lucru. Era opera\u0163ia de degro\u015fare a formei primare, de stabilire a dimensiunilor, a propor\u0163iilor. Privirile lui se concentrau numai asupra formei care lua via\u0163\u0103. Nimic din jur nu-l mai putea distrage. Actul crea\u0163iei era \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare. Mul\u0163umit de rezultatul ob\u0163inut, se dep\u0103rt\u0103 la vreo trei metri \u015fi-\u015fi \u00eencrunt\u0103 privirea. F\u0103cu un tur \u00een jurul lucr\u0103rii \u015fi scoase un oftat de u\u015furare. Era bine! Foarte bine! Pe stativ trona un fel de cap stilizat, care \u00een mintea lui prindea, \u00eencet-\u00eencet, chipul modelului, \u00een cea mai clasic\u0103 form\u0103 a portretului.<\/p>\n

– Bravo, maestre! De acum \u00eencolo nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 joc. Ella, treaba merge grozav! Nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 te fotografiez cu ochii \u015fi mintea \u015fi s\u0103-\u0163i transpun chipul \u00een spa\u0163iu. Hei! Tu, nu m\u0103 ascul\u0163i?! Tu, dormi?!<\/p>\n

Ella a\u0163ipise \u00eentr-adev\u0103r. Prosopul alunecase de pe corpul relaxat l\u0103s\u00e2nd la vedere un s\u00e2n fraged, destul de necopt \u00eenc\u0103. Nick se apropie de canapea, \u00eengenunche, \u015fi s\u0103rut\u0103 cu tandre\u0163e forma ispititoare. Aranj\u0103 cu grij\u0103 prosopul \u015fi se retrase spre stativ. Un fior necunoscut, \u00eenc\u0103, \u00eel str\u0103b\u0103tu. Era ceva sublim, greu de definit \u00een cuvinte. Se duse la raftul cu scule \u015fi-\u015fi alese c\u00e2teva spatule din lemn. Sim\u0163ea c\u0103 nu mai are nevoie de altceva. Cu un ochi la chipul adormit al modelului, cu cel\u0103lalt la mog\u00e2ldea\u0163a de lut, micul chirurg \u00eencepu, tremur\u00e2nd de emo\u0163ie, opera\u0163ia estetic\u0103. Cu o mic\u0103 spatul\u0103 \u00een m\u00e2na dreapt\u0103, cu degetele m\u00e2inii st\u00e2ngi m\u00e2ng\u00e2ind continuu masa de lut, ap\u0103s\u00e2nd, decup\u00e2nd, lustruind, maestrul \u00een devenire, d\u0103dea via\u0163\u0103 lutului. Jocul cu spa\u0163iul \u00eencepuse. Nick avea \u00een el un s\u00e2mbure de geniu. Nu luase nici un fel de lec\u0163ii \u00een domeniu, nu r\u0103sfoise tratate. El \u015ftia, pur \u015fi simplu! Intra \u00een lut f\u0103r\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 niciodat\u0103 ad\u00e2ncimea imaginii fixate \u00een creier, d\u00e2nd via\u0163\u0103 chipului propus \u00een ansamblu, nu pe buc\u0103\u0163i. Prelucra chipul \u00een totalitatea sa, f\u0103r\u0103 a se opri la un element anume pentru a-l termina. Pentru cineva care-l urm\u0103rea \u00een timpul lucrului, devenea fascinant s\u0103 vad\u0103 apari\u0163ia chipului \u00een ansamblu. M\u00e2inile lui alergau \u00een jurul capului modelat ca \u00eentr-o opera\u0163ie de decopertare a unei lucr\u0103ri cunoscute, cu grija arheologului pentru comoara ce urma a fi dat\u0103 la iveal\u0103. Lucrul \u00eenainta relativ \u00eencet, pentru un observator neavizat, dar \u00eentr-un ritm\u00a0 inimaginabil, pentru o crea\u0163ie care avea s\u0103 prind\u0103 forma final\u0103 dup\u0103 nici opt ore de \u201djoac\u0103\u201d.<\/p>\n

C\u00e2nd soarele \u00eencet\u0103 s\u0103 mai ofere condi\u0163ii de lumin\u0103, Nick aprinse c\u00e2teva reflectoare. Lumina puternic\u0103 o trezi pe Ella care s\u0103ri speriat\u0103 de pe canapea.<\/p>\n

– Ce s-a \u00eent\u00e2mplat, Nick?! Am adormit?!<\/p>\n

– Da, frumosul meu model! Du-te \u015fi \u00eembrac\u0103-\u0163i bluza, s\u0103 nu vin\u0103 cineva pe aici. E t\u00e2rziu, e sear\u0103! Eu am terminat! Trebuie s\u0103 te duc acas\u0103! S\u0103 vedem ce minciun\u0103 tragem…<\/p>\n

Ame\u0163it\u0103, Ella o zbughi dup\u0103 paravan, f\u0103r\u0103 s\u0103 arunce m\u0103car o privire chipului s\u0103u din lut. Nick d\u0103du din cap a lehamite, dar, contrar firii, \u00eenghi\u0163i \u00een sec. Ella veni tiptil \u00een spatele lui \u015fi-\u015fi a\u0163inti privirea asupra lucr\u0103rii.<\/p>\n

– Ce-i asta, Nick?! Asta sunt eu! M\u0103 v\u0103d mai bine dec\u00e2t \u00een oglind\u0103! Doamne! Sunt eu!<\/p>\n

– \u00ce\u0163i place?<\/p>\n

– E\u015fti formidabil! N-am crezut c\u0103 este posibil a\u015fa ceva! Vezi de ce \u0162\u00e2rulescu spune c\u0103 e\u015fti un copil minune? Nick, te iubesc at\u00e2t de mult! Vreau s\u0103 r\u0103m\u00e2nem toat\u0103 via\u0163a \u00eempreun\u0103. \u00cemi promi\u0163i?<\/p>\n

– Am s-o dau s-o ard\u0103 \u015fi am s\u0103 \u0163i-o d\u0103ruiesc. C\u00e2nd voi fi un mare maestru, ai s\u0103 fii m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 ai un portret f\u0103cut de mine. Da, acuma \u015ftiu c\u0103 am s\u0103 fiu mare! Hai s\u0103 fugim, c\u0103 iese cu sc\u00e2ntei. E t\u00e2rziu, ora zece!<\/p>\n

Fuga lor a fost de fapt o plimbare. C\u00e2nd au ajuns acas\u0103 la Ella, temerile lui Nick s-au adeverit. Domnul Sz\u00e9les, contrar obiceiului, a ridicat tonul amenin\u0163\u0103tor. Pentru Ella a fost o surpriz\u0103 \u015fi a r\u0103mas dezorientat\u0103. N-a mai \u00eendr\u0103znit s\u0103-i sar\u0103 de g\u00e2t \u015fi s\u0103-l ia cu \u201eapuca dr\u00e1ga\u201d.<\/p>\n

– Cum po\u0163i veni la ora asta?! Cum ai putut lipsi de la \u015fcoal\u0103?! Unde a\u0163i fost toat\u0103 ziua?!<\/p>\n

– Las\u0103-m\u0103, te rog, s\u0103-\u0163i explic. Dac\u0103 strigi la mine m\u0103 sperii \u015fi nu pot s\u0103 vorbesc. Am fost la atelierul Domnului Paul. Nick mi-a f\u0103cut portretul \u015fi l-a terminat abia acum. Ai s\u0103 vezi, este foarte reu\u015fit!<\/p>\n

– \u015ei, domnul Paul, \u0103sta, cum de v\u0103 las\u0103 s\u0103 v\u0103 face\u0163i de cap la el \u00een atelier?! El nu lucreaz\u0103?! Voi nu-l deranja\u0163i?!<\/p>\n

– Nu, c\u0103 el avea alt\u0103 treab\u0103 \u00een ora\u015f.<\/p>\n

– Cum?! V\u0103 las\u0103 acolo singuri?! Asta-i culmea! M\u00e2ine voi avea o discu\u0163ie serioas\u0103 cu el \u015fi cu profesorul \u0162\u00e2rulescu. Ce fel de \u015fcoal\u0103 e asta?!<\/p>\n

– \u015ecoala e bun\u0103, numai c\u0103 vor s\u0103 m\u0103 exmatriculeze, din cauza lui taic\u0103-meu. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta, n-o s\u0103 mai pot merge la facultate. Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 meserie \u015fi f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103!<\/p>\n

– Dar ce este cu tat\u0103l t\u0103u, Nick?<\/p>\n

– \u00cen 1943 a plecat cu armata german\u0103 \u015fi a r\u0103mas \u00een Germania, dup\u0103 ce a stat prizonier \u00eentr-un lag\u0103r din Fran\u0163a.<\/p>\n

– Da, \u00een\u0163eleg…\u015fi ce a\u0163i f\u0103cut voi \u00een atelier singuri?<\/p>\n

– Ella a stat pe canapea, iar eu am lucrat la portret. A mai r\u0103mas s\u0103 ducem lutul la ars, \u015fi gata!<\/p>\n

– M\u0103i copii, voi m\u0103 crede\u0163i chiar at\u00e2t de naiv?!<\/p>\n

– Dac\u0103 vre\u0163i, mergem acum \u015fi v\u0103 convinge\u0163i. E aproape…<\/p>\n

– E cam t\u00e2rziu, dar merit\u0103 s\u0103 clarific\u0103m lucrurile. Haide\u0163i!<\/p>\n

Drumul spre atelier a fost str\u0103b\u0103tut \u00eentr-o t\u0103cere deplin\u0103. Fiecare era fr\u0103m\u00e2ntat de cele petrecute, bine\u00een\u0163eles, fiecare din punctul s\u0103u de vedere. Cel mai st\u00e2njenit era domnul Sz\u00e9les. Cum am putut s\u0103 cad \u00een capcana acestui joc de copii?! P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o s\u0103-mi demonstreze c\u0103 ei au<\/em> dreptate…<\/em> Ajun\u015fi la atelier, Nick aprinse luminile, scoase cu grij\u0103 p\u00e2nza de sac umed\u0103, care acoperea lucrarea, \u015fi se d\u0103du la o parte. Domnul Sz\u00e9les r\u0103mase mut. Copiii ace\u015ftia nu min\u0163iser\u0103. \u00cen fa\u0163a lui, de pe trepiedul de lucru, \u00eei z\u00e2mbea chipul de \u00eenger al copilului s\u0103u. Era buim\u0103cit. Cine era artistul care reu\u015fise s\u0103 surprind\u0103 nu numai chipul minunat al copilei sale, dar \u015fi ceva at\u00e2t de specific sufletului ei, ceva ce numai un p\u0103rinte putea s\u0103 cunoasc\u0103?! Era ea, feti\u0163a lui drag\u0103, \u00een toat\u0103 splendoarea ei.<\/p>\n

– Ei, v\u0103 place? Seam\u0103n\u0103?<\/p>\n

– Nick, cine a f\u0103cut lucrarea, sau cine te-a ajutat? Domnul Paul, cumva?! Vreau s\u0103-l cunosc!<\/p>\n

– Nu m-a ajutat nimeni! In primul r\u00e2nd, Domnul Paul, nu este portretist, iar \u00een al doilea r\u00e2nd, el nici n-o cunoa\u015fte pe Ella. Un portret nu este o fotografie bun\u0103, Domnule! Un portret este mult mai mult! Un portret este sufletul modelului studiat. F\u0103r\u0103 suflet, portretul r\u0103m\u00e2ne doar o fotografie plat\u0103! Nu, Domnule, eu nu am nevoie s\u0103 fiu ajutat!<\/p>\n

– De c\u00e2nd lucrezi la acest portret?<\/p>\n

– De azi, de diminea\u0163\u0103.<\/p>\n

– Cum, asta a\u0163i f\u0103cut voi ast\u0103zi?!<\/p>\n

– Da, asta am f\u0103cut!<\/p>\n

– Nick, c\u00e2nd va fi gata, vreau s\u0103 cump\u0103r lucrarea, vreau s\u0103 spun, portretul. Po\u0163i fixa orice pre\u0163! Sunt impresionat, te felicit, \u015fi-mi cer scuze pentru ie\u015firea mea. Alt\u0103dat\u0103, s\u0103-mi spune\u0163i \u015fi mie c\u00e2nd mai planifica\u0163i o \u201dprostie\u201d ca asta.<\/p>\n

– Nu trebuie s-o cump\u0103ra\u0163i, Domnule, lucrarea este deja a lui Ella. M\u0103 bucur c\u0103 v\u0103 place!<\/p>\n

– Sunt cople\u015fit! Acum, hai s\u0103 te ducem acas\u0103 pe tine, Nick! Poate c\u0103 trebuie s\u0103 le explic aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere. Or fi \u00eengrijora\u0163i.<\/p>\n

– Nu, nu trebuie. Ai mei \u015ftiu c\u0103 lucrez la atelier, \u015fi chiar dac\u0103 nu le place, nu au ce face! Ei \u015ftiu c\u0103 nu fac prostii \u015fi asta le ajunge.<\/p>\n

– Bine, atunci, hai s\u0103 mergem! E al naibii de t\u00e2rziu!<\/p>\n

7<\/p>\n

Dup\u0103 o sear\u0103 petrecut\u0103 burl\u0103ce\u015fte, cei doi prieteni se \u00eendreptar\u0103 agale \u00eenspre atelier. Se apropia miezul nop\u0163ii \u015fi erau siguri c\u0103 cei doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i, artistul \u015fi muza, visau fiecare \u00een patul s\u0103u, savur\u00e2nd din plin binefacerile v\u00e2rstei.<\/p>\n

– Tu crezi c\u0103 Nicolae al nostru s-a \u0163inut de treab\u0103, a\u015fa cum ne-a promis?<\/p>\n

– Profesore, nu \u015ftiu ce s\u0103 spun…Eu am mare \u00eencredere \u00een pu\u015ftiul \u0103sta \u015fi \u00een talentul lui, dar, dar m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 e \u00een\u0163elept din partea mea s\u0103-i las singuri \u00een atelier. Tare-s curios s-o cunosc pe micu\u0163a atlet\u0103. Se pare c\u0103 Nicolae e prins de sentimente \u00eenc\u0103 necunoscute de el \u015fi, mi-e team\u0103 s\u0103 nu fac\u0103 vreo prostie!?<\/p>\n

– Ce prostie, omule?! Dac\u0103 \u00een Nicolae clocote\u015fte adolescentul, Ella este categoric,\u00a0 \u00eenc\u0103, un copil.<\/p>\n

– C\u0103 bine zici, \u00eenc\u0103! Dar poate \u015fti cineva unde se g\u0103se\u015fte pragul acestui \u201d\u00eenc\u0103\u201d?! Ar fi teribil s\u0103 fiu p\u0103rta\u015f la o prostie prematur\u0103 \u015fi s\u0103 fiu nevoit s\u0103 m\u0103 explic \u00een fa\u0163a p\u0103rin\u0163ilor. Tu \u00ee\u0163i dai seama ce dandana ar putea s\u0103 ias\u0103?<\/p>\n

– Nu te mai g\u00e2ndi la prostii! Nicolae e el zv\u0103p\u0103iat, dar ascunde \u00een el o mare capacitate de discern\u0103m\u00e2nt care-l ap\u0103r\u0103 de multe izbucniri necugetate. B\u0103iatul are probleme \u00een familie, s-ar putea s\u0103 aib\u0103 probleme \u015fi cu dobitocii de la \u015fcoal\u0103, dar, e suficient s\u0103 discu\u0163i pu\u0163in cu el, ca s\u0103 vezi maturitatea cu care se g\u00e2nde\u015fte la viitorul lui. E hot\u0103r\u00e2t s\u0103 r\u0103zbat\u0103, cu orice chip, \u00een lumea artei. E convins c\u0103 are un viitor str\u0103lucit \u015fi nu d\u0103 prea mult pe \u015fcoala ca atare. Chiar dac\u0103 va avea probleme cu \u015fcolarizarea, eu cred \u00een viitorul lui, \u00een imensul talent \u015fi, sunt convins c\u0103 va ajunge un mare artist, chiar \u015fi autodidact. Nu va fi primul caz \u00een lumea artei. Da, eu cred \u00een el!<\/p>\n

– Totu\u015fi, trebuie s\u0103 fim mai aten\u0163i cu ace\u015fti copii!<\/p>\n

Ajun\u015fi la atelier, mentorii \u00eengrijora\u0163i, se oprir\u0103 \u00een fa\u0163a stativului pe care, ceva nedefinit, era acoperit cu un sac umed. Paul se uit\u0103 \u00eentreb\u0103tor la profesor \u015fi cu grij\u0103 de profesionist, \u00eentinse m\u00e2inile spre p\u00e2nza protectoare. \u00ce\u015fi retrase m\u00e2inile precipitat \u015fi se uit\u0103 iar la \u0162\u00e2rulescu.<\/p>\n

– Tu crezi\u00a0 c\u0103 putem \u00eenc\u0103lca aceast\u0103 intimitate?! Oare Nicolae nu va exploda \u00een fa\u0163a acestei curiozit\u0103\u0163i nest\u0103p\u00e2nite? Ce zici? Tu \u00eel cuno\u015fti mai bine…<\/p>\n

– Las\u2019 pe mine! Nu e prima oar\u0103 c\u00e2nd \u00eemi asum riscul unui sac de antrenament. D\u0103-i drumul!<\/p>\n

Paul ridic\u0103 cu mare grij\u0103 sacul umed \u015fi se d\u0103du la o parte buimac.<\/p>\n

– Tu vezi ceea ce v\u0103d eu?!<\/p>\n

– Se pare c\u0103 vedem am\u00e2ndoi un nou pas spre culmile gloriei. \u00centr-o singur\u0103 zi, acest copil a l\u0103sat pe masa de lucru un portret de toat\u0103 splendoarea! C\u00e2nd ai s-o cuno\u015fti pe micu\u0163a lui muz\u0103, ai s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu gura c\u0103scat\u0103. Nu mi-a fost dat de prea multe ori s\u0103 v\u0103d un portret at\u00e2t de viu! M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r, acest copil, mai are nevoie de profesori, de facultate!? M\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt la g\u00e2ndul c\u0103 un copil cople\u015fit de at\u00e2ta for\u0163\u0103, ar putea s\u0103 capoteze din prea mult talent. Cine poate c\u0103l\u0103uzi o astfel de fiin\u0163\u0103?! Poate, doar destinul!?<\/p>\n

– \u015ei totu\u015fi, Nicolae trebuie s\u0103 mearg\u0103 la facultate. F\u0103r\u0103 mae\u015ftri \u00een jurul lui, f\u0103r\u0103 competi\u0163ie, poate capota u\u015for, baz\u00e2ndu-se doar pe talent \u015fi pe d\u00e2rzenie. B\u0103iatul \u0103sta trebuie \u00eencurajat, dar nu adulat! Are o fire n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103 \u015fi, \u00een vremurile noi pe care le tr\u0103im, poate u\u015for deveni victim\u0103 din erou. Trebuie s\u0103-l facem s\u0103 devin\u0103 mai maleabil, mai diplomat. Aici, profesore, rolul t\u0103u va fi mai important. Eu va trebui s\u0103-l introduc \u00een sculptura cioplit\u0103, s\u0103-l fac s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lemnul \u015fi piatra, s\u0103 le iubeasc\u0103! Am s\u0103-l dau pe m\u00e2na cioplitorilor de la cimitir. O s\u0103 aib\u0103 ce \u00eenv\u0103\u0163a!<\/p>\n

Diminea\u0163a i-a prins pe cei doi prieteni \u00eenv\u00e2rtindu-se \u00een jurul capului de lut, admir\u00e2ndu-l, c\u0103ut\u00e2nd ceva de care s\u0103 se lege, pentru a mai potoli av\u00e2ntul de nest\u0103vilit al micului artist.<\/p>\n

– \u015ei acum ce facem? \u00cei spunem c\u0103 i-am v\u0103zut opera, sau a\u015ftept\u0103m s\u0103 ne invite el?<\/p>\n

– Eu zic s\u0103-i spunem. Cu Nicolae nu e cazul s\u0103 risc\u0103m un joc ascuns. Am de g\u00e2nd s\u0103-l iau cu mine \u00een atelierul de la \u015fcoal\u0103 \u015fi, \u015fi-oi vedea cum am s\u0103 m\u0103 descurc. E totu\u015fi mai matur dec\u00e2t credem \u015fi e bine s\u0103-l trat\u0103m ca atare. Hai s\u0103 plec\u0103m, c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 o zi grea. Poate c\u0103 disear\u0103 ne vedem cu to\u0163ii aici, dac\u0103 la \u015fcoal\u0103 nu iese cu sc\u00e2ntei.<\/p>\n

N-au ie\u015fit nici un fel de sc\u00e2ntei. \u0162\u00e2rulescu l-a ademenit \u00een micul s\u0103u atelier \u015fi, f\u0103r\u0103 nici un fel de ocoli\u015furi, l-a luat \u00een bra\u0163e \u015fi l-a s\u0103rutat p\u0103rinte\u015fte.<\/p>\n

– E\u015fti mare, m\u0103i Nicolae! E\u015fti mare! Am fost asear\u0103 cu Paul la atelier \u015fi \u0163i-am v\u0103zut lucrarea. De unde, dracu, ai \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 lucrezi?! C\u0103 de la noi, \u00een nici un caz! Ne sim\u0163im at\u00e2t de mici, maestre, \u00een preajma ta, \u00eenc\u00e2t nu mai \u00eendr\u0103znim s\u0103-\u0163i d\u0103m sfaturi. Nicolae, dragul meu, tu trebuie s\u0103 studiezi, tu trebuie s\u0103 te \u00eenv\u00e2r\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 adev\u0103ra\u0163i mae\u015ftri, tu trebuie s\u0103 mergi la facultate, cu orice pre\u0163!<\/p>\n

– \u015ei cu maic\u0103-mea ce m\u0103 fac? Ea \u0163ine mor\u0163i\u015f s\u0103 m\u0103 vad\u0103 arhitect. Nici nu vrea s\u0103 aud\u0103 de pictur\u0103 sau sculptur\u0103. Zice, s\u0103raca, c\u0103 nu-i trebuie un vagabond \u00een familie. Oricum, eu nu am ce c\u0103uta la arhitectur\u0103! Mai bine m\u0103 fac cioplitor la cimitir, c\u0103 \u015fi a\u015fa, Domnul Paul vrea s\u0103 m\u0103 duc\u0103 acolo!?<\/p>\n

– Nu, Nicolae, Paul nu vrea s\u0103 te fac\u0103 cioplitor. El este \u00eendr\u0103gostit de talentul t\u0103u \u015fi crede c\u0103 este timpul s\u0103 cuno\u015fti \u015fi alte materiale \u015fi tehnici de lucru, care fac parte din via\u0163a unui sculptor. Pe Paul te po\u0163i baza! El este primul care recunoa\u015fte c\u0103 personal nu prea are ce s\u0103 te \u00eenve\u0163e, dar are avantajul omului care a parcurs toate aceste etape \u015fi are mare \u00eencredere \u00een viitorul t\u0103u. Cu arhitectura mai ai destul timp, \u015fi mama ta la fel. Important e s\u0103 mai rezi\u015fti \u00eenc\u0103 doi ani la liceu \u015fi s\u0103 nu te iei la tr\u00e2nt\u0103 cu nenoroci\u0163ii \u0103\u015ftia. Acum e \u00een toi procesul de racolare a elementelor de v\u00e2rf la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00eentr-o organiza\u0163ie de tineret subordonat\u0103 direct partidului comunist. Este o perioad\u0103 grea pentru toat\u0103 lumea. To\u0163i neispr\u0103vi\u0163ii sunt activi\u015fti de partid, \u00een capul lor domne\u015fte haosul, iar modul de lucru, nimereala. Da, nimereala! Nu au principii, nu au crez, au doar o mare doz\u0103 de \u00eendoctrinare \u015fi, cum e \u015fi firesc, oportunism. \u00cen Rom\u00e2nia a \u00eenceput ciolaniada \u015fi numai Dumnezeu \u015ftie cum se va termina. Trebuie rezistat cu orice pre\u0163 deoarece a\u015fa ceva nu poate dura mult \u015fi nici nu cred c\u0103 Apusul va permite asta. Dac\u0103 te vor chema la organiza\u0163ia de tineret, va trebui s\u0103 accep\u0163i! \u0102\u015ftia sunt festivi\u015fti, au nevoie de m\u00e2zg\u0103litori.!<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, \u0103\u015ftia nu \u015ftiu ce vor! Pe sor-mea au chemat-o pentru c\u0103-i premiant\u0103 de c\u00e2nd s-a n\u0103scut \u015fi au b\u0103gat-o direct \u00een organiza\u0163ie, \u00een UTM. Nici n-au \u00eentrebat-o de tata!? Pe mine m-au frecat pe toate fe\u0163ele de parc\u0103 eu am plecat cu armata german\u0103! M-au f\u0103cut fiu de fascist, element periculos pentru noua societate, mincinos. C\u00e2nd am auzit asta m-am \u00eenfuriat \u015fi i-am \u00eenjurat de mam\u0103. Auzi, la ei, cretinii, mincinos!? Cic\u0103 taic\u0103-meu a \u00eencercat s\u0103 intre pe \u015fest \u00een Rom\u00e2nia \u015fi eu nu vreau s\u0103 recunosc c\u0103 a luat leg\u0103tura cu noi. Un idiot mi-a spus c\u0103 tata ne-a l\u0103sat \u00een Rom\u00e2nia ca s\u0103 poat\u0103 face spionaj cu ajutorul nostru. Ce \u015ftiu ei?! De dorul casei, tata s-a l\u0103sat de b\u0103utur\u0103, \u015fi ne-a scris o serie de scrisori din care reiese c\u0103 a fost mult mai rom\u00e2n dec\u00e2t neam\u0163! Ce n-a\u015f da s\u0103-l v\u0103d venind \u00eenapoi! Tata a fost un om grozav \u015fi numai cic\u0103lelile lui maic\u0103-mea l-au f\u0103cut s\u0103 plece cu nem\u0163ii. Sigur c\u0103 e o prostie c\u0103 s-a apucat de b\u0103utur\u0103, dar cine poate \u015fti ce voia el s\u0103 sting\u0103?! Dac\u0103 l-a\u0163i fi auzit c\u00e2nt\u00e2nd la org\u0103 la biseric\u0103! Eu \u015ftiu c\u0103 n-am s\u0103 am nevoie de b\u0103utur\u0103! Cel mai grozav drog pentru mine va fi sculptura! Nu, nu! Numai b\u0103utur\u0103, nu! Vreau s\u0103 fiu lucid \u00een ceea ce voi face \u015fi am de g\u00e2nd s\u0103 fac multe! S\u0103raca maic\u0103-mea, se teme s\u0103 nu ajung printre arti\u015fti! Pentru ea arti\u015ftii, \u015fi \u00een general cei dota\u0163i prea mult de la natur\u0103, ajung to\u0163i ni\u015fte declasa\u0163i!? Ea tr\u0103ie\u015fte \u00een alt\u0103 lume \u015fi sunt convins c\u0103 m\u0103 iube\u015fte mult, dar nu m\u0103 pot l\u0103sa sufocat de o astfel de dragoste. Ce s-ar alege din ceea ce mi-a d\u0103ruit natura, sau Dumnezeu, cum spune ea?! Uita\u0163i-v\u0103 la M\u00e2ndru\u0163escu! \u0102sta era b\u0103iat de dat afar\u0103 din \u015fcoal\u0103?! Idio\u0163ii!<\/p>\n

– Pu\u0163in spus! M\u00e2ndru\u0163escu e un caz tipic \u015fi nu singurul. Uite ce au f\u0103cut cu Gusti \u015fi cu Miron! Nemernicii vor s\u0103 ne arate ce ne a\u015fteapt\u0103 dac\u0103 nu ne supunem. Da, dragul meu, de dragul talentului t\u0103u, trebuie s\u0103 fii diplomat, s\u0103-\u0163i aperi viitorul. Las\u0103-i s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi \u00een nici un caz nu te pi\u015fa contra v\u00e2ntului! Eu, c\u00e2t voi rezista, voi fi al\u0103turi de tine! Mai ai doi ani \u015fi schimbi mediul. La examenul de la facultate trebuie s\u0103 fii str\u0103lucitor, \u015fi nu la orice facultate, la Arte Frumoase! Nu ai ce c\u0103uta la arhitectur\u0103! Po\u0163i capota u\u015for \u015fi irosi tot ce e mai frumos \u00een tine!<\/p>\n

– Dac\u0103 ar g\u00e2ndi \u015fi maic\u0103-mea la fel, ar fi grozav!<\/p>\n

– Nu te pune acuma cu ea, p\u00e2n\u0103 atunci mai sunt doi ani, iar \u00een doi ani se pot \u00eent\u00e2mpla multe. Bine! Ne vedem la atelier, mai pe sear\u0103.<\/p>\n

\u0162\u00e2rulescu era un sentimental, un artist, un boem, dar mai presus, un suflet nobil \u015fi un \u00een\u0163elept. Pentru Nick, Dom\u2019 Profesor era un prieten, dar \u015fi un adev\u0103rat tat\u0103. La \u015faptesprezece ani ne\u00eemplini\u0163i, Nick avea nevoie de prieteni, dar \u015fi de o dragoste patern\u0103. El, repezitul, \u00eencuiatul, \u00eencepea s\u0103 simt\u0103 nevoia comunic\u0103rii. A\u015fa \u015fi-a deschis sufletul \u00een fa\u0163a lui Ella, a\u015fa s-a apropiat de mine, a\u015fa l-a \u00eendr\u0103git pe \u0162\u00e2rulescu. Pu\u0163ini au fost aceia care au cunoscut durerile care \u00eel m\u0103cinau, dureri care plecau din fraged\u0103 copil\u0103rie.<\/p>\n

Urm\u0103rea cu jind via\u0163a din familia Sz\u00e9les, o familie unit\u0103, \u00een ciuda necazului care plutea ca un nor permanent peste bucuria vie\u0163ii, dar care nu altera cu nimic leg\u0103turile trainice, bazate pe dragoste reciproc\u0103. Un handicap congenital alterase \u0163inuta coloanei vertebrale a primului copil, o sor\u0103 cu doi ani mai mare dec\u00e2t Ella, f\u0103r\u0103 a-i afecta \u00eens\u0103 senin\u0103tatea chipului \u015fi structura sufletului. Un copil inteligent, studios, \u00eendr\u0103gostit\u0103 de muzica clasic\u0103 \u015fi de pianul cu care-\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ea timpul \u015fi durerile, bine disimulate. Nick era impresionat de atmosfera de normalitate familial\u0103 care domnea \u00een aceast\u0103 conjunctur\u0103 frustrat\u0103 de normalitate. O familie unit\u0103, f\u0103r\u0103 nici un fel de artificii dictate de circumstan\u0163e. De c\u00e2nd cu portretul lui Ella, Domnul Sz\u00e9les l-a adoptat, \u00eentr-un fel, pe t\u00e2n\u0103rul artist, Nick devenind un obi\u015fnuit al casei. O aducea pe Ella de la antrenamente, r\u0103m\u00e2nea la cin\u0103, petrecea ore \u00eentregi cu fetele \u00een gr\u0103dina din spatele casei, desena, spre satisfac\u0163ia doamnei Sz\u00e9les. Emmy, de v\u00e2rsta lui Nick, organiza\u00a0 seri muzicale, delect\u00e2ndu-i pe invita\u0163i cu mici piese de Chopin, Mozart sau Bach. Bach ocupa un loc important \u00een repertoriul ei, dar avea darul s\u0103-l trimit\u0103 pe Nick \u00een lumea copil\u0103riei, \u00eentr-o biseric\u0103 romano-catolic\u0103, unde, tat\u0103l s\u0103u \u00een\u0103l\u0163a spre cer sunetele orgii. \u00cen astfel de clipe devenea t\u0103cut, absent la ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een jurul lui, st\u00e2rnind adesea nedumerire.<\/p>\n

Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, doamna Sz\u00e9les organiza mici petreceri pentru feti\u0163ele ei, c\u00e2nd printre invita\u0163i se mai nimereau \u015fi elevi mai r\u0103s\u0103ri\u0163i, care dau o not\u0103 mai aparte acestor \u00eentruniri, supravegheate cu stricte\u0163e de p\u0103rin\u0163i. Printre ei m\u0103 num\u0103ram \u015fi eu. La acea vreme, aceste \u201djoururi\u201d, aveau menirea, pe l\u00e2ng\u0103 aceea a distrac\u0163iei, de a ne preg\u0103ti pentru intrarea \u00een societate, cu tot ce presupunea ea. \u00cenv\u0103\u0163am din mers s\u0103 ne comport\u0103m civilizat! Se m\u00e2nca bine, se dansa, se f\u0103ceau audi\u0163ii, se organizau jocuri de societate. Ast\u0103zi, r\u0103scolind amintiri, pot spune, cu m\u00e2na pe inim\u0103, c\u0103 era bine! \u00cen astfel de \u00eemprejur\u0103ri, Emmy p\u0103r\u0103sea carapacea complexului de care suferea \u00een t\u0103cere \u015fi se antrena \u00eentr-un comportament normal, glumind, dans\u00e2nd, sau particip\u00e2nd cu succes la jocuri. Cum noi doi ne \u00een\u0163elegeam foarte bine, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, ajungeam confidentul ei \u00een probleme care, adesea, m\u0103 puneau \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103.<\/p>\n

– C\u00e2nd m\u0103 duci \u015fi pe mine la atelier, la Nick?<\/p>\n

– P\u0103i, de ce nu mergi cu Ella?! Ea e muza artistului care comand\u0103 acolo!<\/p>\n

– Ella e un copil \u015fi crede c\u0103 e \u00eendr\u0103gostit\u0103. Nu vreau s-o sup\u0103r, dar Nick e prea mare pentru ea! Nu crezi?!<\/p>\n

– Emmy drag\u0103, \u0103\u015ftia doi sunt un cuplu formidabil, \u00eel \u015ftie tot ora\u015ful \u015fi, nu cred c\u0103 ar fi bine s\u0103 te bagi pe fir, dac\u0103 asta inten\u0163ionezi. S\u0103 \u015ftii c\u0103 Nick \u0163ine foarte mult la Ella \u015fi o \u015fi spune \u00een gura mare! Doar nu vrei s\u0103-mi spui c\u0103-\u0163i place Nick?!<\/p>\n

– De ce? Crezi c\u0103 eu nu pot s\u0103 m\u0103 \u00eendr\u0103gostesc?! Nick e artist, eu am preocup\u0103ri artistice, suntem de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103. De ce n-ar fi posibil?! Hai, spune! M-am s\u0103turat s\u0103 tot stau deoparte! M-ai convins c\u00e2t de prieten \u00eemi e\u015fti! S\u0103 \u015ftii c\u0103 pot s\u0103 m\u0103 apropii de Nick \u015fi f\u0103r\u0103 ajutorul t\u0103u!<\/p>\n

– Emmy, scump\u0103, nu uita c\u0103 eu l-am dus pe Nick la antrenamentele lui Ella, eu i-am prezentat-o \u015fi, am\u00e2ndoi m\u0103 consider\u0103 prietenul lor cel mai apropiat. Cum a\u015f putea s\u0103 m\u0103 amestec \u00eentr-o treab\u0103 care nu va aduce nimic bun?! Eu zic s-o la\u015fi balt\u0103, p\u00e2n\u0103 nu se \u00eemput lucrurile. E mai bine \u015fi pentru Ella, \u015fi pentru tine!<\/p>\n

Astfel de abord\u0103ri au mai avut loc \u015fi, pentru a le evita, am \u00eencetat s\u0103 mai apar, sub diferite pretexte, \u00een casa celor dou\u0103 surori. Oricum, a fost o mare surpriz\u0103 pentru mine s\u0103 descop\u0103r aceast\u0103 latur\u0103 ascuns\u0103 a firii lui Emmy. Lucrurile nu s-au oprit aici. Emmy nu s-a mul\u0163umit doar cu vorbe. A tras-o de limb\u0103 pe Ella, a aflat programul lui Nick, l-a p\u00e2ndit, \u015fi s-a \u00eenfiin\u0163at la atelier.<\/p>\n

– Ce-i cu tine Emmy, pe aici?!<\/p>\n

– Ce s\u0103 fie?! M-am g\u00e2ndit s\u0103 v\u0103d unde lucrezi \u015fi s\u0103 putem sta \u015fi noi de vorb\u0103 \u00eentre patru ochi. Te sup\u0103r\u0103 c\u0103 am venit?!<\/p>\n

– Nu m\u0103 sup\u0103r\u0103, dar m\u0103 mir\u0103. Aici \u00eemi place s\u0103 fiu singur, lucru pe care-l respect\u0103 chiar \u015fi Domnul Paul. Numai a\u015fa pot s\u0103 lucrez!<\/p>\n

– \u015ei c\u00e2nd vine Ella, nu te deranjeaz\u0103?!<\/p>\n

– Cu Ella e altceva! \u015etii bine c\u0103 noi ne iubim \u015fi, \u00een plus, ea m\u0103 inspir\u0103…<\/p>\n

– Hai, c\u0103 m\u0103 faci s\u0103 r\u00e2d! Ella e un copil! Ce iubire poate fi \u00eentre voi?! Crezi c\u0103 eu nu te pot iubi?! Sau poate…<\/p>\n

– Poate, ce?<\/p>\n

– Poate m\u0103 crezi handicapat\u0103, cum o fac to\u0163i, dar n-au curajul s\u0103 mi-o spun\u0103 \u00een fa\u0163\u0103.<\/p>\n

– Nu te-am considerat \u015fi nici nu te voi considera niciodat\u0103 handicapat\u0103! E bine s\u0103-\u0163i intre asta \u00een cap \u015fi s\u0103 nu \u00eencerci s-o faci cu mine pe victima! Cu dragostea \u00eens\u0103, mai las\u0103-m\u0103 \u00een pace! M\u0103 descurc \u015fi singur!<\/p>\n

– Bine, Nick! Am s\u0103 plec, dar n-am s\u0103 te las \u00een pace! Am \u015fi eu dreptul s\u0103 lupt pentru mine, nu crezi?!<\/p>\n

Emmy se apropie brusc de Nick \u015fi-l s\u0103rut\u0103 pe gur\u0103. Buim\u0103cit, Nick o \u00eempinse destul de violent \u015fi s\u0103ri ca ars \u00eentr-o parte. Emmy se dezechilibr\u0103 \u015fi c\u0103zu pe spate. Speriat, Nick se aplec\u0103 deasupra ei \u015fi \u00eencepu s-o m\u00e2ng\u00e2ie, cer\u00e2ndu-i iertare. Emmy r\u0103mase nemi\u015fcat\u0103, mim\u00e2nd un le\u015fin. C\u00e2nd deschise ochii, un z\u00e2mbet plin de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00eei lumin\u0103 chipul.<\/p>\n

– Nu te speria! O s\u0103-mi treac\u0103…nu m\u0103 doare nimic.<\/p>\n

Nick o s\u0103lt\u0103 de subsuori \u015fi o conduse spre canapea. Cu o mi\u015fcare brusc\u0103, Emmy \u00eel \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103 \u015fi \u00eencepu s\u0103-l s\u0103rute cu patim\u0103.<\/p>\n

– Doamne, c\u00e2t te iubesc!<\/p>\n

Nick \u00eei desf\u0103cu bra\u0163ele din jurul g\u00e2tului, i le \u00eentoarse la spate \u015fi o \u00eempinse spre u\u015f\u0103.<\/p>\n

– Acuma car\u0103-te de aici \u015fi s\u0103 nu te mai prind niciodat\u0103 c\u0103-mi vorbe\u015fti de dragoste, dac\u0103 nu vrei s\u0103 te fac de r\u00e2s \u00een fa\u0163a Ellei. \u015ei s\u0103-\u0163i\u00a0 mai spun ceva la plecare – tu nu e\u015fti handicapat\u0103, tu e\u015fti lud\u0103!<\/p>\n

A doua zi, Nick m-a c\u0103utat \u00eentr-o recrea\u0163ie \u015fi mi-a relatat totul, f\u0103c\u00e2nd haz de necaz.<\/p>\n

– Dac\u0103 afl\u0103 Ella, o omoar\u0103! Ea \u0163ine foarte mult la Emmy \u015fi o cocolo\u015fe\u015fte, tocmai din cauza handicapului, dar a\u015fa ceva, sunt sigur c\u0103 nu va \u00eenghi\u0163i. \u00ce\u0163i dai seama ce ar ie\u015fi \u00een familia aia? Doamne, nici nu-mi vine s\u0103 m\u0103 mai duc pe la ei! \u015ei ce bine mergeau toate! Vezi s\u0103 nu sufli nici o vorb\u0103!<\/p>\n

– Nu, Nick, dar s\u0103 \u015ftii c\u0103 Emmy mi-a cerut ajutorul pentru a ajunge la tine. Am dezam\u0103git-o, dar am \u015fi \u00eencetat s\u0103-i mai vizitez. Sub aparenta ei bl\u00e2nde\u0163e, se ascunde o revoltat\u0103, care nu se \u00eempac\u0103 cu ce i-a h\u0103r\u0103zit soarta. E clar c\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 surori nu va mai fi niciodat\u0103 o pace adev\u0103rat\u0103! Nu te invidiez, b\u0103tr\u00e2ne!<\/p>\n

8<\/p>\n

Vara lui \u201949, at\u00e2t de plin\u0103 de satisfac\u0163ii pentru Nick, anun\u0163a o toamn\u0103 marcat\u0103 de \u00eentreb\u0103ri pentru cei din seria mea. \u00cen aceea\u015fi oal\u0103 se afla \u015fi sora lui, Anna. N-o cuno\u015fteam dec\u00e2t din vedere, de la Nick \u015ftiam c\u0103 e premiant\u0103 \u00eenr\u0103it\u0103, iar din gura lumii c\u0103-i o \u00eencuiat\u0103, cu educa\u0163ie de Notre-Dame. Nick nu prea era darnic cu detalii despre familia lui, iar eu, prea pu\u0163in curios. \u00centreb\u0103rile noastre se legau de viitor. O puternic\u0103 propagand\u0103 era f\u0103cut\u0103 \u00een favoarea continu\u0103rii studiilor \u015fi a alegerii, cu prec\u0103dere a specialit\u0103\u0163ilor tehnice. P\u0103rin\u0163i \u015fi copii, \u00eentorceau pe toate fe\u0163ele \u015fansele de a intra la facultate, uit\u00e2nd, deseori, de problema posibilit\u0103\u0163ilor materiale reale. Cu o for\u0163\u0103 epidemic\u0103, cuv\u00e2ntul inginer punea st\u0103p\u00e2nire, promi\u0163\u00e2nd vrute \u015fi nevrute. Cu toat\u0103 str\u00e2mtoarea \u00een care ne sc\u0103ldam, ideea cu Politehnica le-a sur\u00e2s \u015fi alor mei.<\/p>\n

M\u0103 descurcam destul de bine cu matematica \u015fi, mai mult dec\u00e2t bine, cu fizica \u015fi chimia. Profesori ca Musta \u015fi O\u015forhan, ne-au netezit la mul\u0163i drumul spre facult\u0103\u0163ile tehnice. O\u015forhan a fost un geniu \u00een preg\u0103tirea la chimie \u015fi fizic\u0103. Inginer chimist, de profesie, \u00eentors de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, prizonier \u015fi evadat, \u00eengrozit de ororile r\u0103zboiului, s-a \u00eendreptat \u00eenspre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, d\u0103ruind talentul s\u0103u pedagogic \u00eenn\u0103scut \u015fi dragostea de via\u0163\u0103, copiilor. G\u0103sind o dota\u0163ie deosebit\u0103 \u00een laboratoarele liceului, O\u015forhan, cel mai temut, dar, \u015fi cel mai iubit profesor, a organizat via\u0163a noastr\u0103 \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t, \u00een scurt timp, ne-a cucerit pentru experiment. A organizat un mic cerc de \u201dcercetare\u201d \u00een care a cooptat zece \u201delemente\u201d din seria mea. Petreceam timpul liber juc\u00e2ndu-ne \u00een laborator al\u0103turi de minunatul zbir al liceului. Al\u0103turi de el \u00eencercam s\u0103 p\u0103trundem tainele vie\u0163ii, d\u00e2nd lec\u0163iilor teoretice, un sens practic, prin experimentul de laborator. Rezultatul a fost pe m\u0103sura mentorului. To\u0163i cei zece ale\u015fi, aveam s\u0103 trecem pragul mult r\u00e2vnitei politehnici, f\u0103r\u0103 preg\u0103tiri speciale, f\u0103r\u0103 medita\u0163ii. A\u015fa m-a \u201dajutat\u201d O\u015forhan, f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 m\u0103car, s\u0103 scap de visul adolescen\u0163ei mele, acela de a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa cariera literar\u0103. Era un vis ascuns, bine p\u0103strat, doar pentru mine. Eram prea s\u0103rac ca s\u0103 nu fiu dominat de pragmatism.<\/p>\n

Scriam pe ascuns, rupeam ziua ceea ce scriam noaptea, complexat de prietenia cu Titus, un copil genial, n\u0103scut pentru literatur\u0103. Eram un auditor ideal pentru el. \u015etiam s\u0103 ascult, \u015ftiam s\u0103 comentez, s\u0103-l admir, s\u0103-l adulez. Serile petrecute \u00een mansarda lui de pe strada Castanilor, m-au f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleg deosebirea dintre a dori s\u0103 faci ceva \u015fi, capacitatea \u00eenn\u0103scut\u0103 de a face acel ceva.<\/p>\n

\u00cent\u00e2mplarea, sau mai bine zis, soarta, a vrut ca \u015fi Anna s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 tot pragmatic \u015fi s\u0103 aleag\u0103 \u015fi ea politehnica. Aveam s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim la poarta aceluia\u015fi institut, \u00een capitala Banatului. Am plecat zece plus una elevi \u015fi ne-am \u00eentors, cu to\u0163ii, studen\u0163i-ingineri. Pe Nick l-a pufnit r\u00e2sul.<\/p>\n

– Ai s\u0103 fii coleg cu sor-mea! E dr\u0103gu\u0163\u0103, e de\u015fteapt\u0103, prea de\u015fteapt\u0103 pentru mine \u015fi, prea \u00eencuiat\u0103 pentru tine! Cum s\u0103 spun?! S-a n\u0103scut premiant\u0103 \u015fi cred c\u0103 va muri a\u015fa! Chiar c\u0103 sunt curios s\u0103 \u015ftiu cum o s\u0103 v\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i!?<\/p>\n

Dac\u0103 pentru mine O\u015forhan a fost \u00eengerul p\u0103zitor care m-a \u00eendrumat spre o carier\u0103, pentru Nick, a fost un fel de tartor.<\/p>\n

– M\u0103i, Kr\u00fcger, m\u0103i! \u00centr-un timp record ai reu\u015fit s\u0103 aduni o colec\u0163ie de doiuri \u015fi treiuri \u015fi nu dai nici un semn c\u0103 vrei s\u0103 scapi de corigen\u0163\u0103!? Cu a\u015fa interes ai s\u0103 repe\u0163i \u015fi anul \u015fi nu te scap\u0103 nici un \u0162\u00e2rulescu! Am auzit c\u0103 te preocup\u0103 arta – pictura, sculptura, c\u0103 ai fi adeptul celui mai pur curent realist, c\u0103 te las\u0103 rece specula\u0163iile suprarealiste. P\u0103i ceea ce faci tu este inerent legat de via\u0163a real\u0103, de chimie, de fizic\u0103. Tu crezi c\u0103 po\u0163i tr\u0103i \u00een mijlocul realit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 s-o po\u0163i \u00een\u0163elege c\u00e2t de c\u00e2t?!<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, probabil mi-ar pl\u0103cea \u015fi chimia \u015fi fizica dac\u0103 ceea ce facem ar fi mai aproape de preocup\u0103rile mele. Tocind tabloul periodic sau, propriet\u0103\u0163ile gazelor nobile, sau anii c\u00e2nd au fost descoperite, nu \u00eenv\u0103\u0163 nimic despre lut, sau despre lemn, sau despre piatr\u0103. Cu fizica pe care o facem, eu nu \u00eenv\u0103\u0163 nimic despre rezisten\u0163a materialelor, despre echilibru. Eu sunt obsedat de lucruri practice \u015fi nu g\u0103sesc \u00eentotdeauna un r\u0103spuns. Nu-i u\u015for s\u0103 faci o statuie \u015fi s\u0103 \u015ftii s-o faci s\u0103 stea \u00een picioare, a\u015fa cum, nu e u\u015for s\u0103 modelezi ceva din lut \u015fi s\u0103 \u015ftii s\u0103 faci s\u0103 nu crape la uscare sau la ardere. Eu ce s\u0103 fac dac\u0103 nu pot s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 teorie pur\u0103?! Capul meu refuz\u0103, pur \u015fi simplu!<\/p>\n

– M\u0103i, Kr\u00fcger, m\u0103i! Tu crezi c\u0103 eu am venit la \u015fcoala asta ca s\u0103 chinui copii nevinova\u0163i? Mie \u00eemi plac copiii, chiar dac\u0103 sunt n\u0103b\u0103d\u0103io\u015fi, numai s\u0103 nu fie prost crescu\u0163i sau, r\u0103u inten\u0163iona\u0163i. Tu chiar nu g\u0103se\u015fti nimic interesant la orele mele?! Chiar totul \u0163i se pare vorb\u0103rie goal\u0103?! M-ai luat cu preocup\u0103rile tale. Bine, dragule! Facem un t\u00e2rg, un experiment. Tu te apuci s\u0103 cite\u015fti tot ce g\u0103se\u015fti despre argile, despre marmur\u0103, despre ipsos, \u015fi te prezin\u0163i la o discu\u0163ie cu mine, \u00een fa\u0163a clasei, o discu\u0163ie examen. Dac\u0103 \u00eemi demonstrezi c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r aceste lucruri te preocup\u0103 \u015fi c\u0103 ai reu\u015fit s\u0103 \u00eensu\u015fe\u015fti ceva util pentru \u201dmeseria\u201d ta, eu te trec \u015fi la chimie \u015fi la fizic\u0103. Ce zici? Batem palma?<\/p>\n

– Batem, dac\u0103 \u00eemi da\u0163i ceva material de unde s\u0103 m\u0103 inspir. Eu nu am timp s\u0103 caut prin bibliotec\u0103. De abia \u00eemi ajunge timpul pentru atelier.<\/p>\n

– De acord, dar mai adaug ceva \u00een plus – bronzul. E un material f\u0103r\u0103 de care nu ai s\u0103 po\u0163i turna statui. Peste dou\u0103 zile \u00ee\u0163i dau ceva materiale, iar tu te prezin\u0163i cu lec\u0163ia f\u0103cut\u0103 peste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. S-a f\u0103cut?<\/p>\n

– Da, s-a f\u0103cut! Veni\u0163i \u00eentr-o zi pe la atelier cu Domnul Profesor \u0162\u00e2rulescu. S-ar putea s\u0103 v\u0103 plac\u0103…<\/p>\n

– Am s\u0103 vin, am s\u0103 vin, dar s\u0103 \u015ftii c\u0103 de examen n-ai s\u0103 scapi!<\/p>\n

Plecarea mea la facultate nu a \u00eentrerupt rela\u0163iile cu Nick. \u00cen timpul vacan\u0163elor, petreceam ore \u00een \u015fir \u00een atelierul Domnului Paul, sau \u00een atelierul de monumente funerare al cimitirului. Nick devenea tot mai comunicativ, uneori, prea matur. Rela\u0163ia cu Ella se consolidase, dar nu \u015fi cu familia Sz\u00e9les. Cel mai contrariat de mersul evenimentelor era Domnul Sz\u00e9les. Nu \u00een\u0163elegea schimbarea radical\u0103 de atitudine manifestat\u0103 de t\u00e2n\u0103rul artist – tonul arogant, refuzul, aproape nepoliticos la invita\u0163ii, irascibilitatea excesiv\u0103.<\/p>\n

– Elly, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu b\u0103iatul acesta?! S-a \u00eent\u00e2mplat ceva cu el? S-a \u00eent\u00e2mplat ceva cu voi?! Purtarea lui \u00eencepe s\u0103 m\u0103 enerveze! Ar fi bine s\u0103 se mai controleze pu\u0163in, dac\u0103 mai vrea s\u0103 mai vin\u0103 \u00een casa noastr\u0103. Te rog s\u0103 stai de vorb\u0103 cu el \u015fi s\u0103 l\u0103muri\u0163i lucrurile. Dac\u0103 este talentat nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 fie \u015fi obraznic…<\/p>\n

Ella sim\u0163ise \u015fi ea aceast\u0103 schimbare de atitudine fa\u0163\u0103 de familia ei, dar evitase s\u0103 discute a\u015fa ceva cu Nick, mul\u0163umindu-se cu clipele \u201dfericite\u201d pe care le petreceau \u00eempreun\u0103. Pentru ea Nick devenea tot mai frumos, tot mai dr\u0103g\u0103stos, tot mai artist. Totu\u015fi, interven\u0163ia Domnului Sz\u00e9les a pus-o pe g\u00e2nduri, f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la \u00eencordarea care domnea de un timp \u00eentre Emmy \u015fi Nick. O iubea pe Emmy \u015fi f\u0103cea tot posibilul s\u0103-i intre \u00een voie. Schimbarea pe care o sesizase, o punea pe seama unui fel de gelozie. Cred c\u0103 Emmy se teme c\u0103 n-am s-o mai iubesc la fel ca p\u00e2n\u0103 acum, din cauza lui Nick. Ce prostie! Ce are dragostea mea de sor\u0103 cu dragostea mea pentru Nick?! Trebuie s\u0103 vorbesc cu ea \u015fi s-o l\u0103muresc. Da, \u015fi mai trebuie s\u0103-l rog \u015fi pe Nick s\u0103 fie mai dr\u0103gu\u0163 cu ea \u015fi s\u0103 nu mai fac\u0103 mofturi c\u00e2nd este<\/em> invitat la noi.<\/em><\/p>\n

Nici lui Nick nu-i f\u0103cea pl\u0103cere noua atmosfer\u0103. La familia Sz\u00e9les se sim\u0163ea ca la el acas\u0103 \u015fi deodat\u0103 totul s-a dus de r\u00e2p\u0103. \u00cel mai deranja ceva. Se obi\u015fnuise s\u0103-i spun\u0103 lui Ella tot ce-i trecea prin minte \u015fi acum, \u0163inea \u00een secret o t\u00e2mpenie care venea s\u0103 le tulbure lini\u015ftea de paradis cu care se m\u00e2ndreau. Era foarte pornit pe Emmy, nu se putea ab\u0163ine de la a o brusca, dar nici nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 lucrurile. Emmy \u00een\u0163elegea perfect situa\u0163ia \u015fi profita din plin. De c\u00e2te ori putea, se strecura pe l\u00e2ng\u0103 Nick \u015fi, cu ochiade conspirative, \u00eei \u015foptea la ureche un e\u015fti un prost<\/em>. Nick \u00eencerca din r\u0103sputeri s\u0103 se ab\u0163in\u0103 dar, uneori, mai tr\u00e2ntea \u015fi el \u00een replic\u0103, e\u015fti o nemernic\u0103.<\/em> Ultima lui replic\u0103 a fost \u00eens\u0103 mai dur\u0103 \u015fi a avut efectul pic\u0103turii de ap\u0103. E\u015fti o curv\u0103 <\/em>\u00a0a venit ca o invita\u0163ie la r\u0103zbunare.<\/p>\n

Tot ce a mocnit \u00een sufletul lui Emmy ani \u015fi ani, a \u0163\u00e2\u015fnit stropind cu r\u0103utate pe cei din jur. Se s\u0103turase de toate manifest\u0103rile de bun\u0103tate ale celor din jur, de compasiunea lor, mai mult sau mai pu\u0163in mascat\u0103, de prezen\u0163a acestei prin\u0163ese a frumuse\u0163ii care era Ella, mucoasa cu aere de femeie.<\/p>\n

– Elly drag\u0103, de ce nu-l pui la punct pe neru\u015finatul \u0103sta, pe artistul \u0103sta \u00eenchipuit?! Ce-i toat\u0103 povestea asta dintre voi?! Tu, nu-\u0163i dai seama c\u0103 e\u015fti \u00eenc\u0103 un copil, iar afurisitul \u0103sta vrea s\u0103 profite de tine?! Cum crezi c\u0103 el poate fi \u00eendr\u0103gostit de un copil?! \u015etii c\u0103 mi-a f\u0103cut \u015fi mie avansuri? \u00centr-o zi ne-am \u00eent\u00e2lnit pe strad\u0103, nu \u015ftiu dac\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, m-a invitat la atelier \u015fi mi-a propus s\u0103-i pozez goal\u0103. Am crezut c\u0103-l omor. C\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103 nu-i merge, m-a implorat, \u00een genunchi, s\u0103 nu-\u0163i spun nimic, ca s\u0103 nu te r\u0103nesc. De atunci e un r\u0103zboi ascuns \u00eentre noi \u015fi v\u0103d c\u0103 nici nu se ast\u00e2mp\u0103r\u0103. N-am vrut s\u0103-\u0163i povestesc nimic, dar purtarea lui, c\u00e2nd vine pe la noi, a devenit insuportabil\u0103. Cred c\u0103 ar fi bine s\u0103-l trimi\u0163i la dracu, ca s\u0103 nu \u0163i-o ia el \u00eenainte.<\/p>\n

– Taci! Am crezut c\u0103 suntem nu numai surori, dar \u015fi prietene. \u00centotdeauna ai ascuns ura din tine la adresa mea \u015fi a celor din jur. Nimeni nu este vinovat c\u0103 te-ai n\u0103scut bolnav\u0103! Acum \u0163i-ai dat arama pe fa\u0163\u0103 \u015fi nu am s\u0103 te iert niciodat\u0103! Nick m\u0103 iube\u015fte cu adev\u0103rat \u015fi nu ar fi capabil de a\u015fa m\u00e2r\u015f\u0103vie! Tu, chiar nu-\u0163i dai seama de cum ar\u0103\u0163i?! Sunt convins\u0103 c\u0103 ai dat buzna peste el \u00een atelier \u015fi te-ai dat \u00een spectacol. \u00cel cunosc foarte bine pe Nick, felul lui de-a fi, ca s\u0103 nu cred nici o iot\u0103 din ceea ce mi-ai spus. Eu te-am iubit ca pe o sor\u0103 \u015fi am f\u0103cut totul ca s\u0103 te sim\u0163i bine. Acum,\u00a0 acum mi-e mil\u0103 de tine! Nick nu va mai veni pe la noi, iar dac\u0103 nu te ast\u00e2mperi, am s\u0103 le spun totul p\u0103rin\u0163ilor \u015fi bunicii! P\u00e2n\u0103 una-alta, am s\u0103 g\u0103sesc eu o scuz\u0103 pentru Nick. Da, Emmy, mi-e mil\u0103 de tine!<\/p>\n

Atitudinea lui Ella a descump\u0103nit-o pe Emmy, dar a \u015fi \u00eent\u0103r\u00e2tat-o. Ce crede mucoasa asta c\u0103 am s\u0103 \u00eenghit mila ei? Nu, n-o s\u0103 se bucure prea mult de Nick! Trebuie s\u0103-i montez pe ai mei \u015fi s\u0103-i pornesc \u00eempotriva lui Nick! Doamne, c\u00e2t \u00eei ur\u0103sc pe to\u0163i \u015fi,<\/em> mai ales, pe cea care m-a n\u0103scut!<\/em><\/p>\n

Pentru Ella discu\u0163ia cu Emmy a avut un efect pustiitor. De micu\u0163\u0103 a fost educat\u0103 s-o iubeasc\u0103 \u015fi s-o menajeze pe sora ei mai mare \u015fi s-a comportat ca atare, spre mul\u0163umirea p\u0103rin\u0163ilor. Era dezorientat\u0103, privind cu team\u0103 spre viitorul rela\u0163iilor deteriorate peste noapte. Ce vor \u00een\u0163elege p\u0103rin\u0163ii din aceast\u0103 schimbare de atitudine, era \u00eentrebarea care nu-i d\u0103dea pace. Ce voi spune alor mei? C\u0103 m-am certat cu Nick?! Ar afla foarte u\u015for c\u0103 noi suntem \u00een continuare \u00eempreun\u0103. Da, ar trebui s\u0103 l\u0103muresc lucrurile \u015fi s\u0103 le spun adev\u0103rul, dar, dar<\/em> asta ar \u00eensemna ceva groaznic pentru ei. \u015ei atunci?!…<\/em><\/p>\n

Nici Nick nu era at\u00e2t de lini\u015ftit pe c\u00e2t voia s\u0103 par\u0103. Situa\u0163ia creat\u0103 de Emmy \u00eel bulversase prea mult, ca s\u0103 poat\u0103 a\u015ftepta \u00een lini\u015fte o limpezire a apelor, de la sine. Nu \u015ftia nimic despre discu\u0163ia dintre cele dou\u0103 surori \u015fi se \u00eentreba dac\u0103 nu era mai bine s\u0103-i spun\u0103 totul lui Ella. Oare cum va reac\u0163iona? Va mai fi totul ca mai \u00eenainte? Ce va fi \u00een sufletul Ellei? Cum va evolua rela\u0163ia dintre cele dou\u0103 surori? Ce va spune Domnul Sz\u00e9les? Mai bine s\u0103 nu m\u0103 mai g\u00e2ndesc \u015fi s\u0103 m\u0103 apuc s\u0103 citesc pentru nebunul de O\u015forhan. Trebuie s\u0103-l aduc la atelier s\u0103 vad\u0103 cu ce m\u0103 ocup. S\u0103racul, cred c\u0103 s-a \u0163\u0103c\u0103nit pe<\/em> front.<\/em><\/p>\n

Angajamentul cu cititul nu a putut fi pus \u00een aplicare imediat, datorit\u0103 vizitei f\u0103cute la atelierul de cioplit marmura. B\u0103tr\u00e2nul me\u015fter, NEA FANE, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se semneze pe monumentele funerare care ie\u015feau din m\u00e2na lui, l-a primit pe Nick cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n

– Vrei s\u0103 te faci cioplitor, dragul meu b\u0103iat? Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 am un elev a\u015fa de t\u00e2n\u0103r! Vrei s\u0103 te la\u015fi de \u015fcoal\u0103? S\u0103 nu faci a\u015fa ceva, Doamne fere\u015fte! Eu am f\u0103cut prostia asta \u015fi acum pl\u00e2ng de ciud\u0103. Cineva m-a \u00eentrebat, de ce semnez cu litere mari \u015fi \u00eenc\u0103 cu NEA FANE. I-am r\u0103spuns c\u0103 sunt un nimeni \u015fi vreau s\u0103 se vad\u0103 asta de la distan\u0163\u0103. NEA FANE, \u015fi gata!<\/p>\n

– Nu, nu vreau s\u0103 m\u0103 las de \u015fcoal\u0103, \u015fi nici s\u0103 m\u0103 fac cioplitor de pietre funerare. Eu sunt sculptor \u015fi vreau s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 totul despre pietre \u015fi despre cioplit. M\u0103 intereseaz\u0103 marmura, granitul, lemnul, dac\u0103 se poate. P\u00e2n\u0103 acum n-am f\u0103cut dec\u00e2t modelaj \u00een lut.<\/p>\n

– Zici c\u0103 e\u015fti sculptor? A\u015fa de repede ai ajuns at\u00e2t de sus?! Ia spune, ce ai \u00een mapa aia? \u00ce\u0163i place s\u0103 faci schi\u0163e?<\/p>\n

– \u00cemi place s\u0103 desenez. Uita\u0163i-v\u0103 peste desenele mele. Sunt ceva cai, ceva portrete…<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul r\u0103sfoi cu aten\u0163ie con\u0163inutul mapei, se \u00eentoarse cu o privire \u00eentreb\u0103toare \u00eenspre Paul, \u00eel privi pe Nick, adun\u0103 desenele \u015fi se duse la o mas\u0103 de lucru. Aranj\u0103 desenele, dup\u0103 criterii numai de el \u015ftiute, se dep\u0103rt\u0103, se apropie, se aplec\u0103. Nick privea intrigat la b\u0103tr\u00e2nul me\u015fter, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 prea mult ce urm\u0103rea.<\/p>\n

– Nu \u015ftiu dac\u0103 ai s\u0103 ajungi sculptor, dar s\u0103 \u015ftii c\u0103 e\u015fti un mare pictor!<\/p>\n

– \u015eti\u0163i c\u0103 maestrul Irimescu, la cei cincizeci de ani ai s\u0103i, a spus c\u0103 desenul este baza picturii, sculpturii \u015fi a arhitecturii? Sper s\u0103 m\u0103 ajute \u015fi pe mine.<\/p>\n

– Bravo, Nicolae, ca v\u00e2rst\u0103, pentru mine e\u015fti un fel de nepot, dar ca talent, e\u015fti deja un mic maestru! S\u0103 nu m\u0103 contrazici prin ceea ce vei face! Am s\u0103-\u0163i ar\u0103t tot ce \u015ftiu. \u00cemi place \u015fi lemnul, \u015fi asta ai s-o vezi \u00een atelierul meu de acas\u0103.<\/p>\n

Orele petrecute de Nick \u00een atelierul me\u015fterului cioplitor, la fel ca \u015fi cele petrecute la el acas\u0103, i-au deturnat g\u00e2ndurile de la cele petrecute cu Emmy, l-au introdus \u00een lumea fascinant\u0103 a cristalelor de marmur\u0103, sau aceea a fibrelor lemnoase. S-a apucat cu s\u00e2rg s\u0103 citeasc\u0103 materialele aduse de O\u015forhan, s\u0103-l interogheze pe NEA FANE, s\u0103 se plimbe printre monumentele funerare. Me\u015fterul l-a \u00eenarmat cu o serie de e\u015fantioane din marmur\u0103 de Va\u015fc\u0103u, de Ru\u015fchi\u0163a, de Carrara, granit negru sau ro\u015fu, gresie, calcar. Nick str\u0103b\u0103tea cimitirul compar\u00e2nd e\u015fantioanele cu materialele din care erau f\u0103cute monumentele funerare, m\u00e2ng\u00e2indu-le, observ\u00e2ndu-le din unghiuri diferite de lumin\u0103. Era un joc fascinant. Natura se jucase plec\u00e2nd de la aceea\u015fi formul\u0103 chimic\u0103 dar, conferind aspecte at\u00e2t de diferite, prin structura cristalin\u0103. De la marmura macrocristalin\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in omogen\u0103, cu o reflectare dezordonat\u0103 a luminii, la structura microcristalin\u0103 a Carrarei, cu al ei aspect l\u0103ptos, omogen, de catifea, reflect\u00e2nd o lumin\u0103 odihnitoare, aproape mat\u0103, ideal\u0103 \u00een portretistic\u0103. O\u015forhan, \u0103sta, nu-i chiar t\u00e2mpit! Trebuie s\u0103 trec pe la el, sau s\u0103-l aduc aici, s\u0103-mi explice<\/em> toate aceste enigme ale naturii. Sper s\u0103 se descurce!?<\/em><\/p>\n

Acest prim contact, de la distan\u0163\u0103, cu materialele care \u00eel fascinau dar \u015fi speriau, au adus \u00een sufletul lui Nick o stare de emo\u0163ie \u00eenc\u0103 necunoscut\u0103, de ner\u0103bdare \u015fi team\u0103, \u00eempiedic\u00e2ndu-l s\u0103 treac\u0103 la fapte, s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe dalt\u0103.<\/p>\n

– NEA FANE, nu pot, \u00eenc\u0103, s\u0103 m\u0103 apuc de cioplit! Degeaba \u00eemi explici cum s\u0103 procedez, dac\u0103 eu nu simt materialul, nu \u015ftiu nimic despre el. Cu lutul a fost mai simplu, l-am sim\u0163it din clipa \u00een care am \u00eenceput s\u0103-l fr\u0103m\u00e2nt. Degetele mele au ascultat din prima clip\u0103 toate comenzile venite din creier. Din prima am reu\u015fit s\u0103 fac lutul s\u0103 prind\u0103 via\u0163\u0103, \u015fi nu oricum! N-am copiat, ci am creat! A fost fantastic! Acum \u00eens\u0103 mi-e fric\u0103, iar dalta tremur\u0103 \u00een m\u00e2na mea. Ai r\u0103bdare cu mine \u015fi las\u0103-m\u0103 s\u0103 te privesc \u00een timp ce lucrezi.<\/p>\n

– Bine, Nicolae! Am crezut doar c\u0103 e\u015fti ner\u0103bd\u0103tor. M\u00e2ine te duc la mine acas\u0103, s\u0103 vezi ce \u00eenseamn\u0103 lemnul. \u0162i-am preg\u0103tit tot felul de e\u015fantioane. Lemnul nu e marmur\u0103! Lemnul e cald, marmura e rece! Cel pu\u0163in pentru mine. Ai s\u0103 vezi atelierul unde lucrez de pl\u0103cere, \u015fi nu pentru bani. E cu totul altceva! Am un fel de vatr\u0103 pentru ars lutul \u015fi, un mic cuptor electric pentru topit bronzul. Nu e cine \u015ftie ce, dar eu m\u0103 descurc.<\/p>\n

Vizita lui O\u015forhan la atelier, \u00eenso\u0163it de \u0162\u00e2rulescu, a avut asupra lui Nick un rol mult mai important dec\u00e2t s-ar fi a\u015fteptat el. S-a \u00eenv\u00e2rtit \u00een jurul portretului din lutul \u00eenc\u0103 umed, c\u0103ut\u00e2nd unghiuri favorabile de lumin\u0103, f\u0103c\u00e2nd tot felul de grimase, murmur\u00e2nd cuvinte f\u0103r\u0103 \u00een\u0163eles.<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, sta\u0163i s\u0103-l pun \u00een lumin\u0103, e important…<\/p>\n

Nick roti placa turnant\u0103 a stativului astfel ca lumina de amurg, care inundase atelierul, s\u0103-l lumineze \u00een semi profil.<\/p>\n

– A\u015fa e bine! Pute\u0163i s\u0103-l privi\u0163i acum cam de pe aici…<\/p>\n

O\u015forhan se conform\u0103 indica\u0163iilor t\u00e2n\u0103rului artist, alese o pozi\u0163ie favorabil\u0103 \u015fi r\u0103mase t\u0103cut. Nu \u015ftiu ce-o fi c\u0103ut\u00e2nd cusurgiul \u0103sta, dar dac\u0103 vine cu vreo<\/em> aiureal\u0103, \u00eel scot afar\u0103! <\/em>\u00a0Nick se \u00eendrept\u0103 \u00eenspre masa de lucru \u015fi se apuc\u0103 s\u0103 aranjeze desenele din map\u0103. De ce,<\/em> dracu, tace?!<\/em> Intrigat de lini\u015ftea ce domnea \u00een atelier, \u0162\u00e2rulescu se apropie de O\u015forhan \u015fi-l interog\u0103 cu privirea.<\/p>\n

– Cine-i fata, domnule elev? Mi-ar place s-o v\u0103d pe viu…portretul \u0103sta este, cum s\u0103 spun?…este ceva viu. Un lut care respir\u0103, z\u00e2mbe\u015fte…da, este un lut \u00eensufle\u0163it. Impresionant!<\/p>\n

U\u015fa atelierului sc\u00e2r\u0163\u00e2i \u015fi \u00een prag ap\u0103ru chipul, de data aceasta viu, al modelului. O\u015forhan scoase o exclama\u0163ie de uimire \u015fi se \u00eendrept\u0103 spre Ella.<\/p>\n

– Onorat s\u0103 te cunosc, chip frumos de fat\u0103! Vino, s\u0103 te privesc \u00een lumina pe care mi-a recomandat-o t\u00e2n\u0103rul nostru artist!<\/p>\n

O\u015forhan o lu\u0103 pe Ella pe dup\u0103 umeri \u015fi o a\u015fez\u0103 al\u0103turi de portret, dup\u0103 care se retrase cam trei metri \u015fi r\u0103mase \u00een contemplare.<\/p>\n

– Uimitor!<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, veni\u0163i s\u0103-mi vede\u0163i desenele! Nu sunt multe, dar m\u0103 reprezint\u0103. Lutul va ar\u0103ta \u015fi mai \u015fi dup\u0103 ce-l ardem. L-a\u015f turna \u00een bronz, dar nu cunosc nimic din tehnica turn\u0103rii \u015fi nu dau lucrarea pe m\u00e2na altuia. Haide\u0163i, veni\u0163i aici!<\/p>\n

\u0162\u00e2rulescu \u00eel lu\u0103 la bra\u0163 pe O\u015forhan \u015fi se apropiar\u0103 de masa cu desene. Cai \u015fi portrete, detalii pentru anatomia mu\u015fchilor. Impresionat de atitudinea profesorului de \u201dghea\u0163\u0103\u201d, Nick sta cu ochii a\u0163inti\u0163i asupra chipului aceluia care-l amenin\u0163ase cu corijen\u0163a. Ella, intimidat\u0103 pu\u0163in de atmosfera care domnea \u00een atelier, sta retras\u0103 \u00eentr-un col\u0163, f\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 o vorb\u0103. Lui \u0162\u00e2rulescu \u00eei sclipeau ochii de satisfac\u0163ie \u015fi urm\u0103rea, la r\u00e2ndu-i, expresia fe\u0163ei profesorului de chimie \u015fi fizic\u0103, zbirul zbirilor.<\/p>\n

– M\u0103i, Kr\u00fcger, m\u0103i! Cu at\u00e2ta talent, tu ai putea umple zece suflete de arti\u015fti! Ascult\u0103-m\u0103 bine, b\u0103iete! Tu, u\u015for ai putea c\u0103lca pe urmele fiului risipitor. Va trebui s\u0103 \u0163ii cu din\u0163ii de acest har divin. Un mare artist care se risipe\u015fte, nu are nici o scuz\u0103! Trebuie s\u0103 \u015fi studiezi, s\u0103-\u0163i faci o cultur\u0103 general\u0103 solid\u0103. Autodidac\u0163ii nu mai au c\u0103utare. Trebuie s\u0103 cuno\u015fti c\u00e2t mai multe, \u00een c\u00e2t mai multe domenii. Am s\u0103-\u0163i dau s\u0103 cite\u015fti via\u0163a lui Leonardo da Vinci. A fost un artist-savant, sau, un savant-artist, \u015fi rezist\u0103 de secole f\u0103r\u0103 a putea fi contestat. Trebuie s\u0103 \u015fi toce\u015fti, dac\u0103 trebuie! Pe mine m-ai convins, ai sc\u0103pat de mine, dar ce te faci dac\u0103 m\u0103 scot \u0103\u015ftia de la catedr\u0103?! Dac\u0103 vine unul care nu te va \u00een\u0163elege?! Mai sunt doi ani p\u00e2n\u0103 la terminarea liceului, timp \u00een care se pot \u00eent\u00e2mpla multe. F\u0103r\u0103 liceu nu po\u0163i merge la facultate, oric\u00e2t talent ai avea, iar la facultate se afl\u0103 elita, \u00eenc\u0103, f\u0103r\u0103 de care nu po\u0163i s\u0103 intri \u00een lumea arti\u015ftilor. F\u0103r\u0103 de ei vei fi trecut \u00een lumea artei \u201dnaive\u201d, lume \u00een care tu nu ai ce c\u0103uta! Da, la mine ai promovat, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 cite\u015fti tot ce \u0163i-am dat. Succes!<\/p>\n

– Mul\u0163umesc, Domnule Profesor, am s\u0103 citesc \u015fi am s\u0103 vin s\u0103 v\u0103 bat la cap cu \u00eentreb\u0103rile. Vor fi suficiente…<\/p>\n

Drumul spre cas\u0103 a fost marcat de o t\u0103cere ap\u0103s\u0103toare. Nick era obsedat de vorbele lui O\u015forhan, iar Ella nu \u00eendr\u0103znea s\u0103-\u015fi descarce sufletul.<\/p>\n

– Ce mult m-am \u00een\u015felat \u00een privin\u0163a lui O\u015forhan!<\/p>\n

9<\/p>\n

Cimitirul Rulikowsky nu era, la acea vreme, numai un loc de veci pentru cei pleca\u0163i, era ceva mai mult, un loc plin de via\u0163\u0103, animat de prezen\u0163a v\u00e2rstnicilor, a copiilor, a adolescen\u0163ilor. Pentru popula\u0163ia maghiar\u0103 era un loc de pelerinaj continuu la monumentul generalului, la picioarele c\u0103ruia, buchete de flori ro\u015fii \u015fi albe, \u00eencadrate de frunze de ferig\u0103 verzi, l\u0103sau sentimentul permanen\u0163ei spiritului austro-ungar de alt\u0103dat\u0103. Era o form\u0103 de manifestare privit\u0103 cu rezerv\u0103 de c\u0103tre na\u0163ionali\u015ftii rom\u00e2ni, dar acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 g\u00e2nduri ostile de marea majoritate a popula\u0163iei. Cimitirul era locul unde cei ce se \u00eent\u00e2lneau, foloseau, f\u0103r\u0103 voie, o limb\u0103 comun\u0103 – rom\u00e2no-maghiar\u0103, sau, maghiaro-rom\u00e2n\u0103\u00a0 – ignor\u00e2nd sforile care se tr\u0103geau \u00een anumite cercuri, de o culoare sau alta. Era un loc lini\u015ftit, un loc al p\u0103cii.<\/p>\n

Nu era un cimitir care s\u0103 exceleze prin monumente funerare de valoare sculptural\u0103. Oricum, monumentele care se eviden\u0163iau prin valoarea lor artistic\u0103, precum \u015fi prin calitatea marmurei sau\u00a0 granitului, erau monumente vechi, unele de peste un secol, purt\u00e2nd inerent amprenta unor vremi apuse, a unui mare imperiu disp\u0103rut. Din p\u0103cate, multe din ele erau date uit\u0103rii, n\u0103p\u0103dite de b\u0103l\u0103rii, afectate de trecerea timpului. Administra\u0163ia cimitirului, ap\u0103sat\u0103 de bugetul prea mic, nu-\u015fi mai f\u0103cea probleme pentru o \u201dcauz\u0103 pierdut\u0103\u201d, \u00eencerc\u00e2nd, cu aprobarea Prim\u0103riei, s\u0103 valorifice aceste vestigii ale trecutului, prin \u00eenstr\u0103inare. Nu era u\u015for. Erau prea pu\u0163ini aceia\u00a0 care \u00ee\u015fi puteau permite s\u0103 achizi\u0163ioneze astfel de locuri de veci, valoarea lor \u00eenregistrat\u0103 fiind pe m\u0103sura materialelor din care erau f\u0103cute.<\/p>\n

Marea majoritate a mormintelor erau modeste, stereotipe, prin bordura lor mozaicat\u0103, cu monumente tot a\u015fa de modeste – pl\u0103ci de mozaic, cu cel mult o cruce din marmur\u0103. Ceea ce salva decorul, era faptul c\u0103 nu erau morminte acoperite. Spa\u0163iul din interiorul bordurilor era plin de flori, bine \u00eengrijite \u015fi, adesea, primenite func\u0163ie de sezon. Era un adev\u0103rat cult al localnicilor, practicat cu smerenie, de c\u0103tre cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Veneau \u00eenarma\u0163i cu scule de gr\u0103dinar, provenite din patrimoniul nepo\u0163ilor. Greblu\u0163e, lop\u0103\u0163ele, stropitori, toate de dimensiuni miniaturale, suficient de mari \u00eens\u0103, pentru a acoperi activitatea \u00een cadrul unor gr\u0103dini \u00een miniatur\u0103. \u00ce\u015fi petreceau timpul, ore \u00een \u015fir, \u00eengrijind florile, deseori la umbra unor pomi strecura\u0163i printre morminte, discut\u00e2nd cu vecinii, \u00eentotdeauna aceia\u015fi, despre cei pleca\u0163i, despre via\u0163\u0103, despre moarte.<\/p>\n

Mai vedeai, uneori, c\u00e2te o pereche cufundat\u0103 \u00een misterele unei table de \u015fah, f\u0103r\u0103 chibi\u0163i care s\u0103 tulbure lini\u015ftea at\u00e2t de c\u0103utat\u0103. Unii se \u00eencumetau s\u0103 vin\u0103 cu nepo\u0163ii, pentru aerul curat care domina acest paradis de verdea\u0163\u0103, a\u015fezat la marginea sudic\u0103 a ora\u015fului, \u00eentr-o zon\u0103 neindustrializat\u0103. Lipsa unor parcuri de anvergur\u0103, a unei gr\u0103dini botanice, a unei gr\u0103dini zoologice, a unor parcuri de distrac\u0163ii pentru copii, era o motiva\u0163ie pertinent\u0103 \u00een fa\u0163a obiec\u0163iilor aduse de p\u0103rin\u0163ii odraslelor. Copiii se sim\u0163eau bine, cuceri\u0163i de peisajul floral \u015fi de posibilitatea de a scormoni p\u0103m\u00e2ntul cu micile instrumente aduse de bunici. Glasurile lor vioaie r\u0103sunau cristalin printre morminte, aduc\u00e2nd a un cor de \u00eengeri, ce se \u00een\u0103l\u0163a, peste pr\u0103pastia nev\u0103zut\u0103 dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte.<\/p>\n

Aceast\u0103 anima\u0163ie, datorat\u0103 prezen\u0163ei celor dou\u0103 extreme de v\u00e2rst\u0103, se f\u0103cea sim\u0163it\u0103, de regul\u0103, p\u00e2n\u0103 la orele pr\u00e2nzului, c\u00e2nd cimitirul redevenea un loc al lini\u015ftii, al misterului. Dup\u0103-amiezile erau apanajul adolescen\u0163ilor romantici, al v\u00e2rstei marilor transform\u0103ri, al vis\u0103rilor browniene. B\u0103ie\u0163i \u015fi fete, luau drumul cimitirului, cu tramvaiul, sau pe jos, pentru a se \u00eent\u00e2lni perechi-perechi, pe aleile ferite de privirile cerberilor celor mai reprezentative licee ale ora\u015fului. Faptul era cunoscut, dar o \u00eent\u00e2mplare petrecut\u0103 pe c\u00e2nd eram \u00eenc\u0103 nou venit \u00een ora\u015f, a pus stop zelului excesiv al acestor fiin\u0163e mitologice.<\/p>\n

Prin anii \u201945 – \u201946, dou\u0103 fiin\u0163e b\u0103gaser\u0103 spaima printre elevii liceelor\u00a0 Gojdu \u015fi Oltea. P\u0103rintele Maximilian, de rit greco-catolic, profesor de latin\u0103 la ambele licee, era nu numai un aprig reprezentant al na\u0163ionalismului regional ardelenesc, nu numai un pion \u00een lupta \u00eempotriva ortodoxismului, dar mai era \u015fi un sclav al unor regulamente rigide privind disciplina elevilor. Nu ar fi fost nimic dac\u0103, aceast\u0103 ultim\u0103 meteahn\u0103, s-ar fi rezumat numai la o obsesiv\u0103 urm\u0103rire a elevilor \u00een scopul eradic\u0103rii manifest\u0103rilor de indisciplin\u0103. Nu ar fi fost un caz singular, iar elevii s-ar fi mul\u0163umit cu a da din umeri, sau, cel mult, cu a spune senten\u0163ios – asta-i via\u0163a de elev \u015fi basta! P\u0103rintelui Maximilian \u00eei pl\u0103cea s\u0103 chinuie victimele c\u0103zute \u00een plasa lui. Aveau loc adev\u0103rate interogatorii, cu \u00eentreb\u0103ri la care nu se a\u015ftepta r\u0103spunsul, cu insinu\u0103ri greu de \u00een\u0163eles pentru cei mai pu\u0163in aviza\u0163i \u00een domeniu dar, provoc\u00e2nd reac\u0163ii de revolt\u0103 la cei mai r\u0103s\u0103ri\u0163i. Domeniul era mereu acela\u015fi, independent de vina victimei – rela\u0163ia cu fetele \u015fi, mai ales, via\u0163a personal\u0103 intim\u0103. Cuv\u00e2ntul sex era ocolit cu grij\u0103, dar insinu\u0103rile \u00eel vizau permanent.<\/p>\n

– Ia s\u0103-\u0163i v\u0103d palmele! S\u0103 v\u0103d dac\u0103 ai p\u0103r \u00een palme…<\/p>\n

A trebuit s\u0103 treac\u0103 ceva timp pentru ca victimele p\u0103rintelui Maximilian s\u0103 se dumireasc\u0103 asupra sensului ascuns al \u00eentreb\u0103rii. P\u0103rintele era obsedat de faptul c\u0103 elevii s-ar masturba. Verdictul elevilor \u201dlumina\u0163i\u201d a fost categoric: \u00a0P\u0103rintele Maximilian se masturbeaz\u0103!<\/em> – verdict care a f\u0103cut repede ocolul lumii celor dou\u0103 licee. \u00cen sprijinul acestui verdict, victimele aveau s\u0103 semnaleze faptul c\u0103, \u00een timpul interogatoriilor, p\u0103rintele se \u00eenv\u00e2rtea agitat \u00een jurul acuzatului, pun\u00e2ndu-i m\u00e2inile pe ceaf\u0103, pe umeri, pe bra\u0163e. Are, m\u0103i, omul \u0103sta, ni\u015fte m\u00e2ini reci \u015fi umede, de te apuc\u0103<\/em> sc\u00e2rba.<\/em> La astfel de observa\u0163ii urmau hohote de r\u00e2s \u015fi o forfecare f\u0103r\u0103 mil\u0103 a prea cuviosului p\u0103rinte.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 activitate de ap\u0103rare a disciplinei \u015fcolare, p\u0103rintele Maximilian \u015fi-a g\u0103sit \u015fi un ajutor pe m\u0103sur\u0103. Era pedagogul Mi\u015fu, de la Gojdu. Acest pedagog era c\u00e2inele de v\u00e2n\u0103toare al p\u0103rintelui. Un tip timid, ascuns, purt\u00e2nd f\u0103\u0163i\u015f pe fa\u0163\u0103 complexul ne\u00eemplinirilor \u00een materie de femei.\u00a0 \u00cei c\u0103zuse cu tronc p\u0103rintelui prin ura nedisimulat\u0103 ce o manifesta fa\u0163\u0103 de b\u0103ie\u0163i. Urm\u0103rea cu o pl\u0103cere diabolic\u0103 elevii, at\u00e2t \u00een grupurile sanitare ale liceului, c\u00e2t \u015fi \u00een afara perimetrului \u015fcolii, pe str\u0103zi, la cinematografe, prin parcuri \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la cimitir. Nota totul \u015fi raporta p\u0103rintelui, iar acesta \u00ee\u015fi alegea victimele dup\u0103 criterii numai de el cunoscute. Acest spion pervers, surprins \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentr-o cabin\u0103 de WC public de c\u0103tre un elev – Mi\u015fu uitase deschis\u0103 u\u015fa cabinei – \u00een plin flagrant delict, jurase s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 aceast\u0103 umilin\u0163\u0103. De aici toat\u0103 ardoarea cu care s-a dedicat r\u0103zbun\u0103rii. Cum vizitele sale la cimitir au dat roade, elevii claselor superioare s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t acestor incursiuni.<\/p>\n

Perechi de figuri necunoscute l-au ademenit \u00eenspre aleile m\u0103rgina\u015fe ale cimitirului, unde, un grup de vl\u0103jgani, despuia\u0163i p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u, purt\u00e2nd peruci \u015fi must\u0103\u0163i false, l-au imobilizat, i-au pus batista \u00een gur\u0103, l-au dezbr\u0103cat, gol pu\u015fc\u0103, \u015fi l-au legat de un pom. Cum amurgul era aproape, au \u00eencins o hor\u0103 a t\u0103cerii \u00een jurul nudistului, la hor\u0103 particip\u00e2nd \u015fi c\u00e2teva fete. Pe \u00eenserate a primit \u015fi un mic avertisment: Dac\u0103 mai calci vreodat\u0103 acest p\u0103m\u00e2nt al mor\u0163ii, te ducem \u00een cimitirul evreiesc de al\u0103turi \u015fi te t\u0103iem \u00eemprejur! Este valabil \u015fi pentru al\u0163ii de teapa ta! Nu este nevoie s\u0103 te sinucizi! Nimeni nu va afla nimic dac\u0103 \u015ftii s\u0103-\u0163i \u0163ii gura. Pa<\/em> \u015fi pusi!<\/em> A fost o lec\u0163ie aspr\u0103 dar cu efect scontat.<\/p>\n

Diminea\u0163a, c\u00e2nd paznicul cimitirului a dat peste aceast\u0103 ar\u0103tare, a izbucnit \u00een r\u00e2s. S-a apucat s\u0103-l dezlege pe nefericitul r\u0103stignit \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l descoase. Umilit \u015fi extenuat, Mi\u015fu a r\u0103mas mut la toate \u00eentreb\u0103rile. S-a \u00eembr\u0103cat \u00een fug\u0103 \u015fi s-a \u00eendreptat spre primul post de poli\u0163ie. S-a r\u0103zg\u00e2ndit \u015fi a pornit-o spre cas\u0103. Pe loc s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu-i povesteasc\u0103 nimic p\u0103rintelui Maximilian. Ar fi fost prea umilitor. Singura solu\u0163ie era s\u0103 plece \u00een alt\u0103 parte. P\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103, trebuia s\u0103 poarte crucea de unul singur. A\u015fa s-a eliberat cimitirul de incursiunile cerberului, a\u015fa a devenit cimitirul locul preferat al adolescen\u0163ilor romantici. O \u00een\u0163elegere mutual\u0103 s-a instalat \u00eentre n\u0103b\u0103d\u0103iosul pedagog \u015fi v\u00e2natul s\u0103u. Orice \u00eei era permis domnului Pedagog, afar\u0103 de trecerea pragului cimitirului Rulikowsky. Anii au trecut, Mi\u015fu nu a reu\u015fit s\u0103 plece nic\u0103ieri, iar noi, micii de ieri, am devenit adolescen\u0163ii vis\u0103tori, mereu \u00een c\u0103utarea unor locuri lini\u015ftite, printre care cimitirul ocupa un loc privilegiat.<\/p>\n

Dup\u0103 noi au urmat al\u0163ii, iar printre ei, fire\u015fte, s-a num\u0103rat \u015fi Nick. Pentru el cimitirul a \u00eenceput din atelierul de monumente funerare \u015fi s-a oprit pe aleile cimitirului evreiesc din vecin\u0103tate. O poart\u0103, mereu deschis\u0103, lega cele dou\u0103 cimitire, iar paznicul cimitirului evreiesc nu se sinchisea de prezen\u0163a c\u0103ut\u0103torilor de locuri lini\u015ftite. Acolo \u015fi-a desf\u0103tat privirea Nicolae al lui NEA FANE, plimb\u00e2nd-o peste o impresionant\u0103 cantitate de marmur\u0103 \u015fi granit. Nu era vorba de monumente \u00een sensul artistic al cuv\u00e2ntului. Pl\u0103ci mari de marmur\u0103 sau granit acopereau mormintele. Monumentele propriu-zise erau, \u00een general, corpuri paralelipipedice, t\u0103iate \u00eentr-o geometrie perfect\u0103, care st\u00e2rneau admira\u0163ie, dar \u015fi monotonie. \u00cenarmat cu primele cuno\u015ftin\u0163e despre mult r\u00e2vnitele materiale, cuno\u015ftin\u0163e transmise cu generozitate de noul s\u0103u mentor, cioplitorul NEA FANE, Nick nu se mai s\u0103tura s\u0103 priveasc\u0103 \u015fi s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie aceast\u0103 p\u0103dure ridicat\u0103 de m\u00e2na omului. Un singur lucru \u00eel intriga \u00eemping\u00e2ndu-l la dispute cu mentorul s\u0103u.<\/p>\n

– Ei, Nicolae, \u0163i-a pl\u0103cut cimitirul evreiesc?<\/p>\n

– Mi-a pl\u0103cut, \u015fi nu mi-a pl\u0103cut! Prea mult\u0103 perfec\u0163iune \u00een prelucrarea materialului, prea mare aport al ma\u015fin\u0103riilor – la t\u0103iere, la \u015flefuire…Unde mai este m\u00e2na omului, a cioplitorului, a artistului?! De ce li se mai spune, monumente funerare?! Arta \u00een acest domeniu a \u00eenceput s\u0103 fie marginalizat\u0103. \u00cen cur\u00e2nd vom face numai obeliscuri, cu forme geometrice perfecte, vom umple cimitirele cu o p\u0103dure de suli\u0163e \u00eendreptate spre cer, executate nu de arti\u015fti ci de meseria\u015fi, foarte buni, dar meseria\u015fi, care, pricepu\u0163i \u00een m\u00e2nuirea sculelor electrice, vor face din asta o industrie. P\u0103i, un cimitir nu este o fabric\u0103 de mobil\u0103 care-\u015fi expune produsele \u00eentr-un t\u00e2rg comercial. Un cimitir este un loc al amintirilor, al cinstirii memoriei celor pleca\u0163i, ultima m\u0103rturie a trecerii omului, din lumea real\u0103, \u00een lumea ve\u015fnic\u0103 a \u00eenchipuirii, \u00een lumea irealului, a viselor noastre…Da!<\/p>\n

– Nicolae, cum crezi c\u0103 ar putea fi altfel? C\u00e2\u0163i arti\u015fti ar trebui s\u0103 sculpteze monumente funerare ca s\u0103 umple cimitirele? C\u00e2\u0163i oameni \u015fi-ar permite s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 astfel de lucr\u0103ri? Sau, mai bine zis, c\u00e2\u0163i arti\u015fti s-ar apuca s\u0103 fac\u0103 a\u015fa ceva pe gratis, de dragul artei? Tu, prive\u015fti lucrurile cu ochi de copil, r\u0103sf\u0103\u0163at de talent, dar copil. Visul t\u0103u nu se va putea \u00eemplini, oric\u00e2t de mare ar fi cultul pentru mor\u0163i. Uite-te la mine! \u015ei mie \u00eemi place s\u0103 sculptez cu dalta \u015fi ciocanul, dar din asta nu a\u015f putea tr\u0103i. C\u00e2nd ai s\u0103 vii s\u0103-mi vezi atelierul de acas\u0103, ai s\u0103 vezi c\u0103 \u015fi \u00een mine zace un sculptora\u015f. Aici, la cimitir, la atelierul de pietre funerare, cum i se spune, eu \u015fi ajutoarele mele facem ce putem ca s\u0103 fie pe placul oamenilor de r\u00e2nd, la pre\u0163uri accesibile buzunarelor lor, asigur\u00e2ndu-ne totodat\u0103 existen\u0163a. Dac\u0103 nu s-ar face a\u015fa ceva, cimitirele ar fi pline de cruci de lemn, a c\u0103ror via\u0163\u0103 este scurt\u0103. Cei care-\u015fi permit s\u0103 comande monumente funerare, sunt pu\u0163ini. Sigur c\u0103 ar fi frumos, dar a\u015fa ceva nu se poate. Suntem o \u0163ar\u0103 s\u0103rac\u0103, fiule, \u015fi nici nu cred c\u0103 lucrurile se vor schimba cur\u00e2nd. Dup\u0103 cum merg treburile, s-ar putea s\u0103 ajungem \u015fi mai r\u0103u. P\u00e2n\u0103 una-alta, cred c\u0103 ar fi bine s\u0103 m\u0103 ascul\u0163i \u015fi s\u0103 pui m\u00e2na pe dalt\u0103 \u015fi pe ciocan \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163i tot ce se poate despre materialele cu care vei lucra toat\u0103 via\u0163a. Trebuie s\u0103 \u00eenvingi teama \u015fi s\u0103 dai drumul diavolului care zace \u00een tine. Da, talentul e ca diavolul! Trebuie s\u0103 te lup\u0163i cu el prin munc\u0103, mult\u0103 munc\u0103!<\/p>\n

– O s\u0103 m\u0103 apuc, Nea Fane, sigur c\u0103 am s\u0103 m\u0103 apuc, dar simt eu c\u0103 nu a sosit vremea. Un singur lucru \u015ftiu sigur \u015fi po\u0163i fi convins de asta: eu vreau s\u0103 fac portrete, \u015fi nu figuri geometrice!<\/p>\n

– Om tr\u0103i \u015fi om vedea, Nicolae!<\/p>\n

\u00cen realitate, NEA FANE se cam s\u0103turase de ezit\u0103rile elevului s\u0103u \u015fi se \u00eentreba dac\u0103, nu cumva, Paul se \u00een\u015felase \u00een previziunile sale. Era un om ocupat \u015fi nu-\u015fi permitea s\u0103 umble dup\u0103 fundul micului geniu, care, pe l\u00e2ng\u0103 talent, mai avea \u015fi o mare doz\u0103 de \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare. Se hot\u0103r\u00ee s\u0103 mai a\u015ftepte, pre\u0163 de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pentru a nu-i dezam\u0103gi pe cei care vedeau totul \u00een roz \u015fi se preg\u0103teau s\u0103 lanseze pe pia\u0163a artei acest \u201dcopil minune\u201d. \u00cel mai deranja ceva \u015fi nu \u015ftia cum s\u0103 reac\u0163ioneze. \u00cen ultimul timp, prezen\u0163a unei foarte tinere domni\u015foare, \u00eel r\u0103pea pe Nicolae din atelier \u015fi-l antrena \u00een plimb\u0103ri lungi pe aleile cimitirului.<\/p>\n

– M\u0103i, Nicolae, cine-i feti\u0163a asta care nu-\u0163i d\u0103 pace \u015fi nu te las\u0103 s\u0103 te-apuci de treab\u0103?<\/p>\n

– Este prietena mea, Ella, care m\u0103 iube\u015fte, \u015fi pe care o iubesc, \u015fi care mi-a servit drept model pentru primul meu cap. L-am modelat \u00een lut, iar Domnul Paul l-a ars. A reu\u015fit bine. Uite aici, Nea Fane, poza portretului. Ce zici, seam\u0103n\u0103 cu originalul? Portretul l-am f\u0103cut cadou familiei Sz\u00e9les. Tat\u0103l lui Ella a fost foarte \u00eenc\u00e2ntat…<\/p>\n

– Ia s\u0103 v\u0103d! Da, nimic de zis! Cred \u015fi eu c\u0103 a fost \u00eenc\u00e2ntat! Pe a\u015fa ceva puteai s\u0103 iei bani buni! Alt\u0103 dat\u0103, s\u0103 m\u0103 \u00eentrebi pe mine, cum se procedeaz\u0103!<\/p>\n

– Bine, NEA FANE, primul bust \u00een marmur\u0103, va fi al matale…Acum am \u00eenceput s\u0103 te cunosc, s\u0103-\u0163i p\u0103trund sufletul, iar f\u0103r\u0103 asta, nu se poate d\u0103ltui un portret. E\u015fti un om generos, cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, un artist ratat, care, nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103 viseze, s\u0103 se rup\u0103 de realitatea asta seac\u0103. Nu po\u0163i face \u015fi art\u0103, \u015fi corvoad\u0103, cum \u00eencerci dumneata s\u0103 faci. Eu nu am s\u0103 pot lucra la sculpturi \u00een\u00a0 serie, eu voi face numai opere originale! Nu trebuie s\u0103 te superi pe mine, eu am \u00eenceput s\u0103 te \u00eendr\u0103gesc ca pe un tat\u0103, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am s\u0103 te ascult orbe\u015fte. Diavolul care zace \u00een mine nu m-ar l\u0103sa. Da, am s\u0103 te portretizez pe cinste! E\u015fti foarte expresiv. Totul vorbe\u015fte pe chipul t\u0103u. Privirea, z\u00e2mbetul, \u00eencruntarea, tr\u0103s\u0103turile nasului, ridurile. E\u015fti un model formidabil de sculptat! Ajut\u0103-m\u0103, doar, s\u0103 \u00een\u0163eleg marmura, \u015fi vei fi mul\u0163umit de mine. \u015ei mai las-o pe Ella \u00een pace! Ea nu m\u0103 \u00eencurc\u0103, ea m\u0103 ajut\u0103, m\u0103 inspir\u0103. \u015ei nu mai z\u00e2mbi a\u015fa, cu sub\u00een\u0163elesuri, c\u0103 nu te prinde!<\/p>\n

– Poate c\u0103 ai dreptate, pu\u015ftiule! Eu nu am \u00eendr\u0103znit s\u0103 visez \u00een voie. Se pare c\u0103 nici chemarea mea nu a fost suficient de puternic\u0103. A lipsit diavolul care s\u0103 m\u0103 rup\u0103 pu\u0163in de realitate. Eu, de t\u00e2n\u0103r \u00eenc\u0103, am urmat calea normal\u0103 a vie\u0163ii, devenind un om practic, pragmatic, cum se mai spune. Am f\u0103cut ce-mi place \u00een limite impuse, dar am r\u0103mas sclavul picioarelor pe p\u0103m\u00e2nt. Am lucrat pentru a-mi asigura existen\u0163a, iar arta, \u00een ochii celor din jur, a fost doar un moft.<\/p>\n

– NEA FANE, eu nu mai pot face rabat! Eu voi face art\u0103 pentru art\u0103 \u015fi, nu voi lucra niciodat\u0103 sub comanda cuiva. Probabil c\u0103 n-am s\u0103 m\u0103 \u00eensor niciodat\u0103, sau, mai bine zis, sigur! Visul meu este mai presus de grija zilei de m\u00e2ine.<\/p>\n

Siguran\u0163a \u015fi, de multe ori, maturitatea cu care \u00ee\u015fi expunea Nicolae \u201dideile\u201d, \u00eel fermecau pe cioplitor, dar nu reu\u015feau s\u0103-l \u015fi conving\u0103. Ceva \u00eel nelini\u015ftea, ceva legat de aceast\u0103 nest\u0103vilit\u0103 dorin\u0163\u0103 de a \u00eenv\u0103\u0163a, dorin\u0163\u0103 estompat\u0103, \u00eens\u0103, de o team\u0103 ascuns\u0103 de a se apuca de treab\u0103. Cum crede, mucosul \u0103sta, c\u0103 po\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a meserie privind doar la munca altora, m\u00e2ng\u00e2ind marmura \u015flefuit\u0103 sau c\u0103ut\u00e2nd nu \u015ftiu ce, vorba lui, structura intim\u0103 a materialului, \u00een praful \u015fi pulberea risipite prin atelier?!<\/em> Iarna lui \u201950 avea s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 pu\u0163in lucrurile.<\/p>\n

In atelier era lini\u015fte, nu mai erau comenzi, nu mai era forfot\u0103. Muncitorii \u00eenvoi\u0163i, se prezentau doar pentru a ridica salariile. Nea Fane, la c\u0103ldura dulce, radiat\u0103 de un goden, \u00ee\u015fi punea ordine \u00een actele de eviden\u0163\u0103 contabil\u0103. Nicolae petrecea multe ore, prea multe pentru un elev de liceu, cotrob\u0103ind prin dulapul cu scule sau, sort\u00e2nd buc\u0103\u0163i de marmur\u0103, dup\u0103 un plan greu de \u00een\u0163eles<\/p>\n

– NEA FANE, duminica asta vii pe la atelier?<\/p>\n

– Ce s\u0103 caut eu duminica aici, \u00een plin\u0103 iarn\u0103?! De ce m\u0103 \u00eentrebi?<\/p>\n

– A\u015f veni, dac\u0103 \u00eemi dai cheile, s\u0103 fac ni\u015fte schi\u0163e \u00een lini\u015fte. Domnul Paul s-a apucat de o lucrare mai mare \u015fi nu prea am loc \u00een atelierul lui. Nu vreau s\u0103-l deranjez. Ce zici?<\/p>\n

– M\u0103i, eu \u00ee\u0163i dau cheile \u015fi las vorb\u0103 \u015fi la poart\u0103, dar te rog s\u0103 ai mare grij\u0103 cu focul. \u015ei te mai rog ceva, nu aduce pe nimeni aici. Avem, totu\u015fi, un regim de institu\u0163ie \u015fi, \u015ftii cum e…<\/p>\n

– Fii lini\u015ftit, Nea Fane, nu am nevoie de nimeni, nici m\u0103car de Ella, dac\u0103 la ea te-ai g\u00e2ndit. Vreau s\u0103 lucrez \u015fi nu am unde s\u0103 m\u0103 desf\u0103\u015for, f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu b\u0103tut la cap. Am s\u0103 lucrez numai ziua.<\/p>\n

– Bine, Nicolae, nu-i nici o problem\u0103.<\/p>\n

Noaptea care a urmat, a fost o noapte alb\u0103. Nick era n\u0103p\u0103dit de o mul\u0163ime de planuri \u015fi de o stare de agita\u0163ie febril\u0103. \u00ce\u015fi punea mereu m\u00e2na pe frunte, convins c\u0103 are temperatur\u0103. \u015etia c\u0103 a doua zi va \u00eencepe ceva, dar nu putea defini nimic. Sleit, spre diminea\u0163\u0103, a adormit profund. S-a trezit odihnit, bine dispus, \u00eencrez\u0103tor.<\/p>\n

– Tu\u015fi Ma\u0163u\u015f, d\u0103-mi ceva m\u00e2ncare la pachet. Eu plec la cimitir, am ceva de lucru la atelier. Te rog, repede! Nu m\u0103 a\u015ftepta\u0163i la mas\u0103.<\/p>\n

– Ce s\u0103 cau\u0163i, tu, duminica la cimitir? Ce s\u0103 lucrezi \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare? Te bate Dumnezeu!…Nu, b\u0103iatul \u0103sta nu e normali\u015f! Cu c\u00e2t cre\u015fte, cu at\u00e2t se bol\u00e2nze\u015fte mai mult…Acum, ce s\u0103-i pun eu la pachet? Istenem, Istenem!…<\/p>\n

Ajuns la atelier, Nick s-a pomenit cu NEA FANE agit\u00e2ndu-se \u00een jurul godenului<\/p>\n

– Ce-i cu tine, me\u015ftere, aici?! A\u015fa ne-am \u00een\u0163eles?! Mi-ai spus c\u0103 am s\u0103 fiu singur…<\/p>\n

– Stai cuminte c\u0103 nu r\u0103m\u00e2n. Am venit s\u0103-\u0163i fac focul ca s\u0103 te po\u0163i apuca de treab\u0103. Erai \u00een stare s\u0103 lucrezi pe frig \u015fi n-am chef s\u0103-mi spun\u0103 ai t\u0103i c\u0103 te-am \u00eemboln\u0103vit. Gata! Te-am l\u0103sat.<\/p>\n

– Mul\u0163am, NEA FANE! Dac\u0103 eu am s\u0103 ajung un mare artist, apoi dumneata e\u015fti deja un mare suflet!<\/p>\n

R\u0103mas singur, Nick s-a gr\u0103bit s\u0103 \u00eenchid\u0103 u\u015fa pentru a nu fi deranjat. Emo\u0163ionat, dar lini\u015ftit, \u015fi-a \u00eentins bra\u0163ele \u00eenainte, cu degetele desf\u0103cute. A z\u00e2mbit satisf\u0103cut.<\/p>\n

– Bravo, maestre! Nici o tremur\u0103tur\u0103. A\u015fa te vreau! Nu mai simt nici o team\u0103.<\/p>\n

Nick s-a \u00eendreptat \u00eenspre gr\u0103mada lui de buc\u0103\u0163i de marmur\u0103 \u015fi a ales un paralelipiped, aproape un cub. Odat\u0103 fixat pe masa de lucru, Nick se dep\u0103rt\u0103 pu\u0163in, privi marmura cu satisfac\u0163ie, apoi se apropie, o m\u00e2ng\u00e2ie \u015fi o s\u0103rut\u0103. Se duse la dulapul cu scule \u015fi se \u00eentoarse cu c\u00e2teva d\u0103l\u0163i, ochite de c\u00e2teva zile bune, \u015fi c\u00e2teva ciocane, mai mari \u015fi mai mici. \u00cen d\u0103l\u0163i avea \u00eencredere. Fa\u0163\u0103 de ciocane avea o rezerv\u0103. \u00cen\u0163elesese c\u0103 dalta, f\u0103c\u00e2nd corp comun cu m\u00e2na, \u00ee\u015fi croia drum prin marmur\u0103, m\u00e2ng\u00e2ind-o, \u015flefuind-o, d\u00e2ndu-i via\u0163\u0103. Cu ciocanele nu \u015ftia cum s\u0103 se poarte. Aceste instrumente n\u0103r\u0103va\u015fe, puteau sc\u0103pa u\u015for de sub controlul m\u00e2inii \u015fi s\u0103 \u00eemping\u0103 dalta la nerozii ireparabile. Marmura nu era lutul moale \u015fi ascult\u0103tor. Marmura era sensibil\u0103 la purtarea sculptorului \u015fi nu accepta nici un fel de brusc\u0103ri. U\u015for \u00ee\u015fi ie\u015fea din fire, arunc\u00e2nd, dac\u0103 nu sc\u00e2ntei, atunci sigur a\u015fchii distrug\u0103toare.<\/p>\n

Nick lu\u0103, pe r\u00e2nd, ciocanele din lemn, le c\u00e2nt\u0103ri f\u0103c\u00e2nd tot felul de manevre prin aer, ne\u015ftiind, de fapt, la ce se putea a\u015ftepta. \u00ce\u015fi f\u0103cu cruce \u015fi, cu un oftat ad\u00e2nc, alese primele scule. Ceremonialul botezului pietrei \u00eencepuse. Se cutremur\u0103 de pl\u0103cere c\u00e2nd sim\u0163i cum opacitatea marmurei se transform\u0103 \u00eentr-un cristal fermecat care proteja chipul bl\u00e2nd, dar sculptural, al lui Nea Fane. Extraordinar! V\u0103d chipul lui cum m\u0103 prive\u015fte din aceast\u0103 mas\u0103 de sticl\u0103, rug\u00e2ndu-m\u0103, parc\u0103, s\u0103-l eliberez din str\u00e2nsoarea ei. E\u015fti nemaipomenit, Nea Fane! Tu \u00eemi ar\u0103\u0163i cum trebuie s\u0103 degro\u015fez materialul, ca s\u0103 m\u0103 apropii de chipul t\u0103u. Oare to\u0163i arti\u015ftii v\u0103d ceea ce v\u0103d eu? P\u0103i a\u015fa e<\/em> simplu, frate! He, he, Kr\u00fcger!<\/em> M\u00e2inile lui Nick lucrau singure. Ele urm\u0103reau, prin ochii s\u0103i, chipul drag, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 se apropie de el. Masa, podeaua, se umpleau de un alb de nea. Blocul de marmur\u0103 se degro\u015fa, f\u0103c\u00e2nd loc d\u0103l\u0163ii s\u0103 se strecoare spre chipul care z\u00e2mbea de pl\u0103cere.<\/p>\n

Nick se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul a ceea ce fusese un paralelipiped, urm\u00e2nd, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, tehnica intuit\u0103, sau \u201dfurat\u0103\u201d cu privirea. Se ocupa de forma general\u0103 a portretului, f\u0103r\u0103 a se opri la vreun detaliu. Era ca o munc\u0103 de arheolog care dezvele\u015fte cu grij\u0103 forme ascunse pentru privirea unui profan. Nu-mi vine s\u0103 cred! Marmura ascult\u0103 de m\u00e2inile mele. Mul\u0163am, Nea Fane! Nici nu b\u0103nuie\u015fti c\u00e2te lucruri am furat, tot privindu-te cum ciople\u015fti. Nu \u015ftiu ce s\u0103 spun?! Ori eu am \u015ftiut s\u0103 fur cu privirea, ori matale mi-ai predat, \u00een mod discret, aceast\u0103 art\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 cobori la condi\u0163ia de calf\u0103?!<\/em> Orele treceau f\u0103r\u0103 ca Nick s\u0103 dea semne de oboseal\u0103. Exaltarea lui nu mai cuno\u015ftea limite. Se gr\u0103bea s\u0103 prind\u0103 c\u00e2t mai mult din lumina zilei. Seara, atelierul nu dispunea de instala\u0163ie de lumin\u0103 care s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 detaliile. Trebuie s\u0103 ajung la figur\u0103, p\u00e2n\u0103 nu se \u00eentunec\u0103. Dup\u0103 aceea, Dumnezeu cu mila! Z\u00e2mbetul, ridurile, privirea, sufletul, nu m\u0103 sperie. Dalta m\u0103 ascult\u0103 cum nici n-am b\u0103nuit. Cizelarea, nuan\u0163ele, vor fi la cheremul meu. Musai s\u0103 lucrez\u00a0 \u015fi la lumina becului. Nu pot<\/em> a\u015ftepta p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine!<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd lumina amurgului de iarn\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se strecoare prin ferestrele atelierului ad\u00e2ncind, parc\u0103 dinadins, tot ce era de ad\u00e2ncit, Nick\u00a0 a izbucnit \u00een pl\u00e2ns. Peste z\u00e2mbetul lui \u015f\u0103galnic, se prelingeau lacrimi s\u0103rate, pe care le \u00eendep\u0103rta cu dosul palmei, ne\u00eendr\u0103znind s\u0103 lase din m\u00e2n\u0103 dalta. Era \u00een al nou\u0103lea cer! Cristalul magic disp\u0103ruse, iar pe masa de lucru, \u00eei z\u00e2mbea NEA FANE, \u00eenc\u0103 necizelat, dar era chiar el. Reu\u015fise s\u0103 destrame imaginea de basm a cristalului \u015fi se \u00eentreba dac\u0103 acel \u201dcristal\u201d, existase \u00eentr-adev\u0103r. Nick se dep\u0103rt\u0103 de masa de lucru \u015fi-\u015fi fix\u0103 privirile asupra capului de piatr\u0103. Nea Fane, cineva a scos piatra din m\u0103runtaiele p\u0103m\u00e2ntului, iar eu, eu te-am scos din miezul acestei pietre. Prin mine te-ai n\u0103scut mai o dat\u0103! Dac-ai \u015fti ce foame m-a apucat! Ia s\u0103 vedem ce mi-a pus<\/em> tu\u015fa Ma\u0163u\u015f la pachet<\/em>.<\/p>\n

Cu m\u00e2inile crispate \u00eenc\u0103 pe cele dou\u0103 scule, Nick desf\u0103cu, parc\u0103 cu team\u0103, degetele, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 cad\u0103 pe mas\u0103, dalta \u015fi maiul. Privi spre fereastr\u0103 \u015fi r\u0103mase cu gura c\u0103scat\u0103. Strivit de geamul ferestrei, se profila un n\u0103suc diform, aureolat, parc\u0103, de chipul, \u00een contre-jour, al unui cap de fat\u0103. Se apropie de u\u015f\u0103, o deschise precipitat, \u015fi se pomeni \u00een bra\u0163e cu Ella.<\/p>\n

– Doamne, ce cau\u0163i aici la ora asta?! \u00cen cur\u00e2nd \u00a0se va \u00eentuneca. Dac\u0103 veneai ceva mai devreme, m-a\u015f fi \u00eenfuriat grozav. De noroc, am terminat prima faz\u0103 a lucr\u0103rii, am ajuns la detalii, \u015fi vreau s\u0103 fac o mic\u0103 pauz\u0103. Mi-e o foame de lup!<\/p>\n

– Nu m\u0103 la\u015fi s\u0103 intru \u00een atelier?! Mi-a fost foarte dor de tine! E duminic\u0103 \u015fi tu m-ai l\u0103sat singur\u0103…<\/p>\n

– Trebuia s\u0103 fac ce am f\u0103cut. Dac\u0103 erai cu mine, ratam totul! A\u015fa, am f\u0103cut primul pas \u015fi, am intrat \u00een viitor! Acum sunt sigur de viitorul meu. Voi fi sculptor, \u015fi \u00eenc\u0103 unul mare! Hai s\u0103 m\u00e2nc\u0103m ceva din pachet…<\/p>\n

Ella \u0163\u00e2\u015fni fericit\u0103 \u00een atelier, parc\u0103 tem\u00e2ndu-se c\u0103 Nick s-ar putea r\u0103zg\u00e2ndi. Se apropie de chipul de piatr\u0103 care-i z\u00e2mbea \u015fi d\u0103du drumul unui strig\u0103t de surpriz\u0103.<\/p>\n

– Dar acesta-i NEA FANE al t\u0103u! L-ai convins s\u0103-\u0163i pozeze?!<\/p>\n

– Nu, drag\u0103! Nimeni nu a intrat \u00een atelier. Am lucrat singur, \u00eentr-o lini\u015fte de cimitir. Mai am de cizelat, dar mai \u00eent\u00e2i s\u0103 m\u00e2nc\u0103m \u015fi apoi s\u0103 te duc acas\u0103. \u00cencepe s\u0103 se \u00eentunece. Dup\u0103 aceea m\u0103 \u00eentorc \u015fi stau p\u00e2n\u0103 termin totul. Vreau s\u0103-i v\u0103d m\u00e2ine fa\u0163a lui Nea Fane! Sunt convins c\u0103 nu se a\u015fteapt\u0103 la a\u015fa ceva.<\/p>\n

Nick desf\u0103cu pachetul cu m\u00e2ncare, \u00ee\u015fi frec\u0103 m\u00e2inile de satisfac\u0163ie \u015fi se a\u015fez\u0103 epuizat pe un taburet. Ella se a\u015fez\u0103 \u00een bra\u0163ele lui \u015fi \u00eencepu s\u0103-l serveasc\u0103 cu bun\u0103t\u0103\u0163ile preg\u0103tite de tu\u015fi Ma\u0163u\u015f. Cum termina de mestecat o por\u0163ie, \u00eel s\u0103ruta cu patim\u0103, dup\u0103 care continua s\u0103-l serveasc\u0103.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s\u0103 \u015ftii c\u0103-mi pare bine c\u0103 ai venit.<\/p>\n

10<\/p>\n

Plimbarea i-a f\u0103cut bine lui Nick. Ella, \u00eenghe\u0163at\u0103, se cuib\u0103rise sub bra\u0163ul lui st\u00e2ng, \u00eengreun\u00e2nd mersul pe trotuarele acoperite cu polei.<\/p>\n

– Dac\u0103 a\u015fa o s\u0103 mergem, nu mai apuc s\u0103 m\u0103 mai \u00eentorc la atelier.<\/p>\n

– Nu fii r\u0103u! Nu vezi c\u0103 am \u00eenghe\u0163at?! Las\u0103 \u015fi tu atelierul pentru m\u00e2ine, c\u0103 n-o fi foc! Ai f\u0103cut o treab\u0103 extraordinar\u0103, e\u015fti obosit, \u015fi ai nevoie de pu\u0163in\u0103 odihn\u0103. Hai, mai bine, pe o banc\u0103 \u00een parc, s\u0103 m\u0103 \u0163ii \u00een bra\u0163e, s\u0103-mi revin \u015fi eu pu\u0163in. Chiar nu \u0163i-a fost dor de mine?!<\/p>\n

– Nici nu m\u0103 g\u00e2ndesc! Chiar dac\u0103 am f\u0103cut o treab\u0103 \u201dextraordinar\u0103\u201d, cum spui tu, trebuie s\u0103 m\u0103 \u00eentorc s-o termin. NEA FANE trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 lucrarea terminat\u0103, cizelat\u0103, a\u015fa cum \u00eei place lui. Hai, ia-m\u0103 la bra\u0163 \u015fi s\u0103 patin\u0103m mai repede. Poate, te mai \u00eenc\u0103lze\u015fti \u015fi tu pu\u0163in.<\/p>\n

– Dac\u0103 ar fi dup\u0103 mine, a\u015f l\u0103sa lucrarea a\u015fa cum e! Este foarte reu\u015fit\u0103 \u015fi nu trebuie s\u0103 arate ca un bibelou! Toat\u0103 fiin\u0163a lui NEA FANE st\u0103 \u00een acea piatr\u0103. \u00cenainte de a o \u015flefui, m-a\u015f mai g\u00e2ndi pu\u0163in! Mai bine vino la noi, s\u0103-\u0163i fac\u0103 bunica un ceai fierbinte \u015fi s\u0103 m\u0103n\u00e2nci ni\u015fte pr\u0103jituri. Ce dac\u0103 \u00eel la\u015fi pe Nea Fane s\u0103 vad\u0103 lucrarea a\u015fa cum e acum? Poate c\u0103 nici el n-o s\u0103 vrea s\u0103 o \u015flefuie\u015fti. Ce zici?<\/p>\n

– Eu zic c\u0103 am ajuns, te s\u0103rut fr\u0103\u0163e\u015fte \u015fi m\u0103 \u00eentorc la atelier. M\u00e2ine, dac\u0103 vrei, chiulim \u015fi mergem s\u0103 ne plimb\u0103m pe r\u00e2ul \u00eenghe\u0163at. Eu, oricum, nu merg la liceu, c\u0103, vorba ta, n-o fi foc.<\/p>\n

– Biine!\u2026m\u00e2ine pe la zece, \u00een fa\u0163a prim\u0103riei.<\/p>\n

Nick o lu\u0103 agale \u00eenspre cimitir, oprindu-se, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, pe sub crengile \u00eenvelite \u00een chiciur\u0103. Ce minune! Omul<\/em> nu va crea niciodat\u0103 a\u015fa ceva!<\/em> Ce idee pe Ella! S\u0103 las lucrarea a\u015fa cum e, c\u0103 nu e bibelou! Ceva dreptate are f\u0103tuca asta! Acum, tr\u0103s\u0103turile sunt aspre, dar sigure. Dac\u0103 le voi atenua prin cizelare, oare nu se duce dracului toat\u0103<\/em> munca mea?!<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd Nick ajunse pe aleea atelierului, \u00eel surprinse faptul c\u0103 lumina era aprins\u0103. Putea s\u0103 jure c\u0103 la plecare o stinsese, dar cu Ella dup\u0103 g\u00e2t, mai putea fi sigur de ceva? La u\u015fa atelierului se l\u0103muri definitiv. Cineva intrase \u00een atelier, f\u0103r\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 cheia de la poart\u0103. Cine, dracu, a<\/em> \u00eendr\u0103znit s\u0103-mi tulbure intimitatea?!<\/em> Dracu era chiar NEA FANE, care se \u00eenv\u00e2rtea\u00a0 \u00een jurul chipului s\u0103u, neacord\u00e2nd nici o aten\u0163ie u\u015fii tr\u00e2ntite cu furie.<\/p>\n

– A\u015fa ne-am \u00een\u0163eles?! Ai venit s\u0103 m\u0103 spionezi?<\/p>\n

Z\u00e2mbetul \u015f\u0103galnic al lui NEA FANE\u00a0 nu-l putu calma pe micul sculptor. Nick se \u00eendrept\u0103 \u00eenspre dulapul cu scule,\u00a0 alese un fel de baros \u015fi se apropie furios de capul din marmur\u0103. Nea Fane s\u0103ri ca ars, apuc\u0103 zdrav\u0103n bra\u0163ul care m\u00e2nuia amenin\u0163\u0103tor barosul \u015fi url\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente.<\/p>\n

– Ai \u00eennebunit, fiule?! Ce, vrei s\u0103 distrugi imaginea d\u0103ltuit\u0103 a celui care te-a inspirat?! Aceast\u0103 lucrare este mai mult a mea\u00a0 dec\u00e2t a ta! Vrei s\u0103 spargi ceva ca s\u0103 te r\u0103core\u015fti? Sparge aici, o lucrare pentru un morm\u00e2nt. M\u00e2ine m\u0103 apuc s-o fac din nou. Nu face mai mult dec\u00e2t o piatr\u0103. Da, da! Po\u0163i s-o spargi! Nu are suflet, nu va scoate nici un sc\u00e2ncet. Dar s\u0103 dai \u00een chipul meu, \u00een care ai b\u0103gat sufletul pe care l-ai furat din mine?! asta, nu! Ar \u00eensemna s\u0103 m\u0103 ucizi…\u00cen chipul \u0103sta din piatr\u0103, mi-am v\u0103zut sufletul\u00a0 a\u015fa cum nu l-am v\u0103zut niciodat\u0103. Cum l-ai cioplit, nu \u015ftiu! \u015etiu doar c\u0103 eu nu te-am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 ciople\u015fti. Te admir \u015fi te comp\u0103timesc. \u00cen tine s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte un diavol care te va face s\u0103 te crezi un zeu, \u015fi asta nu e bine! Acum, gata! Hai, s\u0103 admir\u0103m am\u00e2ndoi, aceast\u0103 minune \u201ddiavoleasc\u0103\u201d. Sper c\u0103 nu mai ai de g\u00e2nd s\u0103-i mai faci ceva!?<\/p>\n

– Vrei s\u0103 spui c\u0103-\u0163i place, a\u015fa cum e?! \u015etii c\u0103 a mai v\u0103zut-o cineva \u015fi mi-a spus acela\u015fi lucru, numai c\u0103, nu a strigat la mine. A fost Ella s\u0103 m\u0103 vad\u0103…<\/p>\n

– Ella a spus s\u0103 nu mai faci nimic la lucrare?! Fata asta \u00eencepe s\u0103-mi plac\u0103! S\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 fie mereu pe l\u00e2ng\u0103 tine, pe post de \u00eenger p\u0103zitor! Trebuia s\u0103 strig, dragul meu, trebuia s\u0103 strig! Te rog s\u0103-mi ier\u0163i interven\u0163ia, dar dac\u0103 era nevoie, cred c\u0103-\u0163i d\u0103deam \u015fi o mam\u0103 de b\u0103taie.<\/p>\n

– S\u0103 \u015ftii c\u0103 m-ai speriat. Am crezut c\u0103 fac pe mine. Eu sunt un timid \u015fi \u00eencerc s\u0103 salvez aparen\u0163ele f\u0103c\u00e2nd pe grozavul. Din p\u0103cate, sunt un fricos, \u015fi asta o s\u0103-mi aduc\u0103 multe necazuri. Las\u0103-m\u0103 s\u0103 te pup \u015fi, s\u0103-\u0163i mul\u0163umesc!<\/p>\n

Cu lacrimi \u00een ochi, Nick \u00eel s\u0103rut\u0103 pe NEA FANE pe frunte, dup\u0103 care, lu\u0103 barosul \u015fi-l duse la dulapul cu scule. NEA FANE pl\u00e2ngea de-a binelea, \u015fterg\u00e2ndu-\u015fi nasul cu dosul palmei. O scen\u0103 care avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een mintea lui Nick pe via\u0163\u0103, o lec\u0163ie de omenie \u015fi de maturitate, o amintire pe care avea s\u0103 mi-o relateze peste ani \u015fi , s\u0103 mi-o repete obsesiv, de c\u00e2te ori degustam un vin de la \u201dproduc\u0103tor\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 sublinieze.<\/p>\n

-Serios, Nicolae, chiar vrei s\u0103 mai cizelezi ceva la chipul \u0103sta at\u00e2t de cunoscut \u015fi, totu\u015fi, at\u00e2t de str\u0103in? Eu nu a\u015f \u00eendr\u0103zni! \u0162i se pare brut\u0103 aceast\u0103 exprimare a ceea ce are mai ascuns un suflet de om? Ai m\u00e2nuit dalta cu o m\u0103iestrie fantastic\u0103, f\u0103c\u00e2nd ca asperitatea liniilor s\u0103 se piard\u0103 sub bl\u00e2nde\u0163ea tr\u0103s\u0103turilor. Da, e nemaipomenit! \u015ei mai e ceva…tu mi-ai promis c\u0103 ai s\u0103-mi ciople\u015fti chipul \u00een marmur\u0103 ca s\u0103 am o amintire de la cel care va deveni un mare artist. Ai f\u0103cut-o! Vreau aceast\u0103 amintire a\u015fa cum este acum. Nici \u00een oglind\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 m\u0103 v\u0103d at\u00e2t de limpede. Eu sunt un om aspru, trudit, nu un ornament lustruit. Las\u0103-m\u0103 a\u015fa cum sunt! Te rog!<\/p>\n

– Bine, Nea Fane! \u015ei Ella mi-a spus s\u0103 nu fac din tine un bibelou. Auzi?! Bibelou!…Po\u0163i s-o duci acas\u0103, eu mi-am \u0163inut promisiunea.<\/p>\n

– Spune-mi \u015fi mie, b\u0103iatule, cum ai lucrat? Ai f\u0103cut vreo schi\u0163\u0103? N-am g\u0103sit nici un desen pe aici!? Spune-mi, cum de ai \u00eendr\u0103znit, \u00een sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 pui m\u00e2na pe dalt\u0103? Ce s-a \u00eent\u00e2mplat de fapt?<\/p>\n

– Nu prea am ce s\u0103-\u0163i spun, Nea Fane. De c\u00e2teva nop\u0163i m-am zv\u00e2rcolit \u00een somn, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleg ce se petrece. Apoi am visat c\u0103 cioplesc \u00eentr-o st\u00e2nc\u0103, pe v\u00e2rful unui munte, chipul lui Hristos. La un moment dat am v\u0103zut pr\u0103pastia ce se c\u0103sca sub mine \u015fi m-am pr\u0103bu\u015fit. M-am trezit speriat din co\u015fmar \u015fi am \u00een\u0163eles c\u0103 am cobor\u00e2t cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, vorba matale, \u015fi, \u015fi m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eencerc marea cu degetul. Am venit\u00a0 \u015fi te-am rugat s\u0103 m\u0103 la\u015fi singur \u00een atelier pentru c\u0103 \u015ftiam c\u0103 a\u015fa ceva nu se poate \u00eencepe \u00een doi. \u00cen plus, nici nu \u015ftiam dac\u0103 va ie\u015fi ceva din aceast\u0103 \u00eencercare. \u015ei uite c\u0103 a ie\u015fit! C\u00e2nd am a\u015fezat piatra pe mas\u0103 \u015fi am luat sculele \u00een m\u00e2n\u0103, nu aveam habar cum s\u0103 \u00eencep. Dar s-a \u00eent\u00e2mplat ceva curios, greu de explicat. Privind marmura cu aten\u0163ie, mi-am dat seama c\u0103 este, de fapt, un cristal transparent, un bloc de sticl\u0103, care ascunde chipul t\u0103u. Z\u00e2mbeai \u015f\u0103galnic, ca de obicei. Brusc m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 te scot din cu\u015fca aia de sticl\u0103, s\u0103 te eliberez. De ce r\u00e2zi? Crezi c\u0103 fabulez? Nu, NEA FANE, a\u015fa a fost s\u0103 fie! A\u015fa \u015fi-a \u00eenceput sculptorul Nikolaus Otto Kr\u00fcger cariera, sub privirea ta atent\u0103, ascuns\u0103 \u00eentr-un glob de cristal. Apoi, totul a mers de la sine. C\u00e2nd am v\u0103zut cum se desprinde prima a\u015fchie de marmur\u0103, am \u015ftiut c\u0103 \u015ftiu s\u0103 cioplesc. Mul\u0163am, NEA FANE! Nici nu \u015ftii c\u00e2t de multe lucruri m-ai \u00eenv\u0103\u0163at l\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 te privesc cum ciople\u015fti!<\/p>\n

– M\u0103i, fiule, tu, apuc\u0103-te s\u0103 scrii pove\u015fti, c\u0103 dup\u0103 cum \u00ee\u0163i merge gura, ai s\u0103 ai succes. Mie s\u0103-mi spui cine te-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 m\u00e2nuie\u015fti dalta \u015fi ciocanul! Acum sunt convins c\u0103 ai lucrat cu cineva de meserie, cu un sculptor adev\u0103rat. S\u0103 nu-mi spui c\u0103 a fost Paul, c\u0103 n-am s\u0103 te cred! Paul \u015ftie multe lucruri, dar nu ceea ce ai \u00eenv\u0103\u0163at tu! De ce m-ai prostit c\u0103 n-ai mai pus m\u00e2na pe o dalt\u0103?! Nu meritam at\u00e2ta \u00eencredere?!<\/p>\n

– Stai, NEA FANE, c\u0103 o iei razna! E\u015fti singurul om pe care nu l-am min\u0163it niciodat\u0103 \u015fi pe care n-am s\u0103-l pot min\u0163i! S\u0103 fie clar! Dac\u0103 \u00een sufletul meu pl\u00e2ng c\u0103 n-am un tat\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 mine, \u015fi o fac numai pe ascuns, \u00een dumneata am g\u0103sit ceva ce nu prea se g\u0103se\u015fte pe toate drumurile – un prieten, un tat\u0103, un bunic, un profesor…Asta pot s-o strig \u00een gura mare! Nu, nu te-am min\u0163it! N-am cioplit dec\u00e2t cu bri\u015fca, mobila, gardurile, copacii. Dar asta a fost demult. C\u00e2nd am modelat \u00een lut \u015fi am dep\u0103\u015fit planul unei suprafe\u0163e de h\u00e2rtie, cochet\u00e2nd cu relieful, am \u015ftiut c\u0103 voi ciopli \u015fi lemnul, \u015fi piatra. N\u0103cazul cu dumneata este c\u0103 nu \u015ftii c\u00e2t \u015ftii! Dumneata \u015ftii s\u0103 ar\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 vorbe. E adev\u0103rat c\u0103 trebuie s\u0103 ai \u015fi un elev care s\u0103 \u015ftie s\u0103 fure cu privirea, \u015fi aici, trebuie s\u0103 recuno\u015fti c\u0103 ai avut parte de un ho\u0163 de clas\u0103.<\/p>\n

– A\u015f fi fericit dac\u0103 a\u015f \u015fti c\u0103 ai furat de la mine, dar se pare c\u0103 tu te-ai n\u0103scut cu dalta \u00een m\u00e2n\u0103. M\u00e2ine vreau s\u0103-i chem aici pe Paul \u015fi \u0162\u00e2rulescu. Vreau s\u0103 v\u0103d ce mutre vor face c\u00e2nd vor da cu ochii de NEA FANE cel din piatr\u0103! Trebuie s\u0103 m\u0103 ajute cineva s\u0103 pricep ce este cu acest cuv\u00e2nt – talentul. Acum sunt derutat…Spune, ce ai de g\u00e2nd s\u0103 faci \u00een continuare? Trece iarna, vine toamna bobocilor, vei pleca la facultate. O s\u0103-mi fie greu f\u0103r\u0103 tine…<\/p>\n

– Dac\u0103 ajung la facultate, vacan\u0163ele am s\u0103 le petrec aici, \u00een atelierul de monumente funerare al lui NEA FANE. De mine nu mai po\u0163i sc\u0103pa! Acuma, spune-mi matale, ce crezi c\u0103 ar trebui s\u0103 fac ca s\u0103 st\u0103p\u00e2nesc mai bine piatra?<\/p>\n

– Poate c\u0103 n-o s\u0103-\u0163i plac\u0103, dar eu cred c\u0103 ar fi bine s\u0103 te joci pu\u0163in cu lucruri care s\u0103-\u0163i ordoneze mi\u015fc\u0103rile m\u00e2inilor, ca s\u0103-\u0163i asculte mai bine creierul. S\u0103 te apuci de geometrie! S\u0103 faci ornamente – florale, arabescuri, repeti\u0163ie, mult\u0103 repeti\u0163ie! S\u0103 \u00eenve\u0163i disciplina simetriei, f\u0103r\u0103 linie, f\u0103r\u0103 echer, f\u0103r\u0103 compas. S\u0103 \u00eenve\u0163i s\u0103 ai r\u0103bdare, s\u0103 \u00eenve\u0163i s\u0103 nu te plictise\u015fti, s\u0103 nu te temi de monotonie. Asta po\u0163i face aici, \u00een atelier. Nu ai nevoie de profesori, de nimic! Ai nevoie doar de tine. S\u0103 te apuci s\u0103 scrii. Da, s\u0103 scrii, cu litere stilizate. E\u015fti neam\u0163, literele, mai bine zis, caracterele gotice, te vor ajuta foarte mult. Toate acestea te vor ajuta s\u0103 te po\u0163i \u201djuca\u201d cu marmura, s-o \u015flefuie\u015fti, c\u00e2nd este nevoie. Cam asta ar trebui s\u0103 faci. \u015ei cu Ella ce te faci dac\u0103 pleci la facultate? Ea mai are de stat la liceu \u00eenc\u0103 doi ani.<\/p>\n

– Nu \u015ftiu ce-\u0163i veni, Nea Fane, s\u0103 m\u0103 iei cu Ella?! Dac\u0103 m\u0103 iube\u015fte, cum spune, o s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 mine. Un liceu g\u0103se\u015fti oriunde. Nu \u015ftiu, nici nu-mi vine s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc. Poate c\u0103 renun\u0163 la facultate, poate c\u0103 ne g\u0103sim fiecare pe c\u00e2te cineva…\u015ftiu eu?!<\/p>\n

– \u00cen treaba asta, singurul care nu are nici un cuv\u00e2nt de spus este omul, a\u015fa c\u0103 las\u0103 lucrurile a\u015fa cum sunt \u015fi nu te gr\u0103bi s\u0103 tragi concluzii! Totul se rezolv\u0103 de la sine! Sun\u0103 cam fatalist, dar a\u015fa e! Ce zici, mergem la culcare?<\/p>\n

– Hai s\u0103 mergem! M\u00e2ine vorbe\u015fte matale cu Domnul Paul, iar eu \u00eel aduc pe \u0162\u00e2rulescu. Hai s\u0103 \u00eenchidem!<\/p>\n

Nick era mult mai tulburat dec\u00e2t l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103. Am\u00e2nase c\u00e2t putuse primul contact cu marmura, iar acuma, dup\u0103 ce trecuse Rubiconul cu brio, se pomenise ap\u0103sat de ceva necunoscut, ceva greu de purtat pe umeri, greu de definit. Dup\u0103 ce a r\u0103mas singur, drumul spre casa m\u0103tu\u015fii l-a f\u0103cut cu \u00eencetinitorul. Oare de ce nu sunt mai vesel?! Doar am ob\u0163inut confirmarea mult a\u015fteptat\u0103!? Acuma \u015ftiu c\u0103 am talent, \u015ftiu c\u0103 nu trebuie s\u0103 m\u0103 las d\u0103d\u0103cit prea mult, \u015ftiu c\u0103 am s-o \u00eembunez chiar \u015fi pe maic\u0103-mea. S\u0103raca! Ea m\u0103 vrea arhitect \u015fi pace! Ce p\u0103cat c\u0103 taic\u0103-meu nu-i aici s\u0103 m\u0103 vad\u0103 lucr\u00e2nd! El m-ar fi \u00een\u0163eles! O, mam\u0103, mam\u0103! Tu, nu l-ai \u00een\u0163eles niciodat\u0103! Cu cic\u0103lelile tale l-ai alungat de acas\u0103. Era un tip at\u00e2t de sensibil! De aia s-a \u015fi apucat de b\u0103utur\u0103. C\u00e2t dor i-o fi acum de sor-mea! Efectiv o<\/em> adora! Oare pe mine, chiar nu m-a iubit?! S\u0103-i fie de bine! Eu \u015ftiu c\u0103 nici n-am s\u0103 beau, nici n-am s\u0103 m\u0103<\/em> \u00eensor!<\/em><\/p>\n

Noaptea ce a urmat, a fost, cu adev\u0103rat, o noapte alb\u0103. A doua zi, la \u015fcoal\u0103, a ap\u0103rut obosit \u015fi prost dispus. Ora de chimie a fost un adev\u0103rat chin. Vocea lui O\u015forhan l-a trezit din starea de somnolen\u0163\u0103.<\/p>\n

– Ce-i cu tine, Kr\u00fcger? Pari cam obosit…<\/p>\n

– Nuuu…da! ieri am lucrat toat\u0103 ziua la atelier, iar noaptea n-am putut dormi. Vre\u0163i s\u0103 veni\u0163i, dup\u0103 ore, cu Domnul Profesor \u0162\u00e2rulescu p\u00e2n\u0103 la cimitir?<\/p>\n

O rumoare str\u0103b\u0103tu clasa, dar totul se potoli la privirea aspr\u0103 a profesorului.<\/p>\n

– Dac\u0103 zici, tu, c\u0103 merit\u0103, am s\u0103 vin. Ai vorbit cu \u0162\u00e2rulescu?<\/p>\n

– N-am apucat \u00eenc\u0103.<\/p>\n

– Las\u0103 c\u0103 m\u0103 \u00een\u0163eleg eu cu el. Acum du-te pu\u0163in la aer. Se pare c\u0103 ai nevoie. Mai vorbim dup\u0103 ore.<\/p>\n

Nick mul\u0163umi cu privirea \u015fi se \u00eendrept\u0103 precipitat spre u\u015f\u0103. Se \u00eendrept\u0103 spre pod, spre micul atelier al at\u00e2t de ne\u00een\u0163elesului artist-profesor. U\u015fa era deschis\u0103, ca de obicei. Se opri \u00een fa\u0163a \u015fevaletului pe care, pe un carton gros, \u0162\u00e2rulescu a\u015fternuse primele tr\u0103s\u0103turi ale unui peisaj citadin. Dac\u0103 avea ceva deosebit acest artist ascuns, acest ceva se ascundea sub ceea ce, \u00een general, se cheam\u0103 perspectiva. E superb\u0103 ad\u00e2ncimea pe care o au lucr\u0103rile lui \u0162\u00e2ru! Oare de<\/em> ce nu are \u00eencredere \u00een talentul s\u0103u?!<\/em><\/p>\n

– Cu cine vorbe\u015fti, tinere?! \u015ei tu te miri de \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea cu care m\u0103 ag\u0103\u0163 de pictur\u0103? La mine e o boal\u0103, poate chiar un viciu, iar cu cei bolnavi trebuie s\u0103 fii \u00eeng\u0103duitor. De ce nu e\u015fti la cursuri?!<\/p>\n

– C\u00e2nd m-a v\u0103zut c\u00e2t de jalnic ar\u0103t, O\u015forhan m-a trimis la aer. Ieri am lucrat mult, iar noaptea nu am putut s\u0103 dorm. Am f\u0103cut primul meu mare pas…Am cioplit. Vreau s\u0103 veni\u0163i cu mine, dup\u0103 ore, la atelier. O s\u0103 fie \u015fi Domnul Paul. L-am chemat \u015fi pe Domnul Profesor O\u015forhan. Ce zice\u0163i?<\/p>\n

– P\u0103i, ce s\u0103 zic? Dac\u0103 ai convocat un a\u015fa consiliu de exper\u0163i, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 a\u015ftept la ceva deosebit. Dup\u0103 ore mergem direct la cimitir. Ai grij\u0103, nu lipsi \u015fi la celelalte ore! Este un an decisiv pe care nu-l po\u0163i rata! Hai, du-te!<\/p>\n

Drumul spre cimitir l-au f\u0103cut, to\u0163i trei, pe jos. Nick a refuzat\u00a0\u00a0 s\u0103 mearg\u0103 cu tramvaiul, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 mai trag\u0103 pu\u0163in de timp.<\/p>\n

– M\u0103i, Kr\u00fcger, m\u0103i, tu ai febr\u0103? De ce tremuri? Sau ai emo\u0163ii?! Asta e! Vrei s\u0103 tragi m\u00e2\u0163a de coad\u0103! De aia nu vrei s\u0103 mergi cu tramvaiul?<\/p>\n

– Dumneavoastr\u0103, chiar citi\u0163i \u00een sufletele oamenilor?! Da, tremur pu\u0163in. Cred c\u0103 este o boal\u0103 de care am s\u0103 suf\u0103r toat\u0103 via\u0163a. M\u0103 apuc\u0103 un fel de emo\u0163ie, de team\u0103. A\u015f putea face pe mine dac\u0103 nu mi-a\u015f suge burta.<\/p>\n

– Kr\u00fcger, este normal s\u0103 fie a\u015fa. Tu, te-ai n\u0103scut pentru a fi un artist, ori asta presupune o hipersensibilitate, o via\u0163\u0103 emotiv\u0103 puternic\u0103. Tu, n-ai ce c\u0103uta la politehnic\u0103! Tu e\u015fti obligat, de mama natur\u0103, s\u0103 faci art\u0103, s\u0103 cultivi frumosul, s\u0103 te \u00eenchini talentului cu care ai fost d\u0103ruit. Mi-ai spus c\u0103 mama ta vrea s\u0103 te faci arhitect. Trebuie s-o convingi c\u0103 n-ar merge. Nu c\u0103 arhitectura n-ar implica arta, dar are \u00een ea o prea mare cot\u0103 de inginerie, care ar ucide \u00een tine artistul. \u015etiu c\u0103 exist\u0103 exemple care m-ar contrazice. Dar ele se refer\u0103 la alte vremuri, care nu seam\u0103n\u0103 deloc cu cele sub care tr\u0103im. Nu trebuie s\u0103 te sperii de st\u0103rile tale emotive, ele te vor ajuta \u00een actul crea\u0163iei, chiar dac\u0103, uneori, te vor \u015fi chinui. Nu \u015ftiu dac\u0103 \u015fi confratele meu este de aceea\u015fi p\u0103rere, dar eu simt \u00een tine at\u00e2ta emo\u0163ie pozitiv\u0103, creativ\u0103, \u00eenc\u00e2t, nu te v\u0103d duc\u00e2nd o via\u0163\u0103 normal\u0103, tihnit\u0103, la ad\u0103postul unei meserii. Ad\u0103postul t\u0103u va fi arta pur\u0103, mereu vulnerabil\u0103 la sensibilitatea ta excesiv\u0103. Cam asta e\u015fti tu pentru mine, Kr\u00fcger, \u015fi, sper s\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel! Altfel, voi purta povara gre\u015felii de a te fi iertat la chimie \u015fi fizic\u0103.<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, tot dom\u2019 Profesor r\u0103m\u00e2ne, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd se ocup\u0103 de lucruri lume\u015fti! Nu, eu n-am s\u0103 fiu nici arhitect, nici inginer, nici contabil! De asta sunt sigur!<\/p>\n

La u\u015fa atelierului i-a surprins larma ce r\u0103zb\u0103tea afar\u0103. Vorbeau mul\u0163i, deodat\u0103. Era NEA FANE, era Domnul Paul, era paznicul cimitirului, era Ella. La Apari\u0163ia \u201dartistului\u201d \u015fi a \u00eenso\u0163itorilor s\u0103i, se f\u0103cu o lini\u015fte deplin\u0103. To\u0163i erau cu ochii pe noii sosi\u0163i, a\u015ftept\u00e2nd reac\u0163ia, explozia. Lini\u015ftea a continuat s\u0103 domneasc\u0103 \u00een atelier, Spre nedumerirea lui NEA FANE. Singura care a \u00eendr\u0103znit s\u0103 se mi\u015fte, a fost Ella. S-a apropiat tiptil de Nick \u015fi l-a s\u0103rutat \u201ddecent\u201d pe obraz. Ochii lui \u0162\u00e2rulescu str\u0103luceau de satisfac\u0163ie, dar nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 scoat\u0103 nici un cuv\u00e2nt, parc\u0103 pentru a nu deranja activitatea de \u201dinspector\u201d a lui O\u015forhan, care se \u00eenv\u00e2rtea cu \u00eencetinitorul \u00een jurul capului cioplit, se oprea, \u00eel fixa pe Nea Fane, \u00eenchidea ochiul st\u00e2ng, ofta. Intrigat, Nick rupse t\u0103cerea, str\u00e2ng\u00e2nd-o de m\u00e2n\u0103 pe Ella.<\/p>\n

– Ce-i, Dom\u2019 Profesor, nu \u0163ine?!<\/p>\n

– Ba \u0163ine, m\u0103i Kr\u00fcger, m\u0103i! \u0162ine, m\u0103i, dar nu \u015ftiu de unde s\u0103 te iau. M\u0103i, tu l-ai cunoscut pe sculptorul Ladea? Sau m\u0103car i-ai v\u0103zut lucr\u0103rile?<\/p>\n

– Nu, de ce?!<\/p>\n

– Capul \u0103sta este realizat\u00a0 \u00een stilul lui Ladea, e aidoma capului lui Horea, e un cap cioplit, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Curios, foarte curios! Parc\u0103 ai fi elevul lui! Stai, nu te zburli! Ladea nu-i oricine! Ladea a fost ucenicul lui Br\u00e2ncu\u015fi la Paris!\u00a0 A fost sculptorul casei regale. Lucr\u0103rile lui din acea perioad\u0103 nu au fost distruse, ci doar puse deoparte. \u015ei acum se pot vedea \u00eentr-o magazie a muzeului din Oravi\u0163a. Acum e profesor la Institutul de Arte. Sper s\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2n\u0103! Cu vremurile astea nu se \u015ftie niciodat\u0103! P\u00e2n\u0103 \u015fi de noi, \u0103\u015ftia micii, se ocup\u0103 noua suflare.<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, eu nu \u015ftiu ce poate Ladea \u0103sta, al Dumneavoastr\u0103, dar \u015ftiu c\u0103 nu m-am inspirat de la nimeni. V\u0103 place, sau nu V\u0103 place? Asta-i \u00eentrebarea! De aia V-am adus aici!<\/p>\n

– Stai, m\u0103i Kr\u00fcger, m\u0103i! Lucrarea asta miroase a prea mult\u0103 maturitate \u015fi, tocmai asta m\u0103 sperie. De unde, \u015fi mai ales, c\u00e2nd ai reu\u015fit s-o acumulezi?! Tu e\u015fti \u00eenc\u0103 un copil \u015fi, totu\u015fi, m\u00e2nuie\u015fti cu u\u015furin\u0163\u0103 ni\u015fte elemente care n-au nimic comun cu copil\u0103ria. Copiilor le plac lucrurile cizelate, \u015flefuite. Pe tine v\u0103d c\u0103 nu te intereseaz\u0103 dec\u00e2t profunzimea viziunii tale. E grozav s\u0103 vezi cum \u015fmirghelul nu apuc\u0103 s\u0103 atenueze aceast\u0103 profunzime! M\u0103 bucur c\u0103 m-ai adus aici, \u00ee\u0163i mul\u0163umesc!<\/p>\n

– Colega, mi-ai t\u0103iat macaroana! Eu, care m\u0103 preg\u0103team s\u0103-mi \u00eenving emo\u0163ia \u015fi s\u0103 \u00eencerc o prezentare \u00e0 la<\/em> critic de art\u0103,<\/em> m-am pomenit blocat de fa\u0163a ascuns\u0103 a profesorului-inginer, care a trecut peste rigiditatea-i proverbial\u0103 \u015fi a etalat, scurt \u015fi simplu, o comoar\u0103 ascuns\u0103, dragostea pentru frumos, pentru art\u0103. Bravo! \u0162\u00e2rulescu \u0163i se \u00eenchin\u0103 \u015fi \u00eenchide gura. Ce a\u015f mai fi putut s\u0103 adaug?! Totu\u015fi, un sincer, bravo! pentru cel pe care, acum doi ani, l-am numit \u201dcopilul minune\u201d al liceului. Bravo, Nicolae!<\/p>\n

– Acuma, chiar c\u0103 m-a apucat tremuriciul. Trebuie s\u0103 fug p\u00e2n\u0103 afar\u0103…<\/p>\n

Minutele care au urmat au fost consacrate t\u0103cerii. To\u0163i aveau nevoie de a\u015fa ceva. Se \u00eenv\u00e2rteau \u00een jurul portretului, tr\u0103g\u00e2nd discret cu ochiul c\u0103tre NEA FANE. Chiar \u015fi el se analiza, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 priveasc\u0103 \u00een profunzimea fiin\u0163ei sale, m\u00e2nat de o singur\u0103 \u00eentrebare st\u0103ruitoare – cum de a p\u0103truns acest copil, sufletul meu, pe care l-am ferit cu at\u00e2ta<\/em> grij\u0103 de privirile celor din jur?!<\/em> – \u00eentrebare care \u00eel f\u0103cea s\u0103 se simt\u0103 pu\u0163in stingher printre ace\u015fti admiratori ai mult prea t\u00e2n\u0103rului \u201dmaestru \u00een devenire\u201d.<\/p>\n

La un moment dat, Ella se apropie de O\u015forhan \u015fi, \u00een stilu-i caracteristic, \u00eel lu\u0103 la bra\u0163, arunc\u00e2ndu-i o privire str\u0103lucitoare. La privirea lui nedumerit\u0103, Ella \u015fopti, abia perceptibil, \u00eentrebarea care o fr\u0103m\u00e2nta.<\/p>\n

– Crede\u0163i c\u0103 Nick va deveni un mare sculptor? Dar, a\u015fa, sincer!<\/p>\n

– C\u00e2nd m\u0103 uit la felul \u00een care te ui\u0163i la mine, \u00eencep s\u0103 regret c\u0103 nu mai am v\u00e2rsta voastr\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleg ce a g\u0103sit Kr\u00fcger \u0103sta la tine. Cum timpul nu poate fi dat \u00eenapoi, regret c\u0103 nu am un copil ca tine! Dac\u0103 va ajunge, Nick al t\u0103u, mare sculptor? Are toate atuurile! Natura l-a \u00eenzestrat cu o \u201dramp\u0103 de lansare\u201d de care se pot folosi doar marile talente, iar el este un mare talent! A\u015fa sec, cum m\u0103 crede lumea, eu sunt, totu\u015fi, un mare iubitor, sau, mai bine zis, un mare consumator de art\u0103. \u00cen el mocne\u015fte o mare for\u0163\u0103 de crea\u0163ie, care, \u00een momente de satura\u0163ie, iese la iveal\u0103 prin explozii puternice. P\u00e2n\u0103 acuma am re\u0163inut dou\u0103 astfel de explozii – prima, c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103 modeleze, \u015fi a ie\u015fit acel minunat cap de fat\u0103, chipul t\u0103u, \u015fi, a doua, c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ciopleasc\u0103 \u015fi a ie\u015fit acest formidabil portret al lui NEA FANE. Kr\u00fcger este deja un mare artist! \u00centrebarea e dac\u0103 va rezista \u00eencerc\u0103rilor la care \u00eel va supune via\u0163a de artist, care, este mult mai grea dec\u00e2t pare. Ca s\u0103 \u00een\u0163elegi toate astea, trebuie s\u0103 mai cre\u015fti pu\u0163in.<\/p>\n

Nick reveni \u00een atelier, palid, cu un z\u00e2mbet jenat pe buze. Nu mai era z\u00e2mbetul lui care amesteca, cumva, bucuria vie\u0163ii cu ironia subtil\u0103.<\/p>\n

– M-am f\u0103cut de rahat! A\u015fa o diaree!…Eu zic s\u0103 termin\u0103m b\u00e2lciul \u015fi s\u0103 merem pe la c\u0103\u015file noastre. Vorba ungurului – J\u00f3 volt, de el\u00e9g volt!<\/p>\n

– \u00cemi traduci \u015fi mie?<\/p>\n

– A fost bine, dar a fost destul! \u015ei mul\u0163umesc c\u0103 a\u0163i venit, Domnule Profesor!<\/p>\n

-Mi-a f\u0103cut pl\u0103cere, Kr\u00fcger, mi-a f\u0103cut pl\u0103cere!<\/p>\n

Plimbarea cu Ella a fost reconfortant\u0103. Aerul rece l-a readus, parc\u0103, la via\u0163\u0103, la realitate.<\/p>\n

– Ce zici? A\u015fa-i c\u0103 am reu\u015fit? Nu-mi vine s\u0103 cred c\u0103 am reu\u015fit din prima. M-am temut de marmur\u0103 ca de dracu! Degeaba \u00eencerca NEA FANE s\u0103 m\u0103 for\u0163eze s\u0103 \u00eencep s\u0103 cioplesc \u00een piatr\u0103. Tremuram la g\u00e2ndul c\u0103 a\u015f putea capota. Ar fi fost un dezastru pentru mine. \u015etiam c\u0103 pot, dar nu m\u0103 \u00eencumetam s\u0103 iau taurul de coarne. Culmea e c\u0103 taurul s-a adeverit a fi un miel bl\u00e2nd pe care l-am putut m\u00e2ng\u00e2ia \u00een voie cu dalta! Multe am \u00eenv\u0103\u0163at din privire, urm\u0103rind munca lui NEA FANE cioplitorul. Nu \u015ftiu pe cine am mo\u015ftenit. La noi \u00een familie nimeni n-a cioplit nici m\u0103car \u00een glum\u0103. Poate c\u0103 sunt re\u00eencarnarea cine \u015ftie cui!?<\/p>\n

– Nu, Nick, nu e\u015fti nici un fel de re\u00eencarnare, e\u015fti tu, iubitul meu artist, care s-a n\u0103scut plin de talent, ca s\u0103 m\u0103 fac\u0103 fericit\u0103. Oare c\u00e2t o s\u0103 mai dureze iubirea asta?! Ce ne facem dup\u0103 ce pleci la facultate? Ai s\u0103 vii des s\u0103 m\u0103 vezi, sau ai s\u0103-\u0163i g\u0103se\u015fti, acolo, o artist\u0103 ca \u015fi tine, de v\u00e2rsta ta, cu talent ca al t\u0103u, \u015fi cu alte calit\u0103\u0163i pe care eu, \u00eenc\u0103, nu le am?<\/p>\n

– Nu vorbi prostii! Arti\u015ftii nu iubesc dec\u00e2t o dat\u0103! Ori, eu pe tine te iubesc, tu ai fost primul chip pe care l-am modelat \u00een lut, tu ai fost prima fiin\u0163\u0103 care m-a \u00een\u0163eles \u015fi a reu\u015fit s\u0103 m\u0103 schimbe \u00een bine. Doamne, ce r\u0103u eram! Nu, nu cred c\u0103 e corect. Nu eram r\u0103u, eram \u00eenr\u0103it! Nu prea am fost \u00een\u0163eles \u015fi asta m-a \u00eenr\u0103it. Tu nu po\u0163i s\u0103 \u00een\u0163elegi. La voi, \u00een familie, a fost armonie.<\/p>\n

– Da, p\u00e2n\u0103 ai ap\u0103rut tu \u015fi, cea pe care o credeam cea mai iubitoare sor\u0103, s-a transformat \u00eentr-o viper\u0103. Cum poate s\u0103 schimbe invidia un om \u00een a\u015fa hal?! Eu nu mai am lini\u015fte acas\u0103. Au observat \u015fi ai mei, dar nu pot s\u0103 le spun nimic. \u00ce\u0163i dai seama ce ar ie\u015fi?!<\/p>\n

– Emmy e rea, ca de altfel, majoritatea handicapa\u0163ilor. Ea nu poate accepta c\u0103 sora ei este at\u00e2t de frumoas\u0103, de armonios alc\u0103tuit\u0103. E de \u00een\u0163eles, dar greu de suportat. De c\u00e2te ori o v\u0103d, mi se face r\u0103u.<\/p>\n

– Chiar, tu crezi c\u0103 sunt frumoas\u0103?<\/p>\n

– Cred c\u0103 \u015fi dac\u0103 am s\u0103 \u0163i-o spun de o mie de ori, tot o s\u0103 m\u0103 pui s\u0103 \u0163i-o repet. Da, e\u015fti frumoas\u0103 \u015fi ai s\u0103 ai un corp frumos. Asta se vede de la o po\u015ft\u0103! C\u00e2nd o s\u0103-\u0163i creasc\u0103 pu\u0163in s\u00e2nii, am s\u0103 fac un nud dup\u0103 tine.<\/p>\n

– De unde \u015ftii cum arat\u0103 s\u00e2nii mei?!<\/p>\n

– I-am v\u0103zut c\u00e2nd \u00ee\u0163i modelam chipul. Erai \u00eenvelit\u0103 \u00een prosopul Domnului Paul, ai adormit, iar prosopul a c\u0103zut. I-am \u015fi s\u0103rutat \u00eenainte de a pune prosopul la loc.<\/p>\n

– Vai, ce neru\u015finat ai fost! \u015ei nici nu mi-ai spus nimic. Bravo!<\/p>\n

– Ce era s\u0103-\u0163i spun? \u00cen primul r\u00e2nd, dormeai. Dup\u0103 aceea am uitat. Dac\u0103 vrei s\u0103 \u015ftii, m-a trecut un fior rece ca ghea\u0163a, dar mi-a pl\u0103cut!<\/p>\n

– Ai mai avut \u015fi alte modele \u00een atelier?<\/p>\n

– N-am eu timp de a\u015fa ceva! Dac\u0103 am s\u0103 am nevoie de modele, am s\u0103 te pun pe tine s\u0103 le alegi. Sper s\u0103 nu-mi alegi ni\u015fte slute!<\/p>\n

O idil\u0103 minunat\u0103, plin\u0103 de farmecul copil\u0103riei care-\u015fi tr\u0103ia ultimele clipe, dar care avea s\u0103 le marcheze via\u0163a pentru totdeauna.<\/p>\n

11<\/p>\n

Ultima prim\u0103var\u0103 a liceanului \u201eartist\u201d a adus cu ea o nelini\u015fte aparte \u00een sufletul lui Nick. \u00cencurajat de succesele ob\u0163inute \u015fi, mai ales, sus\u0163inut \u015fi adulat de cvartetul \u201d\u0162\u00e2ru – O\u015forhan – Paul – NEA FANE\u201d, Nick a gustat reversul medaliei, f\u0103c\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu teama. O team\u0103 de \u015fcoal\u0103, de atitudinea unor profesori, prea pu\u0163in sensibili la aptitudinile lui artistice, sclavi ai unor exigen\u0163e dictate de convingerile lor, adeseori prea rigide. \u00centrebarea pe care \u015fi-o punea era – va reu\u015fi s\u0103 ajung\u0103 la bacalaureat? \u015ei dac\u0103 da, va reu\u015fi s\u0103-l ia? F\u0103r\u0103 bacalaureat – examenul de maturitate – nu putea ajunge la facultate, iar s\u0103m\u00e2n\u0163a s\u0103dit\u0103 de \u0162\u00e2ru-Paul, \u015fi nu mai pu\u0163in de NEA FANE, \u00eencol\u0163ise. Nick \u00een\u0163elesese c\u0103 trebuia s\u0103 ajung\u0103 pe m\u00e2na unor adev\u0103ra\u0163i mae\u015ftri, c\u0103 drumul autodidactului putea s\u0103-l piard\u0103. \u015etia c\u0103 trebuie s\u0103 se instruiasc\u0103 \u015fi s\u0103 intre \u00een competi\u0163ie.<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, ce Dumnezeu m\u0103 fac dac\u0103 nu iau bacalaureatul?!<\/p>\n

– Ce te-a apucat?! De unde-\u0163i veni ideea asta, maestre? S\u0103 \u015ftiu c\u0103 va trebui s\u0103 folosesc forcepsul \u015fi tot am s\u0103 te scot student la arte. Nu, Nicolae, nici s\u0103 nu te g\u00e2nde\u015fti la a\u015fa ceva! Tu ai nevoie de profesori adev\u0103ra\u0163i, nu de cabotini ca noi. Ai impresia c\u0103, de-al de mine, sau Paul, sau NEA FANE, te-am \u00eenv\u0103\u0163at ceva? Nu, dragul meu, nu! Ne-ar fi pl\u0103cut s\u0103 ne putem \u00eensu\u015fi ceva merite, dar, dar ce putem noi s\u0103-\u0163i transmitem, c\u00e2nd tu, te-ai n\u0103scut cu s\u0103m\u00e2n\u0163a artistului \u00een tine? iar s\u0103m\u00e2n\u0163a asta a \u00eencol\u0163it \u00eempins\u0103 de acea for\u0163\u0103 necunoscut\u0103 care na\u015fte geniul. Nu protesta \u015fi ascult\u0103! Noi, cel mult, am stropit \u0163\u0103r\u00e2na din tine, \u00een care a \u00eencol\u0163it aceast\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103. Meritul nostru e c\u0103 am \u00een\u0163eles c\u0103 trebuie s\u0103 c\u0103r\u0103m ni\u0163ic\u0103 ap\u0103. Po\u0163i s\u0103-i spui \u00eencurajare. Totul a venit din tine! \u015ei mai avem un merit, ca s\u0103 nu spui c\u0103 suntem prea mode\u015fti – nu ne-am sim\u0163it jigni\u0163i, \u00een amorul propriu, de talentul t\u0103u. Da, Kr\u00fcger, cum \u00ee\u0163i spune O\u015forhan, drumul t\u0103u trebuie s\u0103 treac\u0103 prin facultate. Trebuie s\u0103 fii \u015fi tu mai \u00een\u0163eleg\u0103tor \u015fi s\u0103 te pui pe toceal\u0103. Ce reprezint\u0103 c\u00e2teva luni de corvoad\u0103? Pe l\u00e2ng\u0103 talent, mai dispui \u015fi de o memorie excep\u0163ional\u0103. Nu va fi greu, \u015fi \u00een nici un caz, imposibil. Vorbesc eu cu cine trebuie, s\u0103 te ajute cu niscai ore de medita\u0163ii. Mai e \u015fi O\u015forhan, \u015fi Didi\u0163\u0103. Se aranjeaz\u0103!<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, de c\u00e2nd a\u0163i devenit at\u00e2t de vorb\u0103re\u0163?! Nu cumva v\u0103 e team\u0103 de ceea ce m\u0103 tem eu? Nu de medita\u0163ii am eu nevoie, ci de pu\u0163in\u0103 voin\u0163\u0103. Mi-e greu s\u0103 pierd timpul \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu pot. Se pare c\u0103 nu mai e alt\u0103 cale! Fi\u0163i lini\u015ftit, m\u0103 descurc, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, iar dac\u0103 nu, nu! Ajung eu, cumva, prin preajma vreunui maestru adev\u0103rat. Principalul e s\u0103 g\u0103sesc unul care s\u0103-mi plac\u0103, s\u0103 m\u0103 conving\u0103 de faptul c\u0103 e maestru. Nu-mi trebuiesc prelegeri, m\u0103 mul\u0163umesc s\u0103 observ, s\u0103 fur! \u015ei am s-o fac p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd maestrul se va \u00eenchina \u00een fa\u0163a mea!<\/p>\n

– P\u00e2n\u0103 \u00ee\u0163i g\u0103se\u015fti maestrul, eu zic, s\u0103 te pui cu burta pe carte! Totul va fi bine, dac\u0103 se va termina cu bine!<\/p>\n

Rare erau ocaziile \u00een care n\u0103b\u0103d\u0103iosul Nick se l\u0103sa antrenat \u00een astfel de discu\u0163ii. Ce l-o fi apucat pe \u0162\u00e2ru s\u0103 m\u0103 d\u0103sc\u0103leasc\u0103 at\u00e2ta? Chiar a\u015fa proast\u0103 p\u0103rere au profesorii despre mine?! Auzi, tu, s\u0103 m\u0103 mediteze! La dracu! O ga\u015fc\u0103 de \u00eempu\u0163i\u0163i \u015fi profesorii \u0103\u015ftia! Nu! Trebuie s-o rup cu atelierul \u015fi s\u0103 m\u0103 apuc de toceal\u0103! Ce panseu, \u00e0 la G\u00e2g\u0103 – Totul va fi bine, dac\u0103 se va termina cu bine! E \u015fi \u0162\u00e2ru \u0103sta o figur\u0103! \u015ei totu\u015fi, parc\u0103 i-a\u015f face un portret de adio. Trebuie<\/em> s\u0103 vorbesc cu Domnul Paul, s\u0103 m\u0103 lase c\u00e2teva zile<\/em> \u00een atelier.<\/em><\/p>\n

Eliberat, parc\u0103, de presiunea g\u00e2ndului la bacalaureat, Nick, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, o lu\u0103 \u00eenspre stadion. C\u0103ldura seac\u0103 nu-i \u00eempiedica pe atle\u0163i s\u0103 se ia la tr\u00e2nt\u0103 cu normele stabilite de neobositul Kiss. Spre surprinderea lui Nick, Ella nu era la locul obi\u015fnuit. Nick roti privirea \u015fi o z\u0103ri \u00een tribun\u0103, al\u0103turi de un tip, bine f\u0103cut, la prima vedere, care o \u0163inea protector pe dup\u0103 umeri. Ella era at\u00e2t de preocupat\u0103 de conversa\u0163ie \u00eenc\u00e2t nu-l v\u0103zu pe Nick apropiindu-se.<\/p>\n

– Deranjez?<\/p>\n

– O, Nick, c\u00e2nd ai venit?<\/p>\n

Cu o mi\u015fcare brusc\u0103, Ella s\u0103ri spre Nick, \u00eel \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103 \u015fi-l s\u0103rut\u0103, cumva, demonstrativ.<\/p>\n

– Nick, s\u0103-\u0163i prezint un reporter de la Sportul, Tedy. Se apropie na\u0163ionalele \u015fi vrea s\u0103 fac\u0103 c\u00e2teva interviuri cu viitorii campioni. Glumesc…<\/p>\n

– Nu-i nici o glum\u0103 la mijloc! E\u015fti foarte talentat\u0103 \u015fi ai toate \u015fansele la titlu. S\u0103 ne vedem la Bucure\u015fti \u015fi ai s\u0103 vezi ce interviu am s\u0103-\u0163i iau eu atunci. Cu ce te ocupi, Nick?<\/p>\n

– Eu? Eu nu m\u0103 ocup, eu fac! Sculptez, domnule reporter! Nu-i at\u00e2t de greu ca \u015fi luatul unui interviu, dar eu m\u0103 mul\u0163umesc \u015fi cu at\u00e2t.<\/p>\n

– Po\u0163i s\u0103-mi spui pe nume. Nu sunt at\u00e2t de b\u0103tr\u00e2n pe c\u00e2t par. Acum v\u0103 las. Elly, ne vedem m\u00e2ine. Pa, pa!<\/p>\n

– Cine-i papi\u0163oiul \u0103sta, care te \u0163ine pe dup\u0103 g\u00e2t, ca s\u0103-\u0163i ia un interviu?! Ce moac\u0103 de boxer! Mai bine m\u0103 car. Am venit s\u0103 m\u0103 lini\u015ftesc \u015fi, uite peste ce am dat! M\u0103 mir c\u0103 nu l-ai s\u0103rutat la plecare! De fapt, mai ai timp \u015fi m\u00e2ine.<\/p>\n

– Nick, nu pleca a\u015fa! Nu fii caraghios! Nu am nimic cu el, \u015fi nici n-am s\u0103 am vreodat\u0103. Nu vezi c\u0103 e mai mare \u015fi dec\u00e2t tine? Hai, te rog, stai cu mine, sau mai bine mergem la plimbare, s\u0103-mi spui de ce trebuie s\u0103 te lini\u015fte\u015fti. Nimeni nu poate s\u0103 te lini\u015fteasc\u0103 mai bine ca mine! S\u0103 nu m\u0103 faci s\u0103 pl\u00e2ng!<\/p>\n

– Hai, \u00eembrac\u0103-te, s\u0103 mergem!<\/p>\n

Ella, afectat\u0103 de atitudinea lui Nick, p\u0103r\u0103si antrenamentul f\u0103r\u0103 s\u0103-l mai anun\u0163e pe Kiss. \u00cel lu\u0103 la bra\u0163 pe Nick \u015fi se \u00eendreptar\u0103 spre poarta stadionului. Antrenorul \u00eei urm\u0103ri cu o privire \u00eeng\u0103duitoare, \u00eenso\u0163it\u0103 de o mi\u015fcare a umerilor, un gest de acceptare, de neputin\u0163\u0103.<\/p>\n

– Ce e Nea Kiss? E cam r\u0103sf\u0103\u0163at\u0103 pu\u015ftoaica asta! Cine-i tipul care o scoate, a\u015fa, pe nepus\u0103 mas\u0103, de la antrenament?<\/p>\n

– Tedy, n-ai plecat \u00eenc\u0103? Pu\u015ftoaica, e ca \u015fi fata mea, iar Nick, e un adev\u0103rat artist plastic! Un viitor mare pictor, sau sculptor, sau poate, am\u00e2ndou\u0103. Sunt un cuplu minunat, cunoscut \u00een tot ora\u015ful. Sunt copii cumin\u0163i! Ai grij\u0103, s\u0103 nu-\u0163i treac\u0103 vreo prostie prin cap! O s\u0103 ai de a face cu mine! Te-am l\u0103sat. M\u0103 duc la arunc\u0103ri.<\/p>\n

Tinerii amorezi r\u0103t\u0103cir\u0103 pe str\u0103zi, f\u0103r\u0103 nici o \u0163int\u0103, \u0163in\u00e2ndu-se de m\u00e2n\u0103, \u00eentr-o t\u0103cere deplin\u0103. La un moment dat se pomenir\u0103 \u00een dreptul atelierului Domnului Paul.<\/p>\n

– Hai, s\u0103 vedem dac\u0103 maestrul lucreaz\u0103.<\/p>\n

Nick b\u0103tu la u\u015f\u0103 – trei lovituri conspirative. Neprimind nici un r\u0103spuns, ap\u0103s\u0103 clan\u0163a. U\u015fa era \u00eenchis\u0103.<\/p>\n

– Hai s\u0103 intr\u0103m, s\u0103 mai vedem ceva lucr\u0103ri de-ale maestrului.<\/p>\n

– P\u0103i, cum, tu ai cheia de la atelier?!<\/p>\n

– Am! Domnul Paul m-a blagoslovit cu toat\u0103 \u00eencrederea posibil\u0103. Pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een atelier \u015fi peste noapte. E un tip grozav, numai c\u0103 eu nu abuzez!<\/p>\n

Nick se scotoci prin buzunare, scoase o leg\u0103tur\u0103 de chei \u015fi deschise. Pe stativul pentru modelaj era pus, la vedere, un bilet scris cu majuscule: Nicolae, am plecat<\/em> pentru trei zile la Cluj. Ai grij\u0103 de atelier!<\/em><\/p>\n

– Oho! Ce bine s-a potrivit! Aveam de g\u00e2nd s\u0103 fac portretul lui \u0162\u00e2ru. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, ceva bun pentru ziua de azi!<\/p>\n

– Nick, tot mai e\u015fti sup\u0103rat pe mine? Nu te mai g\u00e2ndi la Tedy! Nu m\u0103 intereseaz\u0103 nimeni \u00een afar\u0103 de tine! C\u00e2nd ai s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 te iubesc ca \u00een romanele de dragoste? Te iubesc, te iubesc, te iubesc!<\/p>\n

Ella \u00eel trase pe Nick \u00eenspre canapea \u015fi \u00eencepu s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2ie \u015fi s\u0103-l s\u0103rute cu patim\u0103. Nick \u00eencerc\u0103 s\u0103 scape de dr\u0103g\u0103l\u0103\u015feniile provocatoare ale Ellei, dar se l\u0103s\u0103 b\u0103tut \u015fi accept\u0103 acest joc minunat al \u00eemp\u0103c\u0103rii. La un moment dat, pufni \u00een r\u00e2s.<\/p>\n

– Ce te-a apucat, Nick?!<\/p>\n

– Nimic, r\u00e2deam de mine. \u015etii c\u0103, p\u00e2n\u0103 acum, n-am \u015ftiut c\u0103 pot s\u0103 fiu gelos? Nu, eu nu am dreptul s\u0103 m\u0103 implic \u00eentr-o astfel de via\u0163\u0103, zis normal\u0103! Eu am lucruri mult mai importante \u00een care s\u0103 m\u0103 implic.<\/p>\n

– Ce tot bolborose\u015fti acolo? Cum adic\u0103 s\u0103 nu fii gelos? Dac\u0103 iube\u015fti, trebuie s\u0103 fii gelos! Nici nu \u015ftii c\u00e2t m-a bucurat purtarea ta! Am sim\u0163it c\u0103 \u015fi tu m\u0103 iube\u015fti mult. Pentru tine a\u015f putea s\u0103 fac orice, chiar \u015fi o prostie!<\/p>\n

– Nu mai spune prostii, pentru c\u0103, la v\u00e2rsta ta, prostiile pot fi periculoase! Hai s\u0103 ne cumin\u0163im!<\/p>\n

– Vorbe\u015fti ca \u015fi bunica mea. Afl\u0103 c\u0103 nu vreau s\u0103 ne cumin\u0163im! C\u00e2nd o s\u0103 mai putem sta singuri, s\u0103 ne s\u0103rut\u0103m \u00een voie?<\/p>\n

Ella relu\u0103 atacul \u201dla persoan\u0103\u201d, cople\u015findu-l cu tandre\u0163ea ei nevinovat\u0103. Nick r\u0103spunse m\u00e2ng\u00e2ierilor cu m\u00e2ng\u00e2ieri, s\u0103rut\u0103rilor cu s\u0103rut\u0103ri. \u00cencet, \u00eencet, m\u00e2ng\u00e2ierile lui luar\u0103 o alt\u0103 turnur\u0103. Involuntar, c\u0103p\u0103tar\u0103 un caracter de studiu, de cercetare. Sim\u0163i, pentru prima oar\u0103, cum palmele lui re\u0163in \u00eentr-o memorie a lor, forma s\u00e2nilor, a \u015foldurilor, a coapselor. Noutatea \u00eel cople\u015fi f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se opreasc\u0103.<\/p>\n

– Ce-i, Nick? De ce te-ai oprit? E at\u00e2t de minunat! N-am mai sim\u0163it niciodat\u0103 a\u015fa ceva!<\/p>\n

– Ella, am descoperit ceva nou, memoria palmelor. Simt cum palmele mele re\u0163in totul, toate am\u0103nuntele. A\u015f putea s\u0103-\u0163i sculptez trupul f\u0103r\u0103 s\u0103-l mai privesc. Ella, eu m-am n\u0103scut sculptor! Dac\u0103 \u0163i-a\u015f modela nudul, nimeni n-ar crede c\u0103 nu te-am dezbr\u0103cat. Poate doar un sculptor adev\u0103rat!<\/p>\n

– Nick, hai s\u0103 ne dezbr\u0103c\u0103m, m\u0103car pu\u0163in! O s\u0103 sim\u0163im mai bine m\u00e2ng\u00e2ierile!<\/p>\n

– Tu, e\u015fti lud\u0103 de-a binelea! Tu crezi c\u0103 eu sunt din piatr\u0103? Vrei neap\u0103rat s\u0103 facem ceva ireparabil?<\/p>\n

– Nu vreau dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 m\u00e2ng\u00e2i \u015fi s\u0103 m\u0103 s\u0103ru\u0163i! Ce-i r\u0103u \u00een asta?! Eu te iubesc \u015fi am s\u0103 te iubesc mereu! Nici eu nu vreau s\u0103 facem ce nu trebuie, \u015fi, nici n-a\u015f \u015fti cum se face…E periculos? Hai s\u0103 ne scoatem bluzele!<\/p>\n

Nick z\u00e2mbi cu o min\u0103 de om matur.<\/p>\n

– Nu, nu este periculos, dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care nu are nimic de a face cu dragostea, ceea ce, din p\u0103cate, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la tot pasul. Dac\u0103 apare un copil? Dac\u0103 a fost dorit, e plus infinitul! Dac\u0103 nu, este h\u0103ul care-i macin\u0103 pe p\u0103rin\u0163i, dar, cel pu\u0163in \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, \u00eel \u00eenghite \u015fi pe copil!<\/p>\n

– Ce serios ai devenit, Nick! Hai, mai bine, m\u00e2ng\u00e2ie-m\u0103, s\u0103rut\u0103-m\u0103! Nu-mi place c\u00e2nd e\u015fti trist!<\/p>\n

– Nu sunt trist, sunt cu g\u00e2ndul departe, la taic\u0103-meu. Ce-o fi f\u0103c\u00e2nd, acolo, singur, printre nem\u0163ii lui, pe care nu i-a prea avut la suflet? F\u0103r\u0103 familie, f\u0103r\u0103 Anna a lui! Nu se prea omoar\u0103 cu scrisul, cic\u0103, nu vrea s\u0103 ne fac\u0103 r\u0103u! M-am s\u0103turat s\u0103 tot fiu interogat din cauza lui. \u015ei nici m\u0103car nu \u015ftiu ce s\u0103 le mai spun la nenoroci\u0163ii \u0103\u015ftia! Cic\u0103-s pui de fascist! Dobitocii! El, \u015fi fascist!?<\/p>\n

Nick o str\u00e2nse puternic pe Ella, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd a\u015fa, nemi\u015fcat, cu ochii \u0163int\u0103 \u00een tavan.<\/p>\n

– Nick, a\u015fa-i c\u0103 n-o s\u0103 ne desp\u0103r\u0163im niciodat\u0103?<\/p>\n

– Ca s\u0103 nu ne desp\u0103r\u0163im niciodat\u0103, trebuie s\u0103 fim mereu \u00eempreun\u0103 or, eu nu sunt f\u0103cut pentru a\u015fa ceva, eu sunt sclavul convingerilor mele – sculptura! \u00centr-un fel, vom fi \u00eempreun\u0103, datorit\u0103 acestei incredibile afinit\u0103\u0163i care ne leag\u0103, dar nu ca o familie. La ce s\u0103 fac copii, dac\u0103 n-am s\u0103 am timp pentru ei? \u015etiu din proprie experien\u0163\u0103 c\u00e2t de mult cere un copil de la p\u0103rin\u0163ii lui. A nu-i da, e o crim\u0103! Copilul meu va fi arta \u015fi am s\u0103-i d\u0103ruiesc toat\u0103 fiin\u0163a mea…Sunt sigur!<\/p>\n

– E\u015fti un egoist, Nick!<\/p>\n

– Cred c\u0103 to\u0163i arti\u015ftii adev\u0103ra\u0163i sunt egoi\u015fti. Dac\u0103 n-ar fi a\u015fa, nu s-ar crea capodopere!<\/p>\n

– Nu mai vorbi at\u00e2ta! Fii \u015fi tu mai tandru!<\/p>\n

Palmele lui Nick reluar\u0103 drumul c\u0103ut\u0103rii formelor pe care le ascundea acest corp de copil ce se voia femeie. Era ceva nou pentru el, ceva care-l provoca. Cu gesturi tandre, de care nu se \u015ftia capabil, aduse nudul la suprafa\u0163\u0103. Ella \u00eel imit\u0103 eliber\u00e2ndu-l de str\u00e2nsoarea hainelor.<\/p>\n

– E\u015fti at\u00e2t de frumos, Nick!<\/p>\n

– Nu mai vorbi, mai bine s\u0103rut\u0103-m\u0103! \u015etii, trebuie s\u0103 mai pui ceva carne pe tine! Mai lipse\u015fte, pe ici, pe colo. S\u0103 creasc\u0103 pu\u0163in s\u00e2nii, s\u0103 mai pui pu\u0163in pe fund, s\u0103 contracarezi efectele atletismului. Ai \u015fansa s\u0103 devii o dam\u0103 bine!<\/p>\n

Ella se sim\u0163ea \u00een al nou\u0103lea cer. \u00centreg trupul ei vibra de pl\u0103cere. Primul care se trezi la realitate, fu Nick.<\/p>\n

– Gata, Ella! S\u0103 ne oprim p\u00e2n\u0103 nu-i prea t\u00e2rziu! \u0162in prea mult la tine, ca s\u0103-\u0163i fac un r\u0103u! Gaata…sus!<\/p>\n

– Vai, c\u00e2t po\u0163i fi de r\u0103u!<\/p>\n

– Hai s\u0103 ne \u00eembr\u0103c\u0103m, repede! Vreau s\u0103 preg\u0103tesc ceva lut pentru \u0162\u00e2ru, s\u0103 v\u0103d ce va ie\u015fi!<\/p>\n

Ella, pu\u0163in dezam\u0103git\u0103, adun\u0103 hainele \u00eempr\u0103\u015ftiate pe jos \u015fi se retrase dup\u0103 paravan. Nick, \u00een fundul gol, cobor\u00ee \u00een beci, dup\u0103 lut. N-apuc\u0103 s-ajung\u0103 jos, c\u0103 \u015fi \u0163\u00e2\u015fni afar\u0103, cl\u0103n\u0163\u0103nind din din\u0163i.<\/p>\n

– Jos e ghe\u0163\u0103rie!<\/p>\n

Ella ap\u0103ru de dup\u0103 paravan \u015fi izbucni \u00een r\u00e2s.<\/p>\n

– Ce g\u0103se\u015fti de r\u00e2s? Ce n-ai mai v\u0103zut fund gol? E frig jos!<\/p>\n

-Foarte frumos! Pe mine m-ai trimis s\u0103 m\u0103 \u00eembrac, iar tu umbli ca Adam! S\u0103 \u015ftii c\u0103 nici eu nu sunt de piatr\u0103! Hai, vino s\u0103 te s\u0103rut!<\/p>\n

– Tu vrei s-o lu\u0103m iar\u0103\u015fi de la cap\u0103t?! Nu, nu! Mi-a fost de ajuns! Hai s-o l\u0103s\u0103m balt\u0103, ca s\u0103 n-o \u00eencurc\u0103m!<\/p>\n

– Bine, bine!…E\u015fti mai ceva ca bunica mea! Cred c\u0103 o s\u0103 v\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i bine. Hai s\u0103 te ajut, s\u0103 te \u00eembraci, dac\u0103 vrei, bine\u00een\u0163eles!? Dup\u0103 cum te-ai gr\u0103bit, nu s-ar p\u0103rea!<\/p>\n

Nick se \u00eembr\u0103c\u0103 alene, must\u0103cind un z\u00e2mbet cu sub\u00een\u0163elesuri. Era bine dispus \u015fi plin de chef de lucru. Cobor\u00ee dup\u0103 lut fluier\u00e2nd. Lutul rece \u00eel \u00eenvior\u0103. \u00centors \u00een atelier, scoase lutul din g\u0103leat\u0103 \u015fi-l a\u015fez\u0103 pe stativul de modelaj. Ella, cuib\u0103rit\u0103 pe canapea, cu obrajii \u00eencin\u015fi, \u00eel urm\u0103rea cu ochii str\u0103lucind de bucurie. Era at\u00e2ta frumuse\u0163e \u00een aceast\u0103 poezie! \u00centr-un fel, era preludiul la via\u0163a de boem pe care Nick avea s-o duc\u0103 la perfec\u0163iune, \u015fi de care, Ella nu avea s\u0103 aib\u0103 parte. Nu aveau cum s\u0103 \u015ftie acest lucru, \u015fi de aceea, profitau, f\u0103r\u0103 premeditare, din plin, de darul v\u00e2rstei.<\/p>\n

– Tu, \u015ftii c\u0103 s-a l\u0103sat noaptea?! Hai s\u0103 te duc acas\u0103! Sper s\u0103 nu ne strice nimeni ziua asta! Hai!<\/p>\n

Drumul spre cas\u0103, cu ocoli\u015furi nemotivate, s-a prelungit nepermis de mult. Pe la orele unsprezece, \u00een apropierea casei, s-au pomenit \u00eent\u00e2mpina\u0163i de Domnul Sz\u00e9les.<\/p>\n

– M\u0103i copii, voi chiar c\u0103 nu cunoa\u015fte\u0163i m\u0103sura! Elly, tu n-ai lec\u0163ii de f\u0103cut? Unde a\u0163i \u00eent\u00e2rziat at\u00e2t?<\/p>\n

– Apuka, am \u00eent\u00e2rziat la atelierul Domnului Paul. Nick s-a apucat s\u0103 fac\u0103 portretul Domnului \u0162\u00e2rulescu. Va fi o surpriz\u0103! Cred c\u0103 o s\u0103 semene pu\u0163in cu Beethoven!?<\/p>\n

– \u015ei pe tine, c\u00e2nd lucrezi, Ella nu te deranjeaz\u0103?<\/p>\n

– Nuuu! Ea este singura care m\u0103 ajut\u0103! Ea intuie\u015fte foarte bine ceea ce vreau s\u0103 fac, \u015fi de altfel, vorbe\u015fte foarte pu\u0163in, ceea ce-i mare lucru la o fat\u0103!<\/p>\n

– Bine, maestre! Se iart\u0103 \u015fi de data asta! Dar a\u015f prefera s\u0103 nu se mai repete!<\/p>\n

– Mai am pu\u0163in p\u00e2n\u0103 plec, a\u015fa c\u0103 nu se va putea repeta, din p\u0103cate! V\u0103 invit s\u0103 vede\u0163i acest ultim portret din via\u0163a unui elev. Cred c\u0103 \u00een dou\u0103 zile va fi gata. Noapte bun\u0103!<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, dou\u0103 zile au fost de ajuns pentru realizarea ultimului angajament, chiar dac\u0103, angajamentul cu \u201dtoceala\u201d a trebuit s\u0103 fie am\u00e2nat. O fug\u0103 p\u00e2n\u0103 acas\u0103 a rezolvat treburile cu tu\u015fa cea pr\u0103p\u0103stioas\u0103.<\/p>\n

– Tu\u015fi scump\u0103, dou\u0103 zile nu mai dau pe acas\u0103. R\u0103m\u00e2n la atelierul Domnului Paul, s\u0103 termin o lucrare, \u00eenainte de a m\u0103 apuca de \u00eenv\u0103\u0163at pentru bacalaureat. Atunci am s\u0103 stau mai mult pe acas\u0103. Vorbe\u015fte cu unchiul Sandu s\u0103 fac\u0103 pu\u0163in\u0103 matematic\u0103 cu mine. C\u00e2nd am s\u0103 fiu Mare, am s\u0103-i d\u0103ruiesc o lucrare, sau, poate c\u0103-i fac portretul. D\u0103-mi ceva la pachet, dac\u0103 ai prin cas\u0103! S\u0103rut m\u00e2na!<\/p>\n

Prima zi de lucru a fost un chin. Nu reu\u015fea s\u0103-l vad\u0103 pe \u0162\u00e2ru \u00een postura de dasc\u0103l respectabil, cum ar fi vrut s\u0103-l fac\u0103. Lutul nu-l asculta. F\u0103cea \u015fi, desf\u0103cea. Abia noaptea t\u00e2rziu a \u00eentrez\u0103rit solu\u0163ia. \u0162\u00e2ru era un artist, un boem! La ce s-o fi g\u00e2ndit Ella c\u00e2nd a spus c\u0103 portretul va sem\u0103na cu Beethoven? Cred c\u0103 \u015ftiu! S-a g\u00e2ndit la p\u0103rul lui v\u00e2lvoi \u015fi la privirea sclipitoare \u015fi pierdut\u0103. Asta e! Bravo Ella! Nu este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd m\u0103<\/em> surprinzi…parc\u0103 \u00eemi \u015fopte\u015fti \u00een suflet.<\/em><\/p>\n

A doua zi treaba a mers ca pe roate. S-a sculat diminea\u0163a devreme \u015fi nu s-a oprit dec\u00e2t pe la pr\u00e2nz, c\u00e2nd, s-a pomenit cu \u0162\u00e2ru \u00een fa\u0163\u0103, tron\u00e2nd pe stativ. Era un \u0162\u00e2ru profund, era un \u0162\u00e2ru sclipitor, El, vis\u0103torul, boemul, \u015fi nu un \u0162\u00e2ru luat \u00een der\u00e2dere de elevi, un \u0162\u00e2ru for\u0163at ironic. Bravo Kr\u00fcger, a\u015fa te vreau! Cizeleaz\u0103-i pu\u0163in ridurile, dar las\u0103-i \u00een pace coama de leu! Ce om fantastic \u015fi, totu\u015fi, c\u00e2t de pu\u0163in cunoscut \u015fi \u00een\u0163eles!<\/em> Cizelarea a fost o treab\u0103 de copil \u00een m\u00e2inile acestui \u201dcopil minune\u201d.<\/p>\n

Vernisajul, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, avea s\u0103-i prind\u0103 pe picior gre\u015fit pe to\u0163i admiratorii \u201dcopilului minune\u201d. Lucrarea a fost executat\u0103 \u00een tain\u0103, dac\u0103 tain\u0103 a putut s\u0103 fie numit\u0103 prezen\u0163a Ellei. Nick i-a convocat pe to\u0163i membrii \u201dclanului\u201d pentru o or\u0103 de amurg. Dorea s\u0103 profite la maximum de efectele soarelui apune asupra portretului. Pentru el lumina era \u201dtotul\u201d \u00eentr-o sal\u0103 de expozi\u0163ie. De unde \u015ftia aceste lucruri, nimeni n-ar fi putut s-o spun\u0103. El le \u015ftia, pur \u015fi simplu!<\/p>\n

Prima care \u015fi-a f\u0103cut apari\u0163ia a fost Ella, \u00eenso\u0163it\u0103 de Domnul Sz\u00e9les, singurii care cuno\u015fteau secretul surprizei preg\u0103tite de Nick. Domnul Sz\u00e9les se apropie de stativul cu pricina, unde, o p\u00e2nz\u0103 de sac umed\u0103, ascundea portretul din lut.<\/p>\n

– Ei, cum facem? Trebuie s\u0103-i a\u015ftept\u0103m \u015fi pe ceilal\u0163i, sau m\u0103 onorezi cu premiul pentru primul venit? S\u0103 \u015ftii c\u0103, de c\u00e2nd cu portretul lui Ella, sunt admiratorul t\u0103u supus \u015fi, sunt convins c\u0103 ceea ce am s\u0103 v\u0103d, nu va fi chiar o surpriz\u0103, ci mai mult, o confirmare. Ce zici, \u00eemi satisfaci curiozitatea?<\/p>\n

– Risc\u0103m s\u0103 dea buzna peste noi \u015fi atunci, surpriza se va duce de r\u00e2p\u0103. V\u0103 rog, eu, s\u0103 mai a\u015ftept\u0103m!<\/p>\n

A\u015fteptarea nu a fost lung\u0103. Nea Fane, Paul, O\u015forhan \u015fi portarul cimitirului, n\u0103v\u0103lir\u0103 \u00een atelier.<\/p>\n

– Unde-i Domnul Profesor \u0162\u00e2rulescu?! Nu vine?!<\/p>\n

– Ba vine, Nicolae, dar s-a \u00eempiedicat de o necunoscut\u0103, la intrarea \u00een cimitir, \u015fi a r\u0103mas s-o vr\u0103jeasc\u0103 pu\u0163in. Asta-i muzica ce-i place! Boemul din el nu se va dezmin\u0163i niciodat\u0103. Boema lui este mai frumoas\u0103 dec\u00e2t Boema lui Puccini!<\/p>\n

Timp de o jum\u0103tate de or\u0103, Nick \u015fi compania, au stat ca pe cuie. Ner\u0103bdarea \u015fi emo\u0163ia \u00eel f\u0103ceau pe \u201dartist\u201d s\u0103 transpire abundent. NEA FANE, cel cu litere mari, se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul stativului, \u00eentindea m\u00e2na \u00eenspre sacul protector, f\u0103r\u0103 a-l atinge \u00eens\u0103. Ella, st\u00e2njenit\u0103 de prezen\u0163a lui \u201dapuka\u201d, st\u0103tea retras\u0103, ne\u00eendr\u0103znind s\u0103 se apropie de Nick. Apari\u0163ia lui \u0162\u00e2ru st\u00e2rni un murmur de u\u015furare. Realitatea era c\u0103 to\u0163i cei de fa\u0163\u0103 \u00eel \u00eendr\u0103giser\u0103 pe Nick, Nicolae al lor, \u00eel admirau \u015fi a\u015fteptau cu sufletul la gur\u0103 orice manifestare de succes a t\u00e2n\u0103rului artist.<\/p>\n

– Pe unde umbla\u0163i, Dom\u2019 Profesor?! F\u0103r\u0103 Dumneavoastr\u0103 vernisajul nu poate avea loc! V\u0103 rog s\u0103 m\u0103 onora\u0163i \u015fi s\u0103 dezveli\u0163i unica lucrare a expozi\u0163iei de adio a elevului Nikolaus Otto Kr\u00fcger, care, de azi \u00eencolo, se va pune pe toceal\u0103! V\u0103 rog, Domnule Profesor!<\/p>\n

Cu gesturi de artist care-\u015fi ap\u0103r\u0103 comoara, \u0162\u00e2ru a ridicat p\u00e2nza de sac \u015fi a s\u0103rit speriat \u00eenapoi, \u00eemping\u00e2nd, destul de brutal, asisten\u0163a din spatele lui, care numai la a\u015fa ceva nu se a\u015ftepta. Un murmur de uimire acoperi acel ce-i<\/em> asta?!<\/em> b\u00e2iguit de profesor.<\/p>\n

– Nu pot s\u0103 cred! Nicolae, \u0103sta sunt eu?! Nu m-am v\u0103zut niciodat\u0103 a\u015fa! Ai f\u0103cut, asta, pentru mine?! M\u0103i b\u0103iatule, m\u0103i fiule! C\u00e2nd te-ai strecurat \u00een sufletul meu?! Cum ai p\u0103truns secretele mele pe care le consideram inexpugnabile?!<\/p>\n

\u0162\u00e2rulescu se n\u0103pusti spre Nicolae, \u00eel str\u00e2nse la piept, \u015fi izbucni \u00een hohot de pl\u00e2ns. Un ropot de aplauze porni s\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 acest moment emo\u0163ionant \u00eenso\u0163it de strig\u0103te de \u201dbravo\u201d. \u0162\u00e2ru se smulse din \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea lui Nicolae \u015fi p\u0103r\u0103si valv\u00e2rtej atelierul. Se \u00eendrept\u0103 \u00een fug\u0103 spre cimitir. O lu\u0103, \u00een pas alert, pe aleile laterale, \u00eendrept\u00e2ndu-se \u00eenspre c\u00e2mpul \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163at care str\u0103juia, la apus, hotarul acestui t\u0103r\u00e2m al lini\u015ftii. Nici un suflet de om nu tulbura aceast\u0103 convie\u0163uire dintre moarte \u015fi via\u0163\u0103: crucile fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu rodul vie\u0163ii. Ce subiect de medita\u0163ie pentru boemul singuratic! \u0162\u00e2ru se apuc\u0103 s\u0103 culeag\u0103 flori de c\u00e2mp, s\u0103rut\u00e2nd fiecare fir smuls din \u0163\u0103r\u00e2n\u0103. \u00cenc\u0103rcat cu un buchet enorm, se \u00eentoarse, radiind de bucurie, la atelier.<\/p>\n

Apari\u0163ia buchetului \u00een u\u015fa atelierului, care ascundea practic chipul r\u0103v\u0103\u015fit de emo\u0163ie, smulse un nou ropot de aplauze, de data aceasta, adresate profesorului. \u0162\u00e2ru f\u0103cu o plec\u0103ciune \u00een fa\u0163a \u201dartistului\u201d \u015fi risipi florile \u00een jurul lui.<\/p>\n

– Prime\u015fte acest dar al naturii \u00een schimbul darului pe care mi l-ai f\u0103cut! Nicolae, al meu, vei fi sculptor portretist, vei fi cel mai mare dintre cei mai mari! Tu nu vei face fotografii, tu vei scormoni sufletele oamenilor! Portretul \u0103sta e un fel de monument funerar: prin el ai \u00eengropat pe acela care \u015fi-a ascuns fa\u0163a \u00een fa\u0163a lumii. Acum, lumea va cunoa\u015fte un alt \u0162\u00e2rulescu, \u015fi se va mira ca \u015fi mine! M-ai ucis \u015fi m-ai recreat! Cel de ieri, te-a admirat. Cel de ast\u0103zi, te va venera!…<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, m\u0103 cople\u015fi\u0163i! A\u0163i fost \u00eengerul meu p\u0103zitor, \u00eentr-o perioad\u0103 foarte grea din via\u0163a mea. O parte din sufletul meu va r\u0103m\u00e2ne cu Dumneavoastr\u0103, \u00een acest portret, pe care, sper, Domnul Paul \u00eel va turna \u00een bronz. Mul\u0163umesc pentru tot!<\/p>\n

Nu mai era nimic de spus! F\u0103r\u0103 cuvinte, cei prezen\u0163i s-au perindat prin fa\u0163a lui Nick pentru a-i str\u00e2nge m\u00e2na. Ella, r\u0103mas\u0103 la urm\u0103, i-a \u015foptit ceva la ureche, dup\u0103 care, l-a s\u0103rutat prelung pe gur\u0103, spre dezaprobarea, totu\u015fi, \u00eeng\u0103duitoare a domnului Sz\u00e9les. Era seara marii desp\u0103r\u0163iri. Nick \u015ftia c\u0103 un capitol important din romanul vie\u0163ii lui se \u00eencheiase. Urma luarea taurului de coarne, toceala, examenele, bacalaureatul, facultatea. Nu mai avea dubii. Era hot\u0103r\u00e2t s\u0103 realizeze tot acest program, s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 singurul drum pentru care\u00a0 avea chemare. \u015etia c\u0103 va trebui s\u0103 \u00eenghit\u0103 destule, pentru a evita un conflict cu cei care se str\u0103duiau s\u0103 instaleze noua ordine, importat\u0103 de la \u201dsoarele r\u0103sare\u201d.<\/p>\n

\u015etia c\u0103 este stigmatizat, c\u0103 este o victim\u0103 u\u015foar\u0103 pentru oportuni\u015ftii acelor zile, care, dup\u0103 naiva-i opinie, nu puteau dura o ve\u015fnicie. Le trebuiesc panouri, lozinci, portrete. Foarte bine! Am s\u0103-i umplu de portrete s\u0103-i satur, numai s\u0103 m\u0103 lase \u00een pace. Poate c\u0103-l fac \u015fi pe tovar\u0103\u015ful Stalin, a\u015fa cum \u00eel percep eu, c\u0103 \u015fi a\u015fa nu vor pricepe nimic. \u00cenainte, Nicolae, \u00eenainte, numai s\u0103 faci sculptur\u0103 cum \u00ee\u0163i place \u0163ie! S\u0103 v\u0103d cum m\u0103 descurc cu maic\u0103-mea, cu arhitectura?! Trebuie s-o p\u0103c\u0103lesc cumva! S\u0103raca! Ea crede c\u0103 dac\u0103 am s\u0103 ajung artist plastic, voi merge pe calea b\u0103tut\u0103<\/em> de taic\u0103-meu, c\u0103 am s\u0103 m\u0103 apuc de b\u0103utur\u0103. Ce are arta cu b\u0103utura?! Nu, mam\u0103 drag\u0103, eu n-am s\u0103 am timp de b\u0103utur\u0103 \u015fi nici de \u00eensur\u0103toare! Nici taic\u0103-meu nu era de \u00eensur\u0103toare! El trebuia s\u0103 se \u0163in\u0103 de muzic\u0103,<\/em> s\u0103racul!<\/em><\/p>\n

Urm\u0103rit de aceste g\u00e2nduri, Nick nu sim\u0163i zgomotul abia perceptibil al pa\u015filor care \u00eel urm\u0103reau. Tres\u0103ri speriat c\u00e2nd sim\u0163i un bra\u0163 a\u015fez\u00e2ndu-i-se pe um\u0103r.<\/p>\n

– Ce faci, Nicolae, te r\u0103zboie\u015fti cu tine \u00eensu\u0163i?<\/p>\n

– Domnul Paul?! De unde a\u0163i ap\u0103rut?<\/p>\n

– L-am condus pu\u0163in pe \u0162\u00e2rulescu, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l mai lini\u015ftesc o \u0163\u00e2r\u0103. N-a prea mers, a\u015fa c\u0103 l-am l\u0103sat s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103 singur. L-ai bulversat cu portretul! Este cople\u015fit! E un sentimental incurabil, \u00eenzestrat cu un suflet de aur. Tremur\u0103 pentru tine, pentru viitorul t\u0103u. \u015etii, pentru timpul scurt care a mai r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la examenul de maturitate, cum i se spune mai nou, m-am g\u00e2ndit s\u0103-\u0163i las atelierul, s\u0103 po\u0163i s\u0103 te apuci de toceal\u0103. M\u00e2ine am s\u0103 fac ordine pe acolo, am s\u0103 \u00eencui toate sculele, ca s\u0103 nu te tenteze. Ai s\u0103 po\u0163i sta \u00een lini\u015fte, zi \u015fi noapte, s\u0103 \u00eenve\u0163i, s\u0103 te odihne\u015fti. Ce zici?<\/p>\n

– Face\u0163i asta pentru mine?! Sunte\u0163i formidabil! To\u0163i sunte\u0163i formidabili! Ce noroc am putut s\u0103 am s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc astfel de oameni! Am s\u0103 reu\u015fesc! Da, da! Am s\u0103 reu\u015fesc! Numai cu maic\u0103-mea nu \u015ftiu cum am s\u0103 m\u0103 descurc…S\u0103rmana, m\u0103 vrea arhitect \u015fi pace!<\/p>\n

– Nu te fr\u0103m\u00e2nta, mai e timp p\u00e2n\u0103 atunci. Se va obi\u015fnui cu timpul \u015fi va fi m\u00e2ndr\u0103 de tine. Nu-i e dat oricui s\u0103 aib\u0103 \u00een familie un artist adev\u0103rat!<\/p>\n

– Mul\u0163umesc! Mul\u0163umesc mult pentru \u00eencurajare, pentru tot! De m\u00e2ine m\u0103 mut \u00een atelier.<\/p>\n

Ideea Domnului Paul de a-i asigura condi\u0163ii de izolare de restul lumii, a fost salutar\u0103. Nick era genul de om care necesita o lini\u015fte deplin\u0103 pentru a se putea concentra asupra lucrului, indiferent de natura acestuia. Inteligent, dotat\u00a0 cu o memorie excep\u0163ional\u0103, se distra cu lucruri care pentru al\u0163ii puteau ridica probleme. G\u00e2ndirea logic\u0103 \u00eel ajuta s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een esen\u0163a lucrurilor, iar memoria de elefant, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, \u00eei permitea s\u0103 \u00eenmagazineze o diversitate mare de date \u015fi s\u0103 le foloseasc\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103, la nevoie. \u00cenarmat cu aceste atuuri, Nick s-a pus pe treab\u0103. Nu tu absen\u0163e de la \u015fcoal\u0103, nu plimb\u0103ri prin toate coclaurile ora\u015fului, nu vizite la atelierul de monumente funerare. Nici m\u0103car Ella! \u015ei asta, cu toate riscurile legate de sensibilitatea acestei feti\u0163e \u00eendr\u0103gostite.<\/p>\n

Ella suferea \u00eentr-adev\u0103r. Nu putea pricepe cum, Nick al ei, se putea izola \u00een a\u015fa \u201dhal\u201d, ignor\u00e2nd, pur \u015fi simplu, existen\u0163a ei. Exasperat\u0103 de r\u0103ceala lui \u015fi, mai ales, de hot\u0103r\u00e2rea de a se izola p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea examenelor, Ella i-a f\u0103cut o vizit\u0103 inopinat\u0103 la atelier. Rezultatul a fost un e\u015fec lamentabil. Nick a \u0163inut-o la u\u015fa atelierului \u015fi, dup\u0103 vreo cinci minute de tratative, a expediat-o, pur \u015fi simplu, acas\u0103. A alergat \u00eenec\u00e2ndu-se de pl\u00e2ns p\u00e2n\u0103 acas\u0103, a intrat direct, prin geamul deschis, \u00een camera fetelor \u015fi \u015fi-a cufundat fa\u0163a \u00een pern\u0103. Neluat\u0103 de nimeni \u00een seam\u0103, a aleragat \u00een biroul lui \u201dapuka\u201d, cuib\u0103rindu-se \u00een bra\u0163ele lui, f\u0103r\u0103 explica\u0163ii.<\/p>\n

– Ce-i cu tine, Elly? Te-ai certat cu Kiss b\u00e1csi?!<\/p>\n

– Nuuu! Am fost s\u0103-l v\u0103d pe Nick \u015fi n-a vrut s\u0103 stea de vorb\u0103 cu mine. Nu m-a l\u0103sat s\u0103 intru \u00een atelier \u015fi, pur \u015fi simplu, m-a trimis acas\u0103!? Cic\u0103 are mult de \u00eenv\u0103\u0163at!? Cum adic\u0103 s\u0103 nu stea de vorb\u0103 cu mine?! Ce l-a apucat?! E lud!<\/p>\n

– Oh! Credeam c\u0103 este vorba de ceva mai grav. Trebuie s\u0103-l \u00een\u0163elegi, este cariera lui \u00een joc! Acest mic artist trebuie s\u0103 intre la facultate! Este prea talentat ca s\u0103 ri\u015fte un e\u015fec, un e\u015fec care l-ar putea costa viitorul. Nuuu, feti\u0163a mea, n-ai de ce s\u0103 fii sup\u0103rat\u0103 pe Nick. Din contra, po\u0163i fi m\u00e2ndr\u0103 de el! La v\u00e2rsta lui pu\u0163ini judec\u0103 at\u00e2t de matur. E de admirat! Las\u0103-l s\u0103-\u015fi urmeze drumul \u015fi totul va fi bine. Nu uita c\u0103 b\u0103iatul \u0103sta \u0163ine mult la tine, poate prea mult pentru v\u00e2rsta asta! Gata, gata, nu mai spun nimic! Du-te \u015fi te spal\u0103 pe ochi \u015fi r\u0103sfoie\u015fte \u015fi tu ceva c\u0103r\u0163i de \u015fcoal\u0103, a\u015fa, din solidaritate.<\/p>\n

– Apuka, nu vrei s\u0103 treci tu pe la el \u015fi s\u0103 vorbe\u015fti pu\u0163in cu el?<\/p>\n

– Nuuu, b\u0103iatul \u0103sta trebuie l\u0103sat \u00een pace, s\u0103-\u015fi exercite propria lui voin\u0163\u0103, mai ales c\u0103 vrea ceva deosebit de \u00een\u0163elept!<\/p>\n

– Vorbe\u015fti ca un profesor! Care proprie voin\u0163\u0103?! L-au speriat profesorii \u015fi acum se perpele\u015fte \u015fi nu mai are timp nici pentru mine. S\u0103 \u015ftii c\u0103 Nick m\u0103 iube\u015fte, dar nu-mi place c\u00e2nd se poart\u0103 a\u015fa \u015fi, nu-mi place nici atitudinea ta! Dac\u0103 tu nu m\u0103 aju\u0163i, atunci eu ce s\u0103 fac?!<\/p>\n

– S\u0103 nu faci nimic, pentru binele lui Nick, \u015fi totul se va termina cu bine. Te-am r\u0103sf\u0103\u0163at cam mult \u015fi tu te por\u0163i ca atare.<\/p>\n

Ella a mai \u00eencercat \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri s\u0103-l abordeze pe Nick, dar f\u0103r\u0103 succes. Nick \u00ee\u015fi luase soarta \u00een propriile m\u00e2ini \u015fi era hot\u0103r\u00e2t s\u0103 rezolve totul de unul singur. Nu absen\u0163e, nu replici necuviincioase, nu desen, nu sculptur\u0103. Tot timpul liber era dedicat exclusiv tocelii. A\u015fa, \u015fi numai a\u015fa, a reu\u015fit s\u0103 re\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 o serie de lucruri, alt\u0103dat\u0103 considerate inutile, s\u0103 capteze bun\u0103voin\u0163a profesorilor, s\u0103 treac\u0103 cu brio perioada tezelor. Bacalaureatul nu mai putea fi o problem\u0103. \u015ei a\u015fa a \u015fi fost. Toate au mers ca pe roate, o adev\u0103rat\u0103 surpriz\u0103 pentru colegi \u015fi profesori. A mai concurat un factor la acest nea\u015fteptat succes, factor ignorat de t\u00e2n\u0103rul artist: lobby-ul f\u0103cut cu mult\u0103 insisten\u0163\u0103 de c\u0103tre marii lui admiratori – triumviratul: \u0162\u00e2rulescu, O\u015forhan, Didi\u0163\u0103. Fiecare \u00een parte, \u015fi to\u0163i trei \u00eempreun\u0103, zi de zi, \u00een cancelarie, sau, oriunde aiurea, \u00ee\u015fi \u00eencol\u0163eau colegii de catedr\u0103, mai ceva ca \u00eentr-o campanie electoral\u0103. \u00cencet, \u00eencet, Nicolae Kr\u00fcger, indezirabilul, nonconformistul, c\u0103p\u0103ta o nou\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare.<\/p>\n

Idea lui \u0162\u00e2rulescu de a face un panou cu lucr\u0103rile executate de Nicolae \u00een ultimii ani de \u201ducenicie\u201d artistic\u0103, a dat roade. Profesori care p\u00e2n\u0103 atunci, mai mult ignorau prezen\u0163a lui Kr\u00fcger la ore, au \u00eenceput s\u0103 se \u00eenghesuie cu p\u0103rerile despre art\u0103, despre talentul \u201ecopilului minune\u201d. C\u00e2nd s-au afi\u015fat rezultatele de la bacalaureat, Nick a venit printre ultimii s\u0103 verifice situa\u0163ia. Nu acela\u015fi lucru l-a f\u0103cut \u015fi Ella. Ea s-a \u00eenfiin\u0163at, la bra\u0163, cu apuka al ei, \u00eenc\u0103 din primele ore ale dimine\u0163ii. Cum rezultatele s-au afi\u015fat abia pe la orele pr\u00e2nzului, Domnul Sz\u00e9les a trebuit s\u0103 fac\u0103 dovad\u0103 de mult\u0103 r\u0103bdare \u015fi \u00een\u0163elegere pentru capriciile r\u0103sf\u0103\u0163atei sale copile.<\/p>\n

– Elly drag\u0103, nu crezi c\u0103 m\u0103 pui \u00eentr-o situa\u0163ie cam incomod\u0103? Ce caut eu aici, printre copiii ace\u015ftia, care m\u0103 sfredelesc cu privirile lor ironice?<\/p>\n

– Apuka dr\u00e1ga, nu mai face pe martirul, c\u0103 \u015fi \u0163ie \u00ee\u0163i place de Nick! Tu nu e\u015fti curios s\u0103 vezi ce a f\u0103cut artistul nostru? Ce era s\u0103 fac? S\u0103 vin cu bunica printre golanii \u0103\u015ftia?! Hai s\u0103 ne plimb\u0103m pu\u0163in, sau s\u0103 mergem la o cofet\u0103rie. Poate, p\u00e2n\u0103 atunci, apare \u015fi Nick \u015fi po\u0163i s\u0103 m\u0103 la\u015fi cu el.<\/p>\n

Listele au ap\u0103rut, oamenii s-au \u00eenghesuit, apoi, \u00eencet, \u00eencet, s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat \u00een grupuri mici, f\u0103r\u0103 mult\u0103 zarv\u0103. Rezultatele erau previzibile. Ella a stat deoparte p\u00e2n\u0103 accesul la liste a fost posibil. Prezen\u0163a lui Nick \u00een prima parte, mai bine zis, \u00een prima jum\u0103tate a listei, a f\u0103cut-o s\u0103 scoat\u0103 un strig\u0103t de bucurie.<\/p>\n

– Am reu\u015fit, apuka, am reu\u015fit! Pe unde o fi umbl\u00e2nd b\u0103iatul \u0103sta?!<\/p>\n

– E aici, \u00een spatele t\u0103u!<\/p>\n

O decent\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare, o str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103 din partea lui \u201eapuka\u201d, \u015fi un capitol zbuciumat din via\u0163a micului artist a luat sf\u00e2r\u015fit. Pentru Nick, drumul spre realizarea marelui vis, era deschis.<\/p>\n

– Domnu\u2019 Sz\u00e9les, ne l\u0103sa\u0163i pu\u0163in s\u0103 ne plimb\u0103m singuri? Vreau s\u0103-mi iau r\u0103mas bun de la Ella. M\u00e2ine trebuie s\u0103 plec la mama. S\u0103rmana, m\u0103 a\u015fteapt\u0103 cu sufletul la gur\u0103! Trebuie s\u0103 v\u0103d ce fac cu facultatea. Trebuie s\u0103-i scot arhitectura din cap!<\/p>\n

– Merge\u0163i copii, dar s\u0103 nu \u00eent\u00e2rzia\u0163i prea mult! \u00cenc\u0103 o dat\u0103, felicit\u0103ri \u015fi succes, \u015fi acas\u0103, \u015fi la facultate! A\u015ftept ve\u015fti bune de la tine. V-am pupat!<\/p>\n

Plimbarea a fost lung\u0103, dar marcat\u0103 de mult\u0103 t\u0103cere.<\/p>\n

– Ella, nu \u015ftiu cum va fi mai departe, dar \u015ftiu c\u0103 am s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc mereu la tine!<\/p>\n

12<\/p>\n

\u201dSatul Natal\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103 lui Nick, purt\u00e2nd un nume biblic, continua, \u00een pofida \u201dvremurilor noi\u201d, s\u0103 fie m\u00e2ndria \u015fvabilor b\u0103n\u0103\u0163eni. Prin m\u0103rime, prin bog\u0103\u0163ie, prin gradul ridicat de conservare a tradi\u0163iilor, satul trezea admira\u0163ia, dar \u015fi invidia, multor localit\u0103\u0163i vecine. Pentru Nick, era satul din care, de copil, visase s\u0103 scape, dar\u00a0 odat\u0103 sc\u0103pat, nu o dat\u0103, t\u00e2njise dup\u0103 amintirea lui. Era amintirea satului \u00een care, chiar dac\u0103 nu se n\u0103scuse, petrecuse ani de copil\u0103rie zv\u0103p\u0103iat\u0103, cu joac\u0103 \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, marcat\u0103 de o aparent\u0103 indiferen\u0163\u0103 a tat\u0103lui \u015fi de o panicard\u0103 c\u0103ldur\u0103 a mamei.<\/p>\n

Gara, practic neschimbat\u0103, \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 conform obiceiului, plin\u0103 de b\u0103ie\u0163i \u015fi fete, veni\u0163i s\u0103 \u00eent\u00e2mpine trenul. Totu\u015fi, nici un obraz cunoscut, nici un chip care s\u0103-i z\u00e2mbeasc\u0103, lui, \u015fi numai lui, nici o voce care s\u0103-i strige un \u201dbun venit!\u201d. Anii petrecu\u0163i la ora\u015f i-au schimbat pu\u0163in optica. Devenise mai critic. Nu mai putea \u00een\u0163elege cum ace\u015fti \u015fvabi, buni gospodari, \u00eenst\u0103ri\u0163i, au putut l\u0103sa satul f\u0103r\u0103 str\u0103zi pavate, f\u0103r\u0103 trotuare care s\u0103-\u0163i permit\u0103, pe timp de ploaie, s\u0103 te strecori \u00een cas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 te afunzi \u00een noroaie. \u00censt\u0103ri\u0163i, dar zg\u00e2rci\u0163i!<\/p>\n

\u015ei cu lumina electric\u0103 au f\u0103cut la fel. A trebuit s\u0103 se instaleze comunismul, ca lumina electric\u0103 \u015fi difuzoarele s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een casele lor. Pentru ei, totul era casa, curtea \u015fi gr\u0103dina, \u015fi poarta, acea poart\u0103 \u00eenalt\u0103, \u00eencastrat\u0103 \u00eentr-un zid \u015fi mai \u00eenalt, care le asigura o protec\u0163ie \u00eempotriva privirilor indiscrete, le proteja o intimitate egoist\u0103. Erau gospod\u0103rii model, dar reci. O var\u0103 secetoas\u0103 transformase str\u0103zile \u00een depozite de praf, sensibile la orice adiere. Nick str\u0103b\u0103tu kilometrul care-l desp\u0103r\u0163ea de cas\u0103, plictisit, intrigat de c\u00e2t de pu\u0163in \u00eel mai atr\u0103gea \u201dSatul Natal\u201d. Saluta \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, de c\u00e2te ori \u00eent\u00e2lnea pe cineva mai \u00een v\u00e2rst\u0103, primind invariabil r\u0103spunsul de bun\u0103voin\u0163\u0103 \u201dGuten Tag, lieber Junge!\u201d.<\/p>\n

Poarta grea s-a l\u0103sat anevoios \u00eempins\u0103, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 sc\u00e2r\u0163\u00e2ie. Era primul semn al gospodarului. De aici \u00eencolo, totul r\u0103sp\u00e2ndea acel iz \u015fv\u0103besc de ordine \u015fi cur\u0103\u0163enie. Gangul \u00eenalt, r\u0103coros, te scotea brusc din lumea ar\u015fi\u0163ei. Aici \u00eencep s\u0103 simt c\u0103 sunt acas\u0103!<\/em> C\u00e2te n\u0103zb\u00e2tii nu ascundea acea u\u015f\u0103 \u00eenclinat\u0103, din lemn masiv, care te \u00eembia s\u0103 cobori \u00een pivni\u0163\u0103! St\u0103teau cu chirie, pe baz\u0103 de reparti\u0163ie, ocup\u00e2nd partea cea mai frumoas\u0103 a casei.<\/p>\n

O cas\u0103 mare, cu spa\u0163ii mari \u015fi luminoase. Din gang, trei trepte duceau \u00eentr-o verand\u0103 mare, cu un perete format numai din ferestre. De aici, se trecea \u00een dou\u0103 camere mari, luminoase, cu ferestre la strad\u0103. \u00cen\u0103l\u0163imea, neobi\u015fnuit de mare pentru zilele noastre, te f\u0103cea s\u0103 te sim\u0163i liber de orice constr\u00e2ngere. Spa\u0163iu, mult spa\u0163iu! Chiar \u015fi iarna te sim\u0163eai bine datorit\u0103 unor sobe mari de teracot\u0103, care \u00eenghi\u0163eau lemnele f\u0103r\u0103 mil\u0103. Tot din verand\u0103 puteai trece \u00eentr-un coridor lung, cu ferestre luminoase, care str\u0103juia camerele de interior, ocupate de gazd\u0103. \u00cenc\u0103perile, la fel de spa\u0163ioase ca \u015fi cele de la strad\u0103, duceau lipsa luminii directe, mul\u0163umindu-se doar cu cea transmis\u0103 prin coridor. \u00centunecimea lor d\u0103dea o not\u0103 de triste\u0163e, dar \u015fi un prilej de discu\u0163ii \u00eentre gazde \u015fi chiria\u015fi. Era urmarea primelor m\u0103suri de restric\u0163ie asupra \u201d chiaburilor \u015fvabi\u201d, luate \u00een numele noii or\u00e2nduiri, pentru instalarea \u201ddrept\u0103\u0163ii sociale\u201d. Consecin\u0163ele aveau s\u0103 fie dezastruoase.<\/p>\n

Modelul satului \u015fv\u0103besc avea s\u0103 fie dat uit\u0103rii, gospod\u0103riile puse la p\u0103m\u00e2nt, iar \u015fvabii \u00eempin\u015fi la exod, un exod nedorit, dar impus din umbr\u0103, cu iz de afacere tenebroas\u0103. Era doar \u00eenceputul, iar statul se lansa \u00een ceva murdar – comer\u0163ul cu oameni. Dup\u0103 dou\u0103 camere mari, urma buc\u0103t\u0103ria de iarn\u0103, spa\u0163ioas\u0103 \u015fi primitoare \u00een zilele geroase. Curtea din fa\u0163a verandei \u015fi a coridorului era umbrit\u0103 de vi\u0163a de vie, \u00eentins\u0103 artistic pe o re\u0163ea de s\u00e2rm\u0103. \u00cen prelungirea casei se \u00eentindea un fel de \u015fopron deschis, unde, buc\u0103t\u0103ria de var\u0103 f\u0103cea cas\u0103 bun\u0103 cu atelierul mecanic, bun la toate. O f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u00eengrijit\u0103 asigura autonomia gospod\u0103riei \u00een privin\u0163a apei. Curtea pietruit\u0103 \u00eei scutea pe locatari de inerentele noroaie pe timp de ploaie, at\u00e2t de frecvente pe str\u0103zile satului. O poart\u0103, mai pu\u0163in impozant\u0103, delimita curtea casei de gr\u0103din\u0103, de cocina de porci, de cote\u0163ele pentru p\u0103s\u0103ri \u015fi, de marea durere a inconfortului – closetul. Aceast\u0103 durere n-a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 nici dup\u0103 introducerea curentului electric, c\u00e2nd un mic hidrofor ar fi permis instalarea unei b\u0103i, cu tot ce presupunea ea.<\/p>\n

Gr\u0103dina era mare, era domeniul preferat al celei care pentru toat\u0103 lumea r\u0103spundea la apelativul de Kati n\u00e9ni, cam unguresc apelativ pentru o \u015fv\u0103boaic\u0103 get-beget dar, frecvent printre \u015fvabii tributari anilor petrecu\u0163i \u00eentr-o zon\u0103 a Ardealului, unde, influen\u0163a popula\u0163iei de origine maghiar\u0103 se exercita cu asiduitate, c\u00e2nd, p\u00e2n\u0103 \u015fi intelectualii rom\u00e2ni, considerau de bonton s\u0103 vorbeasc\u0103 ungure\u015fte. Legume, fructe, struguri – un mic rai pentru acele zile.<\/p>\n

C\u00e2nd Nick p\u0103trunse \u00een verand\u0103, doamna Kr\u00fcger, tocmai, se preg\u0103tea s\u0103 mearg\u0103 la \u015fcoal\u0103.<\/p>\n

– Jaj, Istenem! Ce-i cu tine, Puiule drag\u0103?!<\/p>\n

– S\u0103rum\u00e2inile, Mami drag\u0103! Am venit \u015fi eu acas\u0103, am venit s\u0103 te v\u0103d \u015fi s\u0103-\u0163i spun c\u0103 plec la Bucure\u015fti, pentru examen la Arhitectur\u0103. Cum e\u015fti?<\/p>\n

– Tu, n-ai putut s\u0103 m\u0103 anun\u0163i, cumva, c\u0103 vii? Eu nu am preg\u0103tit nimic de m\u00e2ncare \u015fi mai trebuie s\u0103 merg \u015fi la o \u015fedin\u0163\u0103. De unde s\u0103 ghicesc eu c\u0103 vii acas\u0103?!<\/p>\n

– Mami drag\u0103, eu n-am venit pentru m\u00e2ncare! Slav\u0103 Domnului, m\u0103n\u00e2nc foarte bine la Na\u015fa! Am venit s\u0103 te v\u0103d! \u015ei nu-\u0163i face griji cu mine! Nu am de g\u00e2nd s\u0103 stau prea mult. Trebuie s\u0103 plec la Bucure\u015fti, la preselec\u0163ie. Sper s\u0103 mearg\u0103!<\/p>\n

– Bine, bine! Nu te \u00eenfuria, te rog! Am s\u0103 vorbesc cu Kati n\u00e9ni s\u0103 te serveasc\u0103 ea cu ceva cald, p\u00e2n\u0103 m\u0103 \u00eentorc eu. \u00cemi pare bine c\u0103 ai venit, c\u0103 sora ta este ocupat\u0103 cu practica, la Zlatna. Gata! Am fugit la Kati n\u00e9ni, sper s\u0103 aib\u0103 ceva bun de m\u00e2ncare. Doamne, Istenem!<\/p>\n

Nick se \u00eentinse comod pe canapeaua din verand\u0103 \u015fi-\u015fi a\u0163inti ochii \u00een tavan. A\u015fa p\u0103\u0163esc de fiecare dat\u0103. P\u00e2n\u0103 nu-mi spune c\u0103 nu s-a preg\u0103tit, nu se ast\u00e2mp\u0103r\u0103. Ce fire! C\u00e2nd o afla c\u0103 am nevoie \u015fi de ni\u015fte bani de drum, atunci s\u0103 vezi! \u0162ine-te tare, Nicolae! Dup\u0103<\/em> Bucure\u015fti, potopul!<\/em><\/p>\n

– Puiu, te a\u015fteapt\u0103 Kati n\u00e9ni. Am fugit.<\/p>\n

Nick se \u00eendrept\u0103 agale \u00eenspre buc\u0103t\u0103ria de var\u0103. Kati n\u00e9ni \u00eel a\u015ftepta cu bra\u0163ele deschise.<\/p>\n

– \u00d6csi!<\/p>\n

– Gr\u00fc\u00df Gott, Kati n\u00e9ni!<\/p>\n

– Gr\u00fc\u00df Gott! Wie geht es?<\/p>\n

– Gut, danke sch\u00f6n! Und Ihnen?<\/p>\n

– Nicht so gut! Der Zeitlauf ist wie ist!<\/p>\n

– Ja, Sie haben recht!<\/p>\n

Ce putea spune Nick?! \u00centr-adev\u0103r, pentru \u015fvabi, viitorul se ar\u0103ta acoperit de nori. Se vorbea despre confiscarea \u00eentregii gospod\u0103rii, despre deportare. Se vorbea \u015fi despre \u015fansa plec\u0103rii \u00een Germania, dar pe baza de \u201dr\u0103scump\u0103rare\u201d \u00een m\u0103rci!? Rechizi\u0163ionarea numai a c\u00e2torva camere, nu mai era o problem\u0103 grav\u0103. De aici \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor cu chiria\u015fii impu\u015fi. \u00cen\u0163elegerea vremurilor noi, aducea o nou\u0103 rela\u0163ie \u00eentre oameni. Resemnarea \u00eencepea s\u0103-i adune pe oameni. Cu to\u0163ii sufereau, indiferent de etnie. O team\u0103 nem\u0103rturisit\u0103 \u00een fa\u0163a viitorului, aduna r\u00e2ndurile \u00een jurul speran\u0163ei. America devenea cuv\u00e2ntul de ordine al speran\u0163ei.<\/p>\n

Lumea nu putea crede c\u0103 un fost regat european putea fi l\u0103sat de izbeli\u015fte, \u00een m\u00e2na antihri\u015ftilor. Anii ce au urmat, au demonstrat contrariul. Nick nu avea astfel de preocup\u0103ri. Nici nu putea fi altfel la o v\u00e2rst\u0103 ca a lui. Era con\u015ftient de talentul s\u0103u, de menirea sa de a crea frumosul, de a fi r\u0103sf\u0103\u0163atul, oriunde s-ar afla, independent de politicul care \u00eel agasa. Nu voia s\u0103 se lege suflete\u015fte de nici o \u0163ar\u0103, de nici o or\u00e2nduire politic\u0103. Arta este universal\u0103<\/em> era laitmotivul atitudinii sale \u00een orice disput\u0103. Pentru el \u201dart\u0103 pentru art\u0103\u201d trebuia s\u0103 fie linia de conduit\u0103 a oric\u0103rui artist. Viitorul avea s\u0103-l pedepseasc\u0103 aspru pentru aceste adev\u0103ruri \u201dabsolute\u201d, dar nu s\u0103-l \u015fi \u00eenving\u0103. Pentru moment era mul\u0163umit c\u0103 m\u00e2ncase pe s\u0103turate, c\u0103 p\u0103l\u0103vr\u0103gise cu Kati n\u00e9ni \u00eentr-o atmosfer\u0103 destins\u0103, de familie, departe de amintirea tensiunii care domnise la \u00eenceput. Kati n\u00e9ni asta are un cap superb de \u015fv\u0103boaic\u0103; trebuie s\u0103-mi notez c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi, s\u0103-i pot face<\/em>, \u00eentr-o zi, un portret<\/em>. Cred c\u0103 ar fi foarte m\u00e2ndr\u0103!<\/em> Cu g\u00e2ndul \u0103sta se retrase \u00een dormitor, \u00een c\u0103utarea unei coli de h\u00e2rtie \u015fi a unui creion.<\/p>\n

\u00ce\u015fi plimb\u0103 privirea peste pere\u0163ii camerei, plin\u0103 de fotografii de familie. \u00centr-o lumin\u0103 foarte bine aleas\u0103, trona portretul tat\u0103lui, f\u0103cut pe la cincisprezece ani, cu creioane colorate. Nu e r\u0103u, dar nici prea bun. Tat\u0103 drag\u0103, am s\u0103-\u0163i fac un portret \u00een care s\u0103 troneze fruntea ta<\/em> superb\u0103. Doar, ai fost un tip cerebral!<\/em> G\u00e2ndurile zburar\u0103 \u00eenapoi, la copil\u0103rie, c\u00e2nd, sta pitit \u00een biseric\u0103 \u015fi-l asculta c\u00e2nt\u00e2nd la org\u0103. Sau serile c\u00e2nd c\u00e2nta la vioar\u0103 cu ochii a\u0163inti\u0163i la Anna. Ah, Anna! Era, de departe, favorita lui. Ce n-a\u015f da s\u0103 vin\u0103 s\u0103 m\u0103 vad\u0103 lucr\u00e2nd! Sunt convins c\u0103 ar fi<\/em> foarte m\u00e2ndru, dar \u015fi ros pu\u0163in de remu\u015fc\u0103ri!<\/em> Nick se arunc\u0103 pe patul larg \u015fi moale \u015fi-\u015fi afund\u0103 capul \u00een perna enorm\u0103 \u015fi primitoare, ca la mama acas\u0103. Cur\u00e2nd somnul puse st\u0103p\u00e2nire pe trupu-i t\u00e2n\u0103r, dar obosit. Se trezi \u00een repro\u015furile lui \u201dMami\u201d, care se uita consternat\u0103 la pantofii pr\u0103fui\u0163i, afunda\u0163i \u00een cuvertur\u0103.<\/p>\n

– Asta ai \u00eenv\u0103\u0163at tu la Na\u015fa?! Istenem, Puiule! Cum ai s\u0103 te descurci c\u00e2nd ai s\u0103 fii singur, la Bucure\u015fti?! Doamne! De ce nu po\u0163i s\u0103 semeni pu\u0163in cu sor\u0103-ta?<\/p>\n

– Mami drag\u0103, dac\u0103 m\u0103 iei iar\u0103\u015fi cu sor\u0103-mea, s\u0103 \u015ftii c\u0103 am plecat! Nu sem\u0103n, \u015fi nu vreau s\u0103 sem\u0103n cu nimeni! S-ar putea ca \u00eentr-o zi s\u0103-\u0163i par\u0103 r\u0103u c\u0103 nu seam\u0103n\u0103 sor-mea cu mine!<\/p>\n

– Doamne fere\u015fte! Asta mi-ar mai lipsi!<\/p>\n

– Mami scump\u0103, tu nici nu b\u0103nuie\u015fti ce mi-a d\u0103ruit Dumnezeu prin tine! Un talent enorm, care s-ar putea s\u0103-mi aduc\u0103 nu numai bucurii, dar \u015fi necazuri! Da, da! Degeaba z\u00e2mbe\u015fti! Sunt p\u0103truns de asta \u015fi, de aceea, nu m\u0103 pot sup\u0103ra pe tine. \u00centr-o zi vei fi m\u00e2ndr\u0103 de fiul t\u0103u! Nu \u015ftiu dac\u0103 o s\u0103 ias\u0103 ceva arhitect din mine, dar sunt sigur c\u0103 m\u0103 voi realiza \u00een sculptur\u0103! Nu, nu te zburli! \u0162i-am ascultat sfatul \u015fi m\u0103 duc s\u0103 dau examen la arhitectur\u0103, la Bucure\u015fti. Dumnezeu cu mila! Trebuie s\u0103 m\u0103 aju\u0163i cu ceva bani de drum. Cas\u0103 mi-am aranjat la un prieten. Dup\u0103 aceea, potopul!<\/p>\n

– Tu, crezi c\u0103 sunt fabric\u0103 de bani?! Crezi c\u0103 nu m\u0103 doare c\u0103 a trebuit s\u0103 te trimit la Na\u015fa ta? Noroc c\u0103 de sor\u0103-ta are grij\u0103 fratele meu!<\/p>\n

– P\u0103i cum vrei s\u0103 merg la Bucure\u015fti?! Cu Na\u015ful?! Dac\u0103 altfel nu se poate, am s-o fac \u015fi pe asta! Hai s\u0103 termin\u0103m discu\u0163ia cu banii! Probabil te temi c\u0103 am s\u0103 cheltuiesc banii pe altceva!? M\u00e2ine, oricum, plec \u015fi nu vreau s\u0103 ne cert\u0103m de poman\u0103! \u015etii, vreau s\u0103 iau cu mine portretul \u0103sta, cu tata. Sper s\u0103-i pot face \u00eentr-o zi un portret adev\u0103rat. Mi-ar place s\u0103 i-l pot trimite. Chiar a\u015fa, mai \u015ftii ceva de el?<\/p>\n

– Ce s\u0103 \u015ftiu? Cel mult, c\u0103 ar vrea s\u0103 divor\u0163eze, zice el, ca s\u0103 nu ne mai \u00eencurce. Dup\u0103 cele ce s-au \u00eent\u00e2mplat acas\u0103, \u015fi dup\u0103 peripe\u0163iile de pe front \u015fi din prizonierat, nu mai are cum s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Nu uita c\u0103 a plecat cu nem\u0163ii, iar \u0103\u015ftia, de aici, nu iart\u0103 a\u015fa ceva. \u015ei la ce bun ar mai fi o \u00eentoarcere?! Familia s-a destr\u0103mat, iar eu \u00eencerc s\u0103 salvez ce se mai poate salva!<\/p>\n

– Ai adresa lui?<\/p>\n

– Sigur c\u0103 am, dar la ce ar mai folosi? Vrei neap\u0103rat s\u0103 ai un dosar care s\u0103 te distrug\u0103 \u015fi pe tine, \u015fi pe sor\u0103-ta? Mie n-are ce s\u0103-mi mai strice, dar trebuie s\u0103 am grij\u0103 de voi. Lui, v\u0103d c\u0103 nu i-a prea p\u0103sat prea mult…<\/p>\n

– S\u0103 nu mai spui asta niciodat\u0103! De ce n-ai fost de acord s\u0103 mergem cu el?<\/p>\n

– Unde era s\u0103 mergem cu nebunii \u0103ia?! Uite ce au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103, cu r\u0103zboiul lor! Au distrus pe al\u0163ii, \u015fi au distrus \u015fi Germania! Din cauza lor au ajuns \u015fi ru\u015fii aici. Tu erai mic \u015fi nu po\u0163i \u015fti care era situa\u0163ia, atunci, la plecare. Nem\u0163ii aveau nevoie de b\u0103rba\u0163i pentru armat\u0103, nu de familiile lor! Popula\u0163ia lor tr\u0103ia \u00eentr-o mizerie mai mare ca la noi. \u015ei frontul?! Ei se retr\u0103geau \u015fi distrugeau totul \u00een urma lor, iar americanii \u00eei \u00eempingeau pe englezi s\u0103 le distrug\u0103 ora\u015fele. U\u015for de spus, de ce n-am plecat? Oricum, atunci, nu m\u0103 puteam baza pe tat\u0103l vostru!<\/p>\n

– Mami drag\u0103, eu nu vreau s\u0103 te sup\u0103r cu amintirile, \u015fi \u00een\u0163eleg c\u0103 ai trecut prin mari greut\u0103\u0163i, dar acuma trebuie s\u0103 tr\u0103im vremurile a\u015fa cum sunt. Eu te-am ascultat \u015fi voi \u00eencerca s\u0103 intru la arhitectur\u0103. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 voi reu\u015fi, iar dac\u0103 nu, \u00ee\u0163i promit c\u0103 m\u0103 voi descurca \u015fi altfel. Am talent, l-am mo\u015ftenit de la tine \u015fi sunt convins c\u0103 am s\u0103 ajung departe…<\/p>\n

– S\u0103 te aud\u0103 Dumnezeu! Promite-mi c\u0103 n-ai s\u0103 bei niciodat\u0103, te rog!<\/p>\n

– E o promisiune u\u015for de \u0163inut! Ur\u0103sc starea de be\u0163ie \u015fi nici nu-mi place b\u0103utura! Nici m\u0103car berea! Nu, ca s\u0103 lucrez, trebuie s\u0103 fiu lucid. At\u00e2ta doar c\u0103, nu pot lucra dec\u00e2t dac\u0103 sunt singur! Po\u0163i fi lini\u015ftit\u0103! Nu am de g\u00e2nd s\u0103 m\u0103 \u00eensor \u015fi nici s\u0103-\u0163i fac nepo\u0163i. Poate c\u0103 sor-mea este mai bun\u0103 pentru a\u015fa ceva. Eu am nevoie de lini\u015fte.<\/p>\n

– E\u015fti prea t\u00e2n\u0103r ca s\u0103 iei astfel de hot\u0103r\u00e2ri. Important e s\u0103 nu te la\u015fi prad\u0103 b\u0103uturii! B\u0103utura nu iart\u0103 pe nimeni \u015fi-i distruge \u015fi pe cei din jur! Acum s\u0103 v\u0103d ce bani pot s\u0103-\u0163i dau pentru Bucure\u015fti. Nu vreau s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u015fti f\u0103r\u0103 bilet!<\/p>\n

– S\u0103rut m\u00e2na, mam\u0103!<\/p>\n

Drumul p\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti a fost lung, dar nu suficient de lung pentru a pune ordine \u00een g\u00e2ndurile lui Nick. Problema era, cum s\u0103 rezolve treaba cu arhitectura, f\u0103r\u0103 s-o supere pe mam\u0103-sa. Examenul eliminatoriu de desen \u00eencepea cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenaintea examenelor de admitere de la celelalte facult\u0103\u0163i. Trebuia s\u0103 participe la acest examen eliminatoriu, s\u0103 ob\u0163in\u0103 nota de trecere \u015fi, apoi, s\u0103 caute o solu\u0163ie pentru a nu putea s\u0103 se prezinte la examenul de baz\u0103. Cum, dracu, fac eu asta?<\/em> Orgoliul nu-i permitea s\u0103 \u201dcapoteze\u201d la proba de desen. Ar fi fost prea de tot.<\/p>\n

O amfor\u0103, la o scar\u0103 dat\u0103, a fost proba de desen dup\u0103 natur\u0103. Floare la ureche! Desenul tehnic a avut la baz\u0103 o machet\u0103 reprezent\u00e2nd o coloan\u0103 doric\u0103. Alt\u0103 floare! Rezultatul? Locul doi! Cine, dracu, o fi \u0103sta de pe locul \u00eent\u00e2i?! Ce a \u015ftiut el s\u0103 fac\u0103 mai bine ca mine?! Chiar m\u0103<\/em> intrig\u0103!<\/em> Era \u00eentr-adev\u0103r intrigat, dar \u015fi mul\u0163umit. Greul, \u00eens\u0103, \u00eencepea s\u0103 se profileze la orizont. Ce era de f\u0103cut? Prezentarea la examenele ce urmau se putea termina r\u0103u: dac\u0103 reu\u015fea? Era un risc prea mare! Ar fi putut renun\u0163a, dar atunci pierdea termenul de prezentare la Institutul de arte!?<\/p>\n

Nu, Nick nu putea renun\u0163a la sculptur\u0103, iar arhitectura nu-l atr\u0103gea. Arhitectura, \u00een viziunea lui Nicolae, nu era numai art\u0103, era \u00een primul \u015fi \u00een primul r\u00e2nd, tehnic\u0103, mult\u0103 tehnic\u0103. Singurul lucru de care nu-i era fric\u0103, era perspectiva. Aici se sim\u0163ea tare \u015fi era convins c\u0103-l va ajuta mult \u00een realizarea visului oric\u0103rui sculptor – monumentalul! Era derutat, era speriat! Trebuia g\u0103sit\u0103 o cale care s-o conving\u0103 pe Mami! Trebuie s\u0103 inventez\u00a0 ceva credibil!<\/em><\/p>\n

Cum rezultatele examenului eliminatoriu erau afi\u015fate \u00een mai multe locuri, protejat de \u00eentunericul serii, Nick a desf\u0103cut prima foaie, foaie purt\u00e2nd antetul \u015fi \u015ftampila institu\u0163iei, pe atunci Institutul de Construc\u0163ii – Facultatea de Arhitectur\u0103, a \u00eemp\u0103turit-o \u015fi a strecurat-o \u00een buzunarul de la piept. M\u0103car am o dovad\u0103 c\u0103 am fost la Bucure\u015fti \u015fi am participat la<\/em> examen<\/em>\u2026 Nu era suficient, dar \u201dvremurile noi\u201d i-au venit \u00een \u00eent\u00e2mpinare.<\/p>\n

A doua zi de diminea\u0163\u0103, \u00eenv\u00e2rtindu-se pe l\u00e2ng\u0103 panourile cu pricina, a avut surpriza s\u0103 constate vreo cinci linii ro\u015fii care acopereau tot at\u00e2tea nume de reu\u015fi\u0163i. Printre acestea figura \u015fi numele lui, sau mai bine zis, urma acestuia. Ei dr\u0103cie! Was soll das heissen?!<\/em> O zbughi pe sc\u0103ri p\u00e2n\u0103 la secretariat intr\u00e2nd f\u0103r\u0103 s\u0103 mai bat\u0103 la u\u015f\u0103. \u00cel \u00eent\u00e2mpin\u0103 o voce r\u0103gu\u015fit\u0103 de tutun, din gura unui fel de femeie aflat\u0103 la v\u00e2rsta a treia.<\/p>\n

– Ce-i cu tine b\u0103iatule? Nu \u015ftii s\u0103 ba\u0163i la u\u015f\u0103?<\/p>\n

– Ba, \u015ftiu, dar am v\u0103zut ceva ro\u015fu pe listele cu promova\u0163ii \u015fi am uitat \u015fi cum m\u0103 cheam\u0103. Vreau s\u0103 \u015ftiu ce s-a \u00eent\u00e2mplat!?<\/p>\n

– Nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic, numai c\u0103 am primit o not\u0103 de la Comisie care a eliminat de pe list\u0103 c\u00e2teva nume care nu corespund la dosar.<\/p>\n

– \u015ei ce nu corespunde la dosarul meu?<\/p>\n

– P\u0103i, po\u0163i s\u0103 mergi la Comisie, camera cinci, numai s\u0103 nu ui\u0163i s\u0103 ba\u0163i la u\u015f\u0103!<\/p>\n

– S\u0103rum\u00e2na, mul\u0163umesc!<\/p>\n

\u00cen camera cinci, un t\u00e2n\u0103r st\u0103tea \u00eengropat \u00een g\u00e2nduri, ascunz\u00e2nd cu greu un c\u0103scat.<\/p>\n

– Ce te aduce, tinere?<\/p>\n

– Sunt Nikolaus Otto Kr\u00fcger, am reu\u015fit al doilea la examenul eliminatoriu \u015fi am v\u0103zut c\u0103 am fost t\u0103iat cu ro\u015fu. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat?!<\/p>\n

– S-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103… Comisia a studiat dosarul t\u0103u \u015fi a constatat c\u0103 nu corespunzi din punct de vedere social-politic pentru a intra \u00eentr-o institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior. Tat\u0103l t\u0103u a plecat cu nem\u0163ii \u015fi tu vrei s\u0103 devii specialist \u00een noua or\u00e2nduire politic\u0103?! Nu e\u015fti nici m\u0103car UTM-ist!?<\/p>\n

– Mul\u0163umesc frumos, domnule!<\/p>\n

– \u00ce\u0163i ba\u0163i joc de mine, tovar\u0103\u015fe?!<\/p>\n

– Nu, a\u015fa se mul\u0163ume\u015fte \u00een german\u0103 – danke sch\u00f6n! Nici nu v\u0103 imagina\u0163i ce bine mi-a\u0163i f\u0103cut! Pute\u0163i s\u0103-mi da\u0163i \u015fi ceva \u00een scris? Pentru mama…<\/p>\n

– Tu chiar \u00ee\u0163i ba\u0163i joc de mine? \u015ei nu m\u0103 lua cu domnule! Noi nu eliber\u0103m adeverin\u0163e! Noi suntem Comisie Social-Politic\u0103, tovar\u0103\u015fe! Po\u0163i pleca!<\/p>\n

Nick p\u0103r\u0103si camera cinci plin de speran\u0163e. Mami va trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat! Ce grozav c\u0103 nu poate da vina pe mine! Trebuie s\u0103 fac rost \u015fi de foaia cu \u015fters\u0103turile \u00een ro\u015fu \u015fi s\u0103 i le trimit. Hai, Nicolae, la panouri!<\/em> Merse direct la panoul de unde, cu o zi \u00eenainte, luase foaia original\u0103 \u015fi, \u00een v\u0103zul celor care se \u00eenv\u00e2rteau pe acolo, desf\u0103cu foaia cu pricina, o \u00eemp\u0103turi \u015fi o strecur\u0103 \u00een buzunar.<\/p>\n

– Ce faci, m\u0103i \u0103sta?!<\/p>\n

– Iau o amintire, m\u0103i \u0103la!<\/p>\n

– Poate pun \u0103\u015ftia mili\u0163ia pe tine!?<\/p>\n

– S\u0103 le spui s\u0103 m\u0103 caute prin tren! S\u0103-l \u00eentrebe pe Na\u015fu de mine. Baft\u0103!<\/p>\n

O fug\u0103 p\u00e2n\u0103 la po\u015ft\u0103, un plic timbrat \u015fi c\u00e2teva r\u00e2nduri de l\u0103murire, al\u0103turi de cele dou\u0103 foi document: S\u0103rut m\u00e2na, Mam\u0103! Am f\u0103cut tot ce am putut, dar vremurile m-au dep\u0103\u015fit. Locul doi la eliminatorii \u015fi o respingere la social-politic!? Cum de este posibil a\u015fa ceva, nu \u015ftiu! Am de g\u00e2nd s\u0103 \u00eencerc la Institutul de Arte. Sper ca cei din Ardeal s\u0103 nu fie la fel de mitici! Dac\u0103 capotez \u015fi acolo, am s\u0103 fug \u00een Germania! Am s\u0103 te \u0163in<\/em> la curent\u2026<\/em><\/p>\n

C\u0103l\u0103toria cu Na\u015ful a decurs f\u0103r\u0103 peripe\u0163ii. \u00cen schimb, g\u00e2ndul la ceea ce urma, nu i-a dat pace. Dac\u0103 m\u0103 c\u0103s\u0103pesc \u015fi \u0103\u015ftia? Ce, dracu, m\u0103 fac?! Am s-o zbughesc \u00een<\/em> Germania, poate dau de taic\u0103-meu?!<\/em> Lucrurile au luat, \u00eens\u0103, o cu totul alt\u0103 turnur\u0103.<\/p>\n

Un moment de inspira\u0163ie a avut darul s\u0103-l \u00eenarmeze cu o por\u0163ie de optimism. Auzise de Ladea de la \u0162\u00e2ru \u015fi de la O\u015forhan \u015fi admirase lucr\u0103rile maestrului, elev al lui Paciurea \u015fi al lui Br\u00e2ncu\u015fi, \u00een c\u00e2teva reviste de art\u0103. Nick se interesase de adresa profesorului \u015fi se pomeni b\u0103t\u00e2nd la u\u015fa atelierului de crea\u0163ie din M\u0103n\u0103\u015ftur. Auzi un \u201dintr\u0103\u0103\u0103!\u201d \u015fi, intr\u0103. Un b\u0103rbat vioi, voinic, jovial, \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu un sur\u00e2s primitor.<\/p>\n

– No, ce-i tinere? P\u0103 mine m\u0103 cau\u0163i?<\/p>\n

– Dac\u0103 Dumneavoastr\u0103 sunte\u0163i Maestrul Ladea, atunci da!<\/p>\n

– Nu \u015ftiu dac\u0103 sunt Maestru, dar ceva me\u015fter tot sunt. Ia spune, care-i baiul?<\/p>\n

– Primul bai a \u015fi trecut. Am fost la Bucure\u015fti, la Arhitectur\u0103, am reu\u015fit al doilea la eliminatoriu, dar, m-au scos de pe list\u0103 pe motive social-politice. De fapt, bine au f\u0103cut pentru c\u0103, eu m-am dus acolo la insisten\u0163ele mamei. Eu vreau s\u0103 fac sculptur\u0103, de fapt, m\u0103 simt deja sculptor! -Ei, na! Chiar e\u015fti \u201ddeja\u201d sculptor?! \u015ei eu cu ce te pot ajuta, a\u015fa, ca \u00eentre me\u015fteri?<\/p>\n

– P\u0103i nu vreau s\u0103 p\u0103\u0163esc ce am p\u0103\u0163it la Bucure\u015fti! Vreau s\u0103 v\u0103 ar\u0103t ni\u015fte desene \u015fi ceva fotografii cu lucr\u0103rile mele \u015fi, dac\u0103 v\u0103 plac, s\u0103 pune\u0163i o vorb\u0103 bun\u0103 \u00een Comisie…<\/p>\n

– \u00cen primul r\u00e2nd, nu fac parte din nici o Comisie, cum \u00eei spui tu! \u00cen al doilea r\u00e2nd, n-ar avea nici o valoare. Am \u015fi eu un dosar prost: am fost sculptorul Casei Regale! Pricepi, matale? Dar, hai s\u0103 vedem cu ce te lauzi!<\/p>\n

Maestrul se a\u015fez\u0103 comod la o mas\u0103 de lucru \u015fi \u00eencepu s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103 materialele. Cale de un sfert de or\u0103 nu scoase nici un sunet, nu schi\u0163\u0103 nici un gest, spre disperarea lui Nick.<\/p>\n

– Vrei un pahar de palinc\u0103?<\/p>\n

– Nu, nu! A b\u0103ut taic\u0103-meu \u015fi pentru mine!<\/p>\n

– \u015ei i-a c\u0103zut r\u0103u?!<\/p>\n

– \u015ei lui, \u015fi nou\u0103! M-am jurat s\u0103 nu beau \u00een via\u0163a mea!<\/p>\n

– \u015ei ce face tat\u0103l t\u0103u?<\/p>\n

– Dumnezeu \u015ftie! A plecat cu nem\u0163ii \u00een Germania, \u00eenc\u0103 din timpul r\u0103zboiului. Dup\u0103 tat\u0103, \u015fi eu sunt neam\u0163!<\/p>\n

– Ei, eu mai beau c\u00e2te un pahar, pentru circula\u0163ie \u015fi pentru inspira\u0163ie!?<\/p>\n

– E frumos bustul \u0103sta al lui Horea! Ar trebui s\u0103-i mai pune\u0163i vreo cinci degete la baz\u0103. Capul lui trebuie s\u0103 priveasc\u0103 mai de sus lumea! Un g\u00e2t mai lung i-ar prinde bine! \u00cen rest, e grozav!<\/p>\n

– I-auzi, m\u0103i! \u00cen loc s\u0103 m\u0103 la\u015fi s\u0103-\u0163i privesc operele, tu faci pe criticul cu mine!?<\/p>\n

– Nu, doar c\u0103 a\u015fa mi se pare mie, Maestre!<\/p>\n

– Ia spune, tu, cu cine ai f\u0103cut desen \u015fi modelaj? Cine te-a \u00eendrumat?<\/p>\n

– Nimeni, Maestre! La desen, chiar nimeni! Iar la modelaj, m-a l\u0103sat un sculptor, Domnul Paul, s\u0103-l urm\u0103resc cum lucreaz\u0103. Dac\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at ceva, atunci, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt un mare ho\u0163. Eu am furat privind!<\/p>\n

– Vrei s\u0103-mi faci un portret \u00een c\u0103rbune? A\u015fa, o schi\u0163\u0103 fulger!?<\/p>\n

– Da, pute\u0163i s\u0103 v\u0103 plimba\u0163i! \u00cencerca\u0163i s\u0103 fi\u0163i c\u00e2t mai natural, s\u0103 m\u0103 ignora\u0163i. H\u00e2rtie \u015fi c\u0103rbune!<\/p>\n

– Ia din dulap \u015fi a\u015feaz\u0103-te unde vrei!<\/p>\n

Proba focului a fost rapid\u0103. Dup\u0103 zece minute Nick i-a \u00eentins \u201eportretul\u201d Maestrului, \u0163intuindu-l cu o privire \u00eentreb\u0103toare.<\/p>\n

– S\u0103 \u015ftiu c\u0103 am s\u0103 m\u0103 dau peste cap, \u015fi tot te voi b\u0103ga la Institut! E o not\u0103 aparte \u00een chipul meu, o interiorizare!? Ce ai v\u0103zut, ce ai surprins?<\/p>\n

– Un suflet zbuciumat, marcat, parc\u0103, de o suferin\u0163\u0103 ascuns\u0103. Un om cu un suflet c\u00e2t marea! Nu m\u0103 intereseaz\u0103 am\u0103nuntul, ci starea! Peste toate planeaz\u0103 artistul!<\/p>\n

– Mul\u0163umesc! C\u00e2nd ai s\u0103 vrei s\u0103 lucrezi, po\u0163i bate la u\u015fa atelierului. Ai materiale, ai scule, iarna ai c\u0103ldur\u0103. Plata?! S\u0103 nu m\u0103 la\u015fi s\u0103 beau mult! Acum du-te \u015fi te preg\u0103te\u015fte pentru examen. Eu m\u0103 ocup de rest.<\/p>\n

– Mul\u0163umesc, Maestre!<\/p>\n

C\u00e2t a contribuit \u201dinterven\u0163ia\u201d Maestrului nu s-a \u015ftiut niciodat\u0103. Important a fost rezultatul afi\u015fat – media maxim\u0103! Nick era fericit. Sim\u0163ea nevoia s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 aceast\u0103 bucurie \u015fi altora. G\u00e2ndul \u00eei zbur\u0103 la Ella, la Domnul Paul, la NEA FANE. Da, NEA FANE! C\u00e2t \u00eei datora acestui cioplitor f\u0103r\u0103 preten\u0163ii, dar cu talent \u015fi bun sim\u0163, cu sacul! Nick nu se l\u0103sase d\u0103d\u0103cit de nimeni, dar \u015ftiuse s\u0103 fure cu privirea, din ceea ce era esen\u0163ial pentru aspira\u0163iile sale de artist plastic. To\u0163i l-au \u00eencurajat cu dragoste, dar la NEA FANE g\u0103sise ceva ce nu putea fi explicat \u00een cuvinte. Tot \u00eenv\u00e2rtindu-se prin atelierul de la cimitir, \u00eenv\u0103\u0163ase ce era piatra, unde era ascuns sufletul acesteia, cum poate fi cucerit\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se opun\u0103, cum s-o fac\u0103 s\u0103-i urmeze g\u00e2ndurile, s\u0103 i se supun\u0103. Primul pe care am s\u0103-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez va fi NEA FANE. Mi-e ca un tat\u0103! \u015ei ce suflet!<\/em><\/p>\n

Cu g\u00e2ndul la to\u0163i cei care l-au sprijinit, Nick a\u0163ipi, leg\u0103nat de ritmul ro\u0163ilor de tren. O voce puternic\u0103 – cobor\u00e2\u0163i din vagoane! – \u00eel trezi. Tramvaiul \u00eel l\u0103s\u0103 la poarta cimitirului. Se \u00eendrept\u0103 agale \u00eenspre atelierul de monumente funerare cu inten\u0163ia de a-i face o surpriz\u0103 b\u0103tr\u00e2nului mentor. G\u0103si lac\u0103tul la u\u015f\u0103 \u015fi se \u00eentoarse la administra\u0163ia cimitirului pentru a lua cheia.<\/p>\n

– Bun\u0103 ziua, la toat\u0103 lumea! Unde-i NEA FANE? Am g\u0103sit lac\u0103tul la u\u015f\u0103!?<\/p>\n

– Ai fost plecat? Nu te-am mai v\u0103zut de mult pe aici!? NEA FANE nu mai este! A murit, acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de inim\u0103. Du-te s\u0103-i vezi morm\u00e2ntul, la cap\u0103tul aleii principale. E proasp\u0103t, plin de coroane. Mul\u0163i l-au iubit! A murit \u00een atelier, \u00een timp ce cioplea. Nici nu putea g\u0103si un loc mai bun! Dumnezeu s\u0103-l ierte! A fost un om bun!<\/p>\n

Nick o zbughi pe aleea principal\u0103 \u015fi se opri g\u00e2f\u00e2ind la morm\u00e2ntul omului pe care l-a iubit at\u00e2t!<\/p>\n

– De ce te-ai gr\u0103bit, NEA FANE? N-ai fost curios s\u0103 vezi ce am f\u0103cut la facultate?! Tu m-ai \u00eempins acolo, ca prieten, ca un tat\u0103! O, Doamne! De ce?!<\/p>\n

Nick \u015fi-a petrecut c\u00e2teva ore bune la morm\u00e2ntul lui NEA FANE, \u00eentreb\u00e2ndu-se de rostul \u015fi sensurile vie\u0163ii. Era la o v\u00e2rst\u0103 c\u00e2nd astfel de lucruri r\u0103m\u00e2n, de regul\u0103, f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. \u00centr-un t\u00e2rziu, s-a \u00eendreptat agale \u00eenspre casa lui Ella. Era dezorientat \u015fi pustiit, iar lacrimi fugare \u00eei br\u0103zdau obrajii. De ce nu pot pune \u00een aplicare vorbele din popor – mor\u0163ii cu mor\u0163ii, viii cu viii? Ar fi mult mai simplu!\u201d<\/em><\/p>\n

Bucuria revederii a reu\u015fit s\u0103 mai lumineze pu\u0163in ochii umbri\u0163i ai lui Nick. Ella, uit\u00e2nd de prezen\u0163a bunicii \u015fi a mamei, i-a s\u0103rit de g\u00e2t, cople\u015findu-l cu s\u0103rut\u0103ri.<\/p>\n

– Mai las\u0103-l pu\u0163in s\u0103 r\u0103sufle, s\u0103 auzim \u015fi noi ce ve\u015fti ne aduce. Hai, Nick, spune ce ai f\u0103cut la facultate?<\/p>\n

– M-am dus s\u0103 m\u0103 fac arhitect \u015fi m-am \u00eentors sculptor. A ie\u015fit cum mi-am dorit \u015fi am \u015fi o motiva\u0163ie plauzibil\u0103 pentru mama. S\u0103rmana, va fi dezam\u0103git\u0103, dar, a\u015fa a fost s\u0103 fie! M-au respins \u201dsocial-politic\u201d la Arhitectur\u0103, dar m-au primit cu bra\u0163ele deschise la Arte. Am cunoscut un om formidabil – Maestrul Ladea! Acum \u015ftiu c\u0103 voi reu\u015fi!<\/p>\n

– Nick, cum a fost examenul? Hai, poveste\u015fte!<\/p>\n

– Doamna Sz\u00e9les, ne da\u0163i voie s\u0103 mergem pu\u0163in la plimbare? Mi-a fost dor de Ella!<\/p>\n

– Merge\u0163i, dar mai \u00eent\u00e2i m\u00e2nca\u0163i ceva bun, f\u0103cut de bunica.<\/p>\n

– Nick, tu pari pu\u0163in trist, \u00eeng\u00e2ndurat. S-a \u00eent\u00e2mplat ceva?<\/p>\n

– S-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 a murit NEA FANE! N-ai aflat?!<\/p>\n

– Nu! Nu se poate! Tocmai NEA FANE?! Ai fost la cimitir? Hai s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103!<\/p>\n

– Mai \u00eent\u00e2i trecem pe la Domnul Paul, poate c\u0103 e \u015fi \u0162\u00e2ru acolo. Trebuie s\u0103-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez\u00a0 pe \u0162\u00e2ru! \u015ei lui \u00eei datorez foarte multe!<\/p>\n

Cu lacrimi \u00een ochi, Ella \u00eencerca s\u0103-l \u0163in\u0103 pe Nick pe dup\u0103 umeri.<\/p>\n

– M\u0103i, ai grij\u0103 c\u0103 te vede cineva de la voi, de la liceu!<\/p>\n

– Ei \u015fi!? S\u0103 m\u0103 vad\u0103! Nu mai sunt chiar a\u015fa copil!<\/p>\n

– Poate, dar e\u015fti, \u00eenc\u0103, elev\u0103! Nu e bine s\u0103 te pui cu \u0103\u015ftia!<\/p>\n

– Bine! La cimitir sper c\u0103 ai s\u0103 m\u0103 po\u0163i s\u0103ruta! Nu \u0163i-a fost dor de mine? Nu-mi place c\u0103 vei pleca!<\/p>\n

– Nu \u015ftiu cum va fi via\u0163a mea de acum \u00eencolo, dar e sigur c\u0103 se va schimba mult! L-am cunoscut pe Maestrul Ladea. Cred c\u0103 i-am pl\u0103cut!? Mi-a spus c\u0103 pot veni oric\u00e2nd s\u0103 lucrez \u00een atelier. I-au pl\u0103cut fotografiile cu lucr\u0103rile mele. A fost cam surprins…Nu \u015ftiu dac\u0103 nu l-am sup\u0103rat pu\u0163in cu observa\u0163iile mele legate de bustul lui Horea!? Sunt curios dac\u0103 a \u0163inut cont de ele. Am s\u0103 v\u0103d dac\u0103 am fler de critic de art\u0103.<\/p>\n

– Tu e\u015fti pu\u0163in lud, dragul meu artist! Intri pentru prima oar\u0103 \u00een atelierul unui mare artist \u015fi te apuci s\u0103 critici?! Cred \u015fi eu c\u0103 nu i-a pl\u0103cut prea mult a\u015fa ceva!<\/p>\n

– Dac\u0103 e un mare artist, atunci, cred c\u0103 a \u00een\u0163eles c\u0103 nu sunt un nimeni. Am o sclipire de geniu \u00een mine care \u00eemi d\u0103 dreptul s\u0103 nu stau aplecat \u00een fa\u0163a nim\u0103nui. Nu, sunt convins c\u0103 va mai lungi g\u00e2tul lui Horea!<\/p>\n

– Care g\u00e2t?!<\/p>\n

– Las-o balt\u0103! Ia spune, ce-ai mai f\u0103cut? Te-a mai vizitat Tedy, ziaristul cu Y \u00een coad\u0103?<\/p>\n

– De ce, e\u015fti gelos?<\/p>\n

– Gelos, pe dracu! M\u0103 enerveaz\u0103 aerele lui de \u015fmecher de Bucure\u015fti! Sper s\u0103 nu te la\u015fi \u00eembrobodit\u0103!<\/p>\n

– Gelos, negelos, m\u0103 bucur\u0103 c\u0103 m\u0103car \u00eemi ar\u0103\u0163i c\u0103 m\u0103 iube\u015fti! A\u015fa-i c\u0103 m\u0103 iube\u015fti?<\/p>\n

– Te iubesc, dar dragostea mea nu-\u0163i va aduce nimic bun! Eu sunt un om liber \u015fi a\u015fa va trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n dac\u0103 vreau s\u0103 fac art\u0103 pentru art\u0103. Da, da! Art\u0103 pentru art\u0103, nu arta asta \u201dangajat\u0103\u201d, cum vor \u0103\u015ftia, cu secera \u015fi ciocanul!<\/p>\n

– Bine, bine! Cunosc pe de rost povestea asta cu libertatea artistului. Nu e nevoie s\u0103 te \u00eensori cu mine, dar putem fi aman\u0163i!?<\/p>\n

– Bine c\u0103 nu te aude nimeni! Vezi s\u0103 nu spui asta \u015fi acas\u0103! Or s\u0103 cread\u0103 c\u0103 vine de la mine. Doamne fere\u015fte! Chiar c\u0103 e\u015fti lud\u0103!<\/p>\n

Ella s\u0103ri de g\u00e2tul lui Nick \u015fi \u00eencepu s\u0103-l s\u0103rute cu disperare.<\/p>\n

– Poate c\u0103 sunt lud\u0103, dar sunt cum sunt, din cauza ta!<\/p>\n

– M\u0103i copii! Vou\u0103 nu v\u0103 este pu\u0163in\u0103 ru\u015fine?!<\/p>\n

– De ce Mamaie?! Ce e r\u0103u \u00een asta?!<\/p>\n

– Am \u015fi eu nepo\u0163i, dar a\u015fa ceva nu s-a pomenit \u00een casa noastr\u0103!<\/p>\n

– Da, nepo\u0163ii \u0103\u015ftia cum au ap\u0103rut, Mamaie? I-a adus barza? Dumneata nu te-ai s\u0103rutat niciodat\u0103, a\u015fa, \u00een v\u0103zul lumii?! Ai tr\u0103it numai \u00een \u00eentuneric?! S\u0103 \u015ftii c\u0103 n-ai gustat nimic din via\u0163a asta spurcat\u0103 \u015fi, a dracului de frumoas\u0103! Nu-\u0163i teroriza nepo\u0163ii, c\u0103 ai s\u0103 r\u0103m\u00e2i singur\u0103 \u015fi, nu merit\u0103! S\u0103rum\u00e2na, Mamaie! Te salut\u0103 un artist, \u015fi asta nu-i pu\u0163in pentru o zi!<\/p>\n

– Bate-te peste gur\u0103, circarule! Auzi la el! Artist!? Uite ce ne-au adus comuni\u015ftii! Se apropie Apocalipsa, Doamne, p\u0103ze\u015fte-ne! Ptiu, Satan\u0103!<\/p>\n

Cei c\u00e2\u0163iva gur\u0103-casc\u0103 s-au f\u0103cut nev\u0103zu\u0163i auzind \u201dblasfemiile\u201d adresate noii or\u00e2nduiri de b\u0103tr\u00e2na Doamn\u0103. \u0162in\u00e2nd-o str\u00e2ns pe dup\u0103 umeri, Nick o lu\u0103, de data aceasta cu pa\u015fi gr\u0103bi\u0163i, spre atelierul Domnului Paul.<\/p>\n

– Nu \u015ftiu ce m-a apucat!? Cred c\u0103 nu pot accepta plecarea asta gr\u0103bit\u0103 a lui NEA FANE! Nimic nu va mai fi ca p\u00e2n\u0103 acum! M\u00e2ine plec s-o lini\u015ftesc pe maic\u0103-mea! Oare a primit scrisoarea cu arhitectura? Cine \u015ftie ce-i \u00een capul ei, s\u0103rmana!<\/p>\n

Vizita la atelier n-a fost o surpriz\u0103 pentru cei doi prieteni. Paul \u015fi \u0162\u00e2ru st\u0103teau la un pahar de bere. Cu antenele, de care nu ducea lips\u0103, \u0162\u00e2ru a aflat rezultatul de la Institutul de Arte, dar era avid s\u0103 afle cele \u00eent\u00e2mplate direct de la surs\u0103. Priviri pline de sclipiri de bucurie, \u015fi m\u00e2ndrie, i-au \u00eent\u00e2mpinat pe ce doi amorezi. \u0162\u00e2ru \u00ee\u015fi \u015ftergea discret lacrimile fugare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi ascund\u0103 emo\u0163ia \u00een spatele unui z\u00e2mbet, cam for\u0163at.<\/p>\n

– Felicit\u0103ri, Maestre! Se pare c\u0103 n-a fost s\u0103 fie arhitectur\u0103! M\u0103 bucur ca un copil!<\/p>\n

– Nu cred c\u0103 \u015fi maic\u0103-mea!<\/p>\n

– Se va obi\u015fnui cu g\u00e2ndul, sunt sigur! Te a\u015fteapt\u0103 un viitor str\u0103lucit, b\u0103iete! N-are de ce s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103! Hai, poveste\u015fte! Dar mai \u00eenainte s\u0103 ciocnim un pahar de bere, ce zici?<\/p>\n

– Ciocni\u0163i \u015fi pentru mine! Eu nu beau!<\/p>\n

Gazdele savurau pove\u015ftile debitate de protejatul lor, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi cu ochiul, \u00een semn de satisfac\u0163ie.<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, nu veni\u0163i cu noi la cimitir, la marele meu prieten, NEA FANE? Ella nici n-a \u015ftiut c\u0103 NEA FANE nu mai este!? P\u00e2n\u0103 \u00eencep cursurile vreau s\u0103-i fac o piatr\u0103 de morm\u00e2nt, o plac\u0103 din marmur\u0103, un relief \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-l, a\u015fa cum l-am cunoscut, cioplind o cruce. Mi-ar trebui o plac\u0103 cam de un metru \u015fi jum\u0103tate. Poate c\u0103 g\u0103sim ceva pe la atelierul lui. Ce zice\u0163i? M\u0103 ajuta\u0163i?<\/p>\n

– Da, Nick, o s\u0103 te ajut\u0103m, cu tot ce trebuie. Da, da! Cred c\u0103 NEA FANE te-a auzit \u015fi z\u00e2mbe\u015fte…<\/p>\n

La cimitir s-a pl\u00e2ns decent, dar s-a pl\u00e2ns! Doi copii \u015fi, doi maturi, au pl\u00e2ns f\u0103r\u0103 s\u0103 se ru\u015fineze.<\/p>\n

Vizita la Mami a decurs a\u015fa cum era de a\u015fteptat. Nu era u\u015for s-o convingi c\u0103 totul s-a \u00eent\u00e2mplat aievea. Totu\u015fi, afi\u015fele smulse de Nick de pe panourile de la Arhitectur\u0103, d\u0103deau o oarecare credibilitate pledoariei viitorului sculptor.<\/p>\n

– Asta este! Ce te miri? S\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 nu m\u0103 scoat\u0103 \u015fi de la Institutul de Arte! Acolo am f\u0103cut impresie bun\u0103. M-a luat sub aripa lui Maestrul \u015fi Profesorul Ladea, ce nu-i de colo! Am s\u0103 pot lucra \u00een atelierul lui! Asta e, Mami drag\u0103, nu mai e nimic de f\u0103cut. Sunt stigmatizat pentru ace\u015fti netrebnici, \u015fi, \u015fi nici nu-mi pas\u0103!<\/p>\n

– Ba, mie-mi pas\u0103! Stigmatul \u0103sta ni l-a l\u0103sat tat\u0103l vostru c\u00e2nd a plecat cu nem\u0163ii \u015fi ne-a l\u0103sat aici…<\/p>\n

– Stai pu\u0163in! Cum, adic\u0103, ne-a l\u0103sat?! Tu n-ai vrut s\u0103 mergem cu el! O fi el vinovat \u00een unele lucruri, dar de data asta nu ai dreptate! Dar, \u015ftii ceva? Hai s\u0103 nu-l mai vorbim de r\u0103u! Mi-e foarte dor de el, chiar dac\u0103 el n-avea ochi dec\u00e2t pentru Anna…!<\/p>\n

– Nu mai vorbi prostii! Niki v-a iubit la fel pe am\u00e2ndoi. C\u00e2nd a plecat, a pl\u00e2ns \u015fi m-a rugat s\u0103 am grij\u0103 de voi. A luat fotografiile voastre, de c\u00e2nd era\u0163i mici. Uneori, mi-e mil\u0103 de el!<\/p>\n

– Mai bine \u0163i-ar fi dor \u015fi ai g\u0103si o cale s\u0103 comunici cu el!<\/p>\n

– Acum, chiar c\u0103 ar fi o gre\u015feal\u0103! Nu vreau s\u0103 v\u0103 expun!<\/p>\n

13<\/p>\n

Nici \u201dSatul Natal\u201d, nici amintirile din casa lui Kati N\u00e9ni, nici rug\u0103min\u0163ile lui \u201dMami\u201d, nu l-au putut re\u0163ine pe Nick mai mult de dou\u0103zeci \u015fi patru de ore. Piatra de morm\u00e2nt, promis\u0103 la morm\u00e2ntul lui NEA FANE, \u00eel obseda. Proiectul pornise din suflet iar g\u00e2ndurile nu-i mau d\u0103deau pace. Nu era vorba de o piatr\u0103 funerar\u0103. Trebuia s\u0103 fie o oper\u0103 de art\u0103 expus\u0103 \u00een mijlocul naturii. Atmosfera cimitirului \u00eel fascina. Nu putea g\u0103si un loc mai potrivit pentru un monument \u00eenchinat memoriei unui om. Oare unde am mai auzit eu<\/em> vorbele astea? Cred…da, de la O\u015forhan\u2026<\/em><\/p>\n

\u00cen monotonia muzicii ro\u0163ilor de tren, Nick f\u0103cu schi\u0163a proiectului imaginat. Monumentul nu era prev\u0103zut cu o cruce propriu-zis\u0103. Crucea trebuia s\u0103 ias\u0103 din m\u00e2inile lui NEA FANE, cioplitorul, \u00een genunchi, \u00eenarmat cu un ciocan \u015fi o dalt\u0103. O cruce \u00eenceput\u0103, dar neterminat\u0103, a\u015fa cum i-a fost \u015fi via\u0163a. \u00centr-un col\u0163 al h\u00e2rtiei era notat: 150×110 cm.(cca.). De unde, naiba, fac eu<\/em> rost de o plac\u0103 ca asta? Mai vedem!<\/em><\/p>\n

Placa de marmur\u0103 era \u00eentr-adev\u0103r o problem\u0103. Nick nu se izbise \u00eenc\u0103 de adev\u0103ratele greut\u0103\u0163i ridicate de aceast\u0103 meserie. Pre\u0163urile, banii, nu prea \u00eei spuneau mare lucru. Ba \u0162\u00e2rulescu, ba Domnul Paul, ba NEA FANE, au asigurat, cum au \u015ftiut numai ei, materialele de \u201djoac\u0103\u201d pentru \u201dartistul\u201d lor. Erau ferici\u0163i s\u0103 vad\u0103 ce ie\u015fea din m\u00e2inile acestui copil. O plac\u0103 de marmur\u0103, \u00eens\u0103, de dimensiunile cerute de Nick, nu mai era pe m\u0103sura buzunarului lor. \u00cen primul r\u00e2nd, nu se g\u0103sea, iar \u00een al doilea r\u00e2nd, pre\u0163ul era prohibitiv. Plus aprob\u0103rile! Marmura era dirijat\u0103 \u00eenspre alte domenii, sau, altfel de monumente. Statuile \u201dvremurilor noi\u201d nu se mai ciopleau din marmur\u0103. Se turnau \u00een bronz. Care sculptor mai \u0163inea prin atelier blocuri de marmur\u0103, sau m\u0103car pl\u0103ci?! Explica\u0163iile erau logice, dar nu \u015fi conving\u0103toare.<\/p>\n

O stare de panic\u0103 l-a cuprins pe inimosul artist, dar \u015fi pe sus\u0163in\u0103torii lui. El le cerea, iar ei aruncau priviri disperate. Mai era \u015fi problema atelierului. Cu noul \u015fef al atelierului de la cimitir, nu se putea reactualiza statutul c\u00e2\u015ftigat de Nick \u00een timpul lui NEA FANE. Nu de mult, Nick \u00ee\u015fi permitea s\u0103 se simt\u0103 acolo ca la el acas\u0103. R\u0103m\u00e2nea atelierul Domnului Paul, dar lipseau sculele de prelucrat piatra.<\/p>\n

– Se poate \u015fi f\u0103r\u0103 ele, numai piatr\u0103 s\u0103 fie!<\/p>\n

– Tocmai de piatr\u0103, dragul meu, nu putem avea parte…<\/p>\n

– Domnu\u2019 Paul, fac lucrarea din lut, facem negativul \u015fi o turn\u0103m \u00een bronz. Ce spune\u0163i?<\/p>\n

– Bronz zici?, la dimensiunile astea?! De unde at\u00e2ta bronz? De unde atelier de turnare, la a\u015fa dimensiuni?! Ce am eu, e pentru lucr\u0103ri mici, pentru juc\u0103rii.<\/p>\n

– Nu pot s\u0103 renun\u0163! I-am promis lui NEA FANE!<\/p>\n

– C\u00e2nd i-ai promis?!<\/p>\n

– La morm\u00e2nt! Fac lutul, turn\u0103m lucrarea \u00een ipsos \u015fi at\u00e2rn placa pe perete, \u00een atelierul lui NEA FANE. N-au cum s\u0103 nu ne lase! Ce zice\u0163i?<\/p>\n

– Eu zic s\u0103 te apuci de modelat \u015fi, pe urm\u0103, mai vedem noi ce facem. Uite cheia de la atelier. Lut g\u0103se\u015fti \u00een beci. Nici cu ipsosul nu ne va fi u\u015for…<\/p>\n

– Sunte\u0163i de milioane! Dac\u0103 nu merge nici cu ipsosul, fotografiem lucrarea, mai bine zis, lutul, m\u0103rim poza \u015fi o \u00eenr\u0103m\u0103m. M\u0103car at\u00e2t s\u0103 aib\u0103 atelierul lui. Merge?<\/p>\n

– Nu te la\u015fi?! Ce mult l-ai iubit pe NEA FANE al t\u0103u! Frumos, foarte frumos!<\/p>\n

Nick nu prea avea de unde \u015fti ce munc\u0103 presupunea proiectul s\u0103u. Numai preg\u0103tirea lutului la subsol \u015fi aducerea lui cu g\u0103leata pe masa de lucru, pentru o plac\u0103 de 150x120x12 cm., presupunea o munc\u0103 de Sisif. \u015ei-a preg\u0103tit un cofraj \u015fi a cobor\u00e2t la subsol pentru fr\u0103m\u00e2ntarea lutului. C\u0103ratul pe o scar\u0103 \u00eengust\u0103, din lemn, nu prea sigur\u0103, l-a epuizat, dar nu \u015fi descurajat. Murdar din cap p\u00e2n\u0103-n picioare, dar cu lutul pe mas\u0103, Nick s-a tr\u00e2ntit, a\u015fa cum era, pe canapeaua pe care, \u00eentr-o zi de \u201dcrea\u0163ie\u201d, a adormit de oboseal\u0103 Ella, \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 de modelaj, l\u0103s\u00e2nd s\u0103-i scape de sub prosop, o ivire de s\u00e2n. Un somn ad\u00e2nc a fost \u00eentrerupt de un s\u0103rut, venit parc\u0103 din lumea viselor. Totu\u015fi, nu era vis! O m\u00e2n\u0103 ginga\u015f\u0103, r\u0103sfir\u00e2ndu-i p\u0103rul \u00eencleiat de lut, \u00eel trezi de-a binelea. Ella, \u00een genunchi, a\u015ftepta cu r\u0103bdare, acest moment.<\/p>\n

– Cum ai intrat aici?<\/p>\n

– Simplu! U\u015fa era deschis\u0103. Ce faci, tu, singur? Vai, ce murdar e\u015fti!<\/p>\n

– M-am apucat de lucru pentru NEA FANE, dar cred c\u0103 e mai mult dec\u00e2t pot eu s\u0103 fac!? Nu am ce-mi trebuie \u015fi \u00eencerc s\u0103 improvizez. Mi-ar trebui o plac\u0103 mare de marmur\u0103, dar se pare c\u0103 nu este posibil! Fac \u00een lut, ceea ce am \u201dv\u0103zut\u201d eu \u00een piatr\u0103! P\u0103cat! Poate, peste ani, c\u00e2nd voi avea atelierul meu, \u015fi bani, bine\u00een\u0163eles! Mul\u0163i bani!<\/p>\n

– Mai lucrezi ast\u0103zi?<\/p>\n

– Nu! Sunt mort de oboseal\u0103!<\/p>\n

– Hai, spal\u0103-te \u015fi ia-m\u0103 pu\u0163in \u00een bra\u0163e!<\/p>\n

– Dac\u0103-mi promi\u0163i c\u0103 st\u0103m cumin\u0163i!<\/p>\n

– \u00centotdeauna am fost cumin\u0163i! Prea cumin\u0163i, zic eu!<\/p>\n

Nick se dezbr\u0103c\u0103 p\u00e2n\u2019 la br\u00e2u \u015fi-\u015fi b\u0103g\u0103 capul sub robinet. Apa rece \u00eel \u00eenvior\u0103, iar s\u0103punul Domnului Paul, \u00eentotdeauna de calitate, r\u0103sp\u00e2ndi un miros proasp\u0103t de frunze strivite. Ella se apropie tiptil \u015fi-\u015fi \u00eenfipse degetele \u00een p\u0103rul \u00eencleiat. Se apuc\u0103 s\u0103-l frece cu s\u00e2rg provoc\u00e2nd o destindere \u00een corpul \u00eencordat din cauza pozi\u0163iei la chiuvet\u0103.<\/p>\n

– Trebuie s\u0103-i sugerez Domnului Paul s\u0103 instaleze un du\u015f \u015fi un mic boiler electric. N-am avut parte de a\u015fa ceva nici acas\u0103, \u015fi nici la Na\u015fa. Chiuveta, sau ligheanul, sunt o adev\u0103rat\u0103 pacoste. \u00ce\u0163i piere cheful s\u0103 te mai speli!<\/p>\n

O du\u015fc\u0103 de ap\u0103 cu s\u0103pun puse cap\u0103t acestei perora\u0163ii.<\/p>\n

– Nick drag\u0103, po\u0163i s\u0103 vii la noi, s\u0103 faci du\u015f, de c\u00e2te ori vrei! Ce mare scofal\u0103?!<\/p>\n

– Da, s\u0103 m\u0103 vad\u0103 maic\u0103-ta, plin de noroi, cum atentez la cur\u0103\u0163enia templului vostru, nu? Nu, drag\u0103, am s\u0103 am \u015fi eu du\u015f, \u015fi s\u0103punuri de lux, numai s\u0103 m\u0103 v\u0103d \u00een atelierul meu! Trebuie s\u0103 m\u0103 impun repede, s\u0103 ob\u0163in \u015fi eu un atelier cum e al lui Ladea! Are tot ce trebuie, \u015fi, pe banii statului! El e mare maestru, dar nici eu nu am de g\u00e2nd s\u0103 fiu ceva mai mic! Gata! O s\u0103 r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 p\u0103r!<\/p>\n

Ella \u00eel trase de p\u0103r \u00eenspre ea \u015fi \u00eencepu s\u0103-l s\u0103rute, a\u015fa ud cum era.<\/p>\n

– Luda mea, a\u015fteapt\u0103 s\u0103 m\u0103 \u015fterg!<\/p>\n

– Dac\u0103 mai a\u015ftept mult, ne apuc\u0103 seara \u015fi va trebui s\u0103 plec\u0103m!<\/p>\n

– Oricum trebuie s\u0103 plec\u0103m! Trebuie s\u0103 pice Domnul Paul, s\u0103 verifice atelierul \u00eenainte de culcare. Face rondul, cum zice el.<\/p>\n

– Mare mincinos mai e\u015fti! Nu mi-ai spus c\u0103 \u0163i-a l\u0103sat atelierul pe m\u00e2n\u0103?! Hai, las\u0103-m\u0103 s\u0103 te \u015fterg \u015fi, dac\u0103 e s\u0103 vin\u0103, s\u0103 vin\u0103! Ce, el n-a fost ca noi?!<\/p>\n

– Bine, frumoaso! Hai s\u0103 ne s\u0103rut\u0103m p\u00e2n\u0103 ne-om smulge limba unul altuia!<\/p>\n

– Vai, ce sc\u00e2rbos e\u015fti! \u015ei nu te mai preface, c\u0103 \u015fi tu vrei, nu?!<\/p>\n

Rela\u0163ia aceasta adolescentin\u0103 avea ceva aparte: dorin\u0163e nedefinite, dorin\u0163e ascunse st\u00e2ngaci, team\u0103 de necunoscut. Pe de o parte, o exuberan\u0163\u0103 nest\u0103p\u00e2nit\u0103, o curiozitate infantil\u0103, o ner\u0103bdare inflamant\u0103; pe de alt\u0103 parte, o pruden\u0163\u0103 matur\u0103, o dirijare pasional\u0103 de unic sens, nespecific\u0103 acelei v\u00e2rste, dar marcat\u0103 de \u201dperioada\u201d acelor ani. Era un cuplu minunat pentru ochii celor din jur, era un \u201dcuplu ideal\u201d pentru ei \u00een\u015fi\u015fi. O for\u0163\u0103 ascuns\u0103 ac\u0163iona \u00een interiorul lor, ceva greu de \u00een\u0163eles, ceva care-i proteja \u00eempotriva pericolului \u00eentin\u0103rii \u00eencrederii de care se bucurau. Se sim\u0163eau mari prin sentimentele care-i st\u0103p\u00e2neau, dar redeveneau, la timp, mici, copii, \u00een fa\u0163a ispitelor provocatoare.<\/p>\n

\u00cen concep\u0163ia acelor zile, cea norocoas\u0103 era, bine\u00een\u0163eles, Ella. \u00cen plus, nu lipsit\u0103 de importan\u0163\u0103, era acea \u00eencredere deplin\u0103 manifestat\u0103 de Domnul Sz\u00e9les, bazat\u0103 pe intui\u0163ie. \u00cel \u00eendr\u0103gise pe Nick pentru felul lui direct de a fi, pentru neobi\u015fnuitul lui talent, pentru poezia care-i legase pe cei doi copii. Undeva, \u00een subcon\u015ftient, \u201dcopiii\u201d onorau aceast\u0103 \u00eencredere.<\/p>\n

At\u00e2t seara, c\u00e2t \u015fi Domnul Paul, i-au g\u0103sit st\u00e2nd cumin\u0163i pe canapea, scrut\u00e2nd amurgul pierdut dincolo de geam. Au urmat zile de trud\u0103, de crea\u0163ie, \u00een care junele artist s-a \u00eentrecut pe sine. NEA FANE a prins contur \u00een lutul proasp\u0103t, trudind la crucea ce urma s-o poarte dincolo de morm\u00e2nt. Dup\u0103 trei zile, lutul prinse via\u0163\u0103, spre marea \u00eenc\u00e2ntare a sus\u0163in\u0103torilor. Masa de lucru era blocat\u0103 de lutul adus la via\u0163\u0103, ridic\u00e2nd semne de \u00eentrebare – ce era de f\u0103cut mai departe? Atelierul nu permitea turnarea ipsosului la astfel de dimensiuni. \u00cen plus, lutul trebuia l\u0103sat s\u0103 se usuce \u00een condi\u0163iuni optime, adic\u0103 lent, iar timp pentru a\u015fa ceva nu era. Nick era presat de plecarea la Institut. S\u0103pt\u0103m\u00e2na ce o mai avea la dispozi\u0163ie nu era suficient\u0103.<\/p>\n

\u201dConsiliul de crea\u0163ie\u201d a hot\u0103r\u00e2t stoparea lucr\u0103rilor, fotografierea operei \u015fi abandonarea proiectului. Fotografierea a reu\u015fit peste a\u015ftept\u0103ri, l\u0103s\u00e2nd impresia unei lucr\u0103ri \u00een bronz. Un exemplar m\u0103rit, pus sub sticl\u0103 \u015fi \u00eenr\u0103mat de \u0162\u00e2ru, \u015fi-a g\u0103sit locul \u00een atelierul lui NEA FANE, permanentiz\u00e2nd prezen\u0163a lui \u00een locul unde \u015fi-a \u00eencheiat drumul lui de cioplitor de monumente funerare. Pentru Nick a fost prima mare \u00eenfr\u00e2ngere. Cu timpul rana s-a vindecat, dar nu a mai revenit niciodat\u0103 asupra proiectului ini\u0163ial. Via\u0163a avea s\u0103-l \u00eenve\u0163e ce este banul \u015fi s\u0103-l \u00eent\u0103r\u00e2te \u00eempotriva acestuia. Avea s\u0103 cultive un fel de dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de bani, ceea ce a creat \u00een jurul lui o aureol\u0103 aparte, dar l-a \u015fi lipsit de unele \u00eempliniri.<\/p>\n

Plecarea la Institut se apropia \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de repede, iar teama desp\u0103r\u0163irii, at\u00e2t de evident manifestat\u0103 de Ella, l-a molipsit \u015fi pe el. Era un sentiment nou, pe care se str\u0103duia s\u0103-l \u00een\u0103bu\u015fe, dar f\u0103r\u0103 prea mult succes. Pe Ella o apucase un fel de disperare, vizibil\u0103 \u00een orice gest al ei.<\/p>\n

– Am s\u0103 vin cu tine, Nick! Fac eu cumva!?<\/p>\n

– Nu te g\u00e2ndi la a\u015fa ceva! Las\u0103 s\u0103 curg\u0103 timpul \u015fi s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 el ce e mai bine! La v\u00e2rsta ta nu te po\u0163i c\u0103ra dup\u0103 un pierde-var\u0103! Am s\u0103 vin s\u0103 te v\u0103d c\u00e2t voi putea de des. Tu n-ai ce c\u0103uta acolo! Ai t\u0103i n-ar accepta a\u015fa ceva niciodat\u0103.<\/p>\n

– De ce?! Ar putea s\u0103 m\u0103 dea la un internat sau, s\u0103-mi g\u0103seasc\u0103 o gazd\u0103. Ce mare lucru! Ar putea s\u0103 stea bunica cu mine…Nu \u015ftiu, sunt disperat\u0103 \u015fi \u0163ie nici nu-\u0163i pas\u0103!<\/p>\n

– Ba, \u00eemi pas\u0103, dar s\u0103 r\u0103m\u00e2nem cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt! S\u0103 nu cumva s\u0103 spui o a\u015fa prostie acas\u0103! Precis vor crede c\u0103 eu te-am t\u00e2mpit, \u015fi asta n-ar fi deloc bine!<\/p>\n

– Dac\u0103-\u0163i g\u0103se\u015fti o student\u0103? Eu, eu ce m\u0103 fac?!<\/p>\n

– Dac\u0103 te caut\u0103 Tedy? Tu, tu ce-ai s\u0103 faci?<\/p>\n

Plecarea lui Nick a avut un efect nea\u015fteptat asupra lui Ella. N-o mai interesau antrenamentele de atletism, n-o mai atr\u0103gea \u015fcoala. P\u0103rin\u0163ii nu-\u015fi prea f\u0103ceau griji. Sperau ca totul s\u0103 treac\u0103 precum o avers\u0103 de var\u0103. Cel mai afectat era \u0162\u00e2rulescu. B\u0103gase at\u00e2t suflet \u00een rela\u0163ia cu acest \u201dcopil minune\u201d, \u00eenc\u00e2t, nici prietenia cu Paul, nici catedra, nu-i puteau deturna g\u00e2ndul de la \u201dinvesti\u0163ia\u201d f\u0103cut\u0103. Pentru Nick a fost mai u\u015for.<\/p>\n

Atelierul lui Ladea i-a oferit prilejul s\u0103 lucreze \u00eentr-o atmosfer\u0103 nou\u0103, sub privirile maestrului, sever dar omenos, atelier dotat cu scule de cea mai bun\u0103 calitate. Atelierul era \u015fi un loc de \u00eent\u00e2lnire care \u00eel st\u00e2rnea pe t\u00e2n\u0103rul, dar simpaticul artist. S\u0103 ai ocazia s\u0103 str\u00e2ngi m\u00e2na unor mon\u015ftri ai sculpturii, precum Medrea, Irimescu, Jalea sau Caragea, era peste a\u015ftept\u0103ri. S\u0103-i ascul\u0163i povestind despre Br\u00e2ncu\u015fi sau Rodin, despre peregrin\u0103rile lor, s\u0103 consta\u0163i splendoarea simplit\u0103\u0163ii lor, \u00eensemna pentru Nick un fel de vis \u00eemplinit. Nu lipseau nici cuno\u015ftin\u0163ele lui din anii de liceu, cei doi Mircea, Bogdan \u015fi \u015etef\u0103nescu, studen\u0163ii prefera\u0163i ai maestrului. C\u00e2nd s-a \u00eentors din vacan\u0163\u0103 \u015fi a poposit \u00een atelierul lui Ladea, prima surpriz\u0103 care l-a uns la inim\u0103, a fost s\u0103 constate c\u0103 maestrul \u0163inuse cont de observa\u0163iile lui legate de bustul lui Horea. Era turnat \u00een ipsos, un cap de martir, de data aceasta, \u00eens\u0103, tron\u00e2nd pe un g\u00e2t alungit.<\/p>\n

– La ce te ui\u0163i Nicolae?<\/p>\n

– M\u0103 uitam la Horea. E grozav de viu, de d\u00e2rz!<\/p>\n

– \u015ei g\u00e2tul? Acum e bine??!<\/p>\n

– Nu m\u0103 a\u015fteptam s\u0103 \u0163ine\u0163i cont de p\u0103rerea mea. Sunt flatat, ce s\u0103 spun!<\/p>\n

– La \u00eenceput m-a intrigat critica ta, dar cujet\u00e2nd, mai apoi, precum ardelenii, am recunoscut c\u0103 ai dreptate.<\/p>\n

– Eu pot s\u0103 lucrez \u00een atelier \u015fi c\u00e2nd nu sunte\u0163i aici?<\/p>\n

– Ai s\u0103 po\u0163i, dar f\u0103r\u0103 femei. Nu prea este \u00een ordine c\u0103 e\u015fti studentul meu, dar sper s\u0103 nu deranjeze pe nimeni. Totul e s\u0103-\u0163i vezi de treab\u0103. Ai s\u0103 fii un fel de ucenic, ai s\u0103 m\u0103 aju\u0163i, ai s\u0103 po\u0163i lucra \u015fi de capul t\u0103u, dar va trebui s\u0103 m\u0103 \u015fi p\u0103ze\u015fti, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Vreau s\u0103 spun, s\u0103 nu m\u0103 la\u015fi s\u0103 beau mai mult dec\u00e2t trebuie. \u0162ie \u00ee\u0163i place b\u0103utura?<\/p>\n

– Nu, Doamne fere\u015fte! Mi-ajunge c\u0103 a b\u0103ut taic\u0103 meu \u015fi pentru mine! Sunt convins c\u0103 n-am s\u0103 beau niciodat\u0103!<\/p>\n

– Ei, nu-\u0163i lua astfel de angajamente pentru c\u0103 via\u0163a\u00a0 nu se a\u015fterne dup\u0103 un plan prestabilit. \u015ei eu am \u00eenceput s\u0103 gust b\u0103utura destul de t\u00e2rziu. Mai r\u0103u e c\u0103 am perioade c\u00e2nd nu pot s\u0103 m\u0103 ab\u0163in. Asta e!<\/p>\n

– Da\u2019 la ce e bun\u0103 b\u0103utura? Nu v\u0103 afecteaz\u0103 munca?!<\/p>\n

– B\u0103utura \u00ee\u0163i deturneaz\u0103 g\u00e2ndurile de la ce nu-\u0163i convine. P\u00e2n\u0103 acum, crea\u0163ia mea artistic\u0103 nu a avut de suferit. \u015etii, arti\u015ftii se \u00eembat\u0103 cu vorbele lui Charles Baudelaire: Cine bea vin, bea geniu!<\/em> Dar e bine c\u0103 nu-\u0163i place b\u0103utura! Cel pu\u0163in \u015ftiu c\u0103 are cine s\u0103 m\u0103 p\u0103zeasc\u0103!<\/p>\n

– \u015eti\u0163i, m-au repartizat la un c\u0103min studen\u0163esc, dar nu cred c\u0103 am s\u0103 pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n. E h\u0103rm\u0103laie mare. Zece \u00eentr-o camer\u0103! Trebuie s\u0103 g\u0103sesc ceva de lucru, s\u0103 scot ni\u015fte bani \u015fi s\u0103-mi caut o gazd\u0103. Am s\u0103 \u00eencerc la un atelier de monumente funerare, s\u0103 cioplesc ni\u015fte pietre.!<\/p>\n

– G\u00e2nde\u015fti bine! \u00cemi place!<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, la c\u0103min atmosfera era greu de suportat. Zece in\u015fi \u00eentr-un dormitor, boboci cu preocup\u0103ri diferite, provenind de la sec\u0163ii diferite. Singurul refugiu era biblioteca unde puteai g\u0103si o mas\u0103 liber\u0103, lini\u015fte, c\u0103r\u0163i de specialitate. \u00cen afar\u0103 de cei doi Mircea, nu mai cuno\u015ftea pe nimeni. Ca \u015fi la liceu, distan\u0163a dat\u0103 de doi ani, se men\u0163inea, \u00een pofida unei atitudini binevoitoare. Nick \u00eens\u0103 nu era dispus pentru rela\u0163ii de bun\u0103voin\u0163\u0103. Avea, deja, o p\u0103rere prea bun\u0103 despre el ca s\u0103 accepte s\u0103 fie tratat ca un \u00eencep\u0103tor.<\/p>\n

C\u0103minul i-a oferit, totu\u015fi, \u015fansa de a cunoa\u015fte \u201darti\u015fti\u201d tot a\u015fa de plini de ei \u015fi s\u0103 lege prietenii de la egal la egal. Poate \u015fi faptul c\u0103 erau din alt\u0103 bran\u015f\u0103, pictur\u0103, i-a ajutat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aceia\u015fi prieteni \u015fi dup\u0103 absolvire. Sever Fren\u0163iu, Alfred Grieb, Zizi Pandore. S-au admirat reciproc, s-au l\u0103udat reciproc, s-au sprijinit reciproc! Nick devenit Nichi pentru unii, Nicolae pentru al\u0163ii, Puiu pentru cei de acas\u0103, pui de neam\u0163 pentru Ladea, cucerea simpatia \u015fi inimile celor din jur, prin talentul s\u0103u neobi\u015fnuit, prin maturitatea sa \u015fi mai neobi\u015fnuit\u0103. Citea mult, \u00eenmagazina mult, nu fuma, nu bea. Era un interlocutor pl\u0103cut, c\u0103utat. \u00censo\u0163ea grupul de prieteni la\u00a0 ber\u0103rie, dar nu se atingea de b\u0103utur\u0103. St\u00e2rnea nedumerire, dar nu intriga pe nimeni. P\u0103rea un timid, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eens\u0103. Un chip fain, dar cu purtare de fat\u0103 cuminte,<\/em> cum avea s\u0103-l caracterizeze Sever, peste ani. Un \u00eencrezut,<\/em> un nesuferit,<\/em> cum avea s-o spun\u0103 o coleg\u0103, care, la orele de desen, \u00eel urm\u0103rea pe furi\u015f, pierz\u00e2nd din vizor modelul ce se perpelea pe un scaun incomod.<\/p>\n

Nick r\u0103m\u00e2nea pasiv la toate tenta\u0163iile pe care i le oferea marele ora\u015f. Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 c\u00e2t mai mult pe l\u00e2ng\u0103 acest maestru! Omul \u015ftie materie, chiar dac\u0103 la desen las\u0103 de dorit. \u00cen m\u00e2inile lui lutul prinde via\u0163\u0103 de la prima atingere. S\u0103-l v\u0103d cum se descurc\u0103 cu cioplitul. P\u00e2n\u0103 n-am s\u0103 fiu sigur pe<\/em> mine, n-am s\u0103 fac nimic pe cont propriu!<\/em> Ceva, totu\u015fi, \u00eel m\u0103cina. \u00cei lipsea atmosfera \u00een care-l sc\u0103ldaser\u0103 mentorii \u015fi admiratorii lui din anii de liceu. Acolo era adulat. Aici?! Aici era cu totul altfel. Era un simplu student \u015fi nimic mai mult! Orgoliul lui suferea. \u015ei mai era ceva, era ap\u0103sarea unui maestru, exercitat\u0103 de simpla prezen\u0163\u0103 a acestuia. Rar se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 se poat\u0103 bucura de atelier \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Ladea era \u00eendr\u0103gostit de munca lui \u015fi petrecea mult timp \u00een atelier. Se apuca greu de o nou\u0103 lucrare, \u201dpierz\u00e2nd\u201d prea mult timp cu proiectul lucr\u0103rii, dup\u0103 p\u0103rerea lui Nick. \u00cen materie de portrete, mai mult se documenta dec\u00e2t lucra.<\/p>\n

– Nicolae, ca s\u0103 po\u0163i face un portret, trebuie s\u0103 cuno\u015fti totul despre cel pe care vrei s\u0103-l imortalizezi \u00een piatr\u0103 sau bronz. Trebuie s\u0103-i p\u0103trunzi \u00een suflet, \u00een ad\u00e2ncul fiin\u0163ei sale. E mai simplu c\u00e2nd este vorba de cineva \u00een via\u0163\u0103. Greul te cople\u015fe\u015fte c\u00e2nd ai de a face cu cei mor\u0163i, ca s\u0103 nu mai spun de cei pleca\u0163i de secole, sau, \u015fi mai r\u0103u, de milenii. \u00cen portretistic\u0103, ca \u015fi \u00een compozi\u0163ie, documentarea e totul! Geaba ai talent! Graba stric\u0103 treaba, dragule. S\u0103-\u0163i dau un exemplu. De ani de zile m\u0103 chinui cu proiectul unei lucr\u0103ri monumentale \u015fi nu-i pot da de cap\u0103t. \u00cen capul meu r\u0103sun\u0103 un titlu care m\u0103 chinuie – \u015ecoala Ardelean\u0103. E vorba de un grup monumental, iar grupul ridic\u0103 probleme aparte. Istoria literaturii rom\u00e2ne, c\u00e2nd pomene\u015fte de \u015ecoala Ardelean\u0103, grupeaz\u0103 \u00eentr-un ansamblu \u201dmonumental\u201d \u015fase personalit\u0103\u0163i: Samuil Micu, Gheorghe \u015eincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu, Vasile Aron \u015fi Ioan Barac. Obi\u015fnuit, \u00eenc\u0103 din \u015fcoal\u0103, s\u0103 m\u0103 poticnesc de numele primilor trei, m-am g\u00e2ndit numai la ei. Dar ce m\u0103 fac cu gigantul Budai Deleanu?! Am eu calitatea s\u0103 simplific \u015fi s\u0103 fac abstrac\u0163ie de rolul acestui magnific literat?! Cu c\u00e2t citesc mai mult despre marii no\u015ftri lumini\u015fti ardeleni, cu at\u00e2t proiectul m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 mai mult. Uni\u0163i \u00een idealuri, diferi\u0163i \u00een caractere, ei trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ca atare \u00een cadrul ansamblului. Lucrarea n-are cum s\u0103 se adreseze marelui public. \u00cen fa\u0163a ei se vor opri oameni aviza\u0163i. Lor va trebui eu s\u0103 le dovedesc c\u0103 nu m-am hazardat pe un teren minat, c\u0103 sunt la mine acas\u0103, c\u0103 ei au intrat \u00een sufletul meu, tocmai, pentru c\u0103 eu am p\u0103truns \u00een sufletele lor. Nu vreau s\u0103 te sperii, dar o fac pentru a te pune \u00een gard\u0103, mai ales c\u0103, mereu vorbe\u015fti de portretistic\u0103.<\/p>\n

– Dom\u2019 Profesor, nu m\u0103 speria\u0163i de loc! \u00cenc\u0103 din liceu i-am \u0163inut o \u201dprelegere\u201d de acest gen profesorului meu de desen. Era un om deosebit, care mi-a dat dreptate \u015fi m-a asigurat c\u0103 voi ajunge mare.<\/p>\n

– M\u0103i Nicolae, s\u0103 nu-\u0163i pui un astfel de \u0163el \u00een via\u0163\u0103. D\u0103 tot ce ai mai bun \u00een tine, folose\u015fte-\u0163i harul \u015fi vei fi mul\u0163umit. Nu-\u0163i propune s\u0103 fii fericit! Fericirea este o no\u0163iune prea relativ\u0103 ca s\u0103 te legi de ea. Mul\u0163umirea este ceva personal \u015fi tangibil!<\/p>\n

Astfel de discu\u0163ii-lec\u0163ii se prelungeau deseori p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu. Maestrul era atras de talentul bobocului, dar \u015fi de maturitatea g\u00e2ndirii acestui pui de neam\u0163, \u00eendr\u0103gostit de istoria \u0162\u0103rii \u00een care avusese \u015fansa, sau ne\u015fansa, s\u0103 se nasc\u0103. Acas\u0103 se considera un ne\u00een\u0163eles, un copil de m\u00e2na a doua, cum \u00eei pl\u0103cea s-o spun\u0103. \u00cencrederea \u00een sine \u015fi \u00een via\u0163\u0103 o c\u0103p\u0103tase \u015fi consolidase \u00een anii de liceu, ani care aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een memoria viitorului artist-sculptor p\u00e2n\u0103 la prematura-i dispari\u0163ie.<\/p>\n

La facultate nu mai era singurul \u201dmare talent\u201d. \u00ce\u015fi urm\u0103rea colegii \u00een actul de crea\u0163ie, c\u00e2nt\u0103rind pe ascuns \u015fansele \u00een lupta pentru suprema\u0163ie. \u00cencuraj\u0103rile profesorilor nu-i erau de ajuns. \u015etia c\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 propriul s\u0103u arbitru, neacord\u00e2nd prea mult\u0103 importan\u0163\u0103 laudelor venite din partea colegilor, sau a prietenilor de drum. Sintagma \u201dvaloarea nu cunoa\u015fte v\u00e2rst\u0103\u201d, era deviza lui secret\u0103 pe care n-o mai striga \u00een gura mare, dar pe care o p\u0103stra cu sfin\u0163enie \u015fi \u00eencredere. Trecuse de perioada \u201dinfantil\u0103\u201d c\u00e2nd spunea la tot pasul \u201dsunt mare!\u201d. \u00centr-o p\u0103dure de talente a\u015fa ceva nu mai avea ce c\u0103uta. Acum trebuia s\u0103 a\u015ftepte s\u0103 aud\u0103, din partea celor \u201daviza\u0163i\u201d, recunoa\u015fterea spus\u0103 pe \u015fleau, \u201de\u015fti mare!\u201d Ori, a\u015fa ceva se aude foarte rar, chiar \u015fi \u00een lumea arti\u015ftilor consacra\u0163i.<\/p>\n

M-am \u00eent\u00e2lnit cu Nick \u00een prima vacan\u0163\u0103, pe coridoarele Liceului Gojdu, plimb\u00e2ndu-se agitat, cu m\u00e2inile \u00een buzunare, lucru neobi\u015fnuit la el. C\u00e2nd m-a v\u0103zut, \u015fi-a desf\u0103cut generos bra\u0163ele, afi\u015f\u00e2nd acel z\u00e2mbet inconfundabil, care avea s\u0103-i dea mult de furc\u0103 printre colege.<\/p>\n

– Ce faci, b\u0103rbate? Ce cau\u0163i? Amintiri?!<\/p>\n

– M\u0103i, \u00eel caut pe O\u015forhan. \u00cei place s\u0103-i dau raportul despre \u201db\u0103ie\u0163ii lui\u201d. Tu, ce faci?<\/p>\n

– \u00cel a\u015ftept pe \u0162\u00e2ru. Mare om acest profesor de desen! Tot cu sor-mea?! Nu te invidiez! A, uite-l pe \u0162\u00e2ru.\u201d<\/p>\n

14<\/p>\n

Vacan\u0163ele, conform ultimelor promisiuni, trebuiau s\u0103 fie d\u0103ruite ora\u015fului care i-a adus primele mari satisfac\u0163ii, admira\u0163ia p\u00e2n\u0103 la adulare din partea \u201dmentorilor\u201d s\u0103i, dragostea celei care, cu toat\u0103 frageda-i v\u00e2rst\u0103, a trezit \u00een\u00a0 el primele zv\u00e2cniri ale adolescen\u0163ei. Aici a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 cultive dorin\u0163a de \u201da fi mare\u201d, de a se d\u0103rui trup \u015fi suflet talentului, de care nu se \u00eendoia, de a demonstra \u201dSatului Natal\u201d c\u0103 nu a fost numai \u201dspaima satului\u201d \u015fi nici copilul nedorit, \u201doaia neagr\u0103 a familiei\u201d. Aici a \u00eenv\u0103\u0163at, din dragostea admiratorilor s\u0103i c\u0103, pentru a reu\u015fi, trebuia s\u0103 lupte chiar \u015fi cu ideile fixe \u015fi temerile mamei sale legate de viitorul s\u0103u. \u015ei a mai \u00eenv\u0103\u0163at ceva, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie de la cine, s\u0103 respecte puritatea rela\u0163iilor cu sexul frumos. \u00cencrederea c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een fa\u0163a lui Elly \u015fi, transmis\u0103 pe o cale nedefinit\u0103 Domnului Sz\u00e9les, l-au f\u0103cut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 tributar acestei rela\u0163ii, cu toate \u201dangajamentele\u201d de neangajare exprimate de at\u00e2tea ori \u00een fraze ca: eu n-am s\u0103 m\u0103 \u00eensor niciodat\u0103, sau, eu n-am s\u0103 am<\/em> copii, <\/em>sau, eu n-am s\u0103 beau niciodat\u0103<\/em>.<\/p>\n

Mai era cineva c\u0103ruia Nick dorea s\u0103-i demonstreze c\u00e2t de mult a gre\u015fit \u0163intuindu-l pe linia a doua, mereu \u00een urma nestematei Anna. Era tat\u0103l s\u0103u, dup\u0103 a c\u0103rui dragoste a t\u00e2njit \u00een copil\u0103rie! \u00cei era dor de acest om at\u00e2t de dotat, \u00eenchis prea mult \u00eentr-o lume singular\u0103, ne\u00een\u0163eles de cei din jur, gata s\u0103 fie r\u0103stignit pentru o vin\u0103 care nu-i apar\u0163inea. O astfel de fire trebuia \u00een\u0163eleas\u0103, nu \u201dcic\u0103lit\u0103\u201d, iubit\u0103, nu \u201dsubjugat\u0103\u201d. Era un fel aparte de a vedea lucrurile \u015fi, ca atare, un nou mod de abordare a rela\u0163iei tat\u0103-fiu. Nick \u015ftia c\u0103 va trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o modalitate de a lua contact cu acest \u201dproscris\u201d, care, din prea mare dragoste pentru familie, a p\u0103r\u0103sit \u0163ara al\u0103turi de cei pe care, \u00een sinea lui, \u00eei dispre\u0163uia. Nick era, poate, singurul care a \u00een\u0163eles tragedia omului care s-a refugiat \u00een b\u0103utur\u0103 \u015fi, de aceea, se sim\u0163ea dator s\u0103 intervin\u0103, s\u0103 se apropie, nu din compasiune, ci din deplin\u0103 \u00een\u0163elegere. Era convins de reu\u015fit\u0103. Va fi m\u00e2ndru de mine, sunt sigur. Acesta este<\/em> medicamentul de care are nevoie ca s\u0103 renun\u0163e la autodistrugere prin b\u0103utur\u0103. C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 \u015fi Maestrul<\/em> are nevoie de paznic, m\u0103 umfl\u0103 r\u00e2sul.<\/em><\/p>\n

Planul s\u0103u era simplu: trebuia s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o cale prin care s\u0103-i transmit\u0103 o scrisoare, chiar \u015fi nesemnat\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 de poze, poze care s\u0103-l reprezinte prin primele succese pe care le-a ob\u0163inut ca adolescent r\u0103sf\u0103\u0163at la liceu cu scorneala lui \u0162\u00e2ru de \u201dcopil minune\u201d. Era prea dornic s\u0103 fac\u0103 acest pas ca s\u0103 se mai g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi la riscuri. Locul cel mai indicat pentru a-\u015fi pune planul \u00een aplicare p\u0103rea s\u0103 fie chiar \u201dSatul Natal\u201d. Trebuie s\u0103-l g\u0103sesc pe G\u00fcnter, s\u0103 v\u0103d ce leg\u0103turi mai are cu cei din Germania. E prea iste\u0163 ca s\u0103 nu g\u0103seasc\u0103 o cale. Nu, tu, adres\u0103, nu semn\u0103tur\u0103. Ceva simplu, dar u\u015for de decriptat pentru un tat\u0103. Ce surpriza am s\u0103-i fac! In fond pot s\u0103 semnez cu \u201dPuiu\u201d, ceva folosit doar de ramura rom\u00e2neasc\u0103 a familiei, ceva care nu-l prea \u00eenc\u00e2nta. Se luase dup\u0103 maic\u0103-mea \u015fi m\u0103 r\u0103sf\u0103\u0163a cu \u201d\u00d6csi\u201d, \u015ftiind c\u0103 nu-mi pl\u0103cea. Auzi, la ei, \u201dfratele mai mic\u201d! Parc\u0103 eram printre apa\u015fi. Ce \u0163i-e \u015fi cu \u00eenclina\u0163ia asta pentru limba maghiar\u0103! Chiar a\u015fa, a\u015f putea semna cu \u201dFratele mai mic\u201d c\u0103 doar e prea iste\u0163 ca s\u0103 nu se<\/em> prind\u0103. Da, m\u00e2ine plec la maic\u0103-mea ca s\u0103 aflu adresa \u015fi s\u0103 dau de G\u00fcnty. Doamne, ce prietenie ne-a putut lega \u00een copil\u0103rie! C\u00e2te tr\u0103sn\u0103i \u015fi c\u00e2te pedepse! Acum trebuie s\u0103 fug la Domnul Paul, la atelier, s\u0103 m\u0103<\/em> \u00eent\u00e2lnesc \u015fi cu \u0162\u00e2ru. Ce oameni! Oare am s\u0103-mi pot ar\u0103ta vreodat\u0103 \u00eentreaga mea recuno\u015ftin\u0163\u0103? F\u0103r\u0103 ei cine \u015ftie ce s-ar<\/em> fi ales de mine…\u201d<\/em><\/p>\n

La atelier \u00eel a\u015ftepta o mas\u0103 plin\u0103 de bun\u0103t\u0103\u0163i, greu de procurat \u00een acele vremuri, cu bere, cu o sticl\u0103 de vin \u015fi nelipsita palinc\u0103 de Bihor.<\/p>\n

– Bun sosit \u00een prima ta vacan\u0163\u0103 printre prietenii pe care nu i-ai uitat! S\u0103 ne tr\u0103ie\u015fti, Nicolae! Hai s\u0103 ciocnim un pahar cu ceva licoare divin\u0103 de pe la noi! \u0162uica asta de prune, dublu distilat\u0103, e un adev\u0103rat elixir.<\/p>\n

– Domnu\u2019 Paul, \u015fti\u0163i bine c\u0103 eu nu beau nimic care s\u0103 con\u0163in\u0103 alcool \u015fi, nici n-am s\u0103 beau niciodat\u0103. Am spus-o \u015fi o repet: a b\u0103ut taic\u0103-meu \u015fi pentru mine. Eu am s\u0103 \u00eenchin cu ap\u0103 de izvor, chiar dac\u0103 se spune c\u0103 aduce ploaie.<\/p>\n

– Stai a\u015fa! \u00een primul r\u00e2nd, dac\u0103 m\u0103 consideri prieten, te rog s\u0103 nu m\u0103 mai ei cu \u201dDomnu\u2019 Paul\u201d, eu pentru prieteni sunt, simplu, Paul. Acum e\u015fti un t\u00e2n\u0103r \u00een plin\u0103 \u00eemplinire \u015fi \u00een materie de prietenie po\u0163i s\u0103 renun\u0163i la tradi\u0163ionalul rol al v\u00e2rstei. \u015ei lui po\u0163i s\u0103-i spui \u201d\u0162\u00e2ru\u201d, a\u015fa cum v-a pl\u0103cut vou\u0103 la liceu, a\u015fa cum am preluat \u015fi eu de la voi. Cu licoarea, ce s\u0103 zic? Tu \u015ftii mai bine! Pentru noi, repet, e un elixir care ne scoate din anonimatul cabotinismului! Cel cu drepturi depline \u00een via\u0163a asta e\u015fti tu! Sigur c\u0103 te invidiem, dar \u015fi acest sentiment poate fi \u015fi pozitiv. Gata, prietene, poveste\u015fte tot, dar absolut tot!<\/p>\n

Cum s\u0103 nu te sim\u0163i bine \u00eentr-o atare atmosfer\u0103?! Nick se scutura la g\u00e2ndul c\u0103 a\u015fa ceva nu va mai \u00eent\u00e2lni nic\u0103ieri, cu at\u00e2t mai pu\u0163in la facultate. Acolo nu mai era \u201dcopilul minune\u201d, acolo primea c\u00e2te o laud\u0103, o recunoa\u015ftere, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u015fi, de obicei, de acolo de unde nu se a\u015ftepta. Ladea l-a acceptat ca element talentat \u015fi l-a primit pe post de calf\u0103 \u015fi de paznic, la nevoie. Dar, dar nu mai era unicul. Colegii se sim\u0163eau \u015fi ei fo\u015fti \u201dcopii minune\u201d, fapt care i-a \u015fi \u00eendemnat s\u0103 mearg\u0103 la Arte. La facultate \u00eens\u0103 erau mul\u0163i din \u0103\u015ftia, timpul scurt nu le permisese s\u0103 se lupte pentru un loc pe podium, iar decen\u0163a \u00eei \u00eempiedica s\u0103 se autodefineasc\u0103 drept arti\u015fti adev\u0103ra\u0163i, cel mult, \u00een devenire. Era ceva bun \u00een asta \u015fi Nick o recuno\u015ftea f\u0103r\u0103 echivoc. Dorea o \u00eentrecere cu talentele reale care se puteau recunoa\u015fte de la o po\u015ft\u0103, dar acest lucru nu avea nimic comun cu \u201d\u00eentrecerea\u201d specific\u0103 acelor vremuri, c\u00e2nd rar meritele puteau avea ultimul cuv\u00e2nt.<\/p>\n

Experien\u0163a \u00eensu\u015fit\u0103 cu ocazia examenului la Arhitectur\u0103 l-a pus \u00een gard\u0103, a\u015fa c\u0103, nu a\u015ftepta nici un fel de recunoa\u015fteri oficiale, mai ales c\u0103, nici profesorii nu aveau aceast\u0103 libertate deplin\u0103, ea fiind \u00eengr\u0103dit\u0103 de \u201dnoua politic\u0103 de cadre\u201d. Aceste g\u00e2nduri \u00eel b\u00e2ntuiau chiar \u015fi \u00een momente ca cel pe care-l tr\u0103ia al\u0103turi de vechii lui admiratori \u015fi, totodat\u0103, noii lui prieteni. Gazdele au sim\u0163it ceva nou \u015fi nedefinit \u00een comportamentul fostului elev de la Gojdu. \u015etiau c\u0103 a mai crescut, c\u0103 s-a confruntat cu primele obstacole, oferite darnic de via\u0163a de toate zilele, c\u0103 tr\u0103ie\u015fte noi emo\u0163ii legate de viitor. Niciodat\u0103 Nicolae al lor nu fusese prea volubil, dar acum acest lucru s\u0103rea \u00een ochi cu pregnan\u0163\u0103. Seara s-a scurs, totu\u015fi, pe nesim\u0163ite, iar plecarea anun\u0163at\u0103, vizita \u00een \u201dSatul Natal\u201d, nu a fost \u00een\u0163eleas\u0103 gre\u015fit ca o nou\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de trecutul, \u00eenc\u0103, at\u00e2t de apropiat.<\/p>\n

– Nicolae, la \u00eentoarcere, \u00eenainte de plecarea la facultate, s\u0103 ne cau\u0163i!<\/p>\n

– Sta\u0163i, dac\u0103-i bal, bal s\u0103 fie! Dac\u0103 tot m-a\u0163i onorat cu prietenia voastr\u0103, hai s\u0103 dau \u015fi eu c\u0103r\u0163ile pe fa\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 v\u0103 spun ce caut eu s\u0103 rezolv merg\u00e2nd acas\u0103. E ceva personal, care m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103 \u015fi nu-mi d\u0103 pace. \u00cen mare \u015fti\u0163i c\u00e2te ceva despre taic\u0103-meu. Ei, \u00eencerc s\u0103 g\u0103sesc o cale ca s\u0103 iau leg\u0103tura cu el. E foarte important pentru mine \u015fi, s-ar putea s\u0103-i cad\u0103 \u015fi lui bine. Omul a b\u0103ut mult \u00een ultimul timp \u015fi a plecat cu nem\u0163ii \u00een \u201943, a ajuns \u015fi pe front, a c\u0103zut \u015fi prizonier la fran\u0163uzi. De ce a plecat? Ca s\u0103 ne scuteasc\u0103 de nepl\u0103cerea de a avea \u00een cas\u0103 un ratat. A \u00eencercat s\u0103 ia leg\u0103tura cu noi, dar a renun\u0163at pentru a nu ne face \u00eencurc\u0103turi. Maic\u0103-mea s-a ferit \u015fi ea de team\u0103 s\u0103 nu ne fac\u0103 r\u0103u. Eu vreau s\u0103-i trimit o scrisoare \u015fi ni\u015fte poze cu succesele mele \u00eentr-ale sculpturii. Sunt convins c\u0103-i va c\u0103dea bine, iar pe de alt\u0103 parte vreau s\u0103-mi fac mie un bine, s\u0103 aflu c\u0103 e m\u00e2ndru de mine, lucru pe care l-am dorit din copil\u0103rie, vreme \u00een care nu avea ochi dec\u00e2t pentru sor-mea. E o problem\u0103 veche \u00eentre noi pe care sper s-o rezolv odat\u0103 pentru totdeauna. A fost un tip grozav, dar \u015fi un mare ne\u00een\u0163eles. Pentru treaba asta am nevoie de ajutorul cuiva mai descurc\u0103re\u0163 dec\u00e2t mine \u015fi m-am g\u00e2ndit la un neam\u0163 cu care am f\u0103cut echip\u0103 bun\u0103 \u00een copil\u0103rie. Sper s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie. \u0162in mult de tot s\u0103 transmit un strop de alinare \u00een sufletul lui at\u00e2t de zbuciumat. Ce zice\u0163i, e o prostie?!<\/p>\n

– Nu Nicolae, din contra, inten\u0163ia ta e mai mult dec\u00e2t l\u0103udabil\u0103, dar realizarea ei incumb\u0103 \u015fi un mare risc. Totul trebuie f\u0103cut cu mare pruden\u0163\u0103. Viitorul t\u0103u \u015fi al surorii tale ar putea fi \u00een joc. Oricum, dac\u0103 reu\u015fe\u015fti, vei fi r\u0103spl\u0103tit. Dac\u0103 \u00eent\u00e2mpini greut\u0103\u0163i, mai treci pe la noi \u015fi vom c\u0103uta \u00eempreun\u0103 o solu\u0163ie. Nu-i a\u015fa \u0162\u00e2rule?<\/p>\n

– Pentru orice lucru bine g\u00e2ndit exist\u0103 o solu\u0163ie. Am \u015fi eu o rela\u0163ie mai veche cu iz de nem\u0163oaic\u0103 \u015fi s-ar putea ca ceea ce nou\u0103 ni se pare de nerealizat, pentru o femeie s\u0103 fie o floare la ureche. Te a\u015ftept\u0103m, Nicolae. Nici prea mult\u0103 team\u0103 \u015fi fereal\u0103 nu este bun\u0103 la casa omului! Mergi cu bine \u015fi transmite s\u0103rut\u0103ri mamei tale.<\/p>\n

Acas\u0103 Nick a g\u0103sit aceea\u015fi atmosfer\u0103 de tensiune, de pruden\u0163\u0103 excesiv\u0103. Nem\u0163ii r\u0103st\u0103lm\u0103ceau zvonurile privitoare la deport\u0103ri, tratau cu rom\u00e2nii de \u00eencredere problema salv\u0103rii unor bunuri de valoare pe care s\u0103 le poat\u0103 recupera la o eventual\u0103 revenire, convin\u015fi fiind c\u0103 cei din vest nu vor permite asemenea barbarii. Unii, mai optimi\u015fti, lansau chiar idei \u00eencurajatoare: Cum s\u0103 distrug\u0103 astfel de sate model, sate cu care s-ar m\u00e2ndri orice \u0163ar\u0103 civilizat\u0103, populate cu oameni recunoscu\u0163i pentru h\u0103rnicia \u015fi<\/em> cinstea lor?!<\/em> Al\u0163ii, mai pragmatici, se g\u00e2ndeau c\u0103 pentru ceva bani, se putea trata cu rom\u00e2nii \u201dajun\u015fi\u201d. Erau obi\u015fnui\u0163i cu astfel de practici \u015fi considerau c\u0103 zvonurile rele erau lansate tocmai \u00een acest scop: totul este de v\u00e2nzare iar lini\u015ftea merita orice sacrificiu.<\/p>\n

– S\u0103rut m\u00e2inile, Kati N\u00e9ni! Mama nu este acas\u0103?<\/p>\n

– \u00d6csiii!…Gr\u00fc\u00df Gott! Mama e la o adunare, la \u015fcoal\u0103. Cu analfabe\u0163ii. Trebuie s\u0103-i \u00eenve\u0163e s\u0103 scrie pe copiii de \u0163igani din satul vecin. Cum s\u0103-i \u00eenve\u0163i dac\u0103 ei nu vor?! S\u0103 te ba\u0163i cu p\u0103rin\u0163ii lor? Hai la buc\u0103t\u0103rie s\u0103 m\u0103n\u00e2nci ceva…<\/p>\n

– Sehr gern! Ich habe Hunger…<\/p>\n

Ca de fiecare dat\u0103, o conversa\u0163ie cu Kati n\u00e9ni era o pl\u0103cere. Lini\u015ftit\u0103 \u00een privin\u0163a interlocutorului, \u015fv\u0103boaica se lansa \u00een aprecieri politice, \u00een acuza\u0163ii.<\/p>\n

– \u00d6csi drag\u0103, eu nu-i iubesc pe nem\u0163i pentru ceea ce au f\u0103cut cu r\u0103zboiul lor, dar nici nu pot s\u0103-i ur\u0103sc cum \u00eei ur\u0103sc pe comuni\u015ftii \u0103\u015ftia! Ei se r\u0103zbun\u0103 pe noi de parc\u0103 noi am invadat Rusia \u015fi se folosesc de rom\u00e2ni, oameni cu care noi am tr\u0103it foarte bine. Rom\u00e2nii ne-au respectat iar noi ne-am \u00eembog\u0103\u0163it muncind. Aici ne-am n\u0103scut \u015fi nu vrem s\u0103 plec\u0103m \u00een nici o Germanie! Ce s\u0103 c\u0103ut\u0103m acolo?! Acum, \u015fvabii speria\u0163i caut\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 bani grei ca s\u0103 fie l\u0103sa\u0163i s\u0103 plece \u015fi nu se g\u00e2ndesc c\u0103 acolo, \u00een Germania, care nici nu este patria noastr\u0103, nem\u0163ii nu ne iubesc \u015fi ne consider\u0103 ni\u015fte corcituri. Cu r\u0103zboiul lor ne-au f\u0103cut numai r\u0103u, \u015fi \u00eenc\u0103 adev\u0103ratul r\u0103u abia \u00eencepe. Tinerii vor s\u0103 fug\u0103 cu orice pre\u0163, numai c\u0103 pre\u0163ul \u0103sta trebuie s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 b\u0103tr\u00e2nii din pu\u0163inul care l-au agonisit. Dac\u0103 o s\u0103 ne deporteze, ne-om descurca \u015fi acolo, c\u0103 doar nu ne vor omor\u00ee! Uite, \u00eel mai \u015ftii pe G\u00fcnty, \u0103la cu care te jucai \u015fi f\u0103cea\u0163i prostii. A fost la Timi\u015foara, i-a pl\u0103tit pe \u0103ia de la mili\u0163ie \u015fi acum se preg\u0103te\u015fte de plecare \u00een loc s\u0103 termine facultatea. \u015ei cu p\u0103rin\u0163ii cum r\u0103m\u00e2ne? Nici nu-i sigur c\u0103 o s\u0103 plece pentru c\u0103 nu i-au dat nici o chitan\u0163\u0103 pentru bani…<\/p>\n

– P\u0103i, Kati n\u00e9ni, eu tocmai pentru G\u00fcnty am venit. Mergi dumneata p\u00e2n\u0103 la ei s\u0103-l rogi s\u0103 treac\u0103 pe aici? Nu vreau s\u0103 m\u0103 f\u00e2\u0163\u00e2i prin sat. Am eu o treab\u0103 cu el, dar s\u0103 nu-i spui mamei c\u0103 eu te-am trimis.<\/p>\n

– M\u0103 duc, m\u0103 duc, numai s\u0103 nu pui la cale vreo prostie! Acum nu mai sunte\u0163i copii. S\u0103 nu aud c\u0103 \u015fi tu vrei s\u0103 pleci! Mama ta ar muri de sup\u0103rare…<\/p>\n

– Nu, Kati n\u00e9ni, eu nu am ce c\u0103uta \u00een Germania. Eu trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 \u00eenc\u0103 mult timp aici…Treaba mea cu G\u00fcnty nu are nimic cu plecarea. Nici taic\u0103-meu n-ar fi plecat dac\u0103 nu era treaba cu b\u0103utura. El era \u015fvab ca \u015fi dumneata \u015fi, \u015fi nu mai conteaz\u0103…<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea cu G\u00fcnty a dat roade nescontate. Plecarea lui \u00een Germania venea ca o m\u0103nu\u015f\u0103 planurilor lui Nick. Discu\u0163ia care a avut loc \u00een gr\u0103dina din spatele casei, gr\u0103dina de refugiu pentru clipele \u201dgrele\u201d ale copilului de odinioar\u0103, i-a adus lui Nick lini\u015ftea de care avea at\u00e2ta nevoie.<\/p>\n

– B\u0103rbate, tu f\u0103-mi rost de adres\u0103 iar eu rezolv personal treaba asta, numai s\u0103 ajung acolo. Ce surpriz\u0103 o s\u0103 aib\u0103 tat\u0103l t\u0103u! Ai s\u0103 afli totul prin cineva care te va c\u0103uta la facultate. S-ar putea s\u0103 dureze ceva deoarece \u00een prima faz\u0103 va trebui s\u0103 stau \u00eentr-un fel de lag\u0103r de \u201ddezinfec\u0163ie\u201d!? Vezi Doamne, s\u0103 nu-i infect\u0103m de \u015fv\u0103bism pe nem\u0163ii de origine pur\u0103! Nu cred c\u0103 am s\u0103 fac mul\u0163i pureci pe la ei. Sunt, totu\u015fi, cum sunt!<\/p>\n

15<\/p>\n

\u00centoarcerea \u00een ora\u015ful studen\u0163iei, al viitorului, cu o escal\u0103 prin locurile dragi ale adolescen\u0163ei, cu tot optimismul legat de ac\u0163iunea \u201dconspirativ\u0103\u201d pus\u0103 la cale, nu a adus chiar lini\u015ftea \u00een via\u0163a lui Nick. In primul r\u00e2nd a r\u0103mas cu un gust amar dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Ella. Oare de ce nu i-am putut spune nimic despre escapada mea pe acas\u0103? Mi-a fost team\u0103 c\u0103 s-ar putea sc\u0103pa \u00een fa\u0163a Domnului Sz\u00e9les?! Este prima dat\u0103 c\u00e2nd am ceva pe suflet \u015fi nu g\u0103sesc cu cale s\u0103-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u015fi ei. S\u0103 fie microbul despre care mi-a pomenit chiar G\u00fcnty? Teama care pune st\u0103p\u00e2nire pe nesim\u0163ite \u00een aceast\u0103 societate pe individ, ne\u00eencrederea cultivat\u0103 de sistem, lucruri nu neap\u0103rat specifice comuni\u015ftilor, \u0163in\u00e2nd<\/em> cont de faptul c\u0103 acelea\u015fi treburi au b\u00e2ntuit \u015fi Germania lui Hitler, prezen\u0163a \u00eenc\u0103 nedefinit\u0103 \u00een umbra persoanei a ceea ce \u00eenseamn\u0103 noua institu\u0163ie – Securitatea. De unde o fi scos el a\u015fa ceva? Doar n-am s\u0103 \u00eencep s\u0103 tremur la g\u00e2ndul c\u0103 tr\u0103darea exist\u0103 \u015fi \u00een forme nevinovate, \u00een naivitatea ce cade \u00een plasa unor for\u0163e oculte care, ca o ironie, se \u00eempopo\u0163oneaz\u0103 cu un titlu ce vizeaz\u0103 protec\u0163ia individului?! Nu, nu-mi pot ierta aceast\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de o fiin\u0163\u0103 nobil\u0103, plin\u0103 de dragoste pentru mine. Era suficient s\u0103-i atrag aten\u0163ia c\u0103 trebuia p\u0103strat secretul acestui demers. S\u0103 \u00eencep s\u0103 m\u0103 tem de indiscre\u0163ia unor prieteni ar fi egal cu ie\u015firea din lume, cu \u00eensingurarea. \u015ei, culmea, Ella nu este un simplu prieten, termen care, din p\u0103cate a \u00eenceput s\u0103 se banalizeze. Ella este cu mult mai mult! \u00centr-un fel, chiar cred c\u0103 o iubesc. Doamne, de m-ar auzi! Auzi, chiar!? Pentru ea iubirea este ceva sf\u00e2nt. Degeaba a\u015f \u00eencerca s\u0103-i demonstrez c\u0103 nu exist\u0103 nimic mai presus de prietenie. Ce t\u00e2mpenii \u00eemi trec prin cap! Nu po\u0163i s\u0103 pierzi \u00eencrederea \u00een oameni, s\u0103 te temi \u015fi de umbra ta. Ceea ce vreau s\u0103 fac are o acoperire moral\u0103. Vreau s\u0103 m\u0103 apropii de tat\u0103l meu, iar g\u00e2ndul c\u0103 cineva ar putea s\u0103 m\u0103 pedepseasc\u0103 pentru a\u015fa ceva, m\u0103 \u00eenfioar\u0103. Cretinii l-au \u00eencadrat la \u201dcriminali\u201d pentru c\u0103 s-a \u201d\u00eenh\u0103itat\u201d cu nem\u0163ii. El \u015fi criminal! Nu-i destul c\u0103 nu putem comunica \u00een mod civilizat \u015fi c\u0103 nu are drum de \u00eentoarcere, fie \u015fi numai pentru a-\u015fi vedea familia?! Nenoroci\u0163ii! p\u0103i dac\u0103-i a\u015fa, nimeni nu m\u0103 va putea opri s\u0103 fug eu \u00een Germania. Uite, la varianta asta nu m-am g\u00e2ndit c\u00e2nd am discutat cu G\u00fcnty. Trebuia s\u0103-i fi spus s\u0103 se<\/em> g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi la o astfel de solu\u0163ie. Inventiv cum e, sunt sigur c\u0103 ar g\u0103si el o cale…Totu\u015fi, e o variant\u0103 cu recul. Ar \u00eensemna s-o sacrific pe sor-mea. Cu tat\u0103l plecat cu nem\u0163ii \u015fi un frate fugit la nem\u0163i, cum s-ar mai putea ap\u0103ra \u00een fa\u0163a celor care ne ap\u0103r\u0103 \u201dsecuritatea\u201d? Nu, e un g\u00e2nd prostesc,<\/em> iar o fapt\u0103 ca asta ar omor\u00ee-o pe Mami. \u015ei atunci, n-am eu dreptate c\u0103 nu-s f\u0103cut s\u0103 am familie, copii? Cred c\u0103 m\u00e2ine iau trenul \u00eenapoi. Nu pot s\u0103 am pe suflet o astfel de ne\u00eencredere. Dac\u0103 ar afla Ella, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u0103 am oscilat \u00een \u00eencrederea mea fa\u0163\u0103 de ea, ar suferi mai mult dec\u00e2t poate suferi un copil, ceea ce, de fapt \u015fi este, \u00eenc\u0103. Asta e,<\/em> domnule! Simt c\u0103 via\u0163a mea \u00eencepe s\u0103 se complice<\/em>…<\/p>\n

– Ce-i cu tine pui de neam\u0163? Stai \u015fi te hodine\u015fti?! Nu lucri nimic, tinere domn?! S-au cuje\u0163i la ce va s\u0103 vie?<\/p>\n

– Bun\u0103, Maestre! Nici n-am observat c\u0103 a\u0163i intrat. Nu \u015ftiu dac\u0103-i cujet, dar c\u00e2teodat\u0103 m\u0103 b\u00e2ntuie ne\u00eencrederea. Mare pacoste \u00een via\u0163a unui om! Dar cum de a\u0163i plesnit-o a\u015fa, hodoronc-tronc, cu puiul de neam\u0163?! Chiar la taic\u0103-meu eram plecat cu g\u00e2ndul…<\/p>\n

– N-am plesnit-o. A\u015fa \u00eemi place uneori s\u0103-\u0163i spun. Dar ce te fr\u0103m\u00e2nt\u0103?<\/p>\n

– Poate c\u0103 fac o prostie, dar m\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 limba \u015fi simt nevoia s\u0103 \u015fi comunic. Nu e nimic deosebit de ceea ce \u015fti\u0163i deja. Mi-e dor de el \u015fi gata! Dar hai s-o l\u0103s\u0103m balt\u0103! Mai bine da\u0163i-mi ceva de lucru. V\u0103d c\u0103 v-a\u0163i apucat de marmur\u0103. Frumoas\u0103 bucat\u0103. Ce vrea s\u0103 fie? un relief, sau cam a\u015fa ceva.<\/p>\n

– Dac\u0103 chiar vrei s\u0103 m\u0103 aju\u0163i, apuc\u0103-te de degro\u015fare. Uite, eu trag ni\u015fte contururi care vor cuprinde o reliefare a scenei, pe vreo trei centimetri profunzime. O scen\u0103 din istorie cu Aprodul Purice \u00eengenuncheat \u00een fa\u0163a Domnului \u0162\u0103rii gata s\u0103 salte \u00een \u015fa. \u00cen jurul limitelor trasate po\u0163i intra cu dalta f\u0103r\u0103 team\u0103. Nu vom folosi scule sofisticate. Placa nu trebuie s\u0103 arate ca ie\u015find dintr-o fabric\u0103 de lustruit pietre funerare. Spa\u0163iile libere, printr-o buciardare potrivit\u0103, nuan\u0163at\u0103, vor da mai mult\u0103 via\u0163\u0103 reliefului. Ce zici, creionarea asta m\u0103 va ajuta? N-am mai pus de mult timp m\u00e2na pe dalt\u0103 \u015fi, sincer, am oleac\u0103 de emo\u0163ie. E o comand\u0103 de suflet de prin Moldova \u015fi m\u0103 aleg \u015fi cu ceva bani.<\/p>\n

– Nu cred c\u0103 are vreo importan\u0163\u0103 creionarea, cum \u00eei spune\u0163i, c\u0103ci sunt convins c\u0103 totul este fixat deja \u00een creier \u015fi ca atare fixat \u00een piatr\u0103. \u00cemi place poanta: Maestrul are emo\u0163ie, nu artistic\u0103, dup\u0103 cum reiese, ci una de me\u015fter!? Asta-i bun\u0103!<\/p>\n

Prezen\u0163a Maestrului l-a scos pe Nick din f\u0103ga\u015ful g\u00e2ndurilor \u015fi al temerilor sale. Vedea \u00een aceast\u0103 prim\u0103 \u201dcolaborare\u201d cu profesorul s\u0103u, o bun\u0103 ocazie de a-l urm\u0103ri de aproape, de a fura ce era de furat, dac\u0103 era ceva de furat, de a porni cu dreptul \u00een noul an \u015fcolar. Nu s-a \u00een\u015felat. Erau destule lucruri \u201dde furat\u201d. Culmea, Maestrului nu-i pl\u0103cea s\u0103 fac\u0103 teorie, s\u0103 peroreze. Lec\u0163iile lui erau aproape seci. Dup\u0103 el, sculptur\u0103 nu puteai face tocind teorie. Pentru sculptur\u0103 trebuia s\u0103 te na\u015fti cu talent, talent care te f\u0103cea ho\u0163 f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei.<\/p>\n

– \u015etii, Nicolae, ce mi-a pl\u0103cut la tine din primele \u201dteorii\u201d pe care le-ai lansat, c\u00e2nd abia ne cuno\u015fteam? Era \u00eencrederea pe care o aveai tu \u00een viitorul t\u0103u de sculptor, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 erai un mucos, c\u00e2nd \u00eemi vorbeai de ho\u0163ul care zace \u00een tine, de metoda infailibil\u0103 a \u201dfurtului\u201d \u00een arta plastic\u0103 care, \u00eens\u0103, nu este la \u00eendem\u00e2na oricui, fiind apanajul adev\u0103ratelor talente, \u015fi-\u0163i sus\u0163ineai teoria bazat pe propria-\u0163i experien\u0163\u0103. Experien\u0163\u0103 la anii t\u0103i! Da, m-ai surprins atunci deoarece nu participase\u015fi \u00eenc\u0103 la nici un curs de-al meu. Eram pe aceea\u015fi lungime de und\u0103. \u015etiu c\u0103 nu sun\u0103 pedagogic ceea ce-\u0163i spun, dar trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 nu vei avea prea multe de \u00eenv\u0103\u0163at de la \u201dmarii mae\u015ftri\u201d, cum ne place nou\u0103 s\u0103 ne consider\u0103m. \u015ei eu am furat de la Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi asta \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd era un mare controversat. Am vizitat atelierul lui Rodin, care pentru mine r\u0103m\u00e2ne omul secolului, dac\u0103 nu cumva, al mai multor secole de sculptur\u0103. Eram copil, dar privirea mea a furat cu neru\u015finare. Br\u00e2ncu\u015fi l-a cunoscut bine. Mai t\u00e2rziu am vizitat muzeul \u00eenchinat lui \u015fi de fiecare dat\u0103 am furat c\u00e2te ceva. La un geam am v\u0103zut, \u00eentr-o lumin\u0103 formidabil\u0103, o lucrare de mici propor\u0163ii care m-a \u0163intuit. Erau dou\u0103 m\u00e2ini care se \u00een\u0103l\u0163au, parc\u0103, spre cer. Era \u201dcatedrala\u201d. M\u00e2inile acelea nu mi le pot scoate din minte. Br\u00e2ncu\u015fi spunea despre el c\u0103\u00a0 nu pierdea timpul cu lec\u0163ii, el lucra \u015fi, doar, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, mai \u015fi povestea c\u00e2te ceva, c\u00e2te o b\u00e2rf\u0103 la adresa lui, dar nu scotea o vorb\u0103 despre arta sculpturii sau tehnicile folosite. De critici vorbea doar \u00een zeflemea. Da, am furat mult din portretistica lui. Avea o bibliotec\u0103 impresionant\u0103. C\u00e2nd l-a v\u0103zut pe Br\u00e2ncu\u015fi zg\u00e2indu-se admirativ, dar \u015fi interogativ, i-a spus simplu: Acolo se g\u0103se\u015fte secretul portretisticii mele. Studiul personajelor alese, \u00een cea mai mare parte, de mine.<\/em> Personajul trebuie p\u0103truns \u00een intimitatea lui!<\/em> Da, pruncule, teoria furtului m-a f\u0103cut s\u0103 mi te apropii. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 te cunosc. N-a\u015f putea, \u00een clipa asta, s\u0103-\u0163i fac portretul. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 e\u015fti mult mai complex dec\u00e2t mi-a\u015f fi putut imagina \u015fi, probabil, doar o prietenie profund\u0103, care ar c\u0103lca \u00een picioare normele de v\u00e2rst\u0103, ar putea s\u0103-mi permit\u0103 s\u0103-\u0163i cunosc sufletul. P\u00e2n\u0103 atunci m\u0103 mul\u0163umesc cu prezen\u0163a ta \u015fi, bine\u00een\u0163eles, cu rolul t\u0103u de paznic. Am nevoie de a\u015fa ceva deoarece \u015ftiu c\u0103 sunt slab \u00een fa\u0163a elixirului vie\u0163ii. Ai s\u0103 cre\u015fti \u015fi, poate, ai s\u0103 m\u0103 \u00een\u0163elegi, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 acuzi. Asta e, fiule! No, la munc\u0103! S\u0103 v\u0103d ce mai trebuie s\u0103 m\u00e2zg\u0103lesc pe marmura asta ca s\u0103 n-o rebut\u0103m. A\u015fa se spune la fabric\u0103.<\/p>\n

\u00cenceputul unei rela\u0163ii profesionale cu noul s\u0103u mentor era pe cale s\u0103 se \u00eenfiripe. Nick era \u00eenc\u00e2ntat de felul cum evoluau lucrurile. Visul s\u0103u legat de facultate, de ora\u015ful adev\u0103ratelor talente, nu mai era un vis de copil. Un talent incontestabil \u00eel acceptase \u00een preajma lui \u015fi nu ca pe o calf\u0103, cum crezuse la \u00eenceput. \u00cencepea s\u0103 se simt\u0103 ca un coleg de atelier, poate chiar de breasl\u0103. Se sim\u0163ea obligat s\u0103 se comporte ca atare, s\u0103 se st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u00een pornirile sale mai pu\u0163in controlate, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte expunerea unor p\u0103reri legate de art\u0103, \u00een general, sau de sculptur\u0103, \u00een particular. Maestrul sim\u0163ea aceast\u0103 atitudine rezervat\u0103, sau, prudent\u0103, poate, \u015fi \u00eel surprindea uneori cu \u00eentreb\u0103ri care nu permiteau r\u0103spunsuri evazive.<\/p>\n

– Ce zici, neam\u0163ule, dar f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi, \u201dreu\u015fita\u201d asta a mea nu este \u00een fond o porc\u0103rie? Nu pare nici pe departe ceea ce ar vrea s\u0103 fie! Ceva m\u0103 roade \u015fi nu-mi dau seama ce.<\/p>\n

– Maestre, nu m\u0103 provoca\u0163i! Din moment ce nu v\u0103 place, nu mai c\u0103uta\u0163i aprobarea la al\u0163ii. E clar c\u0103 ave\u0163i dreptate, e ceva ce n-a\u015f vrea s\u0103 fac niciodat\u0103, e pentru art\u0103 ceea ce este un kitsch pentru un colec\u0163ionar de profesie. F\u0103r\u0103 sup\u0103rare, e o fu\u015fereal\u0103…<\/p>\n

– I-auzi, fu\u015fereal\u0103!? \u015ei asta dup\u0103 luni de munc\u0103, de transpira\u0163ie!? Chiar a\u015fa?! P\u0103i, atunci, de ce ai t\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum?<\/p>\n

\u201eDe fapt nu am t\u0103cut \u015fi asta a\u0163i observat-o singur. De aia \u015fi m-a\u0163i \u015fi \u00eentrebat, ca s\u0103 v-o confirm, nu? M\u0103 bucur c\u0103 m-a\u0163i citit. Ce am pe suflet se cite\u015fte \u00een ochii mei, asta dac\u0103 nu m\u0103 prive\u015fte un analfabet, bine\u00een\u0163eles. \u015ei \u00een materie de art\u0103, nu sunte\u0163i un analfabet, fire\u015fte! C\u00e2t prive\u015fte transpira\u0163ia, s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 este un bun judec\u0103tor: transpira\u0163ia creatoare are un parfum aparte, nici nu-\u0163i vine s\u0103 te speli, \u00een timp ce transpira\u0163ia unei activit\u0103\u0163i brute, pute, pute tare, te alung\u0103 la du\u015f, dac\u0103 ai a\u015fa ceva. N-a\u0163i sim\u0163it niciodat\u0103 aceast\u0103 diferen\u0163\u0103? Se spune c\u0103 femeile simt asta cel mai bine!?<\/p>\n

– M\u0103-i neam\u0163ule, \u00eencepi s\u0103 m\u0103 cucere\u015fti cu nevinov\u0103\u0163ia asta obraznic\u0103. \u0162ine-o tot a\u015fa \u015fi nu vei sc\u0103pa de prietenia mea, care te cam pa\u015fte, dar s\u0103 nu o practici \u015fi cu al\u0163ii pentru c\u0103 s-ar putea s-o \u015fi \u00eencurci. Nu oricine poate \u00eenghi\u0163i anumite forme de sinceritate, a\u015fa c\u0103 aten\u0163ie!<\/p>\n

Ceea ce trebuia s\u0103 fie o compozi\u0163ie, acum, un lut descalificat de arbitraj, a cobor\u00e2t de pe masa de lucru, ajutat de bra\u0163ele v\u00e2njoase ale Maestrului \u015fi de o bun\u0103 dispozi\u0163ie ap\u0103rut\u0103 din senin, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o mas\u0103 inert\u0103, inform\u0103, de materie prim\u0103. Seara, lu\u00e2nd-o \u00eencet pe str\u0103zile nu tocmai bine famate ale ora\u015fului, s-a oprit fr\u00e2nat de o cugetare: M\u0103i, eu cred c\u0103 sunt lud, vorba Ellei. Cum am putut debita asemenea groz\u0103vii la adresa lucr\u0103rii unui \u201dmaestru\u201d ?!<\/em> Dac\u0103 i-a c\u0103zut r\u0103u, am \u00eencurcat-o! Nu \u015ftiu, c\u00e2nd am s\u0103 m\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 minte?! E drept c\u0103 m\u0103 m\u00e2nca limba \u015fi \u00eenainte de a m\u0103 provoca, dar o a\u015fa lips\u0103 de tact nu avea voie s\u0103 se manifeste. Oi tr\u0103i \u015fi-oi vedea efectele. Dac\u0103 vrea s\u0103-mi pl\u0103teasc\u0103, n-o s\u0103 \u00eent\u00e2rzie prea mult. \u00cencep s\u0103-l cunosc. Totul depinde de c\u00e2t de mult i-a fost r\u0103nit orgoliul. La dracu! dac\u0103 vreau s\u0103<\/em> ajung ce mi-am propus, trebuie s\u0103 fiu<\/em> eu, a\u015fa cum mama m-a f\u0103cut!<\/em><\/p>\n

Drumul spre c\u0103min, pe o vreme mohor\u00e2t\u0103 de toamn\u0103, l-a \u00eentors cu g\u00e2ndul la cele aranjate cu G\u00fcnty, la Ella. M\u00e2ine<\/em> iau trenul \u015fi m\u0103 lini\u015ftesc.<\/em> Nu pot avea astfel de secrete fa\u0163\u0103 de ea.<\/em><\/p>\n

Ella l-a z\u0103rit de la fereastr\u0103 \u015fi, conform obiceiului a ocolit u\u015fa \u015fi a s\u0103rit \u00een strad\u0103 chiuind de bucurie.<\/p>\n

– Ce-i cu tine, Nick?! Parc\u0103 trebuia s\u0103 pleci la facultate?!<\/p>\n

– Am \u015fi fost \u015fi m-am \u015fi \u00eentors, de dorul t\u0103u! Am uitat s\u0103-\u0163i spun ceva ce am pus la cale cu un prieten. E secret de stat, a\u015fa c\u0103, s\u0103 ne plimb\u0103m pu\u0163in, departe de urechile indiscrete.<\/p>\n

– M\u0103 faci curioas\u0103, hai, spune! Ce te-a apucat cu \u201dsecret de stat\u201d? S-a \u00eent\u00e2mplat ceva r\u0103u?<\/p>\n

– Nu, nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic r\u0103u, dar dac\u0103 nu-\u0163i \u0163ii gura, s-ar putea \u00eent\u00e2mpla. \u015ei asta n-o spun \u00een glum\u0103, priceput?<\/p>\n

Nick \u00eei relat\u0103 foarte pe scurt cele aranjate cu G\u00fcnty \u015fi r\u0103mase t\u0103cut, privind-o cu coada ochiului.<\/p>\n

– Eu nu v\u0103d nici un \u201dsecret de stat\u201d \u00een ce vrei s\u0103 faci. Nu \u00een\u0163eleg de ce te temi, \u00een fond?! E vorba de tat\u0103l t\u0103u cu care vrei s\u0103 iei leg\u0103tura.<\/p>\n

– Tu pe ce lume tr\u0103ie\u015fti, fat\u0103? Nici la \u015fcoal\u0103, nici acas\u0103 la voi, n-ai auzit de securitate, de cum \u00eei urm\u0103resc pe cei cu rude \u00een apus? \u015etii c\u0103 \u00eentr-o zi m-am pomenit acostat, la ie\u015firea de la cursuri, de un individ, un \u201dcivil\u201d, care m-a invitat la o plimbare prin gr\u0103dina botanic\u0103. C\u00e2nd l-am \u00eentrebat ce dracu vrea, mi-a ar\u0103tat o legitima\u0163ie, din care nu am \u00een\u0163eles nimic, cred, din cauza tremuratului. Mi-a spus c\u0103 m\u0103 cunoa\u015fte, c\u0103 \u015ftie de situa\u0163ia grea creat\u0103 de taic\u0103-meu, c\u0103 e bine c\u0103 nu corespondez cu el, \u015fi multe alte m\u0103g\u0103rii. \u00cen gr\u0103dina botanic\u0103 ne-am a\u015fezat pe o banc\u0103 mai retras\u0103, \u015fi-a desf\u0103cut servieta, a scos o h\u00e2rtie \u015fi un stilou \u015fi mi-a spus s\u0103 trecem la treab\u0103. Mi-a explicat c\u0103, pentru binele meu, ar fi bine s\u0103 colaborez cu el, s\u0103-l informez dac\u0103 primesc ve\u015fti de la taic\u0103-meu, dac\u0103 mai cunosc \u015fi al\u0163i colegi care au rude \u00een str\u0103in\u0103tate, c\u0103 \u00eel pot suna la telefon, oric\u00e2nd, \u015fi el va veni la \u00eent\u00e2lnire. C\u0103 ar fi bine s\u0103 dau o scurt\u0103 declara\u0163ie, un fel de mic angajament, prin care s\u0103 devin colaboratorul lui. Mi-a \u00eentins foaia \u015fi stiloul \u015fi a \u00eenceput s\u0103 dicteze. Eram at\u00e2t de \u00eensp\u0103im\u00e2ntat, g\u00e2ndindu-m\u0103 la facultate, \u00eenc\u00e2t m-am ridicat brusc \u015fi, pe picior de plecare, i-am spus c\u0103 nu discut cu el dec\u00e2t la facultate, \u00een fa\u0163a profesorului meu. Mi-a z\u00e2mbit \u015fi, cu un ton nevinovat, mi-a \u00eentins m\u00e2na spun\u00e2nd c\u0103 ne vom mai \u00eent\u00e2lni, pentru binele meu. Lucrul \u0103sta, poate, te va face s\u0103 pricepi de ce sunt \u201dparanoic\u201d, vorba lui G\u00fcnty. Dar, vezi, cu toat\u0103 paranoia mea, m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac ceva, s\u0103 iau contact cu taic\u0103-meu \u015fi sper s\u0103 \u015fi reu\u015fesc. At\u00e2ta lucru merit \u015fi eu, \u015fi, merit\u0103 \u015fi el s\u0103racul! Dac\u0103 m\u0103 mai bat la cap, renun\u0163 la facultate \u015fi m\u0103 angajez cioplitor de monumente funerare. Auzi, tu, colaborator!? Cretinul! Ella, e\u015fti singura care \u015ftie de lucrurile astea murdare \u015fi ar fi bine s\u0103 le consideri suficient de grave ca s\u0103 nu-\u0163i vin\u0103 ideea de a le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cuiva. De aia m-am \u00eentors, pentru c\u0103 nu puteam \u0163ine \u00een mine t\u00e2mpeniile astea. Nu i-am suflat nici o vorb\u0103 Maestrului de team\u0103 c\u0103 ar putea s\u0103 scape o vorb\u0103 nevinovat\u0103 la un pahar.<\/p>\n

– Nick, sunt fericit\u0103 c\u0103 te-ai hot\u0103r\u00e2t s\u0103-mi spui toat\u0103 povestea asta! Acum sunt convins\u0103 c\u0103 m\u0103 iube\u015fti…<\/p>\n

– Mai am vreo trei ore p\u00e2n\u0103 la tren, dar n-am chef s\u0103 trec pe la tu\u015fa. E \u00een stare s\u0103 se sperie. Nici pe la voi nu vreau s\u0103 mergem. Mai bine ne mai f\u00e2\u0163\u00e2im pu\u0163in prin ora\u015f.<\/p>\n

16<\/p>\n

Anul 52 – 53 s-a adeverit a fi hot\u0103r\u00e2tor pentru Nick. Lipsa oric\u0103rei \u015fanse de a se apuca de lucru dup\u0103 capul lui – Maestrul nu era omul care s\u0103 accepte salturi peste etape – \u00a0l-a f\u0103cut s\u0103 fie mai \u00een\u0163elept \u015fi s\u0103 se apuce cu toat\u0103 ardoarea de studiu, accept\u00e2nd, din capul locului, importan\u0163a desenului. Era, de fapt, o \u00eentoarcere la anii copil\u0103riei, la prima lui dragoste. Desenele, mai bine spus schi\u0163ele care au \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 cu nemiluita, au r\u0103mas, peste ani, dovada muncii depuse \u00een aflarea \u201danatomiei mi\u015fc\u0103rii\u201d fiin\u0163ei umane. Nu suferea desenul dup\u0103 \u201dnatur\u0103 moart\u0103\u201d care, dup\u0103 p\u0103rerea lui, nu era dec\u00e2t o pierdere de timp, o simpl\u0103 demonstra\u0163ie de virtuozitate \u00een materie de copiere. Pentru el, modelul, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd sta lini\u015ftit pe un scaun, sau \u00eentins pe o canapea, era \u00een permanent\u0103 mi\u015fcare, mi\u015fcare care era \u00eentre\u0163inut\u0103 de via\u0163a care pulsa. Aceast\u0103 via\u0163\u0103, oarecum ascuns\u0103, trebuia surprins\u0103. Schi\u0163ele lui erau pline de aceste mi\u015fc\u0103ri oculte, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103: pozi\u0163ia vie \u00een orice ipostaz\u0103, expresia d\u0103t\u0103toare de mi\u015fcare, mersul care s\u0103 sugereze continuarea mi\u015fc\u0103rii chiar \u015fi \u00een planul bidimensional al h\u00e2rtiei, bra\u0163ele, degetele, ah, aceste degete care, \u00een timp, au devenit unul din punctele forte ale viitorului sculptor. Desenul venea s\u0103 compenseze lipsa unei activit\u0103\u0163i directe cu \u201emateria prim\u0103\u201d , vorba Maestrului, dar se infiltra conving\u0103tor \u00een activitatea de studiu.<\/p>\n

Maestrul se manifesta larg \u00een aprecieri, cu o not\u0103 mascat\u0103 de invidie. Da, era domeniul \u00een care nu excelase niciodat\u0103. Vedea \u00een Nick un viitor artist \u201dmultilateral dezvoltat\u201d, o sintagm\u0103 a vremii, luat\u0103 deseori \u00een glum\u0103, uneori nu lipsit\u0103 de zeflemea. Totu\u015fi, maestrul ascundea \u00een el o team\u0103 nem\u0103rturisit\u0103.<\/p>\n

Pruncul \u0103sta ar putea face cu succes pictura. Nu \u00een\u0163eleg de unde ideea lui fix\u0103 cu sculptura. Poate c\u0103 ar trebui s\u0103-l pun m\u0103car \u00een gard\u0103, a\u015fa, pe un ton amical, nu de dasc\u0103l<\/em>. \u015ei a f\u0103cut-o, \u015fi a ie\u015fit o mare dandana.<\/p>\n

– Cum, Maestre, v-a\u0163i \u015fi s\u0103turat de mine?! Desenul pentru mine este doar o metod\u0103 de studiu, ceea ce ar trebui s\u0103 fie valabil \u015fi pentru al\u0163ii, chiar \u015fi consacra\u0163i. Cine nu are desenul \u00een s\u00e2nge, nu are ce c\u0103uta la arte! E valabil \u015fi pentru sculptori! Repeta\u0163i ceea ce a\u0163i afirmat \u015fi dau dracului facultatea cu \u201dmae\u015ftri\u201d cu tot! La mine nu-i un moft sculptura, e mai mult, curge \u00een vinele mele. Pot s-o fac \u015fi f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103.<\/p>\n

– M\u0103i, pruncule, nu uita c\u0103 \u00eentre noi mai \u00eenchepe \u00eenc\u0103 unu \u015fi jum\u0103tate de-al de tine. Nu, nu uita, eu sunt din 1901! \u015fi sunt \u015fi dasc\u0103l, \u015fi am \u015fi r\u0103spunderea \u00eendrum\u0103rilor mele. Sau poate c\u0103 te b\u00e2ntuie g\u00e2ndul c\u0103 vreau s\u0103 scap de un viitor rival?! Eu nu-\u0163i sugerez s\u0103 te la\u015fi de sculptur\u0103, eu \u00ee\u0163i spun c\u0103 po\u0163i face pictur\u0103 cu succes, probabil ca portretist. Studiul e bun \u015fi el la ceva, dar talentul oblig\u0103. \u015ei nu te mai repezi ca taurul la ro\u015fu. Nu este indicat pentru vremurile pe care le tr\u0103im, cu voie, sau, f\u0103r\u0103 de voie. Aminte\u015fte-\u0163i c\u0103 ro\u015ful este culoarea la mod\u0103! \u015ei, aminte\u015fte-\u0163i de Leonardo…<\/p>\n

Cum era s\u0103 uite c\u00e2nd el \u00eenghi\u0163ea tot ce avea leg\u0103tur\u0103 cu Leonardo?! Al dracului de \u015fmecher Maestrul meu! \u015ei c\u00e2nd m\u0103 laud\u0103 nu<\/em> uit\u0103 s\u0103-mi aduc\u0103 aminte c\u0103, \u00eenc\u0103, nu-s dec\u00e2t un prunc. Oi fi<\/em>, dar nu \u00eentr-ale artei plastice.<\/em><\/p>\n

Cel mai mare of era via\u0163a la c\u0103min. Zece in\u015fi \u00eentr-o camer\u0103, ca la cazarm\u0103! Zece indivizi dintre care vreo cinci pu\u015fi pe \u201dvia\u0163\u0103\u201d , f\u0103r\u0103 mofturi, f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i. Jocuri de c\u0103r\u0163i, bere, g\u0103l\u0103gie, fum, mult fum de \u0163igar\u0103. \u00cencerc\u0103rile lui Nick de a se acomoda cu studen\u0163ia se loveau de un zid interior, de felul s\u0103u de a fi, \u00eenchis, pu\u0163in comunicativ. Ce, dracu, m\u0103 fac? Eu am nevoie de lini\u015fte, de o mas\u0103 de lucru, cel mult de pu\u0163in\u0103 muzic\u0103. S\u0103 desenez \u015fi s\u0103-l ascult pe Bach. Orga, ce instrument divin! Parc\u0103 nici un instrument nu o egaleaz\u0103. Chiar c\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 pentru muzica sacr\u0103. Cum s\u0103 le spun c\u0103 n-am chef de g\u0103l\u0103gie, de bancuri proaste, r\u0103suflate \u015fi, totu\u015fi, repetate, st\u00e2rnind r\u00e2sul celui care-l spune. Doamne, ce cloac\u0103! \u0102\u015ftia o s\u0103 m\u0103 fac\u0103 s\u0103 lucrez pe o banc\u0103 din parc \u015fi s\u0103 dorm \u00een sala de a\u015fteptare de la gar\u0103. E drept c\u0103 pot lucra \u00een atelierul Maestrului, dar parc\u0103 acolo am libertatea de a petrece ceva timp de unul singur? Ieri mi-am petrecut noaptea la gar\u0103 \u015fi c\u00e2nd am venit diminea\u0163a, obosit, neb\u0103rbierit, s-au luat de mine: Ei, cum a fost \u201dnoaptea\u201d , cald\u0103? O cunoa\u015ftem? Cine \u015fi-ar fi \u00eenchipuit c\u0103 sculptora\u015ful nostru duce o via\u0163\u0103 de noapte! Cretinii! Trebuie s\u0103 fac ceva, s\u0103 c\u00e2\u015ftig ni\u015fte bani, s\u0103 \u00eenchiriez o camer\u0103, sau s\u0103 m\u0103 aciuez pe l\u00e2ng\u0103 vreun cioplitor cu atelier, s\u0103-l ajut ca s\u0103 m\u0103 lase nop\u0163ile acolo. Ce grozav a fost la NEA FANE! A\u015fa ceva n-am s\u0103 mai \u00eent\u00e2lnesc niciodat\u0103. \u015ei \u0162\u00e2ru, \u015fi Paul. Ce oameni! Oare ce m-a apucat?! Nu mi-a c\u0103zut prea bine ce mi-a servit Maestrul. Nu, Maestre, sculptura este visul meu, chemarea, \u015fi nu m\u0103 po\u0163i prinde cu nici un fel de tertipuri. Acum c\u0103 sunt student, poate c\u0103 ar merge s\u0103 \u00eencerc la Bucure\u015fti, la Ion Grigorescu, prin transfer. Prea sunt plini de ei ace\u015fti ardeleni. Cu miticii din regat te \u00een\u0163elegi mai u\u015for. Nu \u015ftiu, c\u00e2nd e\u015fti calic e greu s\u0103 g\u0103se\u015fti solu\u0163ia ideal\u0103. Mam\u0103 drag\u0103, de ce m-ai f\u0103cut s\u0103rac? F\u0103r\u0103 bani mori cu talentul \u00een suflet!…Trebuie s\u0103 dau o rait\u0103<\/em> prin cimitire, s\u0103 v\u0103d<\/em> atelierele.<\/em><\/p>\n

Nick, chiar c\u0103 d\u0103dea dovad\u0103 de hipersensibilitate. Nici pe departe Maestrul nu i-a sugerat s\u0103 \u00eencerce pictura. El \u00eel stima, avea \u00eencredere \u00een talentul cu care, de fapt, l-a \u015fi cucerit, mai mult, f\u0103r\u0103 s-o spun\u0103, \u00eel dorea aproape ca pe un fiu, \u00een preajma sa, pentru a ostoi un of personal. O \u00eent\u00e2mplare i-a dezv\u0103luit lui Nick starea de fapt a lucrurilor \u015fi l-a f\u0103cut s\u0103 abandoneze, din fa\u015f\u0103, proiectul cu Ion Grigorescu. O discu\u0163ie surprins\u0103 \u00eentre Maestru \u015fi un necunoscut, \u00een atelier.<\/p>\n

U\u015fa \u00eentredeschis\u0103 i-a permis s\u0103 \u00eenregistreze esen\u0163ialul: un prunc superdotat pentru arta plastic\u0103, la care \u0163in mai mult ca la propriul meu fiu, care va m\u0103tura pe mul\u0163i consacra\u0163i din topul valorilor, numai s\u0103 m\u0103 asculte, s\u0103 se mai tempereze \u00een pornirile sale furtunoase de copil teribil, s\u0103 accepte, c\u00e2t se poate, vremurile pe care le tr\u0103im. Da, puiul \u0103sta de neam\u0163 merit\u0103 toat\u0103 aten\u0163ia, toat\u0103<\/em> grija mea…<\/em><\/p>\n

N-a mai stat s\u0103 asculte, a zbughit-o s\u0103rind \u00eentr-un picior, rumeg\u00e2nd sensul caldelor cuvinte spuse la adresa sa, f\u0103r\u0103 nici un regret c\u0103 a \u00eenc\u0103lcat regula unui comportament civilizat, ascult\u00e2nd la u\u015fa atelierului. Ce conteaz\u0103? C\u0103 nu se face s\u0103 ascul\u0163i, sunt de acord. Dar, \u015fi dac\u0103 ascul\u0163i \u00eentr-un loc potrivit, \u015fi, cum se spune?, la momentul potrivit, te alegi, uneori, cu cheia dilemei. Deci \u0103sta-mi e\u015fti, Maestre! N-a\u015f putea spune c\u0103 n-am dat de pu\u0163in noroc \u015fi aici, la facultate. Ce, pu\u0163in?! E mult \u015fi odihnitor…\u015ei atelierul! A\u015f fi un prost s\u0103 nu profit, chiar dac\u0103 o s\u0103 m\u0103 \u015fi bat\u0103 la cap. E mare Maestrul meu, e mare!<\/em><\/p>\n

Era \u015fi nu era a\u015fa. Nick suferea mult din cauza inactivit\u0103\u0163ii creatoare. Maestrul nici nu se g\u00e2ndea s\u0103-l \u00eencurajeze \u00eentr-o asemenea activitate. Socotea c\u0103 ceea ce realizase la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, f\u0103r\u0103 o acoperire \u201dprofesional\u0103\u201d , f\u0103r\u0103 o \u015fcoal\u0103 adev\u0103rat\u0103, practic f\u0103r\u0103 nici o instruire \u00eentr-un domeniu at\u00e2t de \u201dginga\u015f\u201d, dar \u015fi plin de capcane, putea s\u0103-l termine, ca artist, din fa\u015f\u0103. E plin de bune inten\u0163ii Maestrul meu, dar, aceast\u0103 ne\u00eencredere a\u00a0 lui m\u0103 poate fr\u00e2na \u00een av\u00e2ntul care clocote\u015fte \u00een mine. Sper s\u0103 fie vorba de \u201dbune inten\u0163ii\u201d izvor\u00e2te din spiritul s\u0103u de mare pedagog \u015fi nu de o atitudine retrograd\u0103 ce porne\u015fte din a\u015fa zisa \u201dgelozie de breasl\u0103\u201d, care , se spune c\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte nu rareori \u00een sufletele marilor arti\u015fti! S\u0103 fiu al naibii dac\u0103 nu trebuie s\u0103 m\u0103 a\u015ftept \u015fi la a\u015fa ceva! Nici Paul \u015fi nici \u0162\u00e2ru nu erau chiar ni\u015fte ageamii care s\u0103 nu poat\u0103 recunoa\u015fte talentul, iar onestitatea lor nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103. Erau con\u015ftien\u0163i de limitele lor \u015fi, ca atare, nu puteau c\u0103dea \u00een p\u0103catul invidiei, al geloziei, sau mai \u015ftiu eu ce. Cu mijloace limitate, ei mi-au acordat \u00eencredere necondi\u0163ionat\u0103, m-au \u00eempins \u00eenspre instruire trezindu-mi interesul pentru facultate, pentru confruntarea cu adev\u0103ratele talente. Nu, f\u0103r\u0103 a-l provoca pe Maestru, trebuie s\u0103 g\u0103sesc o cale care s\u0103-mi permit\u0103 s\u0103 lucrez dup\u0103 capul \u015fi sufletul meu, f\u0103r\u0103 o linie impus\u0103, f\u0103r\u0103 un program rigid de \u201dpreg\u0103tire\u201d. Da, trebuie s\u0103 g\u0103sesc un atelier de prelucrare a marmorei, s\u0103 m\u0103 ofer s\u0103 fac degro\u015f\u0103ri, buciard\u0103ri, s\u0103 scriu. In schimb, vreau libertatea de a lucra \u00een afara orelor de program, c\u00e2te o bucat\u0103 de piatr\u0103, poate din recuper\u0103rile din cimitir…Chiar dac\u0103 nu voi putea face lucr\u0103ri de anvergur\u0103,<\/em> voi face test\u0103ri care s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 cunosc aceste materiale, aparent dure, dar at\u00e2t de maleabile \u00een fa\u0163a spiritului<\/em> creator…<\/em><\/p>\n

Nick a \u00eenceput s\u0103 cutreiere cimitirele, mai bine zis, atelierele de monumente funerare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 intre pe sub pielea unor oameni, \u00een general nec\u0103ji\u0163i, ap\u0103sa\u0163i de grijile zilei, reticen\u0163i la orice \u00eencercare de \u201dinfiltrare\u201d \u00een lumea lor. S\u0103 lucrezi \u00eentr-un ora\u015f mare, l\u00e2ng\u0103 familie, chiar \u015fi cu o remunera\u0163ie mai mult dec\u00e2t modest\u0103, era de preferat muncii de miner din exploat\u0103rile de marmor\u0103, cum erau cele din Apuseni, de pe l\u00e2ng\u0103 Va\u015fc\u0103u. Condi\u0163iile, chiar dac\u0103 se lucra la suprafa\u0163\u0103, erau inumane, folosindu-se o tehnic\u0103 ce ar fi trebuit arhivat\u0103 de mult. La cimitirul central al \u201dmunicipiului\u201d, cum le pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103 angaja\u0163ilor, aversiunea s-a manifestat de la primul contact.<\/p>\n

\u015eeful atelierului, de fapt al Cooperativei, un ungur cu musta\u0163\u0103 de g\u00e1bor \u015fi cu o p\u0103l\u0103rie neagr\u0103 cu boruri largi ag\u0103\u0163at\u0103 la vedere de un cui din perete, cu o burt\u0103 at\u00e2rn\u00e2nd dizgra\u0163ios, fapt care nu-i permitea s\u0103 stea ca omul la biroul de prelucrat h\u00e2r\u0163oage, dar\u0103mite s\u0103 se aplece asupra unei pl\u0103ci de marmor\u0103, i-a r\u0103spuns r\u0103spicat c\u0103 nu \u00een\u0163elege rom\u00e2ne\u015fte.<\/p>\n

– Nem tudok romanul!<\/p>\n

– Nu-i bai! Eu vorbesc \u015fi ungure\u015fte, \u00een\u0163elegi? Nu?!…No, atunci pe ungure\u015fte: \u00c9n besz\u00e9lek magyarul \u00e9s n\u00e9met\u00fcl is!…<\/p>\n

– Akkor mi\u00e9rt nem m\u00e9sz n\u00e9met orsz\u00e1gra? Nincs p\u00e9nz magunk sz\u00e1m\u00e1ra sem! Nu lucru cu copii!<\/p>\n

A fost prima experien\u0163\u0103 nepl\u0103cut\u0103 pentru Nick. \u015ei \u00een adolescen\u0163\u0103 a f\u0103cut liceul \u00eentr-un ora\u015f cu o important\u0103 popula\u0163ie maghiar\u0103, dar, parc\u0103, nu a \u00eent\u00e2lnit asemenea atitudine. Drept e c\u0103 acolo nu \u00eent\u00e2lnise direct dec\u00e2t o familie de unguri, dar era familia Ellei iar rela\u0163iile erau de cu totul alt\u0103 natur\u0103. Ajunsese s\u0103 fie iubit de Ella, r\u00e2vnit de n\u0103b\u0103d\u0103ioasa Emmy \u015fi simpatizat de \u00eensu\u015fi capul familiei. \u00cel mai \u00eent\u00e2lnise \u015fi pe Kiss \u015fi a r\u0103mas, cumva, legat de acest om deosebit. Mama ta de bozgor! N-are bani s\u0103 m\u0103 pl\u0103teasc\u0103…Nici m\u0103car nu m-a l\u0103sat s\u0103-i explic c\u0103 nu pentru bani voiam eu s\u0103 lucrez la ei! Neamu\u2019 prost e neam prost \u015fi c\u00e2nd cade \u00een bud\u0103: nu se duce, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 se spele, se duce s\u0103 reclame podeaua spart\u0103! M\u00e2ine \u00eencerc un atelier mai la periferie. N-or fi to\u0163i \u00eempu\u0163i\u0163i!?<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

17<\/p>\n

C\u00e2t era municipiul \u0103sta de mare, totu\u015fi, nu se putea l\u0103uda cu prea multe cimitire \u00eenzestrate cu ateliere de cioplit pietre funerare. Norocul, care, se pare c\u0103 \u00eel \u00eenso\u0163ea pe ici-pe colo, l-a \u00eendreptat unde trebuie. Un atelier, mai mult dec\u00e2t modest, condus de un me\u015fter b\u0103tr\u00e2nel, blajin, ungur get-beget, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, ascundea solu\u0163ia c\u0103utat\u0103.<\/p>\n

– Bun\u0103 ziua, sau, j\u00f3 napot!…<\/p>\n

– Servus, dr\u00e1ga! Care-i baiul? S-o-nt\u00e2mplat ceva r\u0103u?<\/p>\n

– Nu, nuuu…sunt student la sculptur\u0103 \u015fi a\u015f vrea s\u0103 lucru ceva \u00een timpul liber, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103 cioplesc marmura sau calcarul, sau ce-o fi. \u015ei dac\u0103 se poate s\u0103 \u015fi stau c\u00e2teodat\u0103 prin atelier, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163, c\u0103 la c\u0103min nu pot face nimic de at\u00e2ta g\u0103l\u0103gie. Nu am pe nimeni \u00een ora\u015f \u015fi nici nu prea am bani de buzunar…<\/p>\n

– \u015ei tu crezi c\u0103 la am\u0103r\u00e2\u0163i ca noi po\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163i ceva bun?!…<\/p>\n

– Ca elev am mai lucrat \u00eentr-un atelier, la unul \u201dNEA FANE\u201d, \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at multe despre cioplit, despre pietre, despre lemn, mai mult dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163 aici la facultate. Ce zice\u0163i? S-ar putea?<\/p>\n

– D\u0103 putut s\u0103 poate dar, dar nu avem bani cu ce s\u0103 te pl\u0103tim. Suntem s\u0103raci. Dac\u0103 vrei po\u0163i veni s\u0103 ne aju\u0163i \u015fi mai vedem cum facem cu restul. Ce zici? Dac\u0103 e\u015fti b\u0103iat cuminte te putem l\u0103sa s\u0103 mai stai \u015fi prin atelier dup\u0103 program. Numa\u2019, s\u0103 nu ne faci n\u0103cazuri, c\u0103 avem d\u0103stule…Dac\u0103 o s\u0103 avem mai mult de lucru, poate c\u0103 te angajem zilier. Mai vedem.<\/p>\n

– De c\u00e2nd pot veni ca voluntar?<\/p>\n

– De c\u00e2nd vrei tu, tinere student. Batem palma?<\/p>\n

– Batem!<\/p>\n

– S\u0103 aduci un carnet de student s\u0103 te trecem \u00een rejistru, c\u0103 \u0103\u015fe-i musai!<\/p>\n

Un ungur b\u0103tr\u00e2n \u015fi doi tineri din \u0162ara Mo\u0163ilor reprezentau personalul atelierului de cioplit monumente funerare. Nu se prea lucra cu marmora. Se turnau pl\u0103ci mozaicate, standardizate ca form\u0103 \u015fi m\u0103rime, privind spre cer printr-o cruce \u015fi ea mozaicat\u0103, sau, \u00een cel mai fericit caz, din marmur\u0103 alb\u0103. Rom\u00e2nii, de regul\u0103, comandau un mozaic natur, pic\u0103\u0163ele albe pe fondul cenu\u015fiu al cimentului. Ungurii cereau un mozaic pe fond verde cu g\u00e2ndul realiz\u0103rii tricolorului lor \u015fi depuneau \u00een acest scop trandafiri ro\u015fii. Plimb\u00e2ndu-te printre morminte, puteai u\u015for s\u0103 le clasifici dup\u0103 apartenen\u0163a etnic\u0103 a celor pleca\u0163i din lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.<\/p>\n

Un cimitir \u00eengrijit, dar modest, f\u0103r\u0103 extravagan\u0163e, cu prea pu\u0163in\u0103 marmur\u0103 \u015fi cu \u015fi mai pu\u0163in granit negru. Nick, obi\u015fnuit cu cimitirul Rulikovsky, a sim\u0163it o str\u00e2ngere de inim\u0103. \u00cei lipseau monumentele funerare care tronau \u00een alb \u015fi negru unde, doar florile ro\u015fii \u015fi frunzele verzi se al\u0103turau albului imaculat al marmorei pentru a satisface, chiar \u015fi \u00een trecere, spiritul na\u0163ionalist al popula\u0163iei maghiare. Aici, totul era simplu, totul ar\u0103ta s\u0103r\u0103cia \u015fi, mai nou, alinierea la noul spirit al \u201dvremurilor noi\u201d. Era bine \u015fi a\u015fa, at\u00e2ta timp c\u00e2t crucile \u00eencununau, \u00eenc\u0103, mormintele. P\u0103i, \u00een s\u0103r\u0103cia asta de unde s\u0103 mai pretind s\u0103 g\u0103sesc ceva material de cioplit?! Poate doar dac\u0103 m\u0103 miluie\u015fte cu ceva Maestrul…Dar asta m\u0103 va obliga s\u0103 m\u0103 deconspir, s\u0103-i spun pe unde m-am aciuit, ce am de g\u00e2nd s\u0103 fac pentru a-mi asigura un strop de autonomie, de lini\u015fte \u00een crea\u0163ie. Nu \u015ftiu, poate c\u0103 merit\u0103 s\u0103 \u00eencerc, dar s\u0103 v\u0103d mai \u00eent\u00e2i cum am s\u0103<\/em> m\u0103 descurc pe aici.<\/em><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, condi\u0163iile oferite de atelier erau s\u0103race \u015fi g\u00e2ndul la posibilitatea pierderii timpului l-au cam dezumflat pe Nick. Ceva, totu\u015fi, l-a \u00eencurajat: atitudinea celor noi trei tovar\u0103\u015fi de suferin\u0163\u0103. \u00cen fond erau ni\u015fte am\u0103r\u00e2\u0163i, f\u0103r\u0103 comenzi, f\u0103r\u0103 bani pentru familie \u015fi, mai ales, f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103. \u015ei totu\u015fi, oameni buni, cu \u00een\u0163elegere fa\u0163\u0103 de nevoile altuia. Cum Nick nu prea suna bine \u00een magherni\u0163a lor, s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l adopte, pe \u015fest, e adev\u0103rat, ca Nicolae. Scule erau pu\u0163ine, dar avea acces la toate. Materiale, aproape de loc, dar bun\u0103voin\u0163\u0103 berechet. Pur \u015fi simplu, la comanda \u015fefului, \u201d\u015eefu\u201d, impus de cei doi mo\u0163i, b\u0103ie\u0163ii au plecat \u00een c\u0103utare de relicve, buc\u0103\u0163i de calcar, sau marmur\u0103 chiar, acoperite de trecerea timpului cu p\u0103m\u00e2nt sau numai cu mu\u015fchi, iviri aduc\u00e2nd uneori a \u015fantier arheologic dat uit\u0103rii. Nicolae \u00eei urma r\u0103bd\u0103tor dar sceptic, cu g\u00e2ndul undeva departe, \u00een c\u0103utare de noi solu\u0163ii.<\/p>\n

– Uite, Nicolae, aici tr\u0103b\u0103 c\u0103 e o buc\u0103\u0163ic\u0103 bun\u0103 de marmur\u0103. E verde da\u2019 cred c\u0103 e toma\u2019 bun\u0103. Haide, m\u0103i, s-o trajem afar\u0103! Bag\u0103 lopata u\u015for s\u0103 n-o spurc\u0103m. \u0102\u015fe, \u015fi pe partea ailalt\u0103. Eu bag b\u00e2ta s\u0103 v\u0103d dac\u0103 se mi\u015fc\u0103. \u0102\u015fe, \u0103\u015fe! No, nici nu-i mic\u0103. Ce zici, Nicolae, o\u2019, cum vrei s\u0103-\u0163i spun? domnule student? Nu, c\u0103 nu mere! Amu-i cu tovar\u0103\u015fe, nu? Mai bine, Nicolae, ca \u00eentre ortaci, ca la C\u0103u.<\/p>\n

– Ca unde?!<\/p>\n

– Ca la Va\u015fc\u0103u, c-\u0103\u015fe-i z\u00e2cem noi, \u0103i\u015ftia d\u00e2n Apuseni.<\/p>\n

Nick, prins de febra c\u0103ut\u0103torului, lu\u0103 o bucat\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103 \u015fi, cu grija arheologului \u00eencepu s\u0103 frece un col\u0163 al comorii pentru a \u00eendep\u0103rta, c\u00e2t de c\u00e2t, stratul de mu\u015fchi \u015fi de p\u0103m\u00e2nt. Surpriza a fost mare. Cu pu\u0163in scuipat marmura s-a luminat.<\/p>\n

– M\u0103i, fra\u0163ilor, asta nu-i de la C\u0103u, asta-i de la Ru\u015fchi\u0163a, m\u0103i!<\/p>\n

– D\u0103 inde?!<\/p>\n

– De la Ru\u015fchi\u0163a, unde avem cea mai bun\u0103 marmur\u0103. S\u0103 vezi ce s-o bucura \u015eefu. Numa\u2019 s\u0103 mi-o dea s-o lucrez. Asta are cam juma de metru pe juma. Hai s\u0103-l chem\u0103m!<\/p>\n

\u015eefu, surprins oarecum de descoperire, \u00eencepu s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie partea de marmur\u0103 dezvelit\u0103, d\u00e2nd din cap a mul\u0163umire.<\/p>\n

– No, Nicolae, o da\u2019 norocu\u2019 p\u0103ste tine d\u00een prima z\u00ee. Crezi c\u0103-i bun\u0103 bucata la ce-\u0163i treb\u0103? Hai s-o scoatem afar\u0103, s-o vedem toat\u0103. S\u0103 nu fie crepat\u0103 mai de jos. Du-te m\u0103i \u015fi ad\u0103 ni\u015fte r\u0103nji, s-o urnim d\u00e2n loc. Tu, f\u0103 loc pe l\u00e2ng\u0103 e\u2019 cu h\u00e2rle\u0163ul, s\u0103 vedem c\u00e2t \u00eei d\u0103 ad\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

Nick nu s-a \u00een\u015felat. Era o bucat\u0103 bun\u0103, cum numai \u00een atelierul din cimitirul Rulikovschi mai v\u0103zuse \u015fi, \u015fi era mare, tocmai bun\u0103 pentru un bust, pentru un portret pe cinste.<\/p>\n

– \u015eefu, dac\u0103-i bun\u0103?! P\u0103i a\u015fa ceva trebuie s\u0103rutat \u00eenainte de a te apuca s-o ciople\u015fti! E formidabil\u0103! Chiar m\u0103 la\u015fi s\u0103 cioplesc ceva din ea?!<\/p>\n

– Da p\u0103\u2019 cum?! Aiasta nu face parte d\u00e2n averea atelierului. Aiasta-i a p\u0103m\u00e2ntului care o \u00eengropat-o. La ce s\u0103 ne \u00eencurc\u0103m cu e\u2019?! E a ta, dac\u0103 vrei!<\/p>\n

– Dac\u0103 vreau?! Doamne, cum s\u0103 nu vreau?! Vreau s\u0103-\u0163i ar\u0103t ce pot, s\u0103 nu crezi c\u0103 m-am l\u0103udat. Am s\u0103 fac un portret, portretul profesorului meu, Maestrul…<\/p>\n

– Da?! \u015fi cum o s\u0103-l aduci pe Maestru aici, la pozat?<\/p>\n

– P\u0103i nu-l aduc, el este aici, \u00een capul meu. Am s\u0103 \u0163i-l ar\u0103t c\u00e2nd ne \u00eentoarcem \u00een atelier, am s\u0103-\u0163i fac o schi\u0163\u0103.<\/p>\n

– O ceee?<\/p>\n

– O schi\u0163\u0103, un desen. Am tot ce-mi trebuie \u00een map\u0103. Istenem, nu pot s\u0103 cred!<\/p>\n

– V\u0103d c\u0103 \u015ftii \u015fi ungure\u015fte!?<\/p>\n

– \u015etiu, \u015ftiu \u015fi nem\u0163e\u015fte, c\u0103 doar \u00ees neam\u0163. A\u015fa c\u0103 putem vorbi cum \u00ee\u0163i place matale.<\/p>\n

Ba, o s\u0103 vorbim rom\u00e2ne\u015fte, s\u0103 nu le cad\u0103 r\u0103u b\u0103ie\u0163ilor. O\u2019 s\u0103 cread\u0103 c\u0103 vorbim ur\u00e2t d\u0103 ei, nu?!<\/p>\n

– E\u015fti mare, \u015eefu, e\u015fti mare! \u015ei ai \u015fi un chip fain!<\/p>\n

– Ce s\u0103 am?!<\/p>\n

– O fa\u0163\u0103 frumoas\u0103, bun\u0103 de sculptat. Da, da! La \u00eenceput fac un desen \u015fi, dac\u0103 m\u0103 \u0163ii pe aici, am s\u0103-\u0163i fac portretul \u00een piatr\u0103. Poate mai g\u0103sim ceva materie prim\u0103, cum zice Maestrul.<\/p>\n

– Vrei sa spui c\u0103-mi faci un tablou? S\u0103-l at\u00e2rn p\u0103 p\u0103rete? O s\u0103 r\u00e2d\u0103 baba me, Marika n\u00e9ni…Hai, s\u0103 merem la m\u00fchely, s\u0103 lu\u0103m c\u0103ru\u0163u…<\/p>\n

– Unde s\u0103 mergem?!<\/p>\n

– No, la atelier…spuneai c\u0103 vorbe\u015fti ungure\u015fte, nu?!<\/p>\n

– Vorbesc, vorbesc, numa\u2019 c\u0103 n-am auzit bine.<\/p>\n

– \u0102\u015fe…, c\u00e2nd omu nu pricepe ceva, spune c\u0103 nu aude…<\/p>\n

– E\u015fti \u015fugub\u0103\u0163, \u015eefu.<\/p>\n

– Nu, sunt b\u0103tr\u00e2n…<\/p>\n

Atmosfera care domnea \u00eel \u00eenc\u00e2nta pe Nick. Venise cu emo\u0163ii \u015fi s-a pomenit \u00eentr-un loc, parc\u0103, cunoscut lui, cu oameni cunoscu\u0163i, primitori. Oare ce va urma? Am s\u0103 pot s\u0103 lucrez ceva dup\u0103 voia mea? Om vedea. Nici nu \u015ftiu dac\u0103 ar trebui s\u0103-i spun Maestrului. S-ar putea s\u0103 nu-i convin\u0103 s\u0103 lucrez dup\u0103 capul<\/em> meu.<\/em> M\u00fchely-ul lui \u015eefu era un fel de magazie, \u015fopron, sau orice altceva, numai atelier nu era. Lumin\u0103 avea, e drept, \u015fi ferestrele mari erau \u00eentre\u0163inute \u201dla zi\u201d, dar se apropia iarna \u015fi prezen\u0163a unui minuscul goden nu inspira prea mult\u0103 \u00eencredere.<\/p>\n

– \u015eefu, da\u2019 iarna se poate lucra?!<\/p>\n

– P\u0103i, cum s\u0103 nu?! Vezi tu sobi\u0163a aiasta? Aiasta am ar\u0103njet-o s\u0103 mearg\u0103 cu petrol care cur\u0103 din rezervorul \u0103la de sus. O fo\u2019 un rezervor d\u0103 camion, cam spart el, da l-o ar\u0103njet un tinichijiu, un preten. Petrol s\u0103 fie, c\u0103 nu po\u0163i de c\u0103ldur\u0103. Lucr\u0103m cu u\u015fa d\u0103\u015fchis\u0103, z\u0103u \u0103\u015fe! De lucru s\u0103 avem, c\u0103 de frig n-o murit nime\u2019…<\/p>\n

– Da spune, matale, cum de ai \u00eenv\u0103\u0163at \u0103\u015fe bine rom\u00e2ne\u015fte?! C\u0103 doar ungurii de pe aici nu prea aud bine limba asta…<\/p>\n

– N-am eu treab\u0103 cu bozgorii mei, eu aici m-am n\u0103scut, aiasta e \u0163ara me \u015fi nu m\u0103 ocup eu de cine-i la putere. Poa\u2019 s\u0103 vin\u0103 \u015fi austriecii c\u0103 nu m\u0103 doare p\u0103 mine. Oameni s\u0103 fie!…rom\u00e2ne\u015fte? p\u0103i c\u00e2nd am fost t\u00e2n\u0103r am lucrat \u015fi pe la Bucure\u015fti, la Granitul, cum \u00eei spune ast\u0103zi. O fo\u2019 bine \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi meserie. Nime\u2019 nu mi-a spus c\u0103-s bozgor! Da, o fo\u2019 bine…<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 au reu\u015fit, el \u015fi cu \u015eefu, s\u0103 trag\u0103 c\u0103ru\u0163u dintr-un fel de \u015fopron \u015fi s\u0103-l aduc\u0103 la locul descoperirii, mo\u0163ii, \u00eenc\u00e2nta\u0163i de noua lor misiune, au \u015fi scos piatra la suprafa\u0163\u0103. Nu era ea chiar de juma pe juma, cum o apreciase Nick, dar vreo 40×40 tot avea. Era un cub perfect, ciobit pu\u0163in pe la col\u0163uri \u015fi \u00a0muchii, \u015fi promitea s\u0103 fie o \u201dmaterie prim\u0103\u201d a-nt\u00e2ia. Un plan \u00eenclinat f\u0103cut la repezeal\u0103 din cele dou\u0103 r\u0103ngi, \u015fi piatra, cu pu\u0163in\u0103 opinteal\u0103, a fost instalat\u0103 pe c\u0103ru\u0163. Este greu de redat \u00een cuvinte mica procesiune care s-a urnit lu\u00e2nd drumul atelierului. Oameni care de abia se cunoscuser\u0103, participau cu trup \u015fi suflet la evenimentul care urma s\u0103 dea o nou\u0103 culoare vechiului\u00a0 lor loc de munc\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie \u00eenc\u0103 cum, to\u0163i trei se sim\u0163eau, deja, p\u0103rta\u015fi la cele ce urmau s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Un t\u00e2n\u0103r student fusese adoptat f\u0103r\u0103 nici o re\u0163inere \u015fi, chiar \u015fi neoficial, avea s\u0103 fac\u0103 parte din acea mic\u0103 familie de me\u015fteri nec\u0103ji\u0163i. Nick era \u00een culmea emo\u0163iei, tr\u0103dat\u0103, ca de obicei, de vibra\u0163ia \u00eentregului corp. Era ceva care \u00eel deranja, dar nu avea obiceiul s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceast\u0103 meteahn\u0103. Pe unde o fi buda? Dac\u0103 m\u0103 apuc\u0103, m\u0103 fac de minune. Oare de la cine am mai mo\u015ftenit \u015fi asta?! E de groaz\u0103! \u00cen loc s\u0103 m\u0103 pot bucura \u00een voie, s\u0103 iau \u015fi eu parte la bucuria sincer\u0103 a celor din jur, eu g\u0103sesc cu cale s\u0103 fac pe mine. S-ar putea s\u0103 m\u0103 coste scump porc\u0103ria asta. Am s\u0103 mai pot eu ap\u0103rea la un vernisaj cople\u015fit de st\u0103rile astea emotive extreme, de nest\u0103p\u00e2nit? Nu e ceva psihic, oare? Ar trebui s\u0103 vorbesc cu Maestrul, dar<\/em> mucalit cum e uneori, s-ar putea s\u0103 m\u0103 fac de rahat\u2026<\/em><\/p>\n

– No, am \u0103juns! Hai s-o b\u0103g\u0103m \u00eenlontru \u015fi s\u0103 merem acas\u0103. Nicolae, ai s\u0103 ai timp s\u0103 te ocupi d\u0103…, d\u0103, cum \u00eei spune? de me\u015fterul t\u0103u.<\/p>\n

– E me\u015fter mare, \u015eefu, e Maestru!<\/p>\n

– No, bine! hai, c\u0103-i noapte…sunt obosit…nu mai mere cum o fo\u2019\u2026<\/p>\n

Nick a luat-o agale ne\u015ftiind \u00eencotro s-o apuce. Oare nu se r\u0103zg\u00e2nde\u015fte p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine? E o piatr\u0103 bun\u0103, prea bun\u0103 chiar. Nu, nu cred. Pare om dintr-o bucat\u0103. Unguru c\u00e2nd e om, e de cuv\u00e2nt. Mai r\u0103u e c\u00e2nd \u00eel b\u00e2ntuie originea lui de \u201dneam<\/em> nobil\u201d,<\/em> atunci nu-i mai ajungi la nas. Dac\u0103 era a\u015fa, nu mai pierdea el vremea cu mine. Mai bine m\u0103 duc la Maestru,<\/em> precis st\u0103 \u00een atelier.<\/em><\/p>\n

Luminatoarele atelierului \u201dde crea\u0163ie\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea Maestrului s\u0103 spun\u0103, str\u0103luceau \u00een noapte, anun\u0163\u00e2nd prezen\u0163a st\u0103p\u00e2nului. Dotat cu o energie rar \u00eent\u00e2lnit\u0103, Maestrul petrecea multe nop\u0163i \u00een atelier, de unul singur, furat de g\u00e2nduri care nu aveau nimic comun cu arta. Era \u015fi el om, nu doar artist, b\u00e2ntuit de g\u00e2nduri cenu\u015fii, de insatisfac\u0163ii, de probleme de familie. De data aceasta se pare c\u0103 se ab\u0103tuse r\u0103u de la conduita lui obi\u015fnuit\u0103. Nick \u00eel g\u0103si \u00een fa\u0163a unei sticle cu vodc\u0103, golite cu grij\u0103. \u00cencerca \u00een zadar s\u0103 mai stoarc\u0103 ceva \u00een paharul str\u0103veziu, bolborosind enervat \u00eentr-o limb\u0103 numai de el cunoscut\u0103.<\/p>\n

– Acuma-mi vii, neam\u0163ule? Acum e prea t\u00e2rziu…am b\u0103ut \u015fi mai vreau. \u0162i-am spus c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 p\u0103ze\u015fti, dar tu?, canci! Du-te s\u0103 aduci ceva de b\u0103ut \u015fi stai cu mine. S-a dus dracului lutul meu, a\u015fa cum ai vrut tu \u015fi, \u015fi altul nu mai iese!? D\u0103-l naibii, o s\u0103 m\u0103 apuc de altceva. \u015etii c\u0103 mi s-a propus o lucrare mare, o statuie, pentru Bucure\u015fti. Nu mi-au spus \u00eenc\u0103 de cine este vorba. M\u0103car de n-ar fi careva din noii politicieni! Trebuie s\u0103 fac un proiect, dar s\u0103 vezi cum o s\u0103 m\u0103 \u0103sta comisia: sunt numai Zmei ai artei, dar amesteca\u0163i cu politruci, c\u0103 f\u0103r\u0103 \u0103\u015ftia nu mi\u015fc\u0103 nimic \u00een cultura \u201dvremurilor noi\u201d. Zmeii sunt da\u0163i dracului, dar m\u0103car vorbesc pe limba mea \u015fi ei \u015ftiu c\u0103-i ascu\u0163it\u0103. Mai r\u0103u e cu ceilal\u0163i, ni\u015fte analfabe\u0163i, dar au cu\u0163itul \u00een m\u00e2n\u0103! D\u0103-i dracului! Hai, du-te \u015fi adu ceva p\u0103linc\u0103 sau vodc\u0103. Nu m-ai p\u0103zit \u015fi acum s\u0103 vezi t\u0103r\u0103\u015fenie! La mine \u0163ine cu luna…<\/p>\n

– Nu, Maestre, nu mai bem! M-a\u0163i angajat de paznic \u015fi paznic vreau s\u0103 fiu. Eu \u015fi a\u015fa nu beau, a\u015fa c\u0103 n-are rost s\u0103 be\u0163i de unul singur. Hai, c\u0103 v\u0103 \u015ftiu! Nu v\u0103 place s\u0103 be\u0163i f\u0103r\u0103 companie, iar la ora asta, de unde s-o lu\u0103m?<\/p>\n

– Mare pezevenghi! De ce s\u0103 nu bei cu mine?! Aaaa! C-o b\u0103ut taic\u0103-tu \u015fi pentru tine, nu? \u015ftiu ce mi-ai spus, dar n-are rost s\u0103 te juri. E mai mare p\u0103catul s\u0103-\u0163i \u00eencalci jur\u0103m\u00e2ntul! Nicolae, ascult\u0103 la mine! Ai s\u0103 bei, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103! E\u015fti artist, e\u015fti bun, e\u015fti sensibil. Cum crezi c\u0103 ai s\u0103 supor\u0163i toate porc\u0103riile care ne \u00eenconjoar\u0103?! Noi, arti\u015ftii, suntem sorti\u0163i s\u0103 fim victimele \u201dmarii ne\u00een\u0163elegeri\u201d. E o sintagm\u0103 ce nu-mi apar\u0163ine, dar a lansat-o un mare artist, cred c\u0103 Van Gogh, dar nu-s sigur. Am re\u0163inut-o pentru c\u0103 incumb\u0103 un mare adev\u0103r, ca \u015fi \u0103la cu \u201din vino veritas\u201d.<\/p>\n

– Vre\u0163i s\u0103 spune\u0163i c\u0103, noi arti\u015ftii, adic\u0103 \u015fi eu, suntem ni\u015fte sclavi ai \u201dmarii ne\u00een\u0163elegeri\u201d manifestate de restul lumii?! Victime?! P\u0103i, nu suntem \u00een\u0163ele\u015fi pentru c\u0103 suntem un soi aparte, un fel de \u201dpopor ales\u201d, mic, dar ales! N-am s\u0103 m\u0103 consider niciodat\u0103 o victim\u0103, a nim\u0103nui, \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in din cauza unei sintagme scornite! Maestre, sunte\u0163i un ales al Proniei, sunte\u0163i un \u201dmare, cu M mare\u201d \u015fi, nu mai c\u0103uta\u0163i scuze r\u0103suflate, mai ales cu mine, cel numit mai deun\u0103zi un \u201dales\u201d. Chiar dac\u0103 am tras cu urechea, cele spuse r\u0103m\u00e2n spuse \u015fi eu le-am recep\u0163ionat ca atare. L\u0103sa\u0163i-o naibii de b\u0103utur\u0103, m\u0103car pentru ast\u0103zi, ast\u0103zi c\u00e2nd am alergat s\u0103 v\u0103 dau o veste mare, cel pu\u0163in pentru mine…<\/p>\n

– M\u0103i, Nicolae, tu crezi c\u0103 sunt beat \u015fi \u00eencerci s\u0103 m\u0103 vr\u0103je\u015fti cu vorbe mari. Acum ai s\u0103-mi vorbe\u015fti \u015fi de datoria sacr\u0103 care m\u0103 apas\u0103 de c\u00e2nd, cum ai spus?, Pronia m-a ales printre cei ale\u015fi, nu? Biine, mai st\u0103m pu\u0163in s\u0103 aud ce veste mare mi-ai adus…Hai, d\u0103-i drumul! \u015ei s\u0103 \u0163ii minte c\u0103 eu nu m\u0103 \u00eemb\u0103t dintr-un g\u00e2t de vodc\u0103!<\/p>\n

– Maestre, am g\u0103sit un loc unde s\u0103 pot s\u0103 lucrez, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, f\u0103r\u0103 s\u0103 deranjez pe nimeni, f\u0103r\u0103 s\u0103 simt sabia privirilor, chiar \u015fi ale unui Maestru, asupra mea. Un mic atelier de cioplit monumente funerare, la un cimitir ca vai de el, cum este de fapt \u015fi ceea ce eu numesc atelier, cu oameni nec\u0103ji\u0163i, dar buni la suflet, care mi-au \u015fi g\u0103sit o bucat\u0103 de \u201dmaterie prim\u0103\u201d, o bucat\u0103 de marmur\u0103 acoperit\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u015fi mucegai, dar f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n. Culmea este c\u0103 e marmur\u0103 a-nt\u00e2ia, marmur\u0103 de Ru\u015fchi\u0163a, un cub tocmai bun pentru un portret. Dac\u0103-i mai ajut la turnat borduri mozaicate, sau la montat cruci pe morminte, o s\u0103 m\u0103 lase s\u0103 lucrez \u00een afara programului lor, un fel de zilier f\u0103r\u0103 plat\u0103. Ei, ce spune\u0163i, nu-i grozav?…<\/p>\n

– Tu m\u0103 iei cu pre\u015ful, nu? Marmur\u0103 de Ru\u015fchi\u0163a, hai?! Nici aia de Va\u015fc\u0103u nu se mai d\u0103 de poman\u0103. Marmura a devenit \u201dmaterie prim\u0103 special\u0103\u201d , dirijat\u0103 de undeva de sus, pentru nevoile partidului, pentru monumente, pentru palate, pentru, dracu mai \u015ftie pentru ce. Cum o s\u0103-\u0163i dea, a\u015fa pe daiboj, marmur\u0103 pentru joac\u0103?! Ai grij\u0103 s\u0103 nu dai de vreo belea! Or fi ei oameni buni dar, se pare c\u0103 nu prea \u015ftiu pe ce lume tr\u0103iesc. No, c\u0103 m-ai prostit! \u015etii c\u0103 nu mai am chef de b\u0103utur\u0103. Hai, mai bine, s\u0103 ne culc\u0103m, aici, \u00een atelier, c\u0103 n-om muri de inconfort. A\u015fa am s\u0103 am \u015fi eu paza l\u00e2ng\u0103 mine. Nu c\u0103 nu m\u0103 pot ab\u0163ine, dar \u015ftii vorba aia cu paza \u015fi primejdia. Ce zici, ne culc\u0103m?<\/p>\n

– Da, Maestre, m\u00e2ine mai vorbim despre g\u0103selni\u0163a asta a mea.<\/p>\n

18<\/p>\n

Diminea\u0163a ce-a urmat l-a g\u0103sit pe Maestru \u00eentr-o form\u0103 deosebit\u0103. Buna dispozi\u0163ie emana din priviri, din vorbe, din gesturi. Nick s-a trezit cu o team\u0103 nedefinit\u0103, un sentiment p\u0103strat \u00een ad\u00e2ncul sufletului s\u0103u de copil, \u00eenc\u0103, s\u0103dit de amintiri din copil\u0103ria-i umbrit\u0103 de atmosfera poluat\u0103 de izul de alcool. Degeaba a\u015f \u00eencerca s\u0103 fac pe \u00eengerul p\u0103zitor al unui suflet mare dar r\u0103scolit de o team\u0103 ocult\u0103, c\u00e2nd experien\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een propria-mi cas\u0103 \u00eemi \u015fopte\u015fte, la fiecare pas, cuv\u00e2ntul cheie: zadarnic! De unde blestemul \u0103sta pe capul meu?! De ce, tocmai acum, c\u00e2nd \u00eencerc s\u0103 \u00eenfiripez o nou\u0103 rela\u0163ie cu omul pe care l-am iubit \u00een ascuns, dar care n-a recep\u0163ionat acest mesaj transmis de privirile nevinovate ale unui copil, atunci, c\u00e2nd pl\u00e2ngeam pe ascuns, de ce trebuie s\u0103 cad iar\u0103\u015fi \u00een atmosfera viciat\u0103 de neputin\u0163a unui om, un str\u0103in de fapt, dar care m\u0103 oblig\u0103 la o nou\u0103 nereu\u015fit\u0103?! Cum pot fi eu paznic c\u00e2nd, n-am t\u0103ria convingerii c\u0103, ceea ce mi se cere, are vreo \u015fans\u0103 de izb\u00e2nd\u0103?! Omul \u0103sta e chiar naiv, sau se ascunde dup\u0103 degetul propriei \u00eendoieli? Cred c\u0103 momentul nu este de loc favorabil pentru o discu\u0163ie despre g\u0103selni\u0163a mea. S-ar putea<\/em> s\u0103 m\u0103 dezumfle pe loc, \u015fi atunci?! Oi vedea..<\/em><\/p>\n

Maestrul n-a deschis vorba despre planurile lui Nick, ceea ce l-a derutat pu\u0163in. Cred c\u0103 must\u0103ce\u015fte ceva, el, Maestrul! Ori se face c\u0103 plou\u0103, ori \u00eemi preg\u0103te\u015fte vreo lec\u0163ie de profesor ca s\u0103-mi taie macaroana cu autonomia mea. Dac\u0103 tace el, tac \u015fi eu. Acum, s\u0103 \u00eencerc s\u0103-l conving s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103 la institut. Mi-e c\u0103 se duce de capul lui la vreo c\u00e2rcium\u0103. S\u0103<\/em> v\u0103d mai \u00eent\u00e2i ce propune el.<\/em><\/p>\n

– Nicolae, neam\u0163ule, hai s-o lu\u0103m pe jos spre institut, s\u0103 m\u0103 mi\u015fc pu\u0163in dup\u0103 somnul \u0103sta obositor. Am tot visat, m-am zv\u00e2rcolit, am vrut s\u0103 m\u0103 scol, dar am renun\u0163at c\u00e2nd te-am v\u0103zut dormind ca un prunc. Bun\u0103-i \u015fi tinere\u0163ea asta la ceva!…<\/p>\n

Bucuros s\u0103 aud\u0103 o astfel de propunere, Nick\u00a0 a s\u0103rit ca un arc sc\u0103pat de sub control \u015fi, contrar obiceiului, s-a oferit s\u0103-i fac\u0103 Maestrului o cafea tare.<\/p>\n

– Grozav, Nicolae, dar tu nu bei?!<\/p>\n

– Nuuu! \u0102sta-i drog curat. Vreau s\u0103 am mintea limpede.<\/p>\n

– M\u0103i, tu trebuia s\u0103 te na\u015fti feti\u0163\u0103!… Maestrul sorbi cu nesa\u0163 din cafeaua fierbinte \u015fi scuip\u0103 ceea ce nu luase drumul g\u00e2tlejului.<\/p>\n

– Ce mi-ai dat, b\u0103iatule?! \u0102sta-i sirop curat. Cine, Dumnezeu, te-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 faci cafea?!…eu o beau f\u0103r\u0103 zah\u0103r, ca be\u0163ivii. Las\u2019 c-o s\u0103-\u0163i vin\u0103 r\u00e2ndul \u015fi \u0163ie, c\u0103 doar e\u015fti artist \u00een devenire!… Dar nici nu-i a\u015fa de rea! Uite, o beau ca s\u0103-\u0163i fac pl\u0103cere \u015fi s\u0103 m\u0103 mai \u00eentremez oleac\u0103! N-am mai b\u0103ut cafea dulce de nu mai \u015ftiu c\u00e2nd. Nu, nu, nu-i rea!…<\/p>\n

Nick z\u00e2mbi cu \u00een\u0163eles \u015fi-i mul\u0163umi din privire. E cu\u015fer Maestrul meu, e cu\u015fer!<\/em> Acest prim succes ob\u0163inut \u00een \u00eendeplinirea sarcinii de paznic \u00eel bine dispuse pe Nick \u015fi, printre banalit\u0103\u0163i, abord\u0103 \u015fi subiectul \u201dtabu\u201d al autonomiei sale.<\/p>\n

– Nicolae, eu nu vreau s\u0103-\u0163i impun o anume conduit\u0103 \u00een drumul t\u0103u de artist plastic, eu vreau doar s\u0103 te feresc de surprizele care ne pasc la tot pasul, vorbesc de cele nepl\u0103cute, surprize care pot l\u0103sa urme ad\u00e2nci \u015fi greu de vindecat \u00een sufletele noastre. Ne credem zmei, dar suntem teribil de vulnerabili! F\u0103 cum crezi tu c\u0103 sim\u0163i, fii prudent \u00een av\u00e2ntul t\u0103u juvenil \u015fi, nu te feri de mine! Sunt vulpe b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi pot s\u0103-\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc din ne\u00eemplinirile care m-au m\u0103cinat. \u015ei au fost destule! C\u00e2nd ai s\u0103 crezi c\u0103 e posibil, invit\u0103-m\u0103 s\u0103-\u0163i v\u0103d atelierul t\u0103u de \u201dcrea\u0163ie\u201d \u015fi, bine\u00een\u0163eles, lucrarea pe care ai pl\u0103nuit-o pentru Ru\u015fchi\u0163a aia bucluca\u015f\u0103. Sper, din toat\u0103 inima, s\u0103 nu ai probleme cu nenoroci\u0163ii care ne urm\u0103resc zi \u015fi noapte \u015fi scornesc tot felul de opreli\u015fti pentru a ne \u00eengr\u0103di libertatea \u015fi a ne supune ca pe ni\u015fte robo\u0163i. Apropo, s\u0103 te duci s\u0103 vezi filmul Golem. Robotizarea poate deveni un real pericol pentru omenire, ca, de fapt, orice proces de supraautomatizare. Nu lua \u00een seam\u0103 toate inep\u0163iile debitate de mine. E o doz\u0103 de vodc\u0103 \u00een ele…<\/p>\n

Da, aceast\u0103 latur\u0103 a Maestrului \u00eencepea s\u0103-l atrag\u0103 pe Nick, acest ceva ascuns, dar etalat, uneori, cu generozitate \u015fi, chiar, cu iz de naivitate. Maestrul ie\u015fea la suprafa\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 ifose, f\u0103r\u0103 efort. Omul, care se dovedea a fi, p\u0103\u015fea al\u0103turi, pe drumul ce ducea spre institut. Nick must\u0103cea a mul\u0163umire.<\/p>\n

Iarna lui \u201952 se apropia cu pa\u015fi repezi. Ploaie rece, v\u00e2nt \u015fi chiar lapovi\u0163\u0103. G\u00e2ndul c\u0103 va putea ciopli marmur\u0103 dup\u0103 voia lui, departe de ochii iscoditori ai Maestrului, chiar \u015fi \u00een condi\u0163ii precare, cele c\u00e2teva d\u0103l\u0163i \u015fi un mai primite \u00een dar \u00eenc\u0103 din perioada lui de glorie adolescentin\u0103, f\u0103ceau drumul p\u00e2n\u0103 la cimitir, la atelierul lui de \u201dcrea\u0163ie\u201d, mai u\u015for. Cu pa\u015fi s\u0103lt\u0103re\u0163i atac\u0103 trotuarul \u00een ramp\u0103, cu p\u0103rul v\u00e2lvoi juc\u00e2ndu-se \u00een bra\u0163ele v\u00e2ntului amenin\u0163\u0103tor. Ajunse sus pe deal cu respira\u0163ia \u00eentret\u0103iat\u0103 a\u015ftept\u00e2nd cu ner\u0103bdare reversul medaliei, o pant\u0103 lin\u0103, tocmai bun\u0103 pentru relaxare. Jos, \u00een vale, ca \u00eentr-un peisaj \u00eentunecat, se profila cimitirul cu baraca-i s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103, tron\u00e2nd\u00a0 precum o biseric\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103, spre care \u00eel m\u00e2nau pa\u015fii lui de arheolog.<\/p>\n

Da, Nick pleca \u00een c\u0103utarea vestigiului pierdut odat\u0103 cu venirea la institut. Trebuia s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 acele vremuri disp\u0103rute, dar p\u0103strate cu sfin\u0163enie \u00een sufletul lui de artist. Am s\u0103 fac din aceast\u0103 barac\u0103 un atelier pe cinste! Ceva cu care am r\u0103mas \u00een suflet de la plecarea prematur\u0103 a lui \u201dNEA FANE\u201d. Oare \u015eefu o s\u0103 m\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103? N-o s\u0103 cread\u0103 c\u0103 sunt un copil r\u0103sf\u0103\u0163at ce se crede buricul p\u0103m\u00e2ntului? Trebuie s\u0103-i c\u00e2\u015ftig de partea mea! N-am s\u0103 \u00eencep cu cioplitul, am s\u0103-i fac \u015fefului un portret \u00een c\u0103rbune, s\u0103-l conving c\u0103 \u015ftiu ce vreau. Nu, nu trebuie s\u0103 m\u0103 gr\u0103besc. Trebuie, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103-l bag pe Maestru \u00een sufletul meu, s\u0103-i cioplesc chipul acolo unde nimeni nu m\u0103 poate incomoda, s\u0103-l pot vedea \u00een piatra rece \u015fi nefasonat\u0103 a\u015fa cum l-am v\u0103zut pe NEA FANE, ca \u00eentr-un cub de sticl\u0103. Abia atunci am s\u0103 m\u0103 las dictat \u00een mi\u015fc\u0103rile mele de simplu cioplitor \u015fi nu de creator. Crea\u0163ia din sufletul meu, invizibil\u0103 pentru cei din jur, m\u0103 va \u00eempinge f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dea pace. C\u00e2nd ajungi \u00een acest punct, nu mai e\u015fti tu st\u0103p\u00e2nul, ci acel ceva care zace \u00een tine, Harul Supranatural, care nu are nevoie de fic\u0163iune, care se hr\u0103ne\u015fte cu via\u0163a a\u015fa cum e ea, cu realitatea ce ne \u00eenconjoar\u0103, fie ea bun\u0103 sau rea…B\u0103tr\u00e2ne, se pare c\u0103 ai cam obosit, chiar dac\u0103 te rostogole\u015fti la vale. Unde e\u015fti Ella s\u0103 m\u0103 vezi cum g\u00e2f\u00e2i. Ce ocazie s\u0103 m\u0103 iei la mi\u015fto! Cred c\u0103 tu ai fi trecut dealul s\u0103rind \u00eentr-un picior…\u015etii, trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 mi-e un pic dor de tine! Bine c\u0103 nu m\u0103 auzi, c\u0103 n-a\u015f mai ajunge la atelier. Mais o\u00f9 sont…plimb\u0103rile de alt\u0103dat\u0103?..<\/em><\/p>\n

\u00cen atelier domnea o atmosfer\u0103 cald\u0103, \u015fi la propriu \u015fi la figurat. Godenul \u00ee\u015fi f\u0103cea sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00eendemn\u00e2nd, parc\u0103, la permanent\u0103 aerisire. C\u0103ldur\u0103 berechet, dar nu \u015fi aer proasp\u0103t! E drept c\u0103 nici iarna nu-\u015fi intrase \u00eenc\u0103 \u00een drepturi. Atmosfera de c\u0103ldur\u0103 \u00eembietoare era \u00eens\u0103 \u00eentre\u0163inut\u0103 de cei trei, doi plus \u015eefu, cum le pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103 mo\u0163ilor. Nick era emo\u0163ionat de simplitatea atitudinii lor. Siguri pe ei, bucuro\u015fi de oaspe\u0163i, gata s\u0103 se implice, \u00een orice fel, \u00een realizarea dorin\u0163elor noului venit.<\/p>\n

– No, ai venit s\u0103 ne vezi, o\u2019 vrei s\u0103 m\u00e2i s\u0103 lucri? \u015eezi \u015fi m\u00e2nc\u0103 cu noi clis\u0103 cu pit\u0103. Dac\u0103 vrei, be \u015fi o p\u0103linc\u0103 d\u0103 Bihor, d\u0103 szilva.<\/p>\n

– Clis\u0103, da!, p\u0103linc\u0103, nu…!, da de care ai zis c\u0103 e?<\/p>\n

– Mul\u0163am!<\/p>\n

– F\u0103 cum vrei, da s\u0103 \u015ftii c\u0103 f\u0103r\u0103 p\u0103linc\u0103, clisa poa\u2019 s\u0103 cad\u0103 r\u0103u. Da, da!<\/p>\n

P\u00e2inea neagr\u0103, dar bun\u0103, cum trebuie,\u00a0 tr\u0103gea la clisa str\u0103vezie, crestat\u0103 cu bri\u015fca \u015fi \u0163inut\u0103 \u00eentr-o tigaie pe goden. F\u0103cea, cumva, parte din amintirile din copil\u0103rie legate de \u201dSatul Natal\u201d. Era \u00eembietor \u015fi Nick se \u015fi visa \u00eentr-un atelier pe cinste, la umbra protectoare a trei oameni cumsecade.<\/p>\n

– \u015eefu, ca s\u0103 pot lucra mai pe sear\u0103, pot s\u0103 aduc un bec mai puternic?<\/p>\n

– Un bec mai puternic?! Aiasta-i mai greu! Avem contor p\u0103 lumin\u0103 \u015fi nu avem cu ce pl\u0103ti. Da ce, \u0103\u015fe nu s\u0103 vede?! \u015ei po\u0163i lucra pe lumin\u0103, c\u0103 Dumnezeu nu ne pune contor! Noaptea-i pentru durmit, dragule!<\/p>\n

– No, nu-i bai! Am vrut numai s\u0103 \u015ftiu…<\/p>\n

– No, amu \u015ftii…<\/p>\n

U\u015foara umbr\u0103 care s-a a\u015fternut pe chipul lui Nick nu a adus nici o schimbare de atitudine. Din contra, cele c\u00e2teva \u00eenghi\u0163ituri de palinc\u0103 au conservat atmosfera cald\u0103 de la \u00eenceput. Nick, s-a retras la un col\u0163 al mesei de lucru \u015fi \u015fi-a scos lucrurile \u201epersonale\u201d: blocul de desen, c\u0103rbunii, cele c\u00e2teva d\u0103l\u0163i \u015fi maiul. \u015eefu, \u00eempins de curiozitate, s-a apropiat \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u00eenv\u00e2rt\u0103 \u00eentre degete d\u0103l\u0163ile, cu o sclipire \u00een ochi nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00eenc\u0103 de Nick.<\/p>\n

– \u00ce\u0163i place, \u015eefu?<\/p>\n

– P\u0103i, da! D\u0103 inde ai \u0103\u015fe marf\u0103? Asta, da, scule!<\/p>\n

– Le-am primit cadou de la cei care m-au ajutat \u015fi \u00eendrumat c\u00e2nd \u00eenc\u0103 eram elev. Ei au crezut \u00een talentul meu \u015fi asta mi-a dat curaj.<\/p>\n

– Uite, aiasta-i bun\u0103 pentru scris pe piatr\u0103, nu?<\/p>\n

– E bun\u0103 \u015fi pentru scris, dar e foarte bun\u0103 pentru a lucra la riduri, la expresia gurii, a ochilor. Cu ea intri \u00een piatr\u0103 m\u00e2ng\u00e2ind, cum m\u00e2ng\u00e2i o fat\u0103. Nu r\u00e2de, nu glumesc! Piatra trebuie m\u00e2ng\u00e2iat\u0103 dac\u0103 nu vrei s-o superi. Iar comanda pe care o prime\u015fti din suflet este, uneori, foarte preten\u0163ioas\u0103. Dac\u0103 n-o respec\u0163i, strici totul, \u015fi cel mai important, strici rela\u0163ia cu cel care-\u0163i dicteaz\u0103 din ad\u00e2ncul sufletului t\u0103u. Dac\u0103 o \u00eencurci, mai bine renun\u0163i la lucrare, \u015fi chiar la piatr\u0103! Acum, \u015eefu, stai pu\u0163in de vorb\u0103 cu b\u0103ie\u0163ii ca s\u0103 pot s\u0103-\u0163i desenez chipul, cum \u0163i-am promis. Po\u0163i s\u0103 te mi\u015fti, c\u0103 nu m\u0103 conturb\u0103.<\/p>\n

– Ce-ai z\u00e2s c\u0103 nu te…?<\/p>\n

– C\u0103 nu m\u0103 deranjeaz\u0103 dac\u0103 te mi\u015fti sau dac\u0103 vorbe\u015fti.<\/p>\n

– No, bine!<\/p>\n

Spre surprinderea \u015eefului, \u015fedin\u0163a nu a durat mult, cum s-ar fi a\u015fteptat. Must\u0103cea tot timpul \u015fi tr\u0103gea cu coada ochiului spre cel\u0103lalt col\u0163 al mesei.<\/p>\n

– Ei, gata, b\u0103ie\u0163i! Hai s\u0103 vede\u0163i dac\u0103-l recunoa\u015fte\u0163i pe \u015eefu…<\/p>\n

Nick r\u0103mase surprins de sprinteneala cu care \u015eefu a ajuns l\u00e2ng\u0103 el. B\u0103ie\u0163ii se uitau \u015fi ei peste um\u0103rul lui. Nici o vorb\u0103, nici o exclama\u0163ie!?<\/p>\n

– No, ce-i?! Nu v\u0103 place portretul?!…<\/p>\n

– Ba, Nicolae, \u00eemi place, cum s\u0103 z\u00e2c?…e gy\u00f6ny\u00f6r\u00fc…e frumos, no!<\/p>\n

– \u015eefu, s\u0103-l pui \u00een ram\u0103, sub sticl\u0103, s\u0103 nu se strice c\u0103rbunele, \u015fi rama s\u0103 fie sub\u0163ire, doi-trei centimetri, nu mai mult!<\/p>\n

– \u015ei ce s\u0103 fac, s\u0103-l pun p\u0103 p\u0103rete?<\/p>\n

– P\u0103i cum?!<\/p>\n

– Dac\u0103 m-o l\u0103sa Marika n\u00e9ni, c\u0103 ea \u0163ine numai icoane p\u0103 p\u0103re\u0163i. Doar\u0103 n-o s\u0103 se roaje la mine, nu?!<\/p>\n

– Pune-l \u015fi matale pe alt perete, c\u0103 doar n-o\u0163i avea icoane peste tot…<\/p>\n

– \u015ei c\u00e2nd te apuci cu lucru\u2019 la \u201dMe\u015fterul\u201d t\u0103u?<\/p>\n

– Nu \u015ftiu niciodat\u0103! c\u00e2nd l-oi avea gata, aici, \u00een inim\u0103, \u015fi m-o face s\u0103-l v\u0103d \u00een piatr\u0103, s\u0103-mi dicteze…<\/p>\n

– Cum z\u00e2ci, tu, dar eu spun s\u0103 te apuci la prim\u0103vara, c\u00e2nd z\u00e2ua-i mai lung\u0103 \u015fi ai lumin\u0103 bun\u0103.<\/p>\n

– Om vedea ce spune Diavolul din mine. Numai el \u015ftie c\u00e2nd pot \u00eencepe ceva nou.<\/p>\n

– Nu mai vorbi d\u0103 dracu! Bine c\u0103 nu te aude Marika me…ea \u015ftie numai\u2019 de Isten! La mine \u00een cas\u0103 eu nu pot nici s\u0103 sudui, \u00e9rted? C\u00e2nd m\u0103 sup\u0103r, sudui pe rom\u00e2ne\u015fte, c\u0103 ea nu \u00een\u0163eleje nimic, sau s\u0103 face c\u0103 nu \u00een\u0163\u0103leje. N-o vrut s\u0103 \u00eenve\u0163e rom\u00e2ne\u015fte. Zice c\u0103 s-o n\u0103scut unguroaic\u0103 \u015fi \u0103\u015fe treb\u0103 s\u0103 moar\u0103.<\/p>\n

Zilele, s\u0103pt\u0103m\u00e2nile, lunile care au urmat, au repetat, parc\u0103, o istorie mai veche. Nick f\u0103cea orice numai s\u0103 nu se apuce de piatr\u0103. \u015eefu nu spunea nimic, mai ales c\u0103 el \u00eei sugerase s-o lase p\u00e2n\u0103 la prim\u0103var\u0103, s\u0103 lucreze pe lumin\u0103 natural\u0103. Nici Maestrul nu reu\u015fea s\u0103 scoat\u0103 ceva de la el.<\/p>\n

– Ei, Nicolae, c\u00e2nd m\u0103 invi\u0163i la tine, la atelier?!<\/p>\n

– Am spus eu c\u0103 v\u0103 invit?! Care atelier, Maestre?! \u0102la-i un \u015fopron \u00eentunecat \u015fi at\u00e2t!…<\/p>\n

– \u015ei Ru\u015fchi\u0163a ta, ce-ai f\u0103cut cu ea?<\/p>\n

– M\u0103 joc cu ea, o cur\u0103\u0163, o \u201drecondi\u0163ionez\u201d, cum se spune. Mai e timp, c\u0103 nu vin turcii!<\/p>\n

– Bine, bine, numai s\u0103 nu \u0163i-o umfle careva de pe la prim\u0103rie, de la gospod\u0103ria cimitirelor. Dac\u0103-i piatr\u0103 bun\u0103, \u015ftii, face cu ochiul. Dar, totu\u015fi, ce-ai mai f\u0103cut pe acolo, c\u0103 de lipsit ai cam lipsit!?<\/p>\n

– Am ajutat \u015fi eu pe ici, pe colo,…munc\u0103 de salahor, dar c\u00e2\u015ftig \u015fi eu \u00eencredere \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103…<\/p>\n

Treaba asta cu am\u00e2natul \u00eencepea s\u0103 semene cu perioada petrecut\u0103 \u00een atelierul lui NEA FANE, c\u00e2nd, nici \u00een ruptul capului nu voia s\u0103 \u00eenceap\u0103 cioplitul \u00een piatr\u0103. Atunci, \u00eens\u0103, avea o scuz\u0103 plauzibil\u0103: era vorba de un \u00eenceput, de o re\u0163inere greu de explicat deoarece ascundea un s\u00e2mbure de adev\u0103r – teama. Acum problema c\u0103p\u0103ta o alt\u0103 nuan\u0163\u0103. Nu mai putea fi vorba de team\u0103. Reu\u015fise s-o \u00eenving\u0103 \u015fi s\u0103 arate ce poate, \u015fi \u00eenc\u0103 cu brio! \u015ei atunci?!<\/p>\n

Ce, dracu, m-a apucat iar\u0103\u015fi?! Dac\u0103 mai ezit mult, m\u0103 fac de rahat! Ce-or crede oamenii \u0103\u015ftia? C\u0103 m-am l\u0103udat? Nici n-ar fi de mirare! \u015ei Maestrul, cu \u00eentreb\u0103rile lui!? Nu \u00een\u0163elege c\u0103 vreau s\u0103-mi port singur de grij\u0103? C\u0103 nu chiulesc, c\u0103 trec printr-o perioad\u0103 de preg\u0103tire, c\u0103 \u015fi pe mine a\u015fteptarea asta m\u0103 cost\u0103. Nu, n-am de g\u00e2nd s\u0103 ratez totul. Aici nu are cine<\/em> s\u0103 m\u0103 sus\u0163in\u0103, s\u0103 cread\u0103 \u00een mine, s\u0103 m\u0103 ridice pe un piedestal. Noroc cu Sever \u015fi cu Zizi, dou\u0103 talente de necontestat care, cu toate c\u0103 sunt la pictur\u0103 \u015fi nu la sculptur\u0103, m\u0103 trateaz\u0103 cum zic eu c\u0103 merit. Probabil doi viitori prieteni. Sau poate c\u0103 tocmai din cauz\u0103 c\u0103 nu-i<\/em> interferez la pictur\u0103?! Nu, nu se poate! F\u0103r\u0103 s\u0103 vreau devin meschin \u00een paranoia mea. \u015etiu c\u0103 sunt bun, din c\u00e2te \u00een\u0163eleg, \u015fi \u00een\u0163eleg bine, sunt cel mai bun, sunt \u201dmare\u201d, cum spuneam<\/em> c\u00e2ndva.<\/em><\/p>\n

Astfel de g\u00e2nduri m\u00e2nau pa\u015fii lui Nick, \u00eentr-o zi de iarn\u0103, pe un drum \u00eenghe\u0163at, cu urcu\u015f \u015fi cobor\u00e2\u015f, o zi de duminic\u0103, \u00eenspre \u201datelierul s\u0103u de crea\u0163ie\u201d. Cheia era la locul ei, ceea ce \u00eensemna, fiind o zi de odihn\u0103, c\u0103 nu erau programate \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. Nick aprinse focul \u015fi se a\u015fez\u0103 \u00een apropierea godinului pentru a-\u015fi dezmor\u0163i pu\u0163in m\u00e2inile. Se apropie de piatr\u0103 \u015fi o m\u00e2ng\u00e2ie cu dosul palmei. Era un fel de a face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu noul material, obicei copiat, oarecum, de la NEA FANE al lui. Niciodat\u0103 nu am \u00een\u0163eles de ce acest fel de a m\u00e2ng\u00e2ia, dar nici nu l-am \u00eentrebat. Curios e c\u0103 l-am p\u0103strat. Ei, Nikolaus, neam\u0163ule, iei dalta,<\/em> sau nu a sosit \u00eenc\u0103 momentul? Ia, s\u0103 te v\u0103d ce po\u0163i!?<\/em> Maestre, ie\u015fi din sufletul meu \u015fi bag\u0103-te \u00een pietroiul \u0103sta!<\/em> Hai!<\/em><\/p>\n

Nick retr\u0103i clipele marelui \u00eenceput din atelierul lui NEA FANE. Nu mai cujeta, vorba Maestrului, nu mai avea timp pentru asta. Maiul lovea m\u00e2nat de nu \u015ftiu cine, dalta i se supunea p\u0103trunz\u00e2nd f\u0103r\u0103 menajamente \u00een lumea cristalelor fine, care, ca \u015fi atunci, \u00eencepeau s\u0103 aib\u0103 o transparen\u0163\u0103 de sticl\u0103, s\u0103 permit\u0103 privirii \u00eencordate s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een \u00eentunericul de pe\u015fter\u0103 neexplorat\u0103 al marmurei. E\u015fti a mea, piatr\u0103 m\u0103iastr\u0103, \u00ee\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 m-ai g\u0103sit, c\u0103 mi te-ai ar\u0103tat! Dac\u0103 nu-mi s\u0103reai \u00een fa\u0163\u0103, puteam s\u0103 te caut mult \u015fi bine! E ceva ocult \u00een toat\u0103 povestea asta! S\u0103 intri cu dalta \u015fi cu ciocanul \u00een piatr\u0103 \u015fi, \u00een loc s-o r\u0103ne\u015fti, tu s\u0103-i dai via\u0163\u0103! Da, via\u0163\u0103, pentru c\u0103, ce altceva este chipul care r\u0103sare, care st\u00e2rne\u015fte admira\u0163ie, care duce din tine o parte din via\u0163a ta, ca la o na\u015ftere?! Maestre, ai pu\u0163in\u0103 r\u0103bdare, te voi scoate la lumin\u0103 cu mult\u0103 grij\u0103! Nu mai sunt copilul ner\u0103bd\u0103tor<\/em> care nu \u015ftia s\u0103 se opreasc\u0103, vr\u00e2nd s\u0103 termine o lucrare \u00eentr-o noapte. Poate s\u0103 dureze c\u00e2t o dura, important s\u0103 nu denaturez nimic din f\u0103ptura celui care se chinuie s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u0163\u0103. Maestre, de la tine am \u00eenv\u0103\u0163at ce este r\u0103bdarea \u00een crea\u0163ie, a\u015fa c\u0103, nu m\u0103 zori! \u00cenceputul a fost greu dar a meritat. Acum \u015ftiu c\u0103 cel care m\u0103 m\u00e2n\u0103 st\u0103 pe picioare sigure \u00een sufletul meu. Gata pentru ast\u0103zi, mai bine m\u0103 \u00eentind pu\u0163in pe banc\u0103, l\u00e2ng\u0103 godin.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

19<\/p>\n

Iarna \u00eenceputului lui \u201953 se anun\u0163a grea. Ger, v\u00e2nt, viscol, troiene de z\u0103pad\u0103 greu de \u00eenl\u0103turat, \u015fi toate astea \u00eentr-o atmosfer\u0103 festiv\u0103, de preg\u0103tire a marelui Festival Interna\u0163ional al Tineretului, cu orice pre\u0163, pentru gloria tineretului comunist din Rom\u00e2nia. Alimente, b\u0103uturi, \u015fi te mai miri ce, disp\u0103reau din circuitul comercial lu\u00e2nd drumul rezervei de stat. Trebuia s\u0103 ne d\u0103m mari \u00een afara \u0162\u0103rii, \u015fi asta, pe fondul unei mizerii generale de nesuportat. Ce erau, p\u00e2n\u0103 atunci, cantinele studen\u0163e\u015fti, dar p\u00e2n\u0103 unde aveau s\u0103 cad\u0103 de la dezl\u0103n\u0163uirea furibund\u0103 a preg\u0103tirilor pentru festival! Foamea d\u0103dea ghes prin bur\u0163ile supte ale bie\u0163ilor studen\u0163i \u00eemping\u00e2nd, la nivel generalizant, \u00eenspre paleative precum fumatul.<\/p>\n

A fost o perioad\u0103 absurd\u0103, cu urm\u0103ri de neb\u0103nuit, pe termen lung. S\u0103 \u00eenghi\u0163i o \u201dciorb\u0103 lung\u0103\u201d din capete de bovine, aduse \u015fi ele \u00eentr-o stare jalnic\u0103 la cantinele studen\u0163e\u015fti, vinete, de un v\u00e2n\u0103t \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, pline de s\u00e2nge uscat, \u00eenso\u0163ite de cohorte de mu\u015fte, fl\u0103m\u00e2nde \u015fi ele, s\u0103 te bucuri de o zi de \u201ds\u0103rb\u0103toare\u201d cu ceva fasole, tip cazon, sau de faimosul \u201dcrep\u201d \u00eentr-un fel de sirop de zah\u0103r, ca \u201ddesert\u201d, s\u0103 a\u015ftep\u0163i o zi cu clis\u0103 \u015fi pit\u0103, oferite cu d\u0103rnicie de \u015eefu, era peste puterea de \u00een\u0163elegere a unor tineri plini de via\u0163\u0103, \u00een a\u015fteptarea unui viitor str\u0103lucitor! Vorba lui Cern\u00e2\u015fevschi: Cel mai u\u015for este s\u0103 vorbe\u015fti despre viitor.<\/em> Viitorul este luminos \u015fi minunat.<\/em><\/p>\n

Ce mult puteau s\u0103 spun\u0103 aceste cuvinte despre \u201dfundamentul\u201d ideologic al comunismului. Virtualul, ah, acest virtual ocult! \u015ei, uite cum a ap\u0103rut prima abatere de la acele \u201dprincipii\u201d sfinte, de nezdruncinat. \u0162igara, prima \u0163igar\u0103 oferit\u0103 cu d\u0103rnicie de colegii de camer\u0103 \u015fi de cantin\u0103, prima \u00eencercare, e drept cam nereu\u015fit\u0103 \u00een \u00eenceputurile sale, dar salvatoare!? Aceast\u0103 fire d\u00e2rz\u0103 \u015fi-a demonstrat, f\u0103r\u0103 echivoc, vulnerabilitatea \u00een fa\u0163a vicisitudinilor \u201dvremurilor noi\u201d. Primul \u201dviciu\u201d care intra \u00een via\u0163a lui Nick, avea s\u0103-l \u00eenso\u0163easc\u0103 tot restul vie\u0163ii. \u015ei, cu toat\u0103 \u00eempotrivirea, nu avea s\u0103 fie ultimul. \u015ei, c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 acest \u201dviciu\u201d avea s\u0103-i deschid\u0103 calea spre inimile colegilor de c\u0103min, o intrare deloc glorioas\u0103 dar necesar\u0103. Avea nevoie de atmosfer\u0103, de un cor al vocilor, nu de un solist sau doi, de societate, de pu\u0163in\u0103 g\u0103l\u0103gie, de care fugise at\u00e2t. O singur\u0103 \u0163igar\u0103 \u015fi devenise \u201db\u0103iat de comitet\u201d, acest pui de neam\u0163 singuratic.<\/p>\n

Talentul s\u0103u de necontestat, nu mai era o pricin\u0103 a excomunic\u0103rii sale. Peste noapte a devenit \u201dportretistul\u201d, unanim recunoscut al anului, al institutului. Care mai de care se \u00eenghesuia la coada format\u0103 pentru a fi imortalizat cu ajutorul unui versatil cu min\u0103 de c\u0103rbune. F\u0103r\u0103 s-o fi c\u0103utat, Nick a ajuns \u015fi haios, \u015fi talentat, \u015fi erudit, \u015fi de comitet. \u00cen acest timp \u201dga\u015fca\u201d \u00ee\u015fi punea \u00eentrebarea: c\u00e2t ne mai trebuie s\u0103-l aducem pe calea \u201dcea dreapt\u0103\u201d, s\u0103-l facem s\u0103 guste din licorile divine, s\u0103 devin\u0103 \u201dmembru cu drepturi depline\u201d al asocia\u0163iei \u201dnon profit\u201d, cum am spune ast\u0103zi, a arti\u015ftilor liberi?!<\/p>\n

Aceast\u0103 nou\u0103 stare de lucruri, l-a ajutat pe Nick s\u0103 fie mai \u00een\u0163eleg\u0103tor, mai \u00een\u0163elept, \u00een rela\u0163iile cu colegii, s\u0103 accepte realit\u0103\u0163ile dintr-un c\u0103min studen\u0163esc, s\u0103 nu pun\u0103 totul la suflet. Nu mai c\u0103uta s\u0103 evadeze nop\u0163ile, s\u0103 caute singur\u0103tatea. Acum nu-l mai sup\u0103ra nici fumul de \u0163igar\u0103. Se apucase de fumat \u015fi fuma \u00een draci. Rela\u0163ia cu Maestrul mergea \u015fi ea pe un drum neted, f\u0103r\u0103 interferen\u0163e cu iz de dasc\u0103l, dar cu o discret\u0103 prezen\u0163\u0103 protectoare.<\/p>\n

– Nicolae, am vorbit cu scenograful de la oper\u0103. E cople\u015fit de noua punere \u00een scen\u0103 a baletului C\u0103l\u0103re\u0163ul de Aram\u0103, se zbate, dar nu prea are cu cine lucra, cu cine s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een practic\u0103 ideile. E un tip talentat \u015fi b\u0103t\u0103ios. M-a rugat s\u0103-i fac rost de vreo doi studen\u0163i care s\u0103-l ajute \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. M-am g\u00e2ndit la tine \u015fi, dac\u0103-mi recomanzi pe cineva, la unul de la pictur\u0103. Ce zici? Mai \u015fi c\u0103p\u0103ta\u0163i ceva m\u0103run\u0163i\u015f.<\/p>\n

– P\u0103i, ce s\u0103 zic?! Mul\u0163am de g\u00e2ndul bun! Un pictor zice\u0163i? Ar fi Sever, \u00eel \u015fti\u0163i doar, e talentat, e de comitet, asta ca s\u0103 nu m\u0103 recomand tot pe mine, nu?!<\/p>\n

– Nu te la\u015fi de \u00een\u0163ep\u0103turi, nu?! S\u0103 \u015ftii c\u0103 ai fi bun la toate, dar omul nostru are nevoie de mai multe bra\u0163e, nu numai de capete creatoare. Dac\u0103 vrei, anun\u0163\u0103-l pe Sever al t\u0103u, \u015fi, m\u00e2ine seara mergem la Oper\u0103, e tot balet, Sp\u0103rg\u0103torul de nuci. Dac\u0103 voi vre\u0163i, e ca \u015fi f\u0103cut.<\/p>\n

Cum se leag\u0103, uneori, lucrurile \u00een via\u0163\u0103, avea s\u0103 se vad\u0103 cu viteza fulgerului, acela din povestea \u201ddragoste la prima vedere\u201d. A\u015feza\u0163i confortabil \u00eentr-o loj\u0103, grupul celor patru, pus pe taifas \u00een plin spectacol, a trebuit s\u0103 se retrag\u0103 sp\u0103\u015fit, la s\u00e2s\u00e2iturile vecinilor. La un semn al scenografului, cei doi candida\u0163i oferi\u0163i de Maestru, l-au urmat \u00een lini\u015fte.<\/p>\n

– Haide\u0163i mai bine jos, s\u0103 v\u0103 ar\u0103t atelierul unde vom lucra.<\/p>\n

– S\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 suntem accepta\u0163i, a\u015fa, f\u0103r\u0103 m\u0103car o discu\u0163ie?!<\/p>\n

– Ce discu\u0163ie?! O recomandare mai ceva dec\u00e2t cea a Maestrului, cum am auzit c\u0103-i spune\u0163i, nu mai comport\u0103 discu\u0163ii. Dac\u0103 vou\u0103 o s\u0103 v\u0103 convin\u0103 ceea ce am s\u0103 v\u0103 ar\u0103t, e \u00een ordine. A\u015fa cum v\u0103d eu treaba, \u015fi cum \u00een mare e \u015fi acceptat\u0103, vom avea ceva b\u0103taie de cap. Dup\u0103 atelier trecem \u015fi prin culise ca s\u0103 vede\u0163i \u015fi scena pe care se va desf\u0103\u015fura totul. Dup\u0103 spectacol mai r\u0103m\u00e2nem pu\u0163in s\u0103 v\u0103 pun la curent cu ideile mele. Am o ambi\u0163ie aparte cu acest spectacol. Trebuie s\u0103 reu\u015fesc. A\u015fteapt\u0103 \u015fi cei de la Bucure\u015fti \u015fi, \u00een caz de reu\u015fit\u0103, sunt dispu\u015fi s\u0103 preia scenografia.<\/p>\n

Era prima incursiune a lui Nick \u00eentr-o institu\u0163ie a culturii \u201daplicate\u201d. Nu-\u015fi putuse imagina propor\u0163iile pe care trebuia s\u0103 le implice un astfel de atelier. Totul i se p\u0103rea gigantesc. Decoruri vechi \u00een a\u015fteptare, decoruri \u00een devenire, instala\u0163ii de trac\u0163iune, instala\u0163ii de ridicare, platforme mobile, mici \u015fi mari, toate \u00eentr-o ordine dezordonat\u0103, \u00een a\u015fteptare, ca \u00een spatele liniei frontului.<\/p>\n

– Doamne, dac\u0103 a\u015f putea s\u0103 lucrez \u00een astfel de condi\u0163ii, dup\u0103 capul meu…Ce condi\u0163ii pentru o lucrare monumental\u0103, o mas\u0103 enorm\u0103 de lut d\u00e2nd via\u0163\u0103 visului meu, Ecvestra!<\/p>\n

– La ce te g\u00e2nde\u015fti, Nicki? Pari cam \u00eeng\u00e2ndurat, nu?<\/p>\n

– Severe, tat\u0103, visez \u015fi eu la cai verzi pe pere\u0163i…\u00eentr-o zi, ai s\u0103 afli povestea unui vis de copil, nu!, de adolescent, ca ani, dar adult ca tr\u0103ire artistic\u0103.<\/p>\n

– Ai, c\u0103 m\u0103 faci curios! Ce vis?!<\/p>\n

– Nu e momentul dezv\u0103luirilor, \u00eenc\u0103. Am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103, fiecare lucru \u201dla timpul s\u0103u\u201d, r\u0103zbate. Nu m\u0103 mai av\u00e2nt, nu m\u0103 mai gr\u0103besc…<\/p>\n

– Ce v\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103, fra\u0163ilor?! Ei, ce impresie v-a\u0163i f\u0103cut? Batem palma?<\/p>\n

– Batem, batem, cum s\u0103 nu batem?! Dac\u0103 depinde de mine, m\u0103 \u015fi consider muncitor cu state vechi de plat\u0103. Ce zici, Severe?<\/p>\n

– Ce s\u0103 zic? Abia a\u015ftept s\u0103 v\u0103d ce-i de f\u0103cut.<\/p>\n

– O s\u0103 fie multe, adesea treburi de salahor, dar la baz\u0103, totu\u015fi, o munc\u0103 de crea\u0163ie, chiar dac\u0103 \u201dstatele de plat\u0103\u201d or fi cam sub\u0163iri. Dar, hai pu\u0163in \u00een culise, spectacolul e pe sf\u00e2r\u015fite \u015fi putem s\u0103 ne plimb\u0103m \u00een voie pe scen\u0103. O s\u0103 face\u0163i cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi cu ceva prosp\u0103turi din corpul de balet, \u015fi asta nu-i chiar pu\u0163in pentru prima vizit\u0103!<\/p>\n

Prosp\u0103turile erau chiar prosp\u0103turi: fete de 15 -16 ani, una \u015fi una, dr\u0103gu\u0163e, suple, pline de via\u0163\u0103 dar, de voie, de nevoie, sclave ale unei discipline de fier. Un mic grup de viitoare soliste se apropie de scenarist.<\/p>\n

– Fetelor, s\u0103 v\u0103 prezint doi arti\u015fti de la arte, doi noi colegi, care se vor delecta un timp mai \u00eendelungat urm\u0103rindu-v\u0103 din culise. Trebuie s\u0103 intre \u00een atmosfer\u0103, chiar dac\u0103 nu le ve\u0163i poza.<\/p>\n

– De ce nu?! Nu \u201dcohrespundem\u201d ca modele?!…<\/p>\n

– Nuuu, Ralu, e vorba doar de disciplina noastr\u0103. \u015etii bine c\u0103 aici, ca nic\u0103ieri poate, ne cunoa\u015ftem, ne z\u00e2mbim, mai \u015fi glumim uneori, dar at\u00e2t!!!<\/p>\n

– Da\u2019 ce, suntem la m\u00e2n\u0103stire?!<\/p>\n

– Ha, ha! C\u0103 bine zici! Cum te cheam\u0103, ahrtistule?<\/p>\n

– Nick, sau Nicki, sau Nicolae, la alegere. Spune, \u00eentotdeauna vorbe\u015fti, a\u015fa, graseiat, sau e\u015fti emo\u0163ionat\u0103 \u015fi te sclifose\u015fti?<\/p>\n

– Oho, nu te lua de vorhba mea, a\u015fa vohrbesc de c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu. Te sup\u0103hr\u0103?<\/p>\n

– Nu dac\u0103 asta \u0163i-e meteahna. E a ta \u015fi, \u00eemi place. Nu fii a\u015fa de suspicioas\u0103 c\u0103 stric\u0103, \u015fi-i p\u0103cat, e\u015fti chiar dr\u0103gu\u0163\u0103…<\/p>\n

– Gata b\u0103ie\u0163i, v-am spus c\u0103 pe aici suntem cumin\u0163i \u015fi, foarte important, prieteni.<\/p>\n

– \u00cen\u0163eles, maestre!<\/p>\n

A fost un \u00eenceput frumos, plin de perspectiv\u0103, dar, s-a l\u0103sat cu un fel de fulger, un \u015foc electric, la prima vedere.<\/p>\n

– Ce-a fost, m\u0103i, cu \u00een\u0163ep\u0103turile alea?! \u0162i-a luat fa\u0163a feti\u0163a? Dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc, cam tot grupul era la \u00een\u0103l\u0163ime, pe poante, vreau s\u0103 spun.<\/p>\n

– Taci, m\u0103! S\u0103 nu te aud\u0103 Zizi, c-o-ncurci!<\/p>\n

– Zizi-i prea ocupat\u0103 cu studen\u0163ia ca s\u0103 mai aib\u0103 timp \u015fi de mine. Cum s\u0103 spun?, e prea silitoare, ca o \u015fcol\u0103ri\u0163\u0103 care umbl\u0103 dup\u0103 coroni\u0163\u0103. Are mult talent, sim\u0163 artistic c\u00e2t s\u0103 dea \u015fi la al\u0163ii, dar m\u0103 tem c\u0103 va obosi \u00eenainte de a se realiza cu adev\u0103rat. Oricum, are mult\u0103 culoare \u00een sufletul ei. Ceva slav, poate! Da\u2019 ce zici de scenograful nostru? Pare un tip normal, nu?! Ceva om face \u015fi noi pe acolo \u015fi ne \u015fi obi\u015fnuim pu\u0163in cu \u201dlumea bun\u0103\u201d…<\/p>\n

– Nu-mi fac eu probleme cu scenograful. Sunt curios ce minuni are \u00een cap pentru spectacol. Mi-a spus s\u0103 m\u0103 documentez pu\u0163in. Vrea un C\u0103l\u0103re\u0163 de Aram\u0103 la dimensiuni care s\u0103 impresioneze sala. \u0162ie, la ce \u0163i-a propus s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti?<\/p>\n

– Ei, vrea culori de fundal care s\u0103 sugereze nop\u0163ile albe, apoi, pentru scena rev\u0103rs\u0103rii fluviului, ceva \u00eentunecat, dar nu prea, \u015fi mai are o idee n\u0103stru\u015fnic\u0103. Apa trebuie s\u0103 inunde scena l\u0103s\u00e2nd impresia continu\u0103 a curgerii. Vrea mi\u015fcare \u015fi culoare. S-a g\u00e2ndit la o p\u00e2nz\u0103 foarte fin\u0103, un fel de tul, \u00een culorile juc\u0103u\u015fe ale apei \u00een mi\u015fcare. Un curent de aer, bine dirijat, b\u0103gat pe sub voal, va oferi spectatorului din sal\u0103 senza\u0163ia c\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unei inunda\u0163ii, trezind \u00een el, dac\u0103 se poate, o stare de panic\u0103!? Rolul meu e s\u0103 m\u00e2zg\u0103lesc cum trebuie \u015fi fundalul \u015fi valurile. Vrea ceva de mare efect. Tipu-i iste\u0163, oricum. Mai e \u015fi jocul luminilor, bine\u00een\u0163eles!<\/p>\n

Drumul spre c\u0103min a fost br\u0103zdat de astfel de discu\u0163ii, dar \u015fi de t\u0103ceri prelungite. Sever, nu era el prea vorb\u0103re\u0163 din fire a\u015fa c\u0103 nu se gr\u0103bea prea mult s\u0103-l provoace pe noul s\u0103u prieten. La Nick, pauzele se instalau f\u0103r\u0103 voia lui, impuse de g\u00e2ndurile care nu mai z\u0103boveau pe teme legate de \u201datelierul de crea\u0163ie\u201d, de rela\u0163ia cu Maestrul, sau de Elly. Se \u00eent\u00e2mpla ceva neobi\u015fnuit pentru el. Fixa intr-o imagine virtual\u0103, un chip z\u00e2mbitor, \u00eencunun\u00e2nd un trup de feti\u0163\u0103-femeie, suplu, bine propor\u0163ionat, gata, parc\u0103, \u00een orice clip\u0103, s\u0103 se desprind\u0103 \u00eentr-o plutire ireal\u0103. Era ceea ce subcon\u015ftientul fixase \u00eentr-un interior ascuns, o scen\u0103 urm\u0103rit\u0103 din culise, de dup\u0103 perdele, \u00een timpul spectacolului de balet. Mai t\u00e2rziu, dup\u0103 \u201dini\u0163iere\u201d, avea s\u0103 afle, \u015fi s\u0103 nu uite, c\u0103 era vorba de \u201ddansul florilor.<\/p>\n

– Ce m-a apucat, frate?!<\/p>\n

– Ce-ai spus?<\/p>\n

– Eu?!, nimic, \u0163i s-a p\u0103rut!<\/p>\n

– E\u015fti cam absent, omule! Ba nu-mi r\u0103spunzi, ba vorbe\u015fti de unul singur!? Ei, s\u0103 nu-mi spui c\u0103 ai r\u0103mas cu ochii pironi\u0163i pe sirena aia, cum a zis c-o cheam\u0103? A, da, Ralu…<\/p>\n

– Du-te m\u0103 \u015fi te plimb\u0103! Auzi la el, Ralu…<\/p>\n

20<\/p>\n

Nick, cel f\u0103r\u0103 de probleme, s-a pomenit, a\u015fa, deodat\u0103, cople\u015fit. C\u00e2nd mai fac eu ceva cu piatra de la cimitir?!<\/em> Dac\u0103 e s\u0103 trag la oper\u0103, pe frigul \u0103sta n\u0103prasnic, la becul \u0103la nenorocit, mai apuc eu s\u0103 m\u0103 ocup de \u201dcrea\u0163ie\u201d ? Ce va crede \u015eefu de toat\u0103 povestea asta cu scenariul, cu baletul? S\u0103 nu-mi \u00eenchid\u0103 u\u015fa-n nas. Ar trebui s\u0103 mai chiulesc de la cursuri ca s\u0103 ajung pe lumina zilei la atelier, s\u0103 mai cioplesc pu\u0163in la Maestrul meu. Da, chiar va trebui s\u0103 \u00eenaintez, c\u00e2t de c\u00e2t, cu portretul, mai ales c\u0103 simt cum \u201ddiavolul\u201d din mine \u00eencepe s\u0103 m\u0103 zoreasc\u0103. Se pere c\u0103 momentul adev\u0103rului e aproape \u015fi a\u015fa ceva nu se rateaz\u0103!<\/em><\/p>\n

Cu a\u015fa moral s-a pomenit el la u\u015fa atelierului, la o or\u0103 matinal\u0103, spre surpriza \u015eefului.<\/p>\n

– Ce e, Nicolae? N-ai putut durmi, sau nu ai treab\u0103 la facultate?<\/p>\n

– De dormit, am dormit eu, dar vreau s\u0103 mai p\u0103trund oleac\u0103 piatra asta cu dalta. Nu v\u0103 \u00eencurc, nu?<\/p>\n

–\u00a0 Po\u0163i s\u0103 faci ce vrei, c\u0103 nu ne b\u0103g\u0103m p\u0103ste tine. Hai, \u015fi m\u00e2nc\u0103 cu noi, c\u0103 \u0163-o fi foame!<\/p>\n

Era pl\u0103cut s\u0103 fii primit a\u015fa, simplu, f\u0103r\u0103 nici un fel de \u201dprotocol\u201d. Nick s-a a\u015fezat l\u00e2ng\u0103 cele trei gazde, s-a \u00eenfruptat din ve\u015fnica clis\u0103 \u015fi, cu gura \u00eenc\u0103 plin\u0103, s-a apropiat de piatr\u0103 privind-o cu o insisten\u0163\u0103 aparte.<\/p>\n

– Ce zici, \u015eefu, n-o putem s\u0103lta pe ceva. E a\u015fa de jos c\u0103 ar trebui s\u0103 lucrez \u00een genunchi…<\/p>\n

– D\u0103 putut s\u0103 poate, da\u2019 s\u0103 g\u0103sim p\u0103 ce. E gre, masa n-o \u0163\u00e2ne.<\/p>\n

– No, nu-i bai, \u015eefu, oi lucra a\u015fa, cum se poate, c\u0103 doar \u00ees t\u00e2n\u0103r!<\/p>\n

– C\u0103 bine z\u00e2ci!<\/p>\n

\u015ei a lucrat, sprijinit pe un genunchi, fredon\u00e2nd \u00een surdin\u0103 ceva care sem\u0103na cu \u201edansul florilor. Oare ce m-a apucat? Ce-or g\u00e2ndi oamenii \u0103\u015ftia despre mine? Dac\u0103 m-ar auzi Ralu, cred c\u0103 mi-ar graseia ceva, a\u015fa, pe \u00eendelete, cu<\/em> \u00eencetinitorul.<\/em><\/p>\n

– Ha, ha!…<\/p>\n

– Ce-ai spus, Nicolae?<\/p>\n

– Nimic, \u015eefu, nimic, m\u0103 g\u00e2ndeam \u015fi eu cu voce tare la cineva…<\/p>\n

Dalta intra f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u00een piatra ascult\u0103toare, umpl\u00e2nd cu nea de Ru\u015fchi\u0163a spa\u0163iul circular din jurul portretului \u00een devenire. Cei trei tr\u0103geau cu coada ochiului \u00eenspre locul faptei, ne\u00eentrez\u0103rind nimic, \u00eenc\u0103, din chipul Maestrului. Nick se sim\u0163ea urm\u0103rit \u015fi must\u0103cea un z\u00e2mbet \u00een\u0163eleg\u0103tor. Era con\u015ftient de ner\u0103bdarea lor \u015fi se \u00eentreba dac\u0103, dup\u0103 ivirea tr\u0103s\u0103turilor personajului, nu va fi deranjat de aceast\u0103 manifestare a curiozit\u0103\u0163ii, care-i oprea practic de la treab\u0103. Numai s\u0103 nu-mi vin\u0103 \u00een spate \u015fi s\u0103 m\u0103 bombardeze cu \u00eentreb\u0103ri. Va trebui s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc \u015fi cu aceast\u0103 nou\u0103 situa\u0163ie. Altfel, unde a\u015f mai putea eu g\u0103si<\/em> condi\u0163iile de la NEA FANE?!<\/em> Ceva, totu\u015fi, l-a deranjat pe \u015eefu.<\/p>\n

– Tu, Nicolae, fumezi?!<\/p>\n

– Mai nou fumez…\u0163ine \u015fi de foame!<\/p>\n

– Prostie, mare prostie!<\/p>\n

A fost singurul comentariu f\u0103cut de \u015eefu, dar a fost de ajuns ca Nick s\u0103 renun\u0163e la \u0163igar\u0103 \u00een timpul lucrului \u015fi s\u0103 introduc\u0103 pauze pentru fumat afar\u0103. Era con\u015ftient de c\u00e2t de mult \u00eei datora \u015eefului ca s\u0103 nu \u00een\u0163eleag\u0103 c\u00e2t de r\u0103u ar putea fi \u00een\u0163eles gestul lui. \u015ei, mai era ceva care-l deosebea de fum\u0103torii \u00eenr\u0103i\u0163i, amintirea zilelor, de cur\u00e2nd apuse, c\u00e2nd \u00eei ura pe fum\u0103tori. Nick nu-\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 era doar la \u00eenceput de drum \u015fi c\u0103 avea s\u0103 devin\u0103, cu timpul, un dependent, precum cei care-l ademeniser\u0103.<\/p>\n

Lucrarea \u00eenainta greu, dar asta, cel pu\u0163in de data aceasta, nu-l deranja. Era ca un fel de lucrare de examen, dar f\u0103r\u0103 termen de\u00a0 predare. Maestrul trebuia pus \u00een fa\u0163a unei lucr\u0103ri f\u0103r\u0103 cusur, o lucrare de consacrare, de atestare a apartenen\u0163ei sale la lumea arti\u015ftilor. Obosit, peste m\u0103sur\u0103, din cauza pozi\u0163iei de lucru, Nick \u00ee\u015fi adun\u0103 sculele, m\u0103tur\u0103 locul care trebuia s\u0103-l consacre, salut\u0103 plin de voio\u015fie \u015fi o zbughi spre iarna care-l a\u015ftepta cu bra\u0163ele deschise. V\u00e2ntul, \u00a0vorba \u0163iganului: numai v\u00e2nt s\u0103 nu fie!, \u00eel f\u0103cu s\u0103 se cuib\u0103reasc\u0103 precipitat \u00een paltonul, cam sub\u0163irel, celebrul pardesiu loden, \u015fi s\u0103 \u00eentind\u0103 compasul. P\u0103rul bogat, dens precum o blan\u0103, \u00eel ferea de gerul neobi\u015fnuit pentru un \u00eenceput de iarn\u0103, dar nu-l scutea de o durere ascu\u0163it\u0103 ce-i sfredelea fruntea. Greu, dar sigur, pa\u015fii l-au \u00eendrumat nu \u00eenspre c\u0103min, cum s-ar fi a\u015fteptat, ci la intrarea arti\u015ftilor de la oper\u0103. Ce caut eu aici, frate?! Poate c\u0103 am vrut s\u0103 m\u0103 \u00eenc\u0103lzesc pu\u0163in…sau, s\u0103 v\u0103d ce mai face scenograful, noul<\/em> meu st\u0103p\u00e2n!?<\/em> Atelierul era pustiu, materialele adunate de Nick pentru C\u0103l\u0103re\u0163u-i de Aram\u0103 neatinse, o lini\u015fte neobi\u015fnuit\u0103 pentru un atelier, lini\u015fte tulburat\u0103 doar de acordurile muzicii din Sp\u0103rg\u0103torul de Nuci. Iar\u0103\u015fi dansul florilor?!…Curios cum, fac ce fac \u015fi, m\u0103 \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul acelea\u015fi melodii. Hai, Nicolae, s\u0103 vedem ce mai e pe<\/em> scen\u0103.<\/em> Aceea\u015fi atmosfer\u0103 de basm, acelea\u015fi flori, aceea\u015fi armonie de grup, aceea\u015fi Ralu ie\u015find prima \u00een culise.<\/p>\n

– Ei, Nick, n-am \u015ftiut c\u0103 e\u015fti la ateliehr. M\u0103 bucuhr c\u0103 ai venit s\u0103 m\u0103 vezi!<\/p>\n

– Am venit s\u0103 v\u0103d atelierul \u015fi s\u0103-mi fac un plan de b\u0103taie \u015fi, \u015fi am tras \u015fi eu cu ochiul s\u0103 v\u0103 admir pu\u0163in picioarele \u00een ac\u0163iune. A\u015fa f\u0103ceam \u015fi cu caii pe care-i studiam prin t\u00e2rguri. Trebuie s\u0103 cunosc mi\u015fcarea, s-o \u00eensu\u015fesc, altfel tot ce voi crea va fi static, mort…Nu \u015ftiu dac\u0103 \u00een\u0163elegi…<\/p>\n

– Ba, \u00een\u0163eleg bine, dahr simt c\u0103 ai venit \u015fi ca s\u0103 m\u0103 vezi, nu?!<\/p>\n

– N-o lua a\u015fa c\u0103 s-ar putea s\u0103 fii decep\u0163ionat\u0103. M\u0103 duc \u00een atelier. Dac\u0103 vrei, dup\u0103 ce termini, vino s\u0103 m\u0103 vezi…<\/p>\n

– Dac\u0103 tu vhrei, chiahr c\u0103 am s\u0103 vin, pa!<\/p>\n

Ar fi avut ce face \u00een atelier dar treaba nu se prea lega de el \u00een seara aceea. \u00cen fond, am tras destul la cimitir, cel mult s\u0103 m\u0103 mai uit peste albumul Leningradului, s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc cu marele Petru \u015fi calul s\u0103u sprijinit \u00een coad\u0103. P\u0103cat c\u0103 nu-l pot studia de aproape. Ar trebui s\u0103 mai stau prin sala de spectacol, s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc cu scena, cu felul cum sunt recep\u0163ionate decorurile de c\u0103tre spectator. Da, trebuie s\u0103-mi \u00eensu\u015fesc \u201dperspectiva\u201d spectatorului, s\u0103 \u00eempac distan\u0163ele \u015fi unghiurile. Nu-i totuna s\u0103 stai \u00een primele r\u00e2nduri ale stalului, sau \u00eentr-o loj\u0103 central\u0103, sau sus, la galerie, ca s\u0103 nu<\/em> mai spun, \u00eentr-o loj\u0103 central\u0103. E greu s\u0103 \u00eempaci \u015fi capra \u015fi varza. Trebuie s\u0103 cer \u015fi p\u0103rerea Maestrului \u015fi s\u0103 m\u0103 dumiresc \u015fi cu ce lumini va folosi scenaristul \u00een \u00eencercarea de a transmite s\u0103lii iluzia inunda\u0163iei. De fapt, nu cunosc nici subiectul, dec\u00e2t foarte<\/em> vag.<\/p>\n

– A, ai terminat cu du\u015ful? Hai c\u0103 nu mai stau mult. Putem merge pu\u0163in s\u0103 hoin\u0103rim, dar s\u0103 \u015ftii c\u0103-i frig, nu glum\u0103! Stai pe aproape?<\/p>\n

– Chiahr foahrte aphroape…dahr nu suf\u0103hr de fhrig. Uneohri luchr\u0103m \u00een sal\u0103 ne\u00eenc\u0103lzit\u0103. Numai la spectacol se d\u0103 ceva c\u0103lduhr\u0103. Chred c\u0103 am s\u0103 m\u0103 las. Nu \u015ftiu!…Ca s\u0103 ajungi sus, solist\u0103, threbuie s\u0103 ai mult talent, s\u0103 luchrezi enohrm \u015fi, \u015fi s\u0103-i \u015fi placi cui \u0163ie nu-\u0163i place, \u00een\u0163elegi, nu?<\/p>\n

– Chiar a\u015fa?!<\/p>\n

– Chiahr mai mult!<\/p>\n

Plimbarea n-a avut succes, gerul \u015fi v\u00e2ntul t\u0103indu-le repede av\u00e2ntul.<\/p>\n

– Hai s\u0103 te duc acas\u0103! N-a fost o idee grozav\u0103. Simt cum \u00eemi \u00eenghea\u0163\u0103 \u015fira spin\u0103rii.<\/p>\n

– Poate phrindem o zi mai cald\u0103, dac\u0103 ai s\u0103 mai ai chef.<\/p>\n

– De ce s\u0103 nu am chef?! E\u015fti o fat\u0103 fain\u0103! Ai un corp frumos…<\/p>\n

\u00cen fa\u0163a casei, Nick o str\u00e2nse la piept \u015fi-i strivi buzele cu un s\u0103rut prelung.<\/p>\n

– Ce-a fost asta, Nick?! Tu nu ai nici o phrieten\u0103?!…<\/p>\n

– Las\u0103 asta acum! Ce, te-am sup\u0103rat?!<\/p>\n

– Nuuu, m-ai suhrprins, dar…mi-a pl\u0103cut. C\u00e2nd te mai v\u0103d?<\/p>\n

– Ne vedem la atelier, dac\u0103 ai s\u0103 mai vrei…<\/p>\n

– Ce s\u0103 mai vhreau?!<\/p>\n

– S\u0103 te s\u0103rut…<\/p>\n

– Nu fii \u00eenchrezut \u015fi s\u0103-mi poveste\u015fti desphre phrietena ta, bineee?<\/p>\n

Nick a r\u0103mas dezorientat. A luat-o razna pe str\u0103zile marelui ora\u015f \u015fi s-a oprit l\u00e2ng\u0103 ecvestr\u0103, m\u00e2ndria ora\u015fului \u015fi, totodat\u0103, s\u00e2mburele discordiei. Ce-or fi av\u00e2nd de \u00eemp\u0103r\u0163it, oare?! E un monument frumos! E frumoas\u0103 \u015fi ecvestra \u015fi ansamblul. Ce curios!…a\u015fa mi-am imaginat \u015fi eu ecvestra mea: un Mihai c\u0103lare, cu bra\u0163ul st\u00e2ng prelungit, parc\u0103, de buzdugan, \u00eendreptat \u00eenspre \u00eenainte, pe un soclu \u00eenalt, \u00eenconjurat de c\u0103pitanii s\u0103i, pede\u015ftri, la baza soclului, c\u00e2te doi de fiecare parte. Trebuie spa\u0163iu pentru a\u015fa ceva, nu<\/em> glum\u0103!, cu o mare deschidere…Mai e p\u00e2n\u0103 atunci, frate!…Ce caut eu, pe frigul \u0103sta aici?! Ralu?! Doamne, dac\u0103 m-ar fi v\u0103zut Ella, cred c\u0103 nu \u015fi-ar fi crezut ochilor. Uite-m\u0103 \u015fi pe post de porc! Un porc iubit de un \u00eenger, nu alta! Porc, neporc, dar uite c\u0103 m\u0103 \u00eencearc\u0103 un dor, dor de ea, de Paul, de \u0162\u00e2ru, de liceu, de NEA FANE. Trebuie s\u0103-i explic, trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 nu poate avea un viitor cu mine. Ella-i\u00a0 prea posesiv\u0103, ea trebuie s\u0103 aib\u0103 parte de un<\/em> b\u0103iat care s-o savureze, nu pe p\u0103r\u0163i, pe de-a-ntregul, s\u0103<\/em> fie al ei trup \u015fi suflet, s-o adore, s\u0103 viseze \u00eempreun\u0103 cu ea, la unison, la familie, la copii. Ar trebui s\u0103 iau m\u00e2ine trenul \u015fi s\u0103-mi ostoiesc dorul \u015fi, \u015fi s\u0103 pun lucrurile la punct. Ea<\/em> merit\u0103 cu mult mai mult!<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd se pomeni la c\u0103min, lu\u0103 o min\u0103 de om vesel, bine dispus. Jocul de pocher era \u00een toi. Se a\u015fez\u0103 \u00een spatele lui Sever, pe post de chibi\u0163. Nu agrea acest joc, acest mod de a omor\u00ee timpul, dar, trebuia s\u0103 accepte pentru a nu se izola. Aprinse o \u0163igar\u0103 \u015fi \u00eencerc\u0103 s\u0103 prind\u0103 ceva din acest joc. G\u00e2ndurile \u00eel \u00eempiedicau \u00eens\u0103 prin slalomul ce-l f\u0103ceau printre sclipirile unor ochi senini, printre cele dou\u0103 nume: Ella \u015fi Ralu. Era o senza\u0163ie nou\u0103 care-l tulbura. Acum am s\u0103 \u00eencep s\u0103 le \u015fi compar, nu?! Nu, nu pot fi comparate, sunt total diferite, chiar dac\u0103 au cam aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103. \u00cen fond sunt doar ni\u015fte copile, dar cu aere,<\/em> sau, cum am auzit, cu \u201dparfum de femeie\u201d.<\/em> Nu, nu \u0163ine compara\u0163ia! Elly pare, \u015fi de fapt \u015fi este, mai copil\u0103. Categoric! Ralu, asta, e ceva mai r\u0103s\u0103rit\u0103, chiar dac\u0103-i \u015fi mai mic\u0103, mai greu de definit la prima vedere, un pic mai<\/em> enigmatic\u0103.<\/em><\/p>\n

– Ce aiureal\u0103!<\/p>\n

– Ce-ai spus Nick?<\/p>\n

– Eu?!, nimic…<\/p>\n

– Ai mai dat pe la atelier?<\/p>\n

– Da, de fapt, de acolo vin. Nimic deosebit…<\/p>\n

– Ai mai vorbit cu cineva?<\/p>\n

– Da, de fapt, am \u00eent\u00e2lnit-o pe Ralu…<\/p>\n

– Oooo! Interesant…<\/p>\n

– Interesant, pe dracu!<\/p>\n

Inten\u0163ia de a o revedea pe Ella, de a reg\u0103si atmosfera de alt\u0103dat\u0103, \u00eel \u00eempinse spre gar\u0103, cople\u015findu-l totodat\u0103 cu specula\u0163iile slalomului din ajun. O stare de emo\u0163ie, nu str\u0103in\u0103 firii sale, \u00eel f\u0103cu s\u0103 se perpeleasc\u0103 pe bancheta, nu tocmai confortabil\u0103, a unui vagon de clasa a II-a. Desele incursiuni \u00een zona toaletei, nu l-au enervat at\u00e2t pe el, c\u00e2t mai ales pe cei din compartiment. In final rezolv\u0103 instal\u00e2ndu-se pe culoar, la geamul \u00eenghe\u0163at. Minunea de cristal care pusese st\u0103p\u00e2nire pe \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 a geamului \u00eel lini\u015fti. Fantastic!, pur \u015fi simplu fantastic ce poate crea natura f\u0103r\u0103 nici un ajutor din partea fiin\u0163ei supreme ce b\u00e2ntuie p\u0103m\u00e2ntul. Un pic de ger, un pic de respira\u0163ie \u015fi o for\u0163\u0103 ocult\u0103 \u00ee\u0163i a\u015fterne, c\u00e2t ai zice pe\u015fte, un<\/em> tablou pe care artistul, acest om supradotat, nu-l va putea<\/em> egala cu toate str\u0103daniile sale. Cred c\u0103 ne apropiem…<\/em><\/p>\n

O voce r\u0103gu\u015fit\u0103, sau un difuzor r\u0103gu\u015fit, dup\u0103 o serie de zgomote greu de \u00een\u0163eles, a reu\u015fit s\u0103 strecoare un: urmeaz\u0103\u0103\u0103<\/em>… Nick cobor\u00ee ne\u015ftiind \u00eencotro s-o apuce. La Paul, la Gojdu, sau la Ella?! O porni agale, parc\u0103, pentru a putea hot\u0103r\u00ee varianta optim\u0103. Se pomeni sun\u00e2nd la casa Sz\u00e9les. Nici o reac\u0163ie. S\u0103 fie to\u0163i pleca\u0163i de acas\u0103?! \u015ei<\/em> bunica?! Ori a\u015ftept, ori m\u0103 duc la \u0162\u00e2ru. Mai bine a\u015ftept.<\/em><\/p>\n

O a\u015fteptare \u00een frig nu putea fi pe placul lui. Se urni brusc \u015fi o lu\u0103 cu pa\u015fi precipita\u0163i \u00een direc\u0163ia liceului. \u0162\u00e2ru, parc\u0103 presim\u0163ind ceva, se \u00eenv\u00e2rtea, f\u0103r\u0103 motiv, prin casa sc\u0103rilor de la intrarea principal\u0103. C\u00e2nd \u00eel v\u0103zu pe Nick, zgribulit, \u00eel lu\u0103 de bra\u0163 \u015fi-l \u00eempinse pe sc\u0103ri, urm\u00e2nd drumul spre minusculul s\u0103u atelier. C\u0103ldura \u00eembietoare \u00eel dezmor\u0163i repede, iar privirea plin\u0103 de str\u0103lucire a mentorului s\u0103u de alt\u0103dat\u0103, \u00eei umplu inima de o cald\u0103 bucurie.<\/p>\n

– \u015etiam eu de ce m\u0103 tr\u0103geau pa\u015fii spre Gojdu. E un refugiu sigur pentru cineva care are impresia c\u0103 \u015fi-a pierdut busola. Sunte\u0163i, pentru mine, un fel de medic.<\/p>\n

– Parc\u0103 am trecut la per tu, Nicolae!<\/p>\n

– Da, ai dreptate, prietene! E foarte important\u0103, pentru mine, aceast\u0103 prietenie!<\/p>\n

– Despre ce busol\u0103 este vorba?!<\/p>\n

– S-ar putea s\u0103 fie mai complicat dec\u00e2t am crezut la \u00eenceput. Nu mi-am dat seama c\u0103 am \u015fi crescut \u00een timpul \u0103sta…<\/p>\n

– Ce-i Nicolae, te-ai apucat de fumat?! Nu vrei s\u0103 ie\u015fim pu\u0163in \u00een ora\u015f, s\u0103 ne oprim undeva s\u0103 ciugulim ceva \u015fi, poate s\u0103 s\u0103rb\u0103torim revederea cu un p\u0103h\u0103rel?!<\/p>\n

– De fumat m-am apucat ca s\u0103 suport mai u\u015for atmosfera de la c\u0103min. De ciugulit, cu pl\u0103cere, dar de p\u0103h\u0103rel, \u0163i-l cedez \u015fi pe al meu. Sper s\u0103 mai rezist tenta\u0163iei.<\/p>\n

– Toate c\u00e2nd le vine r\u00e2ndul, nu?!<\/p>\n

– Ba daaa!, sau, mai bine zis, ba nuuu! Orice, numai nu b\u0103utur\u0103! Unde mergem?<\/p>\n

– \u015etiu eu un loc unde se m\u0103n\u00e2nc\u0103 bine, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie prea simandicos.<\/p>\n

N-a fost s\u0103 fie un moment al dest\u0103inuirilor. Un Niiick<\/em> prelungit \u00eei f\u0103cu s\u0103 se opreasc\u0103 din drum.<\/p>\n

– Nick, ce cau\u0163i aici, c\u00e2nd ai venit? \u015ei nici nu m-ai c\u0103utat!…Unde merge\u0163i?<\/p>\n

– De c\u0103utat, te-am c\u0103utat, dar n-am g\u0103sit pe nimeni la voi. Acum mergeam s\u0103 m\u00e2nc\u0103m ceva.<\/p>\n

Ella se lipi de pieptul lui Nick \u015fi cu un z\u00e2mbet \u015ftiut, \u00ee\u015fi apropie buzele de ale lui. Nick se feri \u015fi o lu\u0103 la bra\u0163.<\/p>\n

– \u0162i-e ru\u015fine de Dom\u2019 Profesor?! Nick, nu mai suntem copii! \u00cemi da\u0163i voie s\u0103 vi-l r\u0103pesc?<\/p>\n

– A\u015f putea s\u0103 nu \u0163i-l dau?! Hai, merge\u0163i cu Dumnezeu. Nicolae, caut\u0103-m\u0103 \u00eenainte de plecare, s\u0103 mai schimb\u0103m c\u00e2teva vorbe. Poate trecem \u015fi pe la Paul. V-am l\u0103sat…<\/p>\n

De data aceasta Nick nu mai sc\u0103p\u0103 de s\u0103rutul prelung \u015fi plin de c\u0103ldur\u0103, dar nici nu se mai feri.<\/p>\n

– Nick, s-a \u00eent\u00e2mplat ceva? Pari cam \u00eempr\u0103\u015ftiat, nu?!…<\/p>\n

– Nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic, dar mi-a fost dor de voi to\u0163i, de atmosfera pierdut\u0103. A\u015fa ceva nu se g\u0103se\u015fte la tot pasul, iar anii care se tot a\u015feaz\u0103, chiar dac\u0103 \u00eencet, produc, totu\u015fi, schimb\u0103ri. Ei, te-ai hot\u0103r\u00e2t? Te duci la ANEF? La toamn\u0103 trebuie s\u0103 pleci la Bucure\u015fti, asta dac\u0103 nu te-ai s\u0103turat de sport.<\/p>\n

– De tine \u015fi de sport nu m\u0103 pot s\u0103tura, dar Bucure\u015ftii nu m\u0103 atrag. Dac\u0103 plec a\u015fa de departe, ce se va alege de noi?! Aici eram aproape \u015fi, totu\u015fi, am \u00eenceput s\u0103 ne vedem tot mai rar. Bucure\u015ftii sunt la dracu \u00een praznic. Cred c\u0103 am s\u0103 m\u0103 r\u0103zg\u00e2ndesc \u015fi vin dup\u0103 tine. Aleg \u015fi eu o alt\u0103 facultate \u015fi gata! Pot face sport, chiar de performan\u0163\u0103, la Moina, nu?<\/p>\n

– S\u0103 renun\u0163i la o chemare din cauza mea, nu face! \u015ei, apoi, de ce s\u0103 vii dup\u0103 mine?! \u0162i-am explicat de at\u00e2tea ori c\u0103 nu prea v\u0103d un viitor pentru noi. \u015etiu, sun\u0103 egoist, dar eu sunt sclavul chem\u0103rii mele, o \u015ftii prea bine, nu m\u0103 v\u0103d la casa mea, nu m\u0103 v\u0103d \u00eensurat, nu m\u0103 v\u0103d \u00eenconjurat de copii…Sunt un obsedat, \u00een felul meu…Nu pot s\u0103 \u00eencurc pe nimeni, n-ar fi cinstit, nu?!<\/p>\n

– Nick, \u0163i-am spus-o \u015fi \u0163i-o mai spun o dat\u0103, nu-mi pas\u0103 dac\u0103 te \u00eensori, sau nu, cu mine. Putem fi \u00eempreun\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 c\u0103s\u0103torie, chiar dac\u0103 asta n-ar fi pe placul unora. So\u0163ii trebuie s\u0103 fie, \u00een primul r\u00e2nd, aman\u0163i. Eu te iubesc prea mult \u015fi nu-mi pas\u0103 de restul lumii! \u015ei nu mai must\u0103ci g\u00e2nduri ascunse! Sau, spune, Nick, s-a \u00eent\u00e2mplat ceva \u00een via\u0163a ta? A ap\u0103rut cineva? Vreo coleg\u0103? Spune cinstit, pentru c\u0103 simt c\u0103 ceva nu-i cu\u015fer. Te-ai apropiat de cineva?…<\/p>\n

– Iar m\u0103 \u00eentorci pe dos cu \u00eentreb\u0103rile. Dac\u0103 s-ar fi \u00eent\u00e2mplat ceva cu adev\u0103rat crezi c\u0103 a\u015f fi venit s\u0103 te v\u0103d?! Intre noi exist\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, o prietenie deosebit\u0103, ceea ce este cel mai important \u015fi mai frumos lucru. Sigur c\u0103 nu tr\u0103iesc \u00een sih\u0103strie, \u00een cercul \u00een care m\u0103 \u00eenv\u00e2rt sunt \u015fi colege, \u015fi balerine, \u015fi noi prieteni…<\/p>\n

– Ce fel de balerine, Nick? E prima oar\u0103 c\u00e2nd pomene\u015fti de a\u015fa ceva…Chiar a\u015fa, hai, spune ce-i cu balerinele astea? Ai, c\u0103 m-ai \u00eentors pe dos!…Mai bine descarc\u0103-te \u015fi ai s\u0103 scapi de starea asta de vinov\u0103\u0163ie pe care nu prea \u015ftii s-o ascunzi.<\/p>\n

– Luda mea, nu este nimic nici cu colegele, nici cu balerinele. Am pomenit de ele pentru c\u0103, \u0163i-am spus, m\u0103 \u00eenv\u00e2rt \u00een mijlocul lor. Colege am berechet, dar rela\u0163ii mai b\u0103ie\u0163e\u015fti ca la arte, nu g\u0103se\u015fti la nici o facultate. De balerine am pomenit pentru c\u0103, mai nou, Maestrul mi-a aranjat un posibil loc de munc\u0103 la oper\u0103, la scenografie, iar la oper\u0103 nu sunt numai c\u00e2nt\u0103re\u0163i \u015fi cori\u015fti, mai e \u015fi corpul de balet. \u015ei ce-i cu asta?! Crezi c\u0103 sunt chiar a\u015fa de u\u015for de ispitit? \u015ei, la balet sunt soliste care zboar\u0103 prin aer c\u0103 n-apuci nici s\u0103 le vezi structurile, \u015fi mai sunt \u015fi \u00eencep\u0103toare, pu\u015ftoaice, mai pu\u015ftoaice dec\u00e2t tine, care stau gr\u0103mad\u0103, \u015fi chiar dac\u0103 sunt dr\u0103gu\u0163e, sau bine dezvoltate, nu reprezint\u0103 un pericol pentru de-alde mine. Eu, \u015fi tu o \u015ftii foarte bine, sunt, \u00een fond, un abstinent. Priceput?!<\/p>\n

– Nu, Nick, n-am priceput ce vrei tu, am priceput ce simt eu. Tu ui\u0163i c\u0103 nu mai sunt feti\u0163a din atelier c\u0103reia \u00eei modelai portretul pe c\u00e2nd somnul o fura vis\u00e2nd la tine. Nu, Nick, feti\u0163a aceea care te adora este acum la o v\u00e2rst\u0103 care o face s\u0103 vad\u0103 altfel lucrurile, care te dore\u015fte a\u015fa cum o femeie \u00eel dore\u015fte pe b\u0103rbatul iubit…\u015ei nu te mai uita a\u015fa la mine! Am impresia c\u0103 ai venit cu inten\u0163ia de a te desp\u0103r\u0163i de mine. Fii mai curajos \u015fi fii tu, cel dur, de alt\u0103dat\u0103. Nu te sfii! E mai dureros s-o \u00een\u0163eleg mai pe ocolite…<\/p>\n

– Faci o tragedie din nimic. \u0162i-am spus c\u0103 nu-i vorba de nimeni, ci de mine, de firea mea imposibil\u0103, pasional\u0103, dar cu o pasiune bine dirijat\u0103, \u00eenspre art\u0103, care nu mai las\u0103 loc suficient \u015fi pentru altfel de pasiuni. Nu-i pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0163i explic acest lucru. \u0162in enorm la tine, la prietenia ta \u015fi tocmai de aceea nu pot s\u0103 fur aceast\u0103, at\u00e2t de curat\u0103 dragoste. Dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc pu\u0163in, tu e\u015fti aceea care s-a schimbat. \u00centr-un fel. Voi r\u0103m\u00e2ne un ne\u00eemplinit renun\u0163\u00e2nd la at\u00e2ta cur\u0103\u0163enie, ging\u0103\u015fie. Dar este peste puterile mele, este, la mijloc, acel diavol de care a pomenit \u015fi NEA FANE, \u015fi \u0162\u00e2ru. \u015ei eu te iubesc, dar \u00een felul meu, limitat, \u015fi nu pot s\u0103-\u0163i impun a\u015fa ceva, pricepe \u015fi nu fii geloas\u0103 f\u0103r\u0103 motiv. Te rog, trebuie s\u0103 ai grij\u0103 de viitorul t\u0103u, \u00een primul \u015fi \u00een primul r\u00e2nd.<\/p>\n

– Nick, du-m\u0103, te rog, acas\u0103\u2026 E mai bine s\u0103 nu mai continu\u0103m aceast\u0103 discu\u0163ie. E prea dureros..<\/p>\n

21<\/p>\n

Nick nu \u015fi-a prea imaginat un atare deznod\u0103m\u00e2nt. Drumul de \u00eentoarcere a fost un chin. Nu-\u015fi putea ierta purtarea fa\u0163\u0103 de Ella, \u015fi nici fa\u0163\u0103 de \u0162\u00e2ru, pe care-l l\u0103sase balt\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-l mai caute \u00eenainte de plecare. Ce, dracu, mi-a venit cu \u201daten\u0163ionarea\u201d asta?! Treaba mergea de la sine, cu \u00eencetinitorul, e adev\u0103rat, dar mergea. Acum, cic\u0103 am pus punctul pe i !? Care i, domnule?! Ella-i pe dos, eu a\u015fi\u015fderea \u015fi, parc\u0103 v\u0103d c\u0103 m\u00e2ine m\u0103 pomenesc cu ea la c\u0103min sau, mai<\/em> \u015ftii?, poate c\u0103 la oper\u0103…<\/em><\/p>\n

Aceste c\u00e2teva g\u00e2nduri, l-au torturat practic tot drumul, doar c\u0103 \u00eentr-o ordine mereu alta,\u00a0 f\u0103r\u0103 nici m\u0103car o idee \u00een plus. Ab\u0103tut, s-a repezit, dis-de-diminea\u0163\u0103, pe drumul ce urca Dealul Calvariei, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103. Atelierul \u00eel atr\u0103gea ca un magnet, ca o speran\u0163\u0103: s\u0103 scape de obsedantele g\u00e2nduri, s\u0103 stoarc\u0103 din piatr\u0103 ceea ce sim\u0163ea c\u0103 sta ascuns, chipul Maestrului. Redevenea El, Nicolae, egoistul, m\u00e2nat de diavolul din piept, sau din creier – nu mai \u015ftia nici el unde s\u0103l\u0103\u015fluia. Odat\u0103 aprins focul din godin, se sim\u0163i desc\u0103tu\u015fat, \u00ee\u015fi frec\u0103 palmele cu putere, str\u00e2nse pumnii p\u00e2n\u0103 ce sim\u0163i bicep\u015fii r\u0103spunz\u00e2nd la provocare \u015fi, cu un z\u00e2mbet at\u00e2t de \u201dcuceritor\u201d ca al s\u0103u, se apropie de raftul cu scule. Nicolae, acum s\u0103 te v\u0103d! La dracu cu muierile, cu balerinele!…<\/em><\/p>\n

Dalta \u00eencepu s\u0103 p\u0103trund\u0103 cu n\u0103dejde \u00een masa cristalin\u0103, m\u00e2nat\u0103, parc\u0103, de furia crea\u0163iei. \u00cencet, \u00eencet, elementele componente ale chipului ascuns \u00eencepur\u0103 s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103. C\u00e2nd, pe la pr\u00e2nz, auzind sc\u00e2r\u0163\u00e2itul u\u015fii, Nick se opri \u00eenfierb\u00e2ntat, cu fruntea plin\u0103 de broboane ce se rostogoleau \u00eenspre barajul spr\u00e2ncenelor, sim\u0163i c\u0103 picioarele nu-l mai ajut\u0103 pentru a rec\u00e2\u015ftiga verticala. Arunc\u0103 sculele sc\u00e2ncind de durere \u015fi se a\u015fez\u0103 \u00een fund, pe patul alb de a\u015fchii. \u015eefu se apropie curios de lucrare \u015fi \u00eencepu un examen minu\u0163ios al reliefului, \u00eenc\u0103 nedefinit, \u00eenso\u0163ind fiecare \u00eencruntare ce-i aducea o indispensabil\u0103 corectare a dioptriilor, cu morm\u0103ieli de nedumerire.<\/p>\n

– Las\u0103, \u015eefu, c\u0103 n-ai \u00eenc\u0103 ce s\u0103 vezi. Mai bine salt\u0103-m\u0103 s\u0103 m\u0103 pot \u00eendrepta din pozi\u0163ia asta groaznic\u0103. Am tot stat pe vine sau sprijinit pe un genunchi \u015fi m-am pomenit cu picioarele amor\u0163ite \u015fi cu un c\u00e2rcel \u00eengrozitor \u00een piciorul drept. Trebuie s\u0103 g\u0103sesc o solu\u0163ie, s\u0103 pun piatra pe ceva, s\u0103 pot ciopli st\u00e2nd \u00een picioare. A\u015fa risc s\u0103 m\u0103 pomenesc cu dalta lu\u00e2nd-o razna \u015fi s\u0103 ias\u0103 cine \u015ftie ce alt chip. \u00cen fond, ce dac\u0103?! Nici \u015etefan cel Mare de la Ia\u015fi nu are chipul lui \u015etefan din cronici, nu? Cine \u015ftie pentru cine a fost f\u0103cut\u0103 ecvestra \u015fi a ajuns la noi, poate de la solduri. Numai c\u0103 \u015etefan nu mai exist\u0103 ca s\u0103 se revolte iar Maestrul meu tr\u0103ie\u015fte \u015fi va mai tr\u0103i mult \u015fi bine \u015fi nu-i un om care s\u0103 ierte a\u015fa ceva…<\/p>\n

– D\u00e2n c\u00e2t o ap\u0103rut nu \u00een\u0163eleg cum o s\u0103 ar\u0103te: o s\u0103 fie un cap \u00eentreg, o s\u0103 tai din piatr\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile, sau o s\u0103 ar\u0103te ca \u00een poze, cum s\u0103 spune, \u00een relief?<\/p>\n

– \u015eefu, o s\u0103 fie un cap \u00eentreg, ca la statui, dar mai e p\u00e2n\u0103 atunci. C\u00e2nd o s\u0103 vin\u0103 Maestrul s\u0103-l vad\u0103, o s\u0103 cread\u0103 c\u0103 se uit\u0103 \u00eentr-o oglind\u0103. El tr\u0103ie\u015fte \u015fi nu pot s\u0103-l fac cum mi-ar place. Trebuie s\u0103-l fac a\u015fa cum este, priceput?<\/p>\n

– Da, daaa…, numa\u2019 s\u0103 po\u0163i s\u0103 faci cu dalta ce ai f\u0103cut cu mine cu c\u0103rbunele. Tare i-o pl\u0103cut lui Marika a me. Da, daaa!\u2026<\/p>\n

– Am s\u0103 pot, \u015eefu, am s\u0103 pot!<\/p>\n

Nick se a\u015fez\u0103 pe un taburet \u015fi se puse pe masat piciorul. \u00ce\u015fi reveni \u015fi adun\u0103 sculele, a\u015fa pu\u0163ine c\u00e2te erau, le r\u00e2ndui pe un raft \u015fi intr\u0103 cu n\u0103dejde cu m\u0103tura \u00een z\u0103pada de marmur\u0103.<\/p>\n

– Las\u0103, m\u0103i, c\u0103 vin mo\u0163\u00e2i mei \u015fi adun\u0103 ei rumegu\u015ful. Tu, hai \u015fi m\u00e2nc\u0103 cu mine, c\u0103 nu-mi place s\u00e2ngur!<\/p>\n

– Mul\u0163am, \u015eefu, dar azi n-am chef de nimic\u2026Am s\u0103 m\u0103 duc pe la Maestrul meu, c\u0103 am lipsit f\u0103r\u0103 s\u0103-i spun. Ne vedem m\u00e2ine s\u0103 v\u0103 dau o m\u00e2n\u0103 de ajutor\u2026<\/p>\n

Nici gerul, nici v\u00e2ntul nu se l\u0103sau. Cu gulerul ridicat \u015fi capul b\u0103gat \u00eentre umeri, Nick lu\u0103 \u00een piept Golgota. Cum dracu nu mi-am dat seama c\u0103 Ella, feti\u0163a f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103, se schimb\u0103 pe zi ce trece, \u00eentr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 categorie de v\u00e2rst\u0103, arat\u0103 altfel, vorbe\u015fte altfel, prive\u015fte altfel\u2026M-am purtat ca un nemernic! Ce-o fi acum \u00een capul ei?! Mare t\u00e2mpit! \u015ei asta din cauza unui \u00eenger zbur\u0103tor, care are acum v\u00e2rsta Ellei de acum doi ani. Ce, Dumnezeu!\u2026Sunt \u015fi eu, cogeamite b\u0103rbat \u015fi \u00eemi fac de lucru cu un alt copil?! Nuuu, trebuie s\u0103<\/em> m\u0103 ast\u00e2mp\u0103r p\u00e2n\u0103 nu intru \u00eentr-un bucluc c\u00e2t mine de mare. Nicolae, concentreaz\u0103-te pe ce-\u0163i dicteaz\u0103 diavolul dac\u0103 nu vrei s\u0103 strici tot ce ai realizat p\u00e2n\u0103 acum. \u015ei ce-ai realizat e o nimica toat\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 ceea ce \u0163i-ai propus\u2026Mi-am tot<\/em> \u00eempuiat capul cu \u201dsunt mare\u201d \u015fi \u00een fapt nu sunt \u00eenc\u0103 nimic! Ella-i superb\u0103, dar mi-ar bara drumul visat. Ce bine c\u0103 nu-i l\u00e2ng\u0103 mine! Dar treaba cu Ralu, e prea de tot! Este, este, trebuie s\u0103 recunosc, este prezent\u0103 \u00een capul meu, dar, din fericire nu este \u015fi \u00een sufletul meu \u015fi, nici nu trebuie s\u0103<\/em> p\u0103trund\u0103 acolo\u2026<\/em><\/p>\n

Un monolog obi\u015fnuit la Nick, dar, de data aceasta cam insistent \u015fi f\u0103r\u0103 r\u0103spunsuri la problemele care, parc\u0103, au c\u0103zut din \u00cenaltul Cerului. Atelierul Maestrului era \u00eenchis, dar cheia se afla la locul \u015ftiut. Nick intr\u0103 cam r\u0103v\u0103\u015fit, se apropie de teracot\u0103 \u015fi se l\u0103s\u0103 moale \u00een fotoliul \u00eenc\u0103p\u0103tor \u015fi moale. C\u0103ldura \u00eel mole\u015fi \u015fi un somn, ca la mama acas\u0103, \u00eel cuprinse. Se trezi speriat la zgomotul u\u015fii tr\u00e2ntite. Era Maestrul \u00eenso\u0163it de Ion, cumnatul, tenorul care r\u0103scolea sufletele amatorilor de muzic\u0103 de oper\u0103.<\/p>\n

– Face\u0163i cuno\u015ftin\u0163\u0103: Ion tenorul \u015fi Nicolae sculptorul. O s\u0103 v\u0103 \u00eent\u00e2lni\u0163i la oper\u0103. Nicolae s-a angajat cu un strop de norm\u0103 la voi. Trebuie s\u0103-l fac\u0103 pe Petru c\u0103lare, sprijinit pe coada calului, calul, nu Petru, \u00eentr-o scen\u0103 inundat\u0103. Au idei b\u0103ie\u0163ii de acolo! Sunt convins c\u0103 vor face treab\u0103 bun\u0103! Ce faci Nicolae la ora asta?!<\/p>\n

– Cuget! Cuget la prostia uman\u0103 care, de un timp, s-a cam s\u0103l\u0103\u015fluit \u00een mine. Nici o grij\u0103, m\u0103 descurc eu! Ion, sau cum vrei s\u0103-\u0163i spun?, am auzit lucruri grozave despre apari\u0163iile tale pe scen\u0103. A\u015f vrea s\u0103 te v\u0103d, s\u0103 te ascult. Se vorbe\u015fte la superlativ despre vocea ta, de un nou Gigli, de ras\u0103 pur rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

– Ei, nici chiar a\u015fa! Dac\u0103 vrei, m\u00e2ine seara c\u00e2nt \u00een Tosca. Pentru mine e un debut. Sper s\u0103 mearg\u0103!<\/p>\n

– Nicolae, mergem \u00eempreun\u0103, o s\u0103 tune \u015fi vocea lui David, \u00een Scarpia. Avem locuri \u00een loja central\u0103. Vine \u015fi nevast\u0103-mea a\u015fa c\u0103 ve\u0163i putea discuta c\u00e2t \u00eenc\u0103pe despre pictur\u0103. Ioane, s\u0103 \u015ftii c\u0103 Nicolae e mai mult pictor dec\u00e2t sculptor, dar el nu crede \u00een intui\u0163ia mea \u015fi-i d\u0103 \u00eenainte cu sculptura \u015fi, \u015fi face bine, pentru c\u0103, pe undeva, are dreptate. S-a n\u0103scut artist, ca s\u0103-i parafrazez pe \u0103\u015ftia, multilateral dezvoltat, cu o personalitate titanic\u0103 care, dac\u0103 va fi l\u0103sat \u00een pace, va d\u0103r\u00e2ma multe \u201dstatui \u00een via\u0163\u0103\u201d. Poate \u015fi pe a mea!?<\/p>\n

Era pl\u0103cut\u0103 atmosfera care se a\u015fternea, ca de la sine, \u00een atelierul Maestrului, de c\u00e2te ori se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 vin\u0103 \u00eenso\u0163it de c\u00e2te un nume, sau, cel pu\u0163in, un nume \u00een devenire. Ion era un exemplu viu iar atmosfera era real\u0103. Spectacolul de a doua zi a fost un succes. Prezen\u0163a lui David obliga la competi\u0163ie. Pur \u015fi simplu s-au \u00eentrecut, la vedere, cum se spune, tr\u0103g\u00e2ndu-se unul pe altul, eclips\u00e2ndu-se, ar\u0103t\u00e2nd parc\u0103 cu degetul unul spre cel\u0103lalt, st\u00e2rnind aplauze furtunoase, ova\u0163ii, disput\u00e2nd-o parc\u0103 pe Silvia, at\u00e2t de iubit\u0103 pentru crea\u0163ia din Tosca. In cea de a doua pauz\u0103, Nick, neobi\u015fnuit cu astfel de spectacole, a ie\u015fit \u00een foaier pentru a savura \u00een lini\u015fte o \u0163igar\u0103. Orice, numai lini\u015fte nu se putea g\u0103si. Forfota, discu\u0163iile aprinse, fumul, ce mai!, o atmosfer\u0103 poluat\u0103, din toate punctele de vedere, l-au f\u0103cut s\u0103 se retrag\u0103 \u00eenspre o scar\u0103 \u00een spiral\u0103, s\u0103 se a\u015feze pe o treapt\u0103, s\u0103 aprind\u0103 o \u0163igar\u0103 \u015fi s\u0103 inspire cu poft\u0103 fumul, s\u0103-l re\u0163in\u0103 p\u00e2n\u0103 la refuz, \u015fi s\u0103-l elibereze cu zg\u00e2rcenie.<\/p>\n

– Ce faci aici de unul singuhr, Nick?!<\/p>\n

– Nu se poate!\u2026am crezut c\u0103 am g\u0103sit un loc lini\u015ftit\u2026Cum m-ai g\u0103sit \u00een fumul \u0103sta?!<\/p>\n

– Ce phrimihre! Te-ai plictisit la spectacol?! Hai s\u0103 mehrgem la plimbahre\u2026<\/p>\n

– Cum s\u0103 plec, a\u015fa, tam-nisam?! Am venit cu Maestrul, am venit invitat de Ion, am r\u0103mas surprins de calitatea spectacolului, dar mai are omul nevoie \u015fi de pu\u0163in\u0103 pauz\u0103. \u00centotdeauna-i a\u015fa vacarm \u00een pauz\u0103? Vorbesc to\u0163i, nu se ascult\u0103, r\u0103spund la \u00eentreb\u0103ri nepuse, ce mai!, balamuc curat!\u2026<\/p>\n

– Hai, nu fii hr\u0103u! E\u015fti cu capsa pus\u0103, nuuu?\u2026<\/p>\n

– De unde ai ap\u0103rut?! Am g\u0103sit \u015fi eu un col\u0163 unde s\u0103 fumez o \u0163igar\u0103 \u015fi hop \u015fi lini\u015ftea risipit\u0103\u2026<\/p>\n

– Pot s\u0103 plec dac\u0103 vhrei, dahr pot s\u0103 stau \u015fi lini\u015ftit\u0103, dac\u0103 de lini\u015fte ai nevoie. Ce zici?<\/p>\n

– Nu m\u0103 lua \u00een seam\u0103 \u015fi a\u015feaz\u0103-te \u015fi tu pe o treapt\u0103. Putem sta de vorb\u0103 \u015fi pe t\u0103cute, nu crezi? Vrei o \u0163igar\u0103?<\/p>\n

– Nu fumez, sau, \u00eenc\u0103 nu m-am apucat de acest viciu. Mai am timp \u015fi penthru asta\u2026<\/p>\n

– Dar de ce vicii te-ai apucat, pot s\u0103 \u015ftiu?<\/p>\n

– Nu te g\u00e2ndi la phrostii\u2026de fapt nu sunt vicii\u2026\u00eemi place s\u0103 fuhr c\u00e2te o guhr\u0103 de vi\u015finat\u0103 din c\u0103mahr\u0103, at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 nu se vad\u0103, s\u0103 citesc noaptea sub plapum\u0103, la lanterhn\u0103, s\u0103 nu m\u0103 bat\u0103 la cap sohr-mea c\u0103 nu poate dohrmi. De fapt, ea face spohrt de pehrfohrman\u0163\u0103 \u015fi vine mehreu obosit\u0103\u2026<\/p>\n

– Astea nu-s vicii! Poate doar vi\u015finata, care nu-i o glum\u0103! Mai bine las-o dracului! Ce c\u0103r\u0163i spuneai c\u0103 cite\u015fti?<\/p>\n

– Tot felul, tot ce g\u0103sesc, mai ales hromane de dhragoste\u2026\u00cemi aphrind imagina\u0163ia \u015fi m\u0103 fac s\u0103 visez\u2026A\u015f vhrea s\u0103 c\u00e2\u015ftig bani, mul\u0163i\u2026E ghreu s\u0103 fii fat\u0103 s\u0103hrac\u0103, f\u0103hr\u0103 pehrspective. Am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 dansez dahr nu chred c\u0103 am \u015fanse s\u0103 devin o stea. E un dhrum foahrte ghreu \u015fi threbuie s\u0103 te na\u015fti cu ceva apahrte \u015fi, s\u0103 fii \u201dmaleabil\u0103\u201d \u00een m\u00e2inile celohr cahre-\u0163i hot\u0103hr\u0103sc soahrta\u2026<\/p>\n

– Hai s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een sal\u0103, \u00een loja Maestrului mai e loc.<\/p>\n

– S\u0103 nu se supehre\u2026nu-l cunosc pehrsonal\u2026<\/p>\n

– Destul c\u0103 m\u0103 cuno\u015fti pe mine, c\u0103 lucrezi la oper\u0103, ce treab\u0103 are el cu cine vin eu?! Pe Ion \u00eel cuno\u015fti?<\/p>\n

– Daaa! Toate fetele sunt \u00eendhr\u0103gostite de el. E cumnat cu Maesthrul t\u0103u\u2026<\/p>\n

– Da, \u015ftiu\u2026hai s\u0103 mergem!<\/p>\n

– Dahr dup\u0103 spectacol mehrgem \u00eemphreun\u0103 acas\u0103?<\/p>\n

– Nu \u015ftiu, mai vedem noi\u2026<\/p>\n

Maestrul a r\u0103mas pu\u0163in surprins v\u0103z\u00e2ndu-l pe Nicolae \u00eenso\u0163it \u015fi, pu\u0163in iritat de zgomotul inerent f\u0103cut prin apari\u0163ia \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u00een loj\u0103. \u00cei aten\u0163ion\u0103, cu degetul la buze, s\u0103 fac\u0103 lini\u015fte \u015fi se cufund\u0103 \u00een audi\u0163ie. In ultimul act, Ion se \u00eentrecu pe sine, profit\u00e2nd, parc\u0103, de absen\u0163a concurentului, al lui David, care, \u00eencerca s\u0103 asculte aria scrisorii de sub du\u015f, \u0163in\u00e2nd larg deschis\u0103 u\u015fa de la cabina de baie. Nu avea de g\u00e2nd s\u0103 apar\u0103 la aplauzele finale: culesese destule \u00een primele acte, iar acum, l\u0103sa cu generozitate, nu \u00eentotdeauna mascat\u0103, tot succesul pe umerii lui Ion. Era un obicei pe care-l \u201dexperimentase\u201d \u00een Cavaleria Rustican\u0103 \u015fi-i pl\u0103cea s\u0103 must\u0103ceasc\u0103 citind cronicile care nu conteneau s\u0103-l ridice \u00een sl\u0103vi pentru sufletul s\u0103u larg.<\/p>\n

Un mic incident, trecut cu vederea de publicul extaziat, a avut, totu\u015fi, loc: o t\u00e2n\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 a baletului operei, trec\u00e2nd \u00eent\u00e2mpl\u0103tor prin fa\u0163a cabinei de du\u015f, v\u0103z\u00e2nd colosul care se r\u0103sf\u0103\u0163a sub m\u00e2ng\u00e2ierile stropilor de ap\u0103, gol pu\u015fc\u0103, scoase un puternic \u015fi ascu\u0163it \u201dvaiii!\u201d \u015fi r\u0103mase blocat\u0103.<\/p>\n

– Nu te speria, drag\u0103, \u015fi mama m-a v\u0103zut a\u015fa \u015fi nu s-a speriat. Zicea c\u0103 sunt cel mai frumos exemplar din familie\u2026<\/p>\n

Vaiul r\u0103zbise din culise dar fusese acoperit de aplauzele care conteneau doar ici-colo c\u00e2nd spectatorii \u00ee\u015fi luau libertatea de a-\u015fi \u015fterge pe furi\u015f lacrimile. A fost un spectacol deosebit.<\/p>\n

– Nicolae, ce zici?, c\u00e2t\u0103 nedreptate exist\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt! Oare noi, arti\u015ftii plastici, nu am merita c\u00e2teva ropote de aplauze, pe o scen\u0103 deschis\u0103, venind din partea unui public numeros, preg\u0103tit s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103 pe loc?! Ceea ce facem noi, nu poate st\u00e2rni dec\u00e2t critic\u0103, pozitiv\u0103 sau negativ\u0103, a\u015fternut\u0103 \u00een ziare, cu sau f\u0103r\u0103 \u0163int\u0103?! Admir f\u0103r\u0103 rezerve acest instrument muzical magnific care este vocea uman\u0103, admir participarea cu toat\u0103 fiin\u0163a la interpretarea unui rol, acest domeniu al teatrului c\u00e2ntat, pot face diferen\u0163a dintre un actor mare \u015fi un cabotin, \u015ftiu c\u00e2nd am de a face cu o voce mare, dar, totu\u015fi, suf\u0103r c\u00e2nd v\u0103d c\u00e2t de pu\u0163in\u0103 audien\u0163\u0103 are crea\u0163ia artistic\u0103 plastic\u0103, aceea \u00een care \u201dmaestrul\u201d, cum ne place s-o spunem, nu interpreteaz\u0103, nu copiaz\u0103, ci creeaz\u0103 ceva nou, al\u0103tur\u00e2ndu-se Creatorului \u00een opera de construc\u0163ie ne\u00eentrerupt\u0103 a Universului. De ce oare marea crea\u0163ie a arti\u015ftilor de geniu nu este accesibil\u0103 marelui public, nu pentru a se \u00eenchina \u00een fa\u0163a ei, dar, m\u0103car pentru a aplauda\u2026<\/p>\n

– Maestre, bine c\u0103 printre noi nu-i nici un actor, sau c\u00e2nt\u0103re\u0163, care s\u0103 v\u0103 aud\u0103. Cred c\u0103 vi s-ar retrage cu tr\u00e2mbi\u0163e dreptul de a ocupa aceast\u0103 loj\u0103 \u015fi mai ales dreptul de a aplauda din obliga\u0163ie.<\/p>\n

– Ei, nici chiar a\u015fa!<\/p>\n

– Oricum, e un subiect care merit\u0103 reluat, dar nu aici, nici m\u0103car \u00eentr-un muzeu de art\u0103, ci \u00eentr-un atelier de crea\u0163ie, cu c\u00e2\u0163iva creatori \u00een carne \u015fi oase, sau, poate mai bine, \u00eentr-o aul\u0103 universitar\u0103.<\/p>\n

– Tu m\u0103 iei peste picior, tinere?!<\/p>\n

– Nuuu, nici n-a\u015f \u00eendr\u0103zni\u2026Cine sunt eu la ora actual\u0103?!\u2026un fel de nimeni! Acum v\u0103 las c\u0103 trebuie s-o conduc pe f\u0103tuca asta acas\u0103\u2026O cheam\u0103 Ralu \u015fi face balet, aici, sub nasul nostru.<\/p>\n

Era a doua ie\u015fire pe str\u0103zile \u00eenghe\u0163ate ale ora\u015fului dominat de lini\u015ftea nocturn\u0103 a iernii, o plimbare, ca \u015fi prima de altfel, sortit\u0103 unui \u201de\u015fec\u201d. Cuib\u0103rit\u0103 sub bra\u0163ul protector al fostului \u201dcopil minune\u201d, arunca priviri \u00eentreb\u0103toare \u00eenspre t\u0103cerea care-l domina. Nu avea de unde \u015fti c\u0103 aceast\u0103 t\u0103cere ascundea, de fapt, o furtun\u0103 ce b\u00e2ntuia sufletul t\u00e2n\u0103rului artist. Cu c\u00e2t bra\u0163u-i v\u00e2njos ap\u0103sa mai mult umerii acestei noi apari\u0163ii \u00een via\u0163a lui, cu at\u00e2t mai nest\u0103p\u00e2nite erau g\u00e2ndurile-i hoinare. Era cople\u015fitoarea nostalgie dup\u0103 vremurile apuse, c\u00e2nd, copil r\u0103sf\u0103\u0163at de soart\u0103 \u015fi de un grup de \u201dclarv\u0103z\u0103tori\u201d, spunea cu convingere, uneori \u00een gura mare, \u201dsunt mare!\u201d. \u015ei Elly, cea \u00eendr\u0103gostit\u0103 pentru vecie de eroul adolescen\u0163ei \u00een devenire, cu manifest\u0103rile ei, uneori mai pu\u0163in controlate dar acoperite de o \u00eencredere aproape infantil\u0103, integrat\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve \u00een cercul admiratorilor s\u0103i!? Aici nu mai era nimic ca pe \u201dvremuri\u201d, recunoa\u015fterea venea, c\u00e2nd venea, cu pa\u015fi de melc, r\u0103nind orgoliul, am\u00e2n\u00e2nd, pe cine \u015ftie c\u00e2nd, consacrarea mult a\u015fteptat\u0103.<\/p>\n

– Niki, mai spune \u015fi tu ceva, ohrice, numai spune ceva. Te plictise\u015fti?! sau, \u0163i-e fhrig?\u2026dac\u0103 vhrei mehrgem acas\u0103. Po\u0163i s\u0103 vii la mine s\u0103 te \u00eenc\u0103lze\u015fti pu\u0163in\u2026nu-i nimeni acas\u0103\u2026ai mei sunt pleca\u0163i la \u0163ahr\u0103, iahr sohr-mea-i plecat\u0103 cu lotul, ahre meci\u2026<\/p>\n

– Ce-ai spus?\u2026 n-am fost prea atent, \u015ftii\u2026, m\u0103 b\u00e2ntuie ni\u015fte g\u00e2nduri. A\u015ftept, cam de mult, ceva ve\u015fti de la taic\u0103-meu. S-ar putea s\u0103 nu le primesc niciodat\u0103. Ce vremuri absurde!<\/p>\n

– Ce zici?, mehrgem acas\u0103?\u2026<\/p>\n

\u00cen loc de r\u0103spuns, Nick o str\u00e2nse la piept, f\u0103cu c\u00e2\u0163iva pa\u015fi pentru a ie\u015fi din raza de ac\u0163iune a felinarului \u015fi \u00eencepu s\u0103-i m\u00e2ng\u00e2ie cu s\u0103rut\u0103ri obrazul \u00eenghe\u0163at. Ralu \u00eel \u00eenl\u0103n\u0163ui cu bra\u0163ele \u015fi, c\u0103ut\u00e2nd cu buzele-i st\u00e2rnite gura, se opri \u00eentr-un s\u0103rut f\u0103r\u0103 de fine. Nick r\u0103spunse cuprins de ceva nedefinit, \u00eenc\u0103, o \u00eendep\u0103rt\u0103 pentru o clip\u0103, privi surprins str\u0103lucirea ochilor \u00een semi\u00eentunericul ce-i proteja \u015fi, scuturat de un fior, \u00eei c\u0103ut\u0103 cu nesa\u0163 gura. Nimeni \u015fi nimic nu i-ar fi putut opri \u015fi totu\u015fi, un fior, mai nemilos de data aceasta, urmat de un cutremur, \u00eei f\u0103cu s\u0103 se desprind\u0103. Tremurau am\u00e2ndoi ca de friguri nereu\u015find s\u0103 pronun\u0163e m\u0103car un cuv\u00e2nt. \u00cei apuc\u0103 un r\u00e2s, \u015fi el zg\u00e2l\u0163\u00e2it, cam isteric la prima vedere, un r\u00e2s binef\u0103c\u0103tor \u00eens\u0103.<\/p>\n

-\u015etii c\u0103 dac\u0103 nu m\u0103 duc la pomul acela, fac pe mine? F\u0103 \u015fi tu, uite \u00een umbra aia de l\u00e2ng\u0103 cl\u0103dire, hai, nu te sfii c\u0103 te \u00eemboln\u0103ve\u015fti. Dup\u0103 aia te duc acas\u0103, hai!<\/p>\n

22<\/p>\n

\u015ei eu, care m\u0103 credeam imun, era s-o \u00eencurc asear\u0103. Dac\u0103 m\u0103 luam dup\u0103 naivitatea ei \u015fi m\u0103 ad\u0103posteam pe la ei, cine \u015ftie ce dandana mai ie\u015fea! P\u00e2n\u0103 acum am fost protejat, dac\u0103 se poate spune a\u015fa, de imaginea de \u00eenger cobor\u00e2t pe p\u0103m\u00e2nt a Ellei \u015fi de obsesiva mea convingere c\u0103 trebuie s\u0103 stau deoparte de problemele lume\u015fti, de dragul m\u0103re\u0163ei mele \u201dmisiuni\u201d, arta. Am f\u0103cut din aceast\u0103 obsesie, sau, chemare, chiar dac\u0103 sun\u0103 prea-prea, un modus vivendi, plin de restric\u0163ii, deseori \u00een contradic\u0163ie flagrant\u0103 cu statutul meu de v\u00e2rst\u0103. Nu \u015ftiu, ceva, parc\u0103, se clatin\u0103 \u00een mine, se pr\u0103bu\u015fe\u015fte. La \u00eenceput \u0163igara, apoi o atitudine conciliant\u0103 fa\u0163\u0103 de colegii de c\u0103min, remu\u015fc\u0103ri ivite din cauza r\u0103nilor pe care le provoc unei fiin\u0163e nobile cum este, \u015fi probabil cum va \u015fi r\u0103m\u00e2ne Ella, mai nou aceast\u0103 stare psihic\u0103 provocat\u0103 de atrac\u0163ia de nest\u0103p\u00e2nit fa\u0163\u0103 de Ralu cu al ei R ha\u015furat \u015fi un grai molcom\u2026Nu, nuuu!\u2026, chiar nu mai pricep nimic \u015fi m\u0103 tem c\u0103, dac\u0103 nu m\u0103 trezesc, tot visul meu<\/em> \u0163esut din anii fragezi ai adolescen\u0163ei se va n\u0103rui ca un castel de nisip. Ar trebui s\u0103 mai fac un drum p\u00e2n\u0103 la NEA FANE, s\u0103 vorbesc cu \u0162\u00e2ru \u015fi s\u0103 mai \u00eendulcesc pu\u0163in inevitabila desp\u0103r\u0163ire de Ella. Ea se simte legat\u0103 de mine \u015fi nu-\u015fi d\u0103 seama c\u0103 al\u0103turi de mine ar fi nefericit\u0103, s-ar rata. C\u00e2te g\u00e2nduri \u015fi astea doar din cauza unei prostii care m\u0103 b\u00e2ntuie, o atrac\u0163ie, una singur\u0103, din cine \u015ftie c\u00e2te vor mai ap\u0103rea. A fost pl\u0103cut ce-am sim\u0163it, dar, se pare c\u0103 a fost destul. Vorba copilului minune de mai ieri: f\u0103r\u0103<\/em> angajamente!\u2026<\/em><\/p>\n

Acest noian de g\u00e2nduri, de considera\u0163ii, l-au \u00eenso\u0163it tot drumul, peste Dealul Calvariei, pe un ger, parc\u0103, tot mai ascu\u0163it, p\u00e2n\u0103 la atelierul de pietre funerare unde, c\u0103ldura godinului \u015fi privirile calde ale celor trei, \u00een frunte cu \u015eefu, au tras cu buretele peste starea de pacoste ce-l b\u00e2ntuia. Un d\u0103rab de p\u00e2ine, ceva clis\u0103 cu piparc\u0103 \u015fi c\u00e2teva vorbe de duh, de o naivitate devenit\u0103 proverbial\u0103 \u00een lumea ardelenilor cosmopoli\u0163i, i-au redat cheful de lucru, speran\u0163a \u00een ce va ie\u015fi din cubul de cristal imaculat. Ce era grozav la ace\u015fti colocatari care l-au adoptat ca pe un prunc p\u0103r\u0103sit, era bunul lor sim\u0163 \u00eenn\u0103scut, era bucuria de a-l vedea pe prunc lucr\u00e2nd, f\u0103c\u00e2nd ca piatra s\u0103 prind\u0103 via\u0163\u0103, pic\u0103tur\u0103 cu pic\u0103tur\u0103, p\u0103str\u00e2nd distan\u0163a pe care o sim\u0163eau c\u0103-i desparte dar \u015fi apropie. C\u00e2nd maiul \u00eencepea s\u0103 sune ca o toac\u0103 de m\u00e2n\u0103stire \u00eendrum\u00e2nd dalta \u00een actul crea\u0163iei, lini\u015ftea se a\u015fternea ca impus\u0103 de o for\u0163\u0103 supranatural\u0103. L\u0103sau lucrul la o parte, aruncau priviri \u00eentreb\u0103toare la care se r\u0103spundea doar prin mi\u015fc\u0103rile umerilor \u015fi a\u015fteptau cu r\u0103bdare ivirea chipului anun\u0163at, al Maestrului. Aceast\u0103 atmosfer\u0103 de lucru, asistat\u0103 de o lini\u015fte liber consfin\u0163it\u0103, avea s\u0103-i lipseasc\u0103 mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd, \u00een atelierul propriu, va fi asaltat abuziv de admiratori, arti\u015fti, critici, to\u0163i manifest\u00e2nd o \u201dprietenie\u201d ap\u0103s\u0103toare, sau, de admiratoare, care mai de care mai ademenitoare, dar nu rareori vulgare, definite cu non\u015falan\u0163\u0103 \u201dfufele mele\u201d.<\/p>\n

Mai ap\u0103ruse un element emo\u0163ional pentru Nick. Acum lucra \u00een picioare la portret. Un \u015fan\u0163 ad\u00e2nc, larg, ca s\u0103 permit\u0103 o mi\u015fcare nest\u00e2njenit\u0103, \u00eenconjura cubul de cristal. Ideea i-a apar\u0163inut unuia dintre cei doi mo\u0163i \u015fi a fost pus\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eentr-un timp record. O sc\u0103ri\u0163\u0103 bine g\u00e2ndit\u0103 permitea cioplitorului sa coboare sau s\u0103 urce f\u0103r\u0103 probleme. Nick, de parc\u0103 n-ar fi remarcat nimic, a cobor\u00e2t dezinvolt, s-a \u00eenv\u00e2rtit \u00een jurul pietrei, a m\u00e2ng\u00e2iat-o cu privirea \u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 nici un cuv\u00e2nt – lacrimile nici nu i-ar fi permis – a intrat cu dalta \u00een carnea marelui cristal urm\u00e2nd calea, deja cunoscut\u0103 de c\u00e2nd cu experien\u0163a \u201eNEA FANE\u201d, urm\u0103rind figura, de data aceasta a Maestrului, \u00een masa transparent\u0103 a marelui cristal, sum\u0103 a infinit\u0103\u0163ii cristalelor din structura mineral\u0103 a marmorei, cristalul magic, accesibil doar celor h\u0103r\u0103zi\u0163i de gena ascuns\u0103 \u00een sufletul unui artist adev\u0103rat.<\/p>\n

Acum nu mai am \u00eendoieli! Prima mea experien\u0163\u0103 n-a fost rodul unei imagina\u0163ii izvor\u00e2te din sufletul unui copil, cum s-a cam interpretat de c\u0103tre cei care mi-au ascultat \u201dpove\u015ftile\u201d, pove\u015ftile unui exaltat. Oi fi fost eu un exaltat, dar am cioplit f\u0103r\u0103 team\u0103, cu toat\u0103 lipsa mea de experien\u0163\u0103, ghid\u00e2ndu-m\u0103 dup\u0103 chipul care m\u0103 urm\u0103rea \u015fi \u00eendruma, ascuns pentru cei<\/em> din jur dar mereu prezent pentru mine. Atunci am \u00een\u0163eles c\u0103 am gen\u0103 de artist plastic, c\u0103 voi fi cu adev\u0103rat \u201dmare\u201d \u00eentr-o zi. Acum totul se adevere\u015fte, Maestre, spre, poate, surprinderea ta, \u00eendoielile tale cu privire la sculptorul din mine. \u015ei nu voi fi doar un mare portretist, dar, sunt sigur, voi fi sclavul monumentalului. Hai, Maestre, nu mai must\u0103ci! Vreau chipul t\u0103u senin pe care l-am surprins \u00een<\/em> timp ce modelai tr\u0103nc\u0103nind despre elixirul ascuns \u00een palinca<\/em> de Bihor. Totul \u00een tine vorbea despre monumentalul \u00een art\u0103, despre perspectiv\u0103. Sunt curios dac\u0103 te vei<\/em> recunoa\u015fte\u2026<\/em><\/p>\n

Cine nu a gustat din pl\u0103cerea de a modela lutul, \u00een joac\u0103 bine\u00een\u0163eles, sau de a degro\u015fa o piatr\u0103 cu dalta \u015fi ciocanul, nu poate \u00een\u0163elege multe din g\u00e2ndurile unui \u201daiurit\u201d, cum era privit de unii, acest sculptor \u00een devenire, sau \u201dobsedat\u201d, dup\u0103 al\u0163ii. G\u00e2ndurile astea, care-i r\u0103peau deseori orele de odihn\u0103, lipsite de libertate, \u00eencingeau p\u00e2n\u0103 la durere \u00eenchisoarea \u00een care erau \u0163inute, cu\u015fca intracranian\u0103, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, \u015fi, doar arareori \u0163\u00e2\u015fneau \u00een afar\u0103, lu\u00e2nd forma unor cuvinte necontrolabile, nu tocmai bune pentru urechile \u201donorabile\u201d ale celor din preajm\u0103. Nick citea mult \u015fi \u00eenarmat cu o memorie de computer re\u0163inea \u015fi stivuia totul \u00eentr-o ordine de arhivar. Era o pl\u0103cere s\u0103-l provoci dar \u015fi un pericol: u\u015for puteai c\u0103dea \u00een ridicol.<\/p>\n

Devora albumele de art\u0103 universal\u0103, citea istorie, geografie, \u015ftiin\u0163ele naturii, iubea expozi\u0163iile de art\u0103 pe care le frecventa mascat, da, da! mascat: neb\u0103rbierit, cu \u015fapc\u0103 tras\u0103 pe ochi, \u00eembr\u0103cat c\u00e2t mai s\u0103r\u0103c\u0103cios, mai neglijent. Se strecura \u00een s\u0103li la ore c\u00e2nd \u015fi artistul \u015fi amatorii de art\u0103 se \u00eenghesuiau pentru a da, fiecare \u00een felul s\u0103u, un spectacol. De ce o f\u0103cea era greu de explicat. La acel timp nu era o figur\u0103 cunoscut\u0103. Intrigat l-am descusut.<\/p>\n

-M\u0103i, ast\u0103zi sunt un necunoscut, \u201dilustru\u201d cum se spune, dar o fac pentru a nu fi tulburat \u00een procesul observ\u0103rii: expozi\u0163ia \u00een sine, dar \u015fi publicul, incluz\u00e2nd aici \u015fi presa. Vreau s\u0103 v\u0103d, s\u0103 mestec \u015fi s\u0103 ascult. Oamenilor le face pl\u0103cere s\u0103-\u015fi dea cu p\u0103rerea \u015fi nu rareori po\u0163i auzi lucruri neb\u0103nuite, mai ales de la tineri \u015fi foarte tineri. Mul\u0163i vin din snobism. Pe \u0103\u015ftia \u00eei recuno\u015fti dintr-o privire. Tinerii vin de pl\u0103cere, m\u00e2na\u0163i poate de o chemare ascuns\u0103 \u015fi fac comentarii scurte, dar la obiect. C\u00e2nd spun tineri, \u00een\u0163eleg, de regul\u0103, elevi, studen\u0163i. \u015ei mai este un motiv ascuns \u00een masca pe care o \u00eemprumut: un g\u00e2nd la viitorul care m\u0103 a\u015fteapt\u0103. M\u0103 preg\u0103tesc, \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103 m\u0103 comport, s\u0103 admir dar \u015fi s\u0103 citesc admira\u0163ia sincer\u0103 din ochii celor \u201dchema\u0163i\u201d, s\u0103 ascult pe ascuns, dar s\u0103 nu reac\u0163ionez, s\u0103 respect p\u0103rerea celor care populeaz\u0103 s\u0103lile de expozi\u0163ie, a \u201dconsumatorilor de art\u0103\u201d, cum ar spune \u0162\u00e2ru. \u015etii bine c\u0103 m\u0103 simt artist plastic, un viitor \u201dmare\u201d sculptor, am con\u015ftiin\u0163a propriei valori pe care o voi ap\u0103ra cu orice pre\u0163\u2026<\/p>\n

Da, era plin de aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 a propriei valori, o va striga \u00een gura mare \u00een viitor, \u015fi nu numai fa\u0163\u0103 de \u201doamenii de\u00a0 atelier\u201d, ci \u015fi fa\u0163\u0103 de \u201dprietenii\u201d s\u0103-i din umbr\u0103, \u0163iganii care-i confec\u0163ionau d\u0103l\u0163ile, pe care-i va pl\u0103ti cu ultimii bani de buzunar, savur\u00e2nd privirile lor m\u00e2ndre la vederea lucr\u0103rilor, la care participau indirect, blagoslovindu-l cu invariabilul Dom\u2019 \u015fcluptor.<\/em> Ceea ce avea s\u0103 se manifeste peste ani, se cl\u0103dea zi de zi, \u00een anturajul de la facultate, \u00een atelierul Maestrului sau al \u015eefu-lui, \u00een acel atelier-\u015fopron dintr-un cimitir modest. Ceva din toate acestea le adusese cu el din zbuciumata-i adolescen\u0163\u0103, dar aici, totul lua noi propor\u0163ii, evolua de o manier\u0103 ocult\u0103, de nep\u0103truns pentru cei din jur. Era \u015fi iubit, \u015fi admirat, \u015fi invidiat, \u015fi respins. Era orgolios \u015fi nu accepta cu una cu dou\u0103 respingerea. P\u00e2n\u0103 \u015fi cufundat p\u00e2n\u0103 la refuz \u00een art\u0103, p\u0103stra gustul amar al \u201drespingerii\u201d din copil\u0103rie. Ce-o fi cu taic\u0103-meu?! Chiar nici o veste?! G<\/em>\u00fc<\/em>nty s-a dat la fund, sau taic\u0103-meu nu se<\/em> complic\u0103?!\u2026Nici tipul cu \u00eentreb\u0103rile \u015fi angajamentul n-a mai dat nici un semn de via\u0163\u0103. S-o fi l\u0103murit? Ce, dracu, m-ar putea \u00eentreba?! Cu rela\u0163iile care le am, n-am habar de nimic. Umbl\u0103 \u015fi ei s\u0103 \u0163in\u0103 lumea sub control. M\u0103 deranjeaz\u0103, totu\u015fi, s\u0103-l \u015ftiu cu ochii pe mine. Oare se ocup\u0103<\/em> \u015fi de al\u0163ii? A\u015fa ceva nu se \u00eentreab\u0103, a\u015fa c\u0103 n-am cum s\u0103<\/em> \u015ftiu\u2026<\/em><\/p>\n

\u015ei-a petrecut ziua tr\u0103g\u00e2nd tare, f\u0103r\u0103 pauze, f\u0103r\u0103 \u0163ig\u0103ri, f\u0103r\u0103 chef de vorb\u0103. Abia c\u00e2nd \u015fi-a dat seama c\u0103 a r\u0103mas singur \u00een atelier, a sim\u0163it o jen\u0103 care l-a readus la realitate. M\u0103i, dar eu chiar c\u0103 sunt un porc. Oamenii \u0103\u015ftia n-au \u00eendr\u0103znit nici s\u0103 mi\u015fte \u00een timp ce lucram \u015fi au plecat pe \u015fest ca s\u0103 nu cumva s\u0103 m\u0103 deranjeze. De unde at\u00e2ta bun sim\u0163 la ni\u015fte oameni simpli?! P\u0103i de la \u0103\u015ftia ai ce \u00eenv\u0103\u0163a, Nicolae, nu de la cei cu locuri rezervate \u00een lojile s\u0103lilor de spectacol sau de la critici. Nici acas\u0103 nu m-am bucurat de at\u00e2t respect. La locul lor de munc\u0103, s\u0103 prime\u015fti pe un fi\u015fte-cine, s\u0103-i dai loc de munc\u0103, s\u0103 i-l \u015fi aranjezi, s\u0103-l a\u015fezi la masa ta cu clis\u0103<\/em> \u015fi pit\u0103 de cas\u0103, s\u0103 nu-l tulburi \u00een munca lui de crea\u0163ie \u015fi s\u0103 pleci tiptil, f\u0103r\u0103 zgomot, f\u0103r\u0103 vorb\u0103\u2026Pot s\u0103 m\u0103 consider un om norocos! Nu-i dat oricui s\u0103 guste din omenie\u2026\u00cencep s\u0103 cred c\u0103 aceast\u0103 lucrare n-o fac pentru Maestrul meu, ci pentru ei. Sunt convins c\u0103 vor \u00een\u0163elege gestul meu, darul meu de omenie f\u0103cut omeniei, c\u0103 vor p\u0103stra \u201d\u00een colectiv\u201d, dar \u015fi fiecare \u00een parte, amintirea rolului pe care l-au avut \u00een aceast\u0103 faz\u0103 a crea\u0163iei mele. Lucrarea trebuie s\u0103 ias\u0103 bun\u0103, pe m\u0103sura sufletului lor nobil, at\u00e2t de<\/em> simplu \u015fi de deschis. Nicolae, hai acas\u0103, dac\u0103 se poate numi a\u015fa infernul de la c\u0103min. Drumu-i lung, frigu-i mare, taman bun pentru a-mi abate g\u00e2ndul de la Ralu\u2026<\/em><\/p>\n

Dar socoteala de acas\u0103 nu s-a potrivit cu cea de pe Golgota. Ceva nou se \u00eent\u00e2mpla \u00een capul lui. G\u00e2ndurile care-l ardeau provoc\u00e2nd o durere, uneori insuportabil\u0103, se cumin\u0163iser\u0103, parc\u0103, umpl\u00e2nd cu o lini\u015fte, aproape nefireasc\u0103, cu\u015fca din care sc\u0103pau at\u00e2t de greu. Mergea pe drumul, de loc pl\u0103cut din cauza iernii aspre, g\u00e2f\u00e2ind din greu, \u0163in\u00e2nd batista \u00een dreptul nasului, f\u0103r\u0103 s\u0103 priceap\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpla cu el.<\/p>\n

Fisa-i c\u0103zu atunci\u00a0 c\u00e2nd se surprinse vorbind \u00een gura mare. Le-am dat, \u00een sf\u00e2r\u015fit, drumul g\u00e2ndurilor din cu\u015fc\u0103, capul mi s-a u\u015furat, am \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d, s\u0103 r\u00e2d de unul singur. Bine c\u0103 nu-i nimeni pe drum. Nu mi-am dat seama c\u0103 vorbesc dec\u00e2t atunci c\u00e2nd am auzit, spus cam tare, Ralu. C\u0103 mi s-a u\u015furat pu\u0163in ap\u0103sarea din cap nu-i r\u0103u, dar c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 m\u0103 obsedeze numele acesta, nu-i a bun\u0103. Sau, poate c\u0103 tocmai \u0103sta-i un semn de normalitate. La v\u00e2rsta mea, ce e r\u0103u s\u0103 fii atras de o muiere, chiar dac\u0103 nu-i dec\u00e2t o feti\u0163\u0103. Nu \u015ftiu, simt c\u0103 nu-i bine s\u0103 m\u0103 implic, dar cine spune c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 implic. \u00cencepem s\u0103 ne sim\u0163im bine \u00eempreun\u0103 \u015fi de pu\u0163in\u0103 distrac\u0163ie n-a murit \u00eenc\u0103 nimeni\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

23<\/p>\n

La c\u0103min, \u00een holul rece, neprimitor, Sever se \u00eentre\u0163inea cu o f\u0103tuc\u0103, \u00eencoto\u015fm\u0103nit\u0103, b\u0103t\u00e2nd un fel de step \u00een fa\u0163a caloriferului care, \u00een loc de c\u0103ldur\u0103, aducea, prin \u0163evile metalice, tot frigul de afar\u0103.<\/p>\n

– Servus, vagabondule, pe unde, dracu, umbli pe frigul \u0103sta?! Uite, de vreo trei ceasuri tot \u00eencerc s-o invit pe fata asta dr\u0103gu\u0163\u0103, dar ascuns\u0103 dup\u0103 fularul \u0103sta bogat, s\u0103 intre la noi \u00een camer\u0103, s\u0103 te a\u015ftepte \u00een condi\u0163ii, c\u00e2t de c\u00e2t, omene\u015fti. Nu \u015fi nu! V\u0103 las s\u0103 face\u0163i cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi, cine \u015ftie, poate, ai s\u0103 ai mai mult succes. Voi sculptorii nu m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i numai cu ochii, la voi m\u00e2inile \u00eenlocuiesc v\u0103zul, sau, cel pu\u0163in \u00eel completeaz\u0103\u2026<\/p>\n

– Du-te, m\u0103i, cu m\u00e2ng\u00e2ierile voastre din ochi. Voi folosi\u0163i m\u00e2inile \u015fi la dezbr\u0103cat modelul, numai c\u0103 opera\u0163ia asta o face\u0163i cam lent. Hai, valea, p\u00e2n\u0103 nu fuge noul nostru model!<\/p>\n

– Ce model Nicki?! Voi asta face\u0163i la \u201darta plastic\u0103\u201d, ca \u015fi croitorii?! G\u00fcnty te-a prezentat mai altfel. De fapt, dac\u0103 te iei dup\u0103 G\u00fcnty, orice face sau spune el e frumos, cum de fapt te-a \u015fi prezentat. Dup\u0103 c\u00e2t de ro\u015fu aprins e\u015fti la fa\u0163\u0103, n-a\u015f prea fi de aceea\u015fi p\u0103rere. M\u0103 cheam\u0103 Hildy, cu y \u00een coad\u0103, cic\u0103-i mai pu\u0163in nem\u0163esc!? Ca \u015fi cum po\u0163i s\u0103 ascunzi a\u015fa ceva. Eu de aia nu sunt la facultate, dar nu-mi mai pas\u0103. Sper s\u0103 scap \u00een cur\u00e2nd din infernul acesta \u00een care am ajuns. Dec\u00e2t B\u0103r\u0103ganul sau Kazahstanul, mai bine \u00een Germania, chiar dac\u0103 nici ei nu ne iubesc. Poate c\u0103 nu-i bine c\u0103 tr\u0103nc\u0103nim aici, \u00een hol, hai mai bine pe strad\u0103, p\u00e2n\u0103 la gar\u0103. Eu am tren la miezul nop\u0163ii, la Arad.<\/p>\n

– Nu vrei s\u0103 iei pu\u0163in fularul \u0103sta la o parte s\u0103 v\u0103d \u015fi eu despre ce fel de frumuse\u0163e vorbea Sever? Chiar a\u015fa, nici nu te cunosc!<\/p>\n

– Ba, m-ai cunoscut, c\u00e2nd eram mic\u0103. Tu \u015fi cu G\u00fcnty m-a\u0163i prostit s\u0103 mergem la furat mere \u015fi c\u00e2nd a venit baba cu b\u00e2ta, a\u0163i fugit \u015fi m-a\u0163i l\u0103sat singur\u0103. Mai \u015ftii? Uite-m\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 fular, ce zici?<\/p>\n

–\u00a0 Vai! Nu pot s\u0103 cred\u2026S\u0103 nu mai pui niciodat\u0103 vreun fular pe chipul \u0103sta\u00a0 de \u00eenger! Tu nu e\u015fti dr\u0103gu\u0163\u0103, tu e\u015fti frumoas\u0103! C\u00e2nd erai mic\u0103 nu ar\u0103tai nicicum! Pe atunci \u00ee\u0163i spuneam Hilda, mai pe rom\u00e2ne\u015fte. Ce nume frumos, Hildegard! Nu-l mai poci cu y \u00een coad\u0103. Tu e\u015fti \u015fi vei r\u0103m\u00e2ne o \u015fv\u0103boaic\u0103, fain\u0103, dar \u015fv\u0103boaic\u0103! Ar trebui s\u0103-\u0163i fac portretul, f\u0103r\u0103 s\u0103 te dezbrac\u2026<\/p>\n

– Voi, b\u0103ie\u0163ii, sunte\u0163i cam porci, numai c\u0103 tu e\u015fti un porc frumos. \u0162i-a mai trecut ro\u015fea\u0163a, care n-avea nimic cu timiditatea ci cu gerul. Hai, nu putem vorbi aici \u00een lini\u015fte! Sunt instruc\u0163iunile lui G\u00fcnty.<\/p>\n

– E\u015fti, cumva, prietena lui?!<\/p>\n

– Nuuu! E prieten bun, dar un porc de clas\u0103, probabil York, c\u0103 doar e neam\u0163-neam\u0163. Nu, suntem prieteni. De-ai \u015fti c\u00e2te prostii, ca s\u0103 nu spun porc\u0103rii, \u00eemi tot toarn\u0103. Nu m\u0103 pot sup\u0103ra pe el. Are un suflet de aur\u2026<\/p>\n

– Deci, pot avea drum liber?!\u2026<\/p>\n

– Acum, chiar vrei s-o faci pe porcul cu mine?! S\u0103 \u015ftii c\u0103 nu merge! Am \u015fi eu un \u201dprieten\u201d, unul singur, dar face c\u00e2t to\u0163i porcii din lume!<\/p>\n

– No, nu m\u0103 lua \u00een serios, dar e\u015fti at\u00e2t de frumoas\u0103 \u00eenc\u00e2t, te-a\u015f lua de model pentru Maria, o Madon\u0103, cum poate c\u0103 n-a fost conceput\u0103 \u00eenc\u0103 de nimeni. Am s\u0103 te p\u0103strez \u00een memorie, cum fac cu multe alte lucruri care m\u0103 cople\u015fesc p\u00e2n\u0103 la durere de cap. Hai! \u015ei pune-\u0163i fularul c\u0103-i de r\u0103u\u2026<\/p>\n

– S\u0103 \u015ftii c\u0103 m-am mai obi\u015fnuit cu frigul \u015fi, c\u00e2nd m\u0103 mi\u015fc, nu am nevoie de fular.<\/p>\n

– Muierea-i tot muiere! Cum a auzit c\u0103-i frumoas\u0103, e gata s\u0103 se expun\u0103 c\u00e2t se poate\u2026Ia, spune-mi, cu ce te-a trimis G\u00fcnty?<\/p>\n

– Cu ceva care o s\u0103 te bucure, sper! Ai o scrisoare, f\u0103r\u0103 adres\u0103, f\u0103r\u0103 semn\u0103tur\u0103. Altfel nici nu se putea! E de la tat\u0103l t\u0103u\u2026uite-o!<\/p>\n

– Ooo!\u2026Mein Got!\u2026e \u00een german\u0103,\u2026 \u015fi ce caligrafie! Acum \u00een\u0163eleg c\u0103 \u015fi el a contribuit cu ceva la gena care m-a adus la arte\u2026Nu pot s\u0103 cred, e de la el, de la taic\u0103-meu\u2026Hai, sub felinarul acela, s\u0103 \u00eencerc s\u0103 descifrez\u2026Nu cred c\u0103 am s\u0103 pot, \u00een a\u015fa hal de emo\u0163ie, nu m\u0103 pot concentra. Hilda, hai, cite\u015fte tu, dar rar. Trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleg tot \u015fi s\u0103 savurez fiecare cuv\u00e2nt, fiecare nuan\u0163\u0103.<\/p>\n

– Nick, lini\u015fte\u015fte-te! Tu, \u015fi numai tu, trebuie s-o cite\u015fti\u2026A scris-o \u00een fa\u0163a lui G\u00fcnty \u015fi a pl\u00e2ns tot timpul. Prima pagin\u0103 a \u015fi rupt-o. Devenise indescifrabil\u0103 din cauza lacrimilor. Spunea G\u00fcnty c\u0103 pagina ar\u0103ta ca o pictur\u0103 abstract\u0103, ca imaginea\u00a0 unor lacrimi albastre. A vrut s-o recupereze, dar nu l-a l\u0103sat. Era prea marcat de ceea ce i se \u00eent\u00e2mpla. I-a spus c\u0103 pe front a v\u0103zut imagini cutremur\u0103toare dar nu a putut pl\u00e2nge niciodat\u0103. Hai, Nick, cite\u015fte! Ai reu\u015fit s\u0103-mi transmi\u0163i \u00eentreaga ta stare de emo\u0163ie.<\/p>\n

Cu lacrimi abia st\u0103p\u00e2nite, \u015fterg\u00e2ndu-\u015fi ochii cu dosul palmei, tr\u0103g\u00e2nd zgomotos nasul \u015fi scuip\u00e2nd \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, Nick a purces la descifrarea celui mai pre\u0163ios \u201ddocument\u201d din c\u00e2te \u00eent\u00e2lnise. Era redactat \u00eentr-o german\u0103 \u201dclasic\u0103\u201d, \u00een limba lui Goethe, cum \u00eei pl\u0103cea tat\u0103lui s\u0103u s-o spun\u0103, \u00eentr-o caligrafie demn\u0103 de un artist, care tr\u0103da apartenen\u0163a la vechea \u015fcoal\u0103, unde, \u00eensu\u015firea scrierii gotice, era nu numai obligatorie, dar \u015fi o cale de cultivare a \u201dscrisului frumos\u201d. Era o confesiune, un regret, o mea culpa, o disperare f\u0103\u0163i\u015f declarat\u0103, o mare dragoste pentru familia l\u0103sat\u0103 cu ani \u00een urm\u0103, un dor specific rom\u00e2nesc. Fiul meu,<\/em> Ce frumos sunau aceste cuvinte at\u00e2t de mult r\u00e2vnite! nu pot s\u0103-mi iert plecarea din \u201943, chiar dac\u0103 am f\u0103cut-o pentru a v\u0103 elibera de prezen\u0163a mea, de relele care m\u0103 b\u00e2ntuiau \u015fi pe care le rev\u0103rsam incontrolabil asupra familiei, a celei mai nobile fiin\u0163e din c\u00e2te mi-a fost dat s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc, mama voastr\u0103, asupra celor doi \u00eengeri care, \u00een peregrin\u0103rile mele m-au p\u0103zit, privindu-m\u0103 dintr-o fotografie pe care am p\u0103strat-o la piept. Eram eu<\/em> \u015fi voi doi.<\/em><\/p>\n

– \u015etiu care poz\u0103, o am \u015fi eu. Am recuperat-o de la sor-mea \u015fi o p\u0103strez ca pe o icoan\u0103. Eram bucuros c\u0103 \u00een poz\u0103 eram doar cu tata, f\u0103r\u0103 mama, pe care o acuzam c\u0103 a fost neiert\u0103toare, c\u0103 nu a \u00een\u0163eles tragedia acestui om superdotat, care s-a cufundat \u00een b\u0103utur\u0103 \u015fi \u00een final a plecat al\u0103turi de cei pe care nu-i iubea, ci din contra, \u00eei dispre\u0163uia, \u015fi, vorba lui, care a plecat pentru a ne scuti pe noi de prezen\u0163a lui ap\u0103s\u0103toare, nedorit\u0103.<\/p>\n

Da, fiule, am plecat al\u0103turi de cei care propagau \u00een lume ideile absurde ale \u201drasei pure\u201d \u00een dispre\u0163ul \u00eentregii omeniri, am mers al\u0103turi \u00een campaniile militare absurde neput\u00e2nd nici azi s\u0103 \u00een\u0163eleg ce se \u00eent\u00e2mpla cu mine, am f\u0103cut frontul din r\u0103s\u0103rit \u015fi apoi cel<\/em> din apus, f\u0103r\u0103 a clipi, f\u0103r\u0103 a judeca absurdul care se perinda prin fa\u0163a ochilor mei, am ajuns prizonier de r\u0103zboi \u00een Fran\u0163a, m-am stabilit \u00een Germania c\u0103z\u00e2nd prad\u0103 disper\u0103rii, a omului care pierduse totul, pierduse dreptul de a se \u00eentoarce la familia sa, la voi. Cel mai absurd mi s-a p\u0103rut c\u0103 am sc\u0103pat cu via\u0163\u0103, cu toate c\u0103 nu mai d\u0103deam doi bani pe ea. Cineva m-a \u00eentrebat dac\u0103 am luptat, dac\u0103 am tras \u00een du\u015fman. I-am r\u0103spuns c\u0103 am tras, dar numai \u00een aer, \u015fi c\u0103 am sc\u0103pat cu via\u0163\u0103, probabil, tocmai pentru acest lucru, din<\/em> \u00een\u0163elegerea pe care mi-a acordat-o Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

– Hilda, acesta este cu adev\u0103rat tat\u0103l meu, el nu se scuz\u0103 pentru ceea ce a f\u0103cut, el regret\u0103 \u015fi, \u00eentr-un fel, \u00ee\u015fi cere iertare. Trebuie s\u0103-i scriu, s\u0103-i explic faptul c\u0103 noi suntem cei care trebuie s\u0103-i cerem iertare, pentru c\u0103 nu l-am \u00een\u0163eles, pentru c\u0103 l-am l\u0103sat s\u0103 plece\u2026<\/p>\n

Germania a fost o mare decep\u0163ie. O \u0163ar\u0103 a landurilor, cu graiuri at\u00e2t de diferite c\u0103 trebuie s\u0103 depui un efort deosebit ca s\u0103 po\u0163i comunica, pe bune, cum spun rom\u00e2nii. Dialectele din Rom\u00e2nia nu sunt nimic pe l\u00e2ng\u0103 ceea ce po\u0163i \u00eent\u00e2lni aici. \u015ei vai de cei care au venit, sau continu\u0103 s\u0103 vin\u0103, din afara a ceea ce ei numesc Bundesrepublik. Cel pu\u0163in, pe \u015fvabii sau sa\u015fii veni\u0163i din Rom\u00e2nia, \u00eei consider\u0103 \u201dzigeuneri\u201d, uit\u00e2nd c\u0103 ar trebui s\u0103 se<\/em> m\u00e2ndreasc\u0103 cu ace\u015fti ambasadori ai tradi\u0163iilor germane, care le-au cultivat \u015fi le-au p\u0103strat cu sfin\u0163enie \u00een Banat, Transilvania, Maramure\u015f sau Basarabia. Unde \u00een Germania mai po\u0163i \u00eent\u00e2lni a\u015fa ceva? Aproape nic\u0103ieri. Nici de nem\u0163ii din Rusia nu vor s\u0103 aud\u0103, ca \u015fi cum ei ar fi de vin\u0103 c\u0103 au fost l\u0103sa\u0163i de izbeli\u015fte. Cei pe care i-au eliberat \u00een campania din r\u0103s\u0103rit, au fost \u00eenrola\u0163i pe loc \u015fi trimi\u015fi \u00een primele linii s\u0103 lupte, neinstrui\u0163i, pentru \u201dNeue Heimat\u201d, f\u00fcr Deutschland \u201d\u00fcber alles\u201d. C\u00e2nd apare c\u00e2te unul din ace\u015ftia<\/em> pe aici, se uit\u0103 la el ca la un ciumat.<\/em><\/p>\n

– S\u0103rmanul meu tat\u0103, c\u00e2nd \u00eemi scrii a\u015fa ceva, tr\u0103iesc sentimentul c\u0103 o faci \u015fi pentru a-mi t\u0103ia orice av\u00e2nt care m-ar trimite \u00eenspre tine, \u00eenspre \u201dexilul\u201d t\u0103u. Dac\u0103 o faci cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, s\u0103 \u015ftii c\u0103 nu e nevoie. Eu aici m\u0103 simt bine \u015fi aici m\u0103 voi \u00eemplini. S-ar putea chiar s\u0103 te temi de o revedere cu un trecut pe care nu-l po\u0163i uita. Vreau revederea, dar o vreau aici, acolo unde am fost o familie, cu bune \u015fi rele, prezent\u0103 ne\u00eencetat \u00een amintirile mele\u2026<\/p>\n

– Nick, nu te gr\u0103bi cu concluziile, cite\u015fte \u015fi bucur\u0103-te de revenirea tat\u0103lui t\u0103u \u00een via\u0163a ta. Mi-a spus G\u00fcnty c\u0103 a r\u0103mas mut c\u00e2nd a v\u0103zut cele c\u00e2teva poze cu lucr\u0103rile tale \u015fi a exclamat: \u015ei noi care \u00eel pedepseam c\u00e2nd<\/em> desena pe pere\u0163ii imacula\u0163i ai casei!<\/em><\/p>\n

Nick \u015fi-a suflat zgomotos nasul.<\/p>\n

Lucrurile s-au mai schimbat pu\u0163in c\u00e2nd am dat diferen\u0163ele pentru atestare pe post de profesor la gimnaziu. S-au minunat de germana mea \u015fi de cuno\u015ftin\u0163ele de cultur\u0103 general\u0103. Ce era s\u0103 le spun?!, c\u0103 ei erau cei care ar fi trebuit sa dea \u201ddiferen\u0163ele de atestare\u201d ? Oricum, lucrurile, cel pu\u0163in din acest punct de vedere s-au aranjat<\/em> mul\u0163umitor.<\/em><\/p>\n

– Auzi, Hilde?, era un tip sclipitor: citit, \u00eennebunit dup\u0103 Goethe,\u00a0 talentat, cople\u015fit de muzica clasic\u0103, c\u00e2nta la vioar\u0103 \u015fi la org\u0103, \u00eei diviniza pe Bach \u015fi Vivaldi. \u00cengrozitor cum l-a pierdut b\u0103utura \u015fi cercul juc\u0103torilor de c\u0103r\u0163i. Dac\u0103 mi-a l\u0103sat ceva la plecare, a\u015f spune c\u0103 aceasta a fost groaza de b\u0103utur\u0103! Da, am cultivat-o cu toat\u0103 convingerea, \u00een pofida tenta\u0163iilor din jurul meu \u015fi sper s\u0103 pot \u00eemplini jur\u0103m\u00e2ntul ce mi l-am f\u0103cut, acela de a nu pune \u00een gur\u0103 nici o pic\u0103tur\u0103 de alcool. \u015etii, eu nu beau nici m\u0103car bere, la un pahar cu colegii. Se uit\u0103 to\u0163i ca la o minune, sau poate c\u0103 m\u0103 cred prea zg\u00e2rcit. De fapt trebuie s\u0103 fiu \u015fi zg\u00e2rcit – orice b\u0103nu\u0163 \u00eel \u0163in pentru scule sau materiale.<\/p>\n

– Tu chiar c\u0103 e\u015fti o comoar\u0103! Aproape c\u0103 \u00eemi pare r\u0103u c\u0103 \u0163i-am spus c\u0103 am un prieten. \u015ei chiar c\u0103 e\u015fti frumos, ca \u015fi sor\u0103-ta, de altfel.<\/p>\n

– Ba, bine c\u0103 nu! Nici aici nu scap de aprecierile astea care mi-au umbrit copil\u0103ria. Ea era cea mai cuminte, cea mai de\u015fteapt\u0103, cea mai frumoas\u0103\u2026Hai, s\u0103 mai citim!<\/p>\n

Pentru vremurile pe care le tr\u0103im, nu pot spune c-o duc r\u0103u. Atmosfera de reconstruc\u0163ie te cople\u015fe\u015fte. Sunt prea multe r\u0103ni de vindecat, dintre care cea mai dureroas\u0103 este acuza\u0163ia adus\u0103 poporului german de c\u0103tre opinia public\u0103 interna\u0163ional\u0103. E umilitor, dar nu \u015fi de ne\u00een\u0163eles. Lumea are dreptul s\u0103 ne judece, dar numai Dumnezeu are dreptul s\u0103 ne ierte. Iertarea nu va veni prin desp\u0103gubiri de r\u0103zboi, ci prin rug\u0103ciune. Dar nu asta este cel mai important \u00een rela\u0163iile noastre. Ve\u015ftile primite de la tine, fiul meu, m-au readus,<\/em> parc\u0103, la via\u0163\u0103, dar m-au f\u0103cut s\u0103 m\u0103 simt \u015fi mai vinovat. \u015etiu c\u0103 mama voastr\u0103 nu m\u0103 poate ierta. I-am cerut divor\u0163ul dar a refuzat. Mi-a transmis c\u0103 situa\u0163ia nu mai poate fi \u00eendreptat\u0103. Am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 resemnez, s\u0103 iau via\u0163a de la \u00eenceput. O nou\u0103 gre\u015feal\u0103! Dintr-o rela\u0163ie care am considerat-o normal\u0103, s-a n\u0103scut un copil, fratele vostru mai mic, care, f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103, va duce mai departe p\u0103catele mele. L-am recunoscut, bine\u00een\u0163eles, dar, cum este \u015fi normal, orice copil \u00ee\u015fi dore\u015fte o familie adev\u0103rat\u0103, ceea ce nu este posibil. A\u015f vrea s\u0103 nu m\u0103 judeci, dac\u0103 a\u015fa ceva este posibil,<\/em> dar, de data aceasta, \u00een circumstan\u0163ele actuale, nu mai cer iertare. Nu sunt fericit, dar via\u0163a trebuie tr\u0103it\u0103,<\/em> via\u0163a trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte!<\/em><\/p>\n

– Deci, Mami a \u015ftiut \u015fi nu ne-a spus nimic! Doamne, ce-o fi fost \u00een sufletul ei?! Auzi, Hilda, am un fr\u0103\u0163ior \u015fi nici m\u0103car nu i-a pomenit numele! Nu \u00een\u0163eleg de ce se teme de p\u0103rerea mea \u015fi se ascunde dup\u0103 acel \u201dnu mai cer iertare\u201d. Se g\u00e2nde\u015fte c\u0103 acel copil nu va avea parte de o familie adev\u0103rat\u0103, de parc\u0103 noi mai avem parte de a\u015fa ceva!? Asta da scrisoare de restabilire a rela\u0163iilor! S\u0103rmanul meu tat\u0103, nu te invidiez! \u015ei mama, oare de ce nu i-o fi dat dezlegarea la divor\u0163?! A\u015fa, nici noi, nici el!\u2026\u00cemi vine s\u0103 nu mai continui. Ce mai pot spera?! Nimic, dar absolut nimic!<\/p>\n

Marea mea realizare, dac\u0103 realizare se poate numi, este c\u0103 am renun\u0163at la b\u0103utur\u0103. Am f\u0103cut-o de unul singur, f\u0103r\u0103 sfaturi, f\u0103r\u0103 condi\u0163ion\u0103ri. M\u0103 simt alt om, m\u0103 simt bine, pentru c\u0103 am f\u0103cut-o din proprie voin\u0163\u0103. Dragul meu, nu sunt cel mai indicat s\u0103-\u0163i dau sfaturi, dar, pot \u00een schimb s\u0103 te rog ceva: s\u0103 fugi de b\u0103utur\u0103 ca de Diavol! M-a distrus \u015fi, chiar dac\u0103 l-am \u00eenvins \u00eentr-un t\u00e2rziu,<\/em> gustul amar al umilin\u0163ei m\u0103 urm\u0103re\u015fte.<\/em><\/p>\n

– Uite c\u0103 am parte \u015fi de sfaturi! Oare nu asta mi-am dorit de mic copil?! E, totu\u015fi, un c\u00e2\u015ftig, chiar dac\u0103 are iz de ironie\u2026S-ar putea ca aceast\u0103 scrisoare s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 necitit\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Cine \u015ftie ce surprize mai ascunde?! Da, Hilda, hai la gar\u0103! Scrisoarea asta nu va avea un r\u0103spuns. La ce?!\u2026<\/p>\n

24<\/p>\n

De s-ar termina cu frigul \u0103sta, s\u0103 pot s\u0103 umblu \u015fi eu mai comod \u00eembr\u0103cat. De ce-oi fi, oare, a\u015fa de friguros?!. Se pare c\u0103 sem\u0103n cu sor-mea. Circula\u0163ie deficitar\u0103, dup\u0103 verdictul lui Mami. Golgota asta m\u0103 va ucide! De fapt, ce, dracu, caut eu la atelier?!\u2026\u015etiu, dar nu vreau s\u0103 recunosc. Trebuie s\u0103 m\u0103 desprind de visul meu utopic de a-l reg\u0103si pe taic\u0103-meu. In fond, la ce puteam s\u0103 m\u0103 a\u015ftept dup\u0103 at\u00e2ta amar de<\/em> vreme?! O, Vater!\u2026Ce mi se pare at\u00e2t de straniu \u00een faptul c\u0103-\u015fi reface via\u0163a?! I-am dat noi vreo \u015fans\u0103?! Da de unde! \u015ei Mami, de ce nu ne-a spus nimic de cererea lui de divor\u0163, de unser Bruder?! Ce vin\u0103 are un copil care vine pe lume f\u0103r\u0103 voia lui?! Nu, nu-i drept! Nimeni ca mine nu \u015ftie ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 t\u00e2nje\u015fti dup\u0103 o familie unit\u0103, iubitoare. C\u00e2t de mult am dorit o dovad\u0103 de dragoste din partea lui taic\u0103-meu! Am sperat s\u0103-l rev\u0103d, s\u0103-l fac s\u0103 recunoasc\u0103, \u00een sinea lui, c\u0103 m-a iubit, s\u0103-mi arate c\u0103 m\u0103 iube\u015fte, c\u0103 e m\u00e2ndru de mine, c\u0103 ocup acela\u015fi loc ca \u015fi sor-mea \u00een inima lui. Aceast\u0103 re\u00eent\u00e2lnire nu are nimic comun cu visul meu. Auzi, Nicolae, ai un fr\u0103\u0163ior, care-l va acapara, care va suferi afl\u00e2nd ce<\/em> \u00eenseamn\u0103 un bastard. Ce cuv\u00e2nt \u00eengrozitor! Cel pu\u0163in rom\u00e2nul, sufletist cum e din fire, a g\u0103sit ceva mai uman, mai romantic: copil din flori. \u00centr-o zi acest copil, acest frate, ne va ur\u00ee. Nu era mai normal ca Mami s\u0103 fi acceptat divor\u0163ul?! Chiar dac\u0103-i dureros, trebuie s\u0103 accep\u0163i durerea f\u0103r\u0103 a o transfera pe umerii unui copil. Cu ce s-a reparat situa\u0163ia noastr\u0103 prin acest gest?! Cu nimic! Din contra, s-a transformat \u00een ceva ireparabil. Cu toat\u0103 lipsa de repro\u015furi, scrisoarea, cu, sau f\u0103r\u0103 voie, a etalat, ex abrupto,<\/em> tocmai c\u00e2nd \u00eencepeam s\u0103 v\u0103d lucrurile \u00een roz, dac\u0103 nu o acuza\u0163ie, atunci, cel pu\u0163in, o punere la punct. Da, Vater, ai pus la punct o problem\u0103 dureroas\u0103 pentru to\u0163i. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 trebuia s-o faci dar, dar sunt sigur c\u0103 nu ai b\u0103nuit c\u0103 Mami nu a suflat nici o vorb\u0103\u2026Ce simt eu acum<\/em> nu ar putea s\u0103 \u00eencap\u0103 nici \u00eentr-un pustiu: ar da pe dinafar\u0103! Doamne, nu l\u0103sa s\u0103 mi se \u00eent\u00e2mple s\u0103 am un copil \u00een afara unei familii! Copilul, aceast\u0103 inegalabil\u0103 minune a lumii, trebuie s\u0103 se nasc\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, numai \u015fi numai, \u00een mijlocul unei familii iubitoare. Altfel, totul se transform\u0103 \u00een crim\u0103,<\/em> unde victim\u0103 este sufletul copilului, iar scuz\u0103, sau circumstan\u0163e atenuante pentru a\u015fa ceva, nu exist\u0103! Experien\u0163a mea din copil\u0103rie \u015fi din adolescen\u0163\u0103 m-au f\u0103cut s\u0103 tot afirm c\u0103 nu vreau s\u0103 am copii, c\u0103 nu m\u0103 voi \u00eensura niciodat\u0103, pentru a evita p\u0103catul at\u00e2tora, comis cu sau f\u0103r\u0103<\/em> voie\u2026<\/em><\/p>\n

Ca niciodat\u0103, Golgota nu l-a eliberat de g\u00e2ndurile care se adunau p\u00e2n\u0103 la refuz, aerul rece, \u00een\u0163ep\u0103tor nu l-a absolvit de ap\u0103s\u0103rile care, parc\u0103, for\u0163au pere\u0163ii cutiei craniene, pentru a se elibera, pentru a-l elibera. \u015eefu, surprins de aerul moroc\u0103nos, nedisimulat, de pe fa\u0163a t\u00e2n\u0103rului \u201ducenic\u201d, cum \u00eel prezenta uneori curio\u015filor care deschideau u\u015fa atelierului, f\u0103cu un simplu gest de salut cu m\u00e2na, condus de intui\u0163ie, de bunul s\u0103u sim\u0163. Nick se f\u0103cu comod, lu\u0103 sculele de pe raft, s\u0103ri \u00een groapa circular\u0103 care str\u0103juia marmura precum un \u015fan\u0163 de ap\u0103rare din jurul unei cet\u0103\u0163i, \u015fi, parc\u0103 m\u00e2nat de o for\u0163\u0103 ocult\u0103, \u00eencepu un fel de r\u0103zboi cu stratul de piatr\u0103 protector, cum \u00eel numea el. Bra\u0163ele \u00eencordate tr\u0103dau hot\u0103r\u00e2rea cu care pornise \u00een aceast\u0103 incursiune de dezvelire a secretului ascuns cu grij\u0103 de cubul de cristal, atr\u0103g\u00e2nd privirile \u00eengrijorate ale b\u0103tr\u00e2nului me\u015fter pietrar.<\/p>\n

Ce l-o fi apucat pe pruncul aista?! Vre s\u0103 strice<\/em> bog\u0103\u0163ia de piatr\u0103, o ce?!\u2026 Istenem, Istenem!!!\u2026<\/em><\/p>\n

Nick lucra ca un apucat. S\u0103reau a\u015fchiile dincolo de \u015fan\u0163 provoc\u00e2nd tres\u0103riri de nest\u0103p\u00e2nit pe fondul unei totale nedumeriri. S\u0103 m\u0103 bag, o, s\u0103 nu m\u0103 bag?! \u00cel mai las s\u0103 v\u0103d ce l-o apucat, c\u0103<\/em> doar\u0103 n-o bol\u00e2nzit!?<\/em><\/p>\n

Nu, nu bol\u00e2nzise! Nick era \u00eentr-una din st\u0103rile tr\u0103ite \u00een adolescen\u0163\u0103, c\u00e2nd, m\u00e2nat de \u201dDiavolul\u201d din el, ataca magicul cristal, urm\u00e2nd imaginea ascuns\u0103, accesibil\u0103 doar privirii sale. Ce provocase aceast\u0103 \u00eentoarcere la vremuri aparent dep\u0103\u015fite, sta ascuns \u00een ad\u00e2ncul sufletului, ca o durere de ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit, ceva mult prea personal. \u00cen aceast\u0103 stare de \u201dfurie\u201d, se \u00eentreba \u015fi el, \u00een subcon\u015ftient, asupra motiva\u0163iei. Oare ce m-a apucat?! M-a<\/em>\u00a0 deranjat at\u00e2t de mult scrisoarea mult a\u015fteptat\u0103?!, dac\u0103-i a\u015fa, atunci a fost de bun augur. Maestre, m-am \u00eentors la proiectul portretului, te simt aproape de mine, poz\u00e2ndu-mi cu z\u00e2mbetul pe buze, pu\u0163in ne\u00eencrez\u0103tor, poate chiar ironic, z\u00e2mbet pe care trebuie s\u0103-l redau nealterat, nu at\u00e2t pentru<\/em> mine, c\u00e2t pentru tine! Poate c\u0103 m\u0103 vei \u00eentreba, ca \u015fi NEA FANE, cum de am p\u0103truns \u00een ad\u00e2ncul fiin\u0163ei tale. Nicolae, d\u0103-i b\u0103taie, nu te opri c\u0103ci s-ar putea ca viziunea s\u0103 dispar\u0103, ca \u00eentr-o magie, c\u0103ci doar magie trebuie s\u0103 fie felul \u00een care privirea-mi str\u0103punge acest cristal, aceast\u0103 piatr\u0103.<\/em><\/p>\n

– Hai, Nicolae!<\/p>\n

– Ce-ai spus Nicolae?<\/p>\n

– Eu?! Nimic! Nu vezi c\u0103 lucru?!<\/p>\n

– Ba, v\u0103d c\u0103 te opinte\u015fti, c\u0103 nu mai dai cu ochii d\u0103 noi. Nici la salut nu r\u0103spunzi. Ce-i baiul? S-o-nt\u00e2mplat ceva? E\u015fti sup\u0103rat?!<\/p>\n

– Nu, \u015eefu, nu s-o-nt\u00e2mplat nimic. Trebuie s\u0103 lucru c\u0103 am r\u0103mas \u00een urm\u0103 \u015fi, \u015fi vreau lini\u015fte!. Nu mai tot \u015fu\u015foti\u0163i \u00een spatele meu! Dac\u0103 n-ave\u0163i ce face, mere\u0163i pe la c\u0103\u015file voastre! Nu, nu s-o-nt\u00e2mplat nimic!<\/p>\n

– Ba, io cred c\u0103 s-o-nt\u00e2mplat \u015fi nu-i bine s\u0103 mesteci singur. Hai, cu noi, s\u0103 m\u00e2nci ceva clis\u0103 cu pit\u0103 moale. Vrei s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een \u015fan\u0163ul \u0103la?!\u2026<\/p>\n

– Nu v\u0103 aia grija pe voi de soarta mea! Am spus c\u0103 am de lucru, \u015fi basta! N-am eu vreme de clis\u0103, dar dac\u0103-mi arunci un d\u0103rab de pit\u0103, aici, \u00een \u015fan\u0163, o s\u0103 lucru \u015fi o s\u0103 m\u00e2nc. Priceput?!<\/p>\n

Era o ie\u015fire neobi\u015fnuit\u0103, o surpriz\u0103 nepl\u0103cut\u0103 pentru cei ai casei. \u015eefu se sim\u0163ea stingherit \u00een fa\u0163a celor doi mo\u0163i, \u015fi, chiar dac\u0103 nu d\u0103dea doi bani pe \u015fefia lui, nu putea \u00eenghi\u0163i un astfel de afront din partea unui mucos pe care l-a cules, nici el nu \u015ftia, de unde. Dac\u0103 l-a\u015f lua de guler \u015fi i-a\u015f trage un picior \u00een cur, poate c\u0103 ar afla p\u00e2n\u0103 inde i s-o lunjit nasul. Mai bine \u00eel las p\u00e2n\u0103<\/em> m\u00e2ine, c\u0103 n-o fi foc.<\/em><\/p>\n

– Hei, voi, ce v\u0103 holba\u0163i la mine?! Hai s\u0103 merem acas\u0103 \u015f-om vedea m\u00e2ine dac\u0103 mai r\u0103sare soarele prin cimitir, o\u2019 ba!<\/p>\n

Absorbit cum era de ideea care-l urm\u0103rea, Nick n-a auzit nici salutul de plecare, nici u\u015fa \u00eenchis\u0103 mai zgomotos ca de obicei. C\u00e2nd, \u00eentr-un t\u00e2rziu s-a \u00eentins pentru a se dezmor\u0163i pu\u0163in, a v\u0103zut pe marginea \u015fan\u0163ului o farfurie cu pit\u0103 \u015fi clis\u0103 crestat\u0103, str\u0103vezie. Era gata s\u0103 riposteze acestei noi \u201dprovoc\u0103ri\u201d, dar s-a oprit nedumerit v\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u00een atelier nu mai era nimeni. Ohooo! Cred c\u0103 am \u00eembulinat-o! Ce m-a apucat s\u0103 m\u0103 port ca un nemernic?! Am sim\u0163it nevoia s\u0103 lucrez nederanjat \u015fi at\u00e2t! Ei, acum chiar c\u0103 mi-ar fi prins bine o m\u00e2n\u0103 cald\u0103 pe umerii mei, un z\u00e2mbet ca al Ellei \u015fi, de ce nu, un s\u0103rut prelung, cald\u2026Nu, nu \u015ftiu ce-i cu mine!? Nici, doar cu mine \u00een oglind\u0103, nu pot fi sincer, cinstit. Vorbesc de Ella \u015fi t\u00e2njesc dup\u0103 s\u0103rutul lui Ralu, vorbesc de s\u0103rut \u015fi, de fapt, g\u00e2ndul fr\u0103m\u00e2nt\u0103 o problem\u0103 mult mai delicat\u0103\u2026Sf\u00e2nta Familie, idee care a prins via\u0163\u0103 sub penelul at\u00e2tor arti\u015fti, e drept, de alt\u0103dat\u0103\u2026Cine azi, din genera\u0163ia mea, ar mai ataca astfel de subiecte?! Eu m-am cam n\u0103scut cu gena utopiei \u00een suflet. Visul meu de a vedea re\u00eentregit\u0103 familia, de a sim\u0163i, chiar \u015fi acum, c\u00e2nd nu mai sunt copil, afec\u0163iunea celui pe care n-am \u00eencetat nici o clip\u0103 s\u0103-l iubesc, s-a pr\u0103bu\u015fit<\/em> zgomotos de dureros, \u015fi c\u00e2nd?, tocmai atunci c\u00e2nd am str\u00e2ns la piept scrisoarea mult a\u015fteptat\u0103. Cum era s\u0103 \u00eencep s\u0103 m\u0103 vait \u00een fa\u0163a acestui om b\u0103tr\u00e2n, cinstit, cald, supus mereu acelei sintagme de-acas\u0103 de la el: ce-o spune Marika me? Nu se poate, nu, nu se poate! Am cu ce s\u0103 \u00eenlocuiesc un vis cu altul, am sufletul meu de artist, am arta \u00een mine. Nu voi fi nici primul \u015fi nici ultimul artist care va transforma suferin\u0163a \u00een crea\u0163ie, \u00eentr-o inepuizabil\u0103 surs\u0103 de<\/em> inspira\u0163ie. M\u00e2ine o s\u0103-l rog s\u0103 m\u0103 ierte. E plin de \u00een\u0163elepciune! Dac\u0103 nu era a\u015fa, acum a\u015f fi sim\u0163it valoarea unui \u015fut \u00een fund. Nicolae, ai pu\u0163in\u0103 grij\u0103 de cei din jur. Nimeni nu-i obligat s\u0103 suporte m\u00e2rl\u0103nia. Cum s-o spune \u00een ungure\u015fte a\u015fa ceva? S\u0103-i spun pe \u015fleau ce cred despre mine \u015fi s-o fac pe ungure\u015fte. Sunt convins c\u0103 va aprecia aceast\u0103 sincer\u0103 mea culpa. Mai am de lucru, dar, trebuie s\u0103 \u015fi tr\u0103iesc, deci s\u0103 \u015fi m\u0103n\u00e2nc. \u015ei sup\u0103rat foc, omul \u0103sta nu m-a<\/em> l\u0103sat de izbeli\u015fte!?\u2026<\/em><\/p>\n

Clisa era bun\u0103, foamea pe m\u0103sura v\u00e2rstei. Dac\u0103 te \u00eentorci s\u0103 vezi ce mai fac, am s\u0103 m\u0103 descarc ca unui bunic. Nu prea am avut parte de bunici, pe unii nici nu i-am cunoscut, al\u0163ii au plecat pe c\u00e2nd nu \u015ftiam ce sunt, de fapt, bunicii. Doar poza unuia care a murit pe front, \u00een Polonia, \u00een primul r\u0103zboi mondial, \u00eemi mai spune ceva despre \u00eenainta\u015fii mei. Ce neam de corcituri! Dac\u0103 nu se \u00eentorceau din America, ast\u0103zi taic\u0103-meu ar fi fost cet\u0103\u0163ean<\/em> american din Cincinnati iar eu, cine \u015ftie?!, poate n-a\u015f fi cunoscut aceast\u0103 lume utopic\u0103 a comunismului cuceritor, n-a\u015f fi sim\u0163it umilin\u0163a omului slab \u00een fa\u0163a unei autorit\u0103\u0163i atotputernice, abuzive. Auzi, tu!, s\u0103 fii urm\u0103rit pentru ceea ce n-ai f\u0103cut, s\u0103 pl\u0103te\u015fti p\u0103catul etniei, al<\/em> \u00eenainta\u015filor t\u0103i, s\u0103 fii \u015fantajat ca s\u0103 fii cooptat \u00een sistem! La<\/em> dracu! Hai, la treab\u0103!<\/em><\/p>\n

Dalta a ascultat \u00eendemnul, ciocanul i-a dat imboldul, artistul a intrat \u00een trans\u0103. \u00centunericul de afar\u0103, risipit doar \u00een parte de lumina singurului bec din \u00eenc\u0103pere, nu mai aveau nici o importan\u0163\u0103. Maestrul \u00eencepea s\u0103-\u015fi fac\u0103 treptat apari\u0163ia. Chipul lui ie\u015fea ca din cea\u0163\u0103, ajutat de dezvelirea frontal\u0103, la \u00eenceput ca un basorelief, c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u00eencet-\u00eencet ad\u00e2ncimi tot mai profunde, definind expresia urm\u0103rit\u0103 cu obsesie de elevul s\u0103u. E\u015fti un model de milioane, Maestre! \u015ei buzele astea care ascund un z\u00e2mbet<\/em> abia perceptibil, o \u00eencredere \u015fi o resemnare, o ironie fin\u0103. Al dracului om! Simt \u00een chipul t\u0103u cum persist\u0103, \u00eenc\u0103, \u00eendoiala. N-o s\u0103 mai dureze mult, \u00ee\u0163i promit! La dracu cu sup\u0103r\u0103rile, la naiba cu femeile,\u2026nu c\u0103 nu m\u0103 atrag, dar eu nu am voie s\u0103 cad \u00een capcana \u00eendr\u0103gostitului, pur \u015fi simplu, dac\u0103 vreau s\u0103 ajung sus, acolo unde simt c\u0103 mi-e locul. Din sup\u0103r\u0103rile mele, ca s\u0103 nu spun suferin\u0163ele mele, voi stoarce seva inspira\u0163iei mele, a crea\u0163iei. Sunt \u201dmare\u201d, dar, \u00eenc\u0103, necunoscut. Ca m\u00e2ine voi fi \u201dmare\u201d, pe buzele tuturora. Voi face portrete pentru c\u0103 \u00eemi place s\u0103 p\u0103trund \u00een sufletele oamenilor, dar nu voi renun\u0163a la monumental, nu voi renun\u0163a la ecvestra adolescen\u0163ei mele. Doamne, c\u00e2te<\/em> personalit\u0103\u0163i, de ieri \u015fi de azi, s-au cuib\u0103rit \u00een mine! Istoria asta a rom\u00e2nilor e o comoar\u0103 nesecat\u0103 de personaje de legend\u0103, iar vechea scriitur\u0103, plin\u0103 de \u00eenainta\u015fi \u00een ale<\/em> cronicii. C\u00e2\u0163i se pot m\u00e2ndri cu un Cantemir?!\u2026<\/em><\/p>\n

Cuprins de febra crea\u0163iei care-l m\u00e2na ca o for\u0163\u0103 ocult\u0103, dar cu g\u00e2ndurile vagabond\u00e2nd nestingherit \u00een lumea vis\u0103rii \u015fi a autodefinirii, Nick nu mai avea nici o comunicare cu exteriorul. Lumea lui se limita la \u015fan\u0163ul din jurul celui care se n\u0103\u015ftea din piatr\u0103. Cea\u0163a de cristal care \u0163inuse \u00eenv\u0103luit chipul Maestrului, se risipea v\u0103z\u00e2nd cu ochii, ca pe vremuri, c\u00e2nd dalta unui adolescent scotea la iveal\u0103 chipul drag al lui NEA FANE. Nici zgomotul u\u015fii, nici aerul rece care n\u0103v\u0103lise nestingherit \u00een \u00eenc\u0103pere, nici pa\u015fii din spatele s\u0103u n-au reu\u015fit s\u0103-l trezeasc\u0103 la realitate. T\u00e2rziu \u00een noapte, c\u00e2nd oboseala, atotputernic\u0103 la acea or\u0103, l-au f\u0103cut s\u0103 pun\u0103 sculele pe marginea \u015fan\u0163ului \u015fi s\u0103 se sprijine epuizat de peretele \u015fan\u0163ului. Era tributul pl\u0103tit unei zile istovitoare. Cervicalul revoltat \u00eencepea s\u0103-\u015fi afirme personalitatea. Bra\u0163ele intrau \u00een aceea\u015fi hor\u0103, b\u0103l\u0103b\u0103nindu-se neputincioase pe l\u00e2ng\u0103 corpul neascult\u0103tor. B\u0103rbia atinse pieptul \u015fi o lini\u015fte, aproape nefireasc\u0103, puse st\u0103p\u00e2nire pe \u00eentreaga fiin\u0163\u0103. Un somn lini\u015ftit \u015fi aduc\u0103tor de bine se cuib\u0103ri \u015fi-\u015fi f\u0103cu datoria.<\/p>\n

\u015eefu, surprins de nefirescul situa\u0163iei, st\u0103tuse t\u0103c\u00e2nd chitic vreo dou\u0103 ore, \u00a0ne\u00eendr\u0103znind s\u0103 schimbe pozi\u0163ia din spatele \u201dbol\u00e2ndului\u201d din \u015fan\u0163, pentru a evita o nou\u0103 izbucnire. Istenem, tinerii \u0103\u015ftia!<\/em><\/p>\n

– Cine-i?! Unde sunt?!\u2026<\/p>\n

– Nicolae, eu sunt, \u015eefu, am venit s\u0103 v\u0103d ce mai faci. Am stat aici c\u00e2teva ceasuri. Nu pot s\u0103 cred ce v\u0103d! Cum po\u0163i lucra f\u0103r\u0103 s\u0103 te opre\u015fti?! L-ai scos pe Me\u015fteru t\u0103u din piatr\u0103, v\u0103d \u015fi nu cred!<\/p>\n

– Nu-i Me\u015fteru, \u015eefu, e Maestru, maestrul meu\u2026Trebuie s\u0103-l vezi, s\u0103-l cuno\u015fti. Am s\u0103-l chem s\u0103 ne viziteze f\u0103r\u0103 s\u0103-i spun de ce. Numai, te rog, dac\u0103 vine, s\u0103 ascunzi orice b\u0103utur\u0103. Are \u015fi el hiba lui taic\u0103-meu \u015fi o s\u0103-l omoare \u00eentr-o zi, c\u00e2nd nimeni nu s-o a\u015ftepta. El nu-i ca Irimescu care lucr\u0103 cu calm, f\u0103r\u0103 s\u0103 sufere, f\u0103r\u0103 adev\u0103rata patim\u0103. Maestru acesta al meu, c\u00e2nd face ceva, pune tot sufletul, parc\u0103 pleac\u0103 din lumea asta. El creeaz\u0103 suferind, se inspir\u0103 din durerea ce i-o provoac\u0103 suferin\u0163a, dar nu hule\u015fte \u00eempotriva ei\u2026<\/p>\n

– No, c\u00e2nd \u00eel chem\u0103m s\u0103 se vad\u0103? Sunt tare curios cum are fa\u0163a. Dac\u0103 sam\u0103n\u0103 cu \u0103sta din piatr\u0103, treb\u0103 c\u0103 e fain. Acum, io zic s\u0103 vii afar\u0103 din \u015fan\u0163, o\u2019 mai vrei s\u0103 lucri? Uite, e\u015fti foarte obosit \u015fi te beteje\u015fti. Hai, sus, s\u0103 te ajut, b\u0103iatu meu!<\/p>\n

Nick s\u0103ri ca un arc din \u015fan\u0163 \u015fi-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103 pe b\u0103tr\u00e2n.<\/p>\n

– Iart\u0103-m\u0103, \u015eefu! \u015etiu c\u0103 sunt un mare nemernic, nu \u015ftiu cum e pe ungure\u015fte, dar aflu eu. Mul\u0163am pentru tot! Parc\u0103 ai fi un bunic, dintr-\u0103ia din care eu n-u prea am avut, din p\u0103cate!<\/p>\n

25<\/p>\n

Nu \u015ftiu dac\u0103 am s\u0103 mai am chef s\u0103-l termin pe Maestru, dar \u015ftiu c\u0103 m-am u\u015furat pu\u0163in de starea asta psihic\u0103 infernal\u0103. E drept c\u0103 a\u015fa, neterminat, portretul nu poate fi v\u0103zut de nimeni, cu at\u00e2t mai pu\u0163in de un \u201dme\u015fter\u201d de talia lui. Ce-ar spune de apari\u0163ia din piatr\u0103, ca la o na\u015ftere chinuit\u0103, a chipului unui om. Lumea accept\u0103 relieful dar nu \u015fi o apari\u0163ie sinistr\u0103, ca venind de dincolo de morm\u00e2nt. Cred c\u0103 Maestru va lega opera mea de influen\u0163a mediului \u00een care lucrez. Nu, va trebui s\u0103-l scot la iveal\u0103 pe de-a-ntregul, s\u0103-l trag de urechi din colivia de piatr\u0103. Om tr\u0103i \u015fi om vedea! P\u00e2n\u0103 atunci trebuie s\u0103 m\u0103 ocup de ecvestra de carton, s\u0103 \u00eenjghebez un schelet din stinghii c\u00e2t mai sub\u0163iri, dar bine fixate pe un piedestal solid, u\u015for de manevrat. E o provocare, c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la visul meu din adolescen\u0163\u0103 – ecvestra – \u015fi o repeti\u0163ie, poate. Treaba e c\u0103 acest C\u0103l\u0103re\u0163 de Aram\u0103 e prea bine cunoscut de publicul avizat \u015fi trebuie s\u0103-l aduc\u0103 pe spectator c\u00e2t mai aproape de malul Nevei. Dac\u0103\u00a0 m-ar trimite \u00een delega\u0163ie de o zi la Leningrad, sunt sigur c\u0103 a\u015f veni cu ecvestra \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een memorie. Ce prostie! Cum s\u0103 trimit\u0103 ei \u00een delega\u0163ie un student cu un \u201dcazier\u201d de neam\u0163,<\/em> ca al meu?! M\u0103 descurc eu \u015fi cu o poz\u0103 bun\u0103.<\/em><\/p>\n

– Iar vohrbe\u015fti de unul singuhr, Nicki?! Ce te mai fhr\u0103m\u00e2nt\u0103?<\/p>\n

– \u015ei tu iar m\u0103 p\u00e2nde\u015fti de dup\u0103 col\u0163?<\/p>\n

– De c\u00e2nd am hr\u0103mas cu s\u0103hrutul t\u0103u pe buze, am \u00eenceput s\u0103 te uhrm\u0103hresc pe unde pot: pe sthrad\u0103, la opehr\u0103. Spehr c\u0103 nu m-ai s\u0103hrutat de poman\u0103!?<\/p>\n

– Te pomene\u015fti c\u0103 nici nu te-ai mai sp\u0103lat pe din\u0163i, nu?!<\/p>\n

– E\u015fti tahre \u00eenchrezut \u015fi nu-mi place. Ai putea \u015fi tu s\u0103 hrecuno\u015fti c\u0103 \u0163i-a pl\u0103cut, c\u0103 doahr n-o faci mecanic, cu toat\u0103 lumea!?<\/p>\n

– Ei, n-o lua \u015fi tu ad litteram. Sigur c\u0103 mi-a pl\u0103cut \u015fi vreau s\u0103 se mai repete, dar nu pe frigul \u0103sta, c\u0103 ai v\u0103zut ce m\u0103 apuc\u0103. Era s\u0103 fac pe mine, nu alta!<\/p>\n

– Vezi c\u0103 po\u0163i fi \u015fi dhr\u0103gu\u0163? \u015ei eu vhreau s\u0103 ne mai \u00eent\u00e2lnim. Dac\u0103 m\u0103 ascultai \u015fi veneai pe la mine, altfel ne-am fi sim\u0163it\u2026<\/p>\n

– Seara, treci s\u0103 m\u0103 iei de la atelier, am s\u0103 fiu singur. Trebuie s\u0103 trag la arm\u0103sarul lui Petru. Am cam tras chiulu \u015fi nu se iart\u0103. Lucrarea trebuie terminat\u0103 la timp. Cum sta\u0163i cu dansul?<\/p>\n

– Nu-i nici o phroblem\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 Lacul Lebedelor, \u0103sta nu hridic\u0103 nici un fel de phrobleme cu un om ca Oleg.<\/p>\n

– Tu la to\u0163i le spui pe numele mic?!\u2026<\/p>\n

– A\u015fa-i la opehr\u0103! Chiahr dac\u0103 suntem ni\u015fte pu\u015ftoaice, cu to\u0163i thr\u0103im ca \u00eentre phrieteni. E ghrozav din acest punct de vedehre!<\/p>\n

– Mai sunt \u015fi alte puncte de vedere?<\/p>\n

– Mehreu pui \u00eenthreb\u0103hri cu t\u00e2lc! Nu, nu mai sunt \u015fi alte puncte de vedehre. Po\u0163i fi lini\u015ftit\u2026<\/p>\n

Lucrul la oper\u0103, chiar dac\u0103 nu era ceea ce-\u015fi dorea, aducea \u00een via\u0163a lui Nick ore de lini\u015fte, de rupere de realitatea care-l tulbura. \u00cenc\u0103 din ultimii ani de liceu, sim\u0163ise c\u0103 ceva nu p\u0103rea s\u0103 fie \u00een ordine. Un fel de jug str\u00e2ngea tot mai evident g\u00e2ndirea, modul de exprimare, libertatea de a visa de unul singur, lucruri care se pierdeau \u00een sintagme ca \u201dfor\u0163a colectivului\u201d, sau \u201drolul proletariatului \u00een construirea noii societ\u0103\u0163i\u201d, sus\u0163inute de un program tot mai consistent de \u201deduca\u0163ie politic\u0103\u201d bazat pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u00een\u0163eleapt\u0103 a marilor dasc\u0103li: Marx, Engels, Lenin \u015fi Stalin. Ordinea de citare a celor patru gigan\u0163i, salvatori ai omenirii \u00een lupta cu s\u0103lb\u0103ticia capitalist\u0103, era obligatorie. Era departe, \u00eenc\u0103, vremea derog\u0103rilor.<\/p>\n

Toate binefacerile raiului sovietic, \u00eenaintau, \u00eencet dar sigur, strivind, la figurat, dar \u015fi la propriu, vie\u0163ile unor supu\u015fi dezorienta\u0163i, \u00een cea mai mare parte resemna\u0163i, d\u00e2nd vina pe evolu\u0163ia fireasc\u0103, istoric\u0103, a societ\u0103\u0163ii, chiar dac\u0103, sintagma \u201dvin americanii\u201d, \u00eentre\u0163inea \u00een sufletele naive, speran\u0163a. La oper\u0103 era mai altfel dec\u00e2t oriunde. Cu toate direc\u0163ion\u0103rile venite din partea f\u0103uritorilor omului nou, programul era salvat de punerea \u00een scen\u0103 a baletelor lui Ceaikovschi, a operelor compozitorilor ru\u015fi, acceptate ca f\u0103c\u00e2nd parte din patrimoniul cultural sovietic, lucr\u0103ri dragi adev\u0103ra\u0163ilor melomani, pierz\u00e2nd din start orice conota\u0163ie politic\u0103. Sigur, se \u00eencerca salvarea unor spectacole dragi publicului, cum era Rigoletto, sau Tosca, sau Nabuco, \u015fi cu pu\u0163in\u0103 derogare de la etica profesional\u0103, \u00een programele tip\u0103rite se b\u0103tea moned\u0103 pe aspecte precum depravarea, despotismul sau asuprirea popoarelor, subliniindu-se caracterul subversiv al culturii \u201dvestului s\u0103lbatic\u201d.\u00a0 Sub acest v\u0103l al nevinov\u0103\u0163iei, subversiv \u00een fond, se derula o lupt\u0103 mascat\u0103 pentru supravie\u0163uire, \u00eentru p\u0103strarea nealterat\u0103 a gustului pentru frumos, pentru frumoasa tradi\u0163ie a marelui ora\u015f studen\u0163esc. Lumea venea la oper\u0103 ca pentru rug\u0103ciune, pentru refugiu.<\/p>\n

Cei de la Cultur\u0103, printre care erau \u015fi \u201dintru\u015fi\u201d, strecura\u0163i, cine \u015ftie cum, cu vederi nealterate, care se dovedeau adev\u0103ra\u0163i mae\u015ftri \u00een slalomul printre jaloanele rigide ale indica\u0163iilor de partid, duceau o lupt\u0103 continu\u0103 pentru subminarea tradi\u0163iei culturale a ora\u015fului, f\u0103r\u0103 a putea anihila jocul intru\u015filor, considera\u0163i un r\u0103u necesar pentru supravie\u0163uirea noilor cadre. Ei a\u015fteptau cu r\u0103bdare momentul elimin\u0103rii acestor \u201dr\u0103m\u0103\u015fi\u0163e burgheze\u201d din procesul instituirii noii ordini, ceea ce, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, avea s\u0103 se \u015fi \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n

Opera, \u00een cadrul c\u0103reia func\u0163iona \u015fi Orchestra Simfonic\u0103, \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura activitatea \u00een program alternativ. Un telefon adresat \u015fefului orchestrei simfonice a dat fr\u00e2u liber imagina\u0163iei acestuia \u00een alc\u0103tuirea programelor. Suna cam a\u015fa: introduce\u0163i \u00een prima parte a programelor lucr\u0103ri venite din cultura sovietic\u0103, iar dup\u0103 pauz\u0103, ceva rom\u00e2nesc \u015fi c\u00e2te o bucat\u0103 clasic\u0103, ceva de Beethoven sau Mozart. Dup\u0103 pauz\u0103 lumea este obosit\u0103 \u015fi nu se va face v\u00e2lv\u0103. Numai s\u0103 nu exagera\u0163i! Telefonul venise de la un \u201dintrus\u201d, din aceia care f\u0103ceau ce f\u0103ceau \u015fi strecurau \u00een indica\u0163iile \u201dpre\u0163ioase\u201d c\u00e2te o porti\u0163\u0103 de sc\u0103pare. \u015ei acest fel de comportament f\u0103cea parte din tactica de lupt\u0103 subteran\u0103, deloc de neglijat, \u015fi cu tot oprobiul de care se bucurau ace\u015fti \u201dale\u015fi\u201d, ei continuau s\u0103 ajute cultura \u00een greul proces de supravie\u0163uire.<\/p>\n

Da, Opera era o oaz\u0103 de lini\u015fte, de oarecare libertate de mi\u015fcare \u015fi ac\u0163iune, chiar dac\u0103 \u00eentr-un cerc restr\u00e2ns. \u00cen acest perimetru redus al activit\u0103\u0163ii culturale, unde arti\u015ftii erau adev\u0103ra\u0163i idoli ai personalului administrativ al institu\u0163iei, impruden\u0163a era la ea acas\u0103. Vorba lui David: trage\u0163i fermoarul p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate \u015fi vorbi\u0163i \u00een voie cu jum\u0103tate de gur\u0103! La plecare, trage\u0163i-l<\/em> p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t!<\/em> Ce-i al nostru e pus de-o parte<\/em>. Ei, jum\u0103tatea de gur\u0103 era suficient\u0103 pentru ca, o ureche bine plasat\u0103, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 surprins\u0103 de ce putea auzi. In timpul repeti\u0163iilor, orice dram de pauz\u0103, era un prilej de cenacluri ad-hoc, pe teme de politic\u0103 cotidian\u0103, cu \u00eentreb\u0103ri retorice \u015fi r\u0103spunsuri bazate pe \u201dam auzit la\u2026\u201d, sau, \u201dse pare c\u0103\u2026\u201d, pline de critici vehemente la adresa vremurilor noi, sau de speran\u0163e de\u015farte. Erau clipe de desc\u0103rcare, bazate pe o \u00eencredere oarb\u0103 \u00eentre interlocutori, care \u00eenc\u0103rcau cu r\u0103bdare acumulatoarele lor intime, pentru a rezista oric\u0103rei tenta\u0163ii de bravad\u0103, pe uli\u0163ele frumosului ora\u015f sau oriunde \u00een afara zidurilor protectoare ale cet\u0103\u0163ii. Da, din acest punct de vedere, Opera era o oaz\u0103-cetate unde se puteau pune la cale treburile ob\u015ftii, ale \u0163\u0103rii, ale lumii \u00eentregi.<\/p>\n

Nick, speriat din afar\u0103, se uita cu ne\u00eencredere \u00een jurul s\u0103u, c\u0103ut\u00e2nd, parc\u0103, o ureche invizibil\u0103, st\u00e2nd undeva la p\u00e2nd\u0103. Erau urm\u0103rile discu\u0163iilor cu G\u00fcnty, era teama obsesiv\u0103 de \u201dumbra sa \u00een civil\u201d. Era mereu \u00een a\u015fteptare, mai ales acum, dup\u0103 episodul cu scrisoarea bucluca\u015f\u0103, scrisoare r\u0103mas\u0103, din p\u0103cate, necitit\u0103 p\u00e2n\u2019 la cap\u0103t. Era o scrisoare f\u0103r\u0103 adres\u0103, f\u0103r\u0103 apelativ, f\u0103r\u0103 semn\u0103tur\u0103, dar, ajuns\u0103 pe m\u00e2na unui \u201dexpert\u201d, putea servi drept document incriminator. Ce s\u0103 fac cu ea?! S-o citesc p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u015fi s-o rup? S-o rup \u015fi s\u0103 termin cu<\/em> lament\u0103rile? La ce s-o citesc c\u00e2nd \u015ftiu c\u0103<\/em> finalul nu putea fi dec\u00e2t unul: s\u0103 intervin pe l\u00e2ng\u0103 Mami \u00een favoarea fr\u0103\u0163iorului. Chiar dac\u0103 nu am nimic de \u00eemp\u0103r\u0163it cu acest copil, a\u015f r\u0103ni-o f\u0103r\u0103 rost, \u015fi f\u0103r\u0103 rezultat pe cea care a fost \u015fi a r\u0103mas mama mea credincioas\u0103. Ce bine c\u0103 suntem calici \u015fi<\/em> nu avem nimic de \u00eemp\u0103r\u0163it!<\/em> Asta mai lipsea!…<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 lucreze la Oper\u0103, Nick se \u00eenchidea \u00een atelier, se zburlea de c\u00e2te ori cineva \u00eendr\u0103znea s\u0103-i tulbure lini\u015ftea creatoare, se \u00eentre\u0163inea cu toat\u0103 deschiderea cu Sever, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 fie \u015fi el prin atelier, \u015fi se bucura, mai nou, la vedere, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, la apari\u0163ia lui Ralu. Un singur lucru \u00eel f\u0103cea s\u0103 cad\u0103 pe g\u00e2nduri c\u00e2nd era \u00een preajma ei. Nu, nu era vorba de Elly, care ajuns\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 care i-ar fi dat dreptul s\u0103 intre \u00een via\u0163a lui de b\u0103rbat, era vorba de v\u00e2rsta fragil\u0103 a Raluc\u0103i. Nu avea remu\u015fc\u0103ri la adresa leg\u0103turii subit \u00eentrerupte cu iubirea adolescen\u0163ei sale, avea \u00eens\u0103 un sentiment de team\u0103 c\u0103 ceva ireparabil s-ar putea \u00eent\u00e2mpla \u00een cadrul acestei noi rela\u0163ii care, pe zi ce trecea , lua forme deranjant de concrete, printre care, riscul orb, putea avea consecin\u0163e neb\u0103nuite. Chiar c\u0103 sunt de condamnat. Ralu, chiar dac\u0103 arat\u0103 mult mai mult dec\u00e2t iar permite v\u00e2rsta, nu este, fa\u0163\u0103 de mine, dec\u00e2t un copil, o femeiu\u015fc\u0103 bine f\u0103cut\u0103, c\u0103reia baletul, f\u0103r\u0103 s\u0103-i imprime o form\u0103 specific\u0103 a fibrelor musculare, a modelat-o echilibrat, a\u015f spune cu generozitate. M\u0103i, Nicolae, m\u0103i, cau\u0163i buclucul cu lum\u00e2narea, iar ea, prematur m\u00e2nat\u0103 de femeia ce o ascunde \u00een spatele v\u00e2rstei, parc\u0103, m\u0103 ademene\u015fte cu naivitatea anilor ce-i poart\u0103. Nu, e periculos s\u0103 mai continui \u015fi, \u015fi nici n-ar fi pe placul principiilor pe care le-am tot afi\u015fat zgomotos. Cea mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 solu\u0163ie ar fi s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la Elly a mea care, sunt sigur c\u0103 m-ar primi cu toat\u0103 dragostea ei plin\u0103 de ging\u0103\u015fie dar, acum, \u015fi de o maturitate care, din p\u0103cate, s-a dezvoltat \u00een absen\u0163a mea. O mai fi cum o \u015ftiu eu?! Da, dar exist\u0103 un pericol \u015fi mai mare, acela de a c\u0103dea \u00een plasa unei leg\u0103turi care s\u0103 m\u0103 smulg\u0103 din lumea mea, singular\u0103, cum spun unii, d\u0103ruit\u0103 genetic, spun eu, artei. Chiar dac\u0103 sun\u0103 cum sun\u0103, eu tr\u0103iesc cu convingerea c\u0103 artistul din mine ar avea de suferit, c\u0103 nu am acest drept de a m\u0103 sustrage unei misiuni: sunt un artist prin na\u015ftere \u015fi nu prin educa\u0163ie! S\u0103 m\u0103 distrez doar?! Cu ea nu ar merge: ori tot, ori nimic! S\u0103 m\u0103 distrez cu \u201docaziile\u201d care mi se ofer\u0103?! Nu-mi st\u0103 \u00een fire s\u0103 fac ceva f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 implic suflete\u015fte. Ce-ar fi \u00een fond?, altceva dec\u00e2t o form\u0103 de masturba\u0163ie\u2026Ce panseu profund! Cred c\u0103 m-am t\u00e2mpit!. E un subiect bun de mestecat pentru un tip cum a fost p\u0103rintele Maximilian, la un taifas cu Mi\u015fu. Auzi, la mine, masturba\u0163ie!? \u015ei Ralu?! Cu ea ce perspective imediate sunt? Niciuna! Corup\u0103tor de minore, nu alta!<\/em><\/p>\n

– \u00a0<\/em>\u015ei atunci?! Atunci?\u2026<\/p>\n

– Tu, iahr\u0103\u015fi vohrbe\u015fti singuhr?! A\u015fa e\u015fti tu, sau\u00a0 te fhr\u0103m\u00e2nt\u0103 ceva? Hai, \u00een mine po\u0163i avea \u00eenchredehre, ahrtistul meu cahre vii sphre mine c\u0103lahre pe un cal b\u0103lan, pe un Fulgehr, ca-n poveste.<\/p>\n

– Vin spre tine, c\u0103lare, hai? Pe un Fulger, cu viteza fulgerului, nu? Ar\u0103\u0163i ca o femeiu\u015fc\u0103 fain\u0103 \u015fi vorbe\u015fti ca un copil. Eu cred c\u0103 ar trebui s\u0103 mai cre\u015fti pu\u0163in p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea \u015fi cu vorba s-or pune pu\u0163in de acord \u015fi abia atunci s\u0103-i \u00eentinzi bra\u0163ele lui F\u0103t Frumos. Hai, c\u0103 \u0163i-am zis-o!<\/p>\n

– Las\u0103 tu filozofia \u015fi ghrija de mine la o pahrte \u015fi ia-m\u0103 \u00een bhra\u0163e, s\u0103hrut\u0103-m\u0103, \u015fi m\u00e2ng\u00e2ie-m\u0103, s\u0103 te simt \u015fi eu o dat\u0103 lipit de mine, f\u0103r\u0103 paltoanele astea \u00eenghrozitoare cahre-s f\u0103cute, pahrc\u0103, penthru a ne dep\u0103hrta \u015fi nu s\u0103 ne aphropie. Hai, nu mai tot must\u0103ci, p\u00e2n\u0103 nu apahre cahreva \u00een ateliehr!<\/p>\n

– Poate vrei s\u0103 trecem pe nud direct?!<\/p>\n

– Pohrc, phrecum mai to\u0163i b\u0103hrba\u0163ii! M\u0103 \u00eenthreb dac\u0103 chiahr e\u015fti pohrc, sau sufehri \u015fi tu de complexul acesta absuhrd de infehriohritate care-i face pe b\u0103hrba\u0163i s-o fac\u0103 pe ghrozavii. Vohrbesc de infehriohritate in fa\u0163a femeilohr\u2026<\/p>\n

– Las\u0103 c\u0103 am priceput. \u00cemi place psihanaliza \u015fi \u0163i-a\u015f putea-o \u00eentoarce cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat, dar, dar \u00een clipa asta sunt generos \u015fi te invit s\u0103 te arunci \u00een bra\u0163ele mele. Ce zici?!<\/p>\n

Ralu, care, parc\u0103, at\u00e2t a\u015ftepta, se arunc\u0103 la pieptul, bine conturat de o bluz\u0103 pe g\u00e2t, cu pectoralii \u015fi bicep\u015fii sco\u015fi \u015fi ei, parc\u0103, dintr-un manual de anatomie, \u015fi se cufund\u0103, cu ochii \u00eenchi\u015fi, \u00eentr-un s\u0103rut aparte, un s\u0103rut al ner\u0103bd\u0103rii.<\/p>\n

– Doamne, ce cald e\u015fti!<\/p>\n

– Doamne, taci!, nu omor\u00ee clipa pl\u0103cerii!!!<\/p>\n

Totul s-a petrecut sub semnul impruden\u0163ei, specifice v\u00e2rstei, o medie de cca. 18 ani, f\u0103r\u0103 precau\u0163ii sau u\u015fi \u00eenchise, \u00een spatele unui schelet de lemn, acoperit par\u0163ial, \u00een drumul s\u0103u de devenire: calul cabrat al \u0163arului.<\/p>\n

26<\/p>\n

– Nicki, scoal\u0103! Te caut\u0103 un tovar\u0103\u015f tuns cam ca la armat\u0103 \u015fi cu ochi alba\u015ftri de pedigri, jos \u00een hol. Ce-i cu tine?! Asear\u0103 ai venit cam t\u00e2rzior \u015fi p\u0103reai stors ca o l\u0103m\u00e2ie. Apropo, de c\u00e2nd n-am mai v\u0103zut o l\u0103m\u00e2ie! Chiar, pe unde ai umblat?<\/p>\n

– Las\u0103-m\u0103, omule s\u0103 dorm!<\/p>\n

– M\u0103i, eu cred c\u0103 e mai bine s\u0103 cobori. Vrei s\u0103 urce el aici?! Nu, nu avem nevoie de astfel de exemplare de ras\u0103 pur\u0103! Hai, du-te s\u0103 vezi ce hram poart\u0103. Ai f\u0103cut vreo boac\u0103n\u0103?<\/p>\n

– Nu \u015ftiu dac\u0103 a fost boac\u0103n\u0103, dar a fost bine\u2026<\/p>\n

Nick trase hainele \u00een fug\u0103, \u00ee\u015fi trecu degetele m\u00e2inilor prin p\u0103rul v\u00e2lvoi \u015fi o zbughi pe sc\u0103ri. Pedigriul \u00een cauz\u0103 se apropie de el, \u00eei \u00eentinse m\u00e2na z\u00e2mbind \u015fi-l salut\u0103 cu un bun\u0103 diminea\u0163a tovar\u0103\u015fe Kr\u00fcger.<\/p>\n

– Cine e\u015fti dumneata \u015fi de unde m\u0103 cuno\u015fti?!<\/p>\n

– Eu \u00eei cunosc pe to\u0163i studen\u0163ii din c\u0103min, iar pe tine, tovar\u0103\u015fe, te-am preluat de la colegul meu care a primit o alt\u0103 misiune. Avem o treab\u0103 de discutat \u015fi ar fi bine s\u0103 ne plimb\u0103m pu\u0163in, ce zici?<\/p>\n

– Pe frigul \u0103sta?!<\/p>\n

– Ei, n-o s\u0103 dureze mult. E important s\u0103 ne cunoa\u015ftem!<\/p>\n

– Bine, omule, c\u0103 nu \u015ftiu cum te cheam\u0103, m\u0103 duc s\u0103 iau paltonul.<\/p>\n

\u00cenjur\u00e2nd \u00een g\u00e2nd, dar \u015fi trec\u00e2nd brusc la o stare de \u00eengrijorare, Nick se \u00eentoarse \u00een dormitor unde Sever \u00eel interog\u0103 cu privirea.<\/p>\n

– Crezi c\u0103 \u015ftiu ce vrea \u015fi cine-i \u00een fond?! M-a chemat la o plimbare pe frigul \u0103sta \u015fi la un pahar de vorb\u0103. Cred c\u0103-\u0163i dai seama cam ce vrea, nu? Idiotul!<\/p>\n

– Tovar\u0103\u015fe Kr\u00fcger, hai s\u0103 n-o lungim \u015fi s\u0103 trecem la treburi serioase! Mi-a spus colegul c\u0103 nu prea ai vrut s\u0103 colaborezi cu el dar, dar eu sper s\u0103 fiu mai norocos. Ce zici?<\/p>\n

– Ce s\u0103 zic?! Despre ce colaborare vorbe\u015fti? Spune-o pe \u015fleau, omule \u015fi s\u0103 nu m\u0103 iei cu angajamente scrise cum m-a luat colegul. N-am timp de a\u015fa ceva \u015fi nici n-am de g\u00e2nd s\u0103 devin informator. Clar?!<\/p>\n

– Ei, n-o lua pe panta asta pentru c\u0103 nu te cred. Ai o situa\u0163ie cam cenu\u015fie, nici Dumnezeu nu \u015ftie cum ai intrat la facultate \u015fi, pentru interesul strict personal ar fi bine s\u0103 fii mai cooperant. Ce mai! N-am venit s\u0103 te \u00eentreb dac\u0103 mai \u0163ii leg\u0103tura cu tat\u0103l t\u0103u din Germania, cu toate c\u0103, trebuie s\u0103 recuno\u015fti, e o problem\u0103 delicat\u0103 \u015fi mai bine o l\u0103s\u0103m moart\u0103, c\u00e2t s-o putea, bine\u00een\u0163eles. Eu am o problem\u0103 mult mai important\u0103 \u015fi, f\u0103r\u0103 nici un efort, ai putea s\u0103 m\u0103 aju\u0163i. Ar fi ca un serviciu reciproc. \u015etiu c\u0103 ai \u00eenceput s\u0103 lucrezi la Oper\u0103 unde, dup\u0103 c\u00e2te \u015ftim, \u015fi \u015ftim destule, domne\u015fte un adev\u0103rat haos. Acolo e o adun\u0103tur\u0103 de a\u015fa zi\u015fi intelectuali care uit\u0103 \u00een ce \u0163ar\u0103 tr\u0103iesc. \u015ei r\u0103u fac, pentru c\u0103 noi, tot o s\u0103 le venim de hac. Am auzit c\u0103 le place s\u0103 stea la taclale, c\u0103-\u015fi dau drumul la gur\u0103, c\u0103 b\u00e2rfesc partidul \u015fi institu\u0163iile statului, c\u0103-i a\u015fteapt\u0103 pe americani. Las\u0103-i s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een pustiu, nu-i contrazice, \u015fi mai ales nu-i sus\u0163ine, nu le da ap\u0103 la moar\u0103, f\u0103 pe indiferentul, pe \u00eendr\u0103gostitul ceea ce nu va fi chiar at\u00e2t de greu judec\u00e2nd dup\u0103 zvonurile care circul\u0103, stai prin preajma lor \u015fi ascult\u0103 \u015fi, mai ales, re\u0163ine. Mie nu trebuie s\u0103-mi raportezi dec\u00e2t esen\u0163ialul, un rezumat, c\u00e2t mai concret. Vreau numele instigatorilor \u015fi c\u00e2teva idei pe care le lanseaz\u0103. Dac\u0103 nu vrei s\u0103 scrii pe h\u00e2rtie, nu-i nici o problem\u0103. Ai s\u0103-mi poveste\u015fti \u00een plimb\u0103rile noastre care se vor \u00eenmul\u0163i pu\u0163in. Nu-\u0163i face probleme de con\u015ftiin\u0163\u0103. Nu este cazul cu astfel de comploti\u015fti, mai mult, este o datorie patriotic\u0103. E\u015fti t\u00e2n\u0103r, am auzit c\u0103 ai talent, trebuie s\u0103-\u0163i construie\u015fti singur viitorul, ceea ce \u00een vremurile de azi, este foarte important. Da, da!, foarte important! Nu trebuie s\u0103 spui nimic, g\u00e2nde\u015fte-te bine \u015fi peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, diminea\u0163a pe la zece ne \u00eent\u00e2lnim la intrarea \u00een Gr\u0103dina Botanic\u0103. Bine?!<\/p>\n

– M\u0103i, omule,\u2026<\/p>\n

– Stai, nu te gr\u0103bi cu vorba \u015fi, \u015fi mai e ceva important, fii pu\u0163in cu ochii \u015fi pe profesorul t\u0103u. Cu el e mai u\u015for, la un pahar de vin, \u015ftiu sigur, vorbe\u015fte \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103-l tragi de limb\u0103.<\/p>\n

– Care profesor, omule, c\u0103 am mai mul\u0163i?!<\/p>\n

– Ei, \u0103la cu statuile de pe la Oravi\u0163a, care zac acum \u00eentr-o magazie a sfatului popular. Se spune c\u0103 le vor trimite la topit. Acum se laud\u0103 c\u0103 e prieten cu Petru Groza. Mare pi\u015ficher omul \u0103sta! Da, da, vreau s\u0103 \u015ftiu ce mai spune. E totu\u015fi profesor universitar! Mai ieri lucra pentru rege, azi se orienteaz\u0103 spre mai marii vremii. \u015ei, vezi, s\u0103 nu cumva s\u0103 m\u0103 tr\u0103dezi! Po\u0163i s\u0103 refuzi colaborarea, e riscul t\u0103u, dar nu po\u0163i tr\u0103da. S\u0103 \u0163ii minte asta! E mai bine s\u0103 putem s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim prin parcuri dec\u00e2t la noi. Nu trebuie s\u0103 fii speriat, eu nu te amenin\u0163. Vreau, numai, s\u0103 \u015ftii c\u00e2t de multe \u015ftim despre cei care ni se \u00eempotrivesc crez\u00e2nd \u00een, cum \u00eei spune, domnule?, a, da, \u00een utopii. \u015ei nu discuta cu cei din camer\u0103.<\/p>\n

– Ce s\u0103 discut?!, oamenii te-au filat \u015fi te-au \u00eencadrat la h\u0103ita\u015fi, la pedigri\u015fti.<\/p>\n

– La ceee?!<\/p>\n

– Las-o balt\u0103, cum probabil c\u0103 ai s\u0103 m\u0103 la\u015fi \u015fi tu pe mine. Nu vezi c\u0103 nu-mi arde de prostii?! Ai auzit c\u0103 am talent, nu?! Ei, am de g\u00e2nd s\u0103-l folosesc \u00een slujba artei \u015fi, la o adic\u0103, ce dac\u0103 zbor din facultate?, pot ciopli \u015fi morminte, la nevoie! Pentru acest fel de nesupunere nu pute\u0163i s\u0103 m\u0103 \u00eenchide\u0163i. Dac\u0103 voiam s\u0103 fug, o f\u0103ceam de mult. Nu, oameni buni, eu aici am s\u0103 muncesc \u015fi dac\u0103 n-o s\u0103 m\u0103 mai aia la cap, am s\u0103 fac art\u0103 de dragul artei, chiar dac\u0103 nu mai sun\u0103 prea ortodox. \u015ei nu m\u0103 mai c\u0103uta la facultate, nu prea \u015ftii, \u00eenc\u0103, s\u0103 te acoperi. Salut!<\/p>\n

– Eu, totu\u015fi, am s\u0103 te a\u015ftept! Pe cur\u00e2nd\u2026<\/p>\n

Nick nu i-a mai \u00eentins m\u00e2na. A luat-o la picior, nu sc\u00e2rbit, cum ar fi fost normal, ci \u00eensp\u0103im\u00e2ntat. Mereu a c\u0103utat s\u0103 ascund\u0103 o team\u0103 care-l urm\u0103rea, lucru pe care-l reu\u015fea numai brav\u00e2nd. Cuvintele lui G\u00fcnty \u00eei r\u0103m\u0103seser\u0103 bine \u00eentip\u0103rite \u015fi, chiar dac\u0103 \u00eencerca s\u0103 nu le acorde prea mare importan\u0163\u0103, ac\u0163ionau din ad\u00e2ncul subcon\u015ftientului, d\u00e2ndu-i st\u0103ri de emo\u0163ie, nu departe ca aspect de emo\u0163iile pe care activitatea sa creatoare i le furniza cu generozitate f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 alerge \u00een c\u0103utarea toaletelor \u00een clipele cele mai nepotrivite. Acum, \u00eens\u0103, diagnosticul pe care i l-a pus un student de la medicin\u0103, de \u201dsindromul panic\u0103\u201d, \u00eencepea s\u0103-l obsedeze. A ajuns disperat la Oper\u0103, a alergat ca un apucat \u015fi nu s-a lini\u015ftit dec\u00e2t atunci c\u00e2nd s-a asigurat c\u0103 a sc\u0103pat cu \u201dfa\u0163a\u201d curat\u0103, a\u015fezat pe tronul lini\u015ftii, unde, o diaree cumplit\u0103 \u015fi-a putut face de cap \u00een voie. Ce cretin! A\u015fa vor \u0103\u015ftia s\u0103 ne atrag\u0103 la noua ordine?! Au trecut, deja, ceva ani buni \u015fi, \u00een loc s\u0103 ne demonstreze buna lor credin\u0163\u0103, se poart\u0103 de parc\u0103 am fi chiar \u201ddu\u015fmani ai poporului\u201d! Chiar c\u0103-\u0163i vine s-o iei la picior\u2026Uf!\u2026ce bine c\u0103 nu i-am ar\u0103tat ce \u00eensp\u0103im\u00e2ntat sunt! Sunt convins c\u0103 \u0103sta-i numai \u00eenceputul\u2026 Cretinii.<\/em><\/p>\n

Sc\u0103pat din ghearele crampelor \u015fi a efectelor emo\u0163iei, primul g\u00e2nd l-a \u00eempins \u00eenspre atelierul Maestrului. Trebuia s\u0103 se descarce, s\u0103-l \u015fi previn\u0103 asupra aten\u0163iei care i se acorda, \u015fi, mai ales s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103 la umbra unui sfat p\u0103rintesc. \u00centr-o astfel de problem\u0103, profesorul era cel mai potrivit. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 va afla \u015fi Sever, era chiar necesar, \u0163in\u00e2nd cont de \u00eenclina\u0163iile lui \u00eenspre \u201dstudiul\u201d mi\u015fc\u0103rilor masonice. Era o aiureal\u0103, dar o aiureal\u0103 care-l putea costa. Maestrul fredona o arie din Rigoletto, un monolog, \u00een care cuvintele \u00eei apar\u0163ineau: C\u00e2t\u0103 asem\u0103nare, eu cu dalta, ei cu<\/em> pumnalul\u2026<\/em><\/p>\n

– Ce-i Maestre, rescriem libretul?! Ce-i cu pumnalul lor?! \u015ei cine sunt ei?!\u2026<\/p>\n

– M\u0103i, Nicolae, am avut \u015fi zile mai bune: scriam \u015fi versuri \u015fi nu de aruncat. Acum am ajuns s\u0103 improvizez ca s\u0103 m\u0103 descarc. Am fost chemat la comitetul de partid s\u0103 mi se propun\u0103 s\u0103 \u201d\u00eencerc\u201d s\u0103 devin membru de-al lor. Auzi, tu, s\u0103 \u00eencerc! A ie\u015fit cu dandana \u015fi s-ar putea s\u0103 m\u0103 coste. C\u00e2nd le-am spus ce cred eu despre intrarea unui artist \u00een politic\u0103, s-au burzuluit, m-au \u00eencol\u0163it cu trecutul meu, mi-au spus c\u0103 ar trebui s\u0103 fiu m\u00e2ndru de propunerea f\u0103cut\u0103, de rolul profesorului \u00een educarea tineretului, de ruperea lui de visurile utopice care b\u00e2ntuie \u015fcolile \u015fi mai ales facult\u0103\u0163ile. Bine\u00een\u0163eles, am \u0163inut-o pe a mea, am refuzat politicos, dac\u0103 a\u015fa ceva poate fi politicos pentru ei \u015fi ne-am desp\u0103r\u0163it duc\u00e2nd cu mine sfatul lor prietenesc: s\u0103 m\u0103 mai g\u00e2ndesc \u015fi s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc bine! Cretinii!<\/p>\n

-Ce coinciden\u0163\u0103! A\u015fa le-am spus \u015fi eu, \u00een g\u00e2nd, bine\u00een\u0163eles! Iar am fost c\u0103utat la c\u0103min, invitat la o plimbare, asaltat cu oferte de colaborare, spre binele meu, spre binele societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103im \u015fi c\u0103reia ar trebui s\u0103-i fim recunosc\u0103tori. Umbra s-a schimbat, tipul, un t\u00e2n\u0103r get-beget semidoct, care a auzit multe despre arti\u015fti dar nu a prea \u00een\u0163eles multe, un \u00eendoctrinat care, probabil, viseaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 sus prin serviciile pe care sper\u0103 sincer s\u0103 le aduc\u0103 societ\u0103\u0163ii noi. Mi-a cerut, pur \u015fi simplu, s\u0103-i culeg informa\u0163ii despre atmosfera de la Oper\u0103, despre principalii\u00a0 instigatori, etc., etc. \u015ei asta nu-i totul. Bomboana pe coliv\u0103 sunte\u0163i chiar Dvs.! Cu firea mea imposibil\u0103, am crezut c\u0103 mor de fric\u0103, am \u00eencercat s-o parez \u015fi c\u00e2nd au \u00eenceput crampele, l-am l\u0103sat balt\u0103 sf\u0103tuindu-l s\u0103 fac\u0103 la fel, \u015fi, \u00eentr-o goan\u0103 disperat\u0103 am ajuns \u00eentr-o toalet\u0103 de la Oper\u0103, spre nedumerirea celor pe care i-am bruscat \u00een cursa mea cu obstacole. Dup\u0103 ce m-am lini\u015ftit pu\u0163in, dar nu suficient, am pornit spre atelier cu speran\u0163a s\u0103 v\u0103 g\u0103sesc, s\u0103 cap\u0103t un sfat. Am intrat \u00een panic\u0103 pentru c\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 ei au aflat de scrisoarea pe care am primit-o de la taic\u0103-meu. Ce m\u0103 fac?! Din p\u0103cate v\u0103d c\u0103 suntem \u00een aceea\u015fi oal\u0103!<\/p>\n

– Las\u0103 Nicolae, nu te g\u00e2ndi la mine! Hai, mai bine, s\u0103 vedem cum st\u0103m cu tine. Ia, spune, ce fel de scrisoare vorbe\u015fti. E ceva compromi\u0163\u0103tor? Con\u0163ine ceva referiri concrete, ceva propuneri?<\/p>\n

– Ce s\u0103 mai povestesc?! E mai bine s-o citi\u0163i personal. Pe mine m-a \u00eentors pur \u015fi simplu pentru c\u0103 mi-am dat seama c\u0103 \u015fansa de a avea o familie unit\u0103 s-a dus pe apa s\u00e2mbetei. Citi\u0163i-o \u00een \u00eentregime, pentru c\u0103 eu m-am oprit pe la trei sferturi. Am de g\u00e2nd s-o distrug<\/p>\n

– Pu\u0163in \u00eeng\u00e2ndurat, Maestrul \u015fi-a sp\u0103lat m\u00e2inile de lutul cleios, a scos din dulapul de scule o sticl\u0103 cu p\u0103linc\u0103 \u015fi a tras o du\u015fc\u0103 zdrav\u0103n\u0103. Apoi s-a retras pe singurul fotoliu comod din atelier \u015fi s-a cufundat \u00een lectur\u0103. Nick urm\u0103rea cu aten\u0163ie grimasele de pe chipul mentorului s\u0103u – omul z\u00e2mbea, se str\u00e2mba nedumerit, revenind mereu asupra ultimei p\u0103r\u0163i. Un oftat prelung r\u0103zbi din pieptul lui atletic pun\u00e2nd cap\u0103t a\u015ftept\u0103rii \u015fi lini\u015ftii care se a\u015fternuse.<\/p>\n

– Emo\u0163ionant! Scrisoarea, \u00een sine, nu prezint\u0103 un pericol prin con\u0163inut, dar, ca prob\u0103 de comunicare, \u00een stilul lor de lucru \u015fi \u00een capacitatea lor pervers\u0103 de a transforma orice \u00een \u201dprobe incriminatorii\u201d, poate servi la \u00eentocmirea unui dosar. Sunt ani grei \u00een care, \u00een drumul lor spre \u201dvictoria final\u0103\u201d, calc\u0103 totul \u00een picioare, \u00eencuraja\u0163i \u015fi sprijini\u0163i de mentorii lor sovietici, care, de fapt nu-i reprezint\u0103 pe ru\u015fi. Ru\u015fii sunt tot at\u00e2t de victime ca \u015fi noi. Uite-te numai la ce ga\u015fc\u0103 de netrebnici au preg\u0103tit la ei, i-au trimis s\u0103-l sprijine pe Ghi\u0163\u0103 de la Dej, ce vi\u0163\u0103 nobil\u0103!, s\u0103 cure\u0163e \u0162ara de elementele \u201ddu\u015fm\u0103noase\u201d \u015fi \u00een final s\u0103 pun\u0103 st\u0103p\u00e2nire pe acest col\u0163 de rai, cu toate bog\u0103\u0163iile \u015fi frumuse\u0163ile sale \u015fi, mai ales cu pozi\u0163ia asta strategic\u0103, care, nu o dat\u0103, ne-a adus numai necazuri. Cu Pauker, Chi\u015finevschi, Teohari, Walter, Bodnarenco sau Pantio\u015fa, ca s\u0103 nu pomenesc dec\u00e2t c\u00e2teva nume sonore, Ghi\u0163\u0103 al nostru oric\u00e2t ar vrea s-o fac\u0103 pe rom\u00e2nul, nu va reu\u015fi mare lucru. N-o spun c\u0103 \u0103sta ar fi un cal mai breaz, dar nici un Groza nu are vreo \u015fans\u0103, chiar dac\u0103 afi\u015feaz\u0103 atitudini conving\u0103toare, ced\u00e2nd de bun\u0103 voie mo\u015fiile , av\u00e2nd asigurat un trai de invidiat. To\u0163i \u0103\u015ftia se vor urm\u0103ri reciproc, se vor submina \u015fi elimina, vor accepta re\u0163etele de la Moscova \u015fi, \u00een final sovieticii se vor opri asupra unui nume cu rol de p\u0103pu\u015f\u0103. Atunci, victoria lor asupra acestui popor disperat, va fi total\u0103. Nu ai auzit cum \u00eei v\u00e2neaz\u0103 \u015fi-i extermin\u0103 pe cei care mai cred \u00een eliberare \u015fi se sacrific\u0103, aproape incon\u015ftient, lupt\u00e2nd \u00een umbra mun\u0163ilor? C\u00e2t vor putea rezista?! \u0102\u015ftia \u015ftiu s\u0103 cumpere, s\u0103 infiltreze tr\u0103darea \u015fi \u00een biseric\u0103! P\u0103tr\u0103\u015fcanu?! Tot comunist, un utopic, care dac\u0103-i mai calc\u0103 mult pe coad\u0103, se va lini\u015fti \u00eentr-o zi cu o \u201dvin\u0103 f\u0103r\u0103 vin\u0103\u201d de tip stalinist. Apropo, se zvone\u015fte c\u0103 Generalisimul e pe duc\u0103. S\u0103 dea Domnul! Ce s\u0103-\u0163i spun de scrisoare. Cam \u00een\u0163eleg eu de ce nu ai vrut s-o cite\u015fti p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. E omenesc s\u0103 g\u00e2nde\u015fti a\u015fa. \u0162i-ai pus multe speran\u0163e \u00een aceast\u0103 scrisoare \u015fi noile circumstan\u0163e au t\u0103iat firul lor \u00eenainte de mal, vorba \u0163iganului, sau mai bine spus, ca vorba despre \u0163igan. \u015etii ceva? Ast\u0103zi suntem prea marca\u0163i ca s\u0103 g\u0103sim r\u0103spunsuri. Am chef de aer! Hai, s\u0103 ne plimb\u0103m, pur \u015fi simplu. Afar\u0103 vremea, gerul, s-a mai domolit.<\/p>\n

– Am o idee, am s\u0103 v-o spun pe drum.!<\/p>\n

Plimbarea era o solu\u0163ie pentru am\u00e2ndoi. Trebuia s\u0103 se desprind\u0103 de acea \u201dcoinciden\u0163\u0103\u201d care-i adusese \u00een starea at\u00e2t de benefic\u0103, uneori, de confesare conspirativ\u0103. Nick vorbise pu\u0163in, apelase la scrisoare, dar, \u00een fond spusese multe, provoc\u00e2nd reac\u0163ia Maestrului care nu s-a l\u0103sat a\u015fteptat\u0103. S-a antrenat, a vorbit neobi\u015fnuit de mult, s-a ambalat \u00een aprecieri generale, dar, c\u00e2nd a fost s\u0103 trag\u0103 o concluzie privind motivul \u00eent\u00e2lnirii lor, s\u0103 dea un sfat elevului de suflet, s-a blocat, s-a eschivat \u015fi a propus o am\u00e2nare sine die.<\/p>\n

– \u00cencotro o apuc\u0103m?! Vreau s\u0103 umblu mult.<\/p>\n

– Propun s\u0103-mi face\u0163i o vizit\u0103 la \u015fopron, la cimitir. Am vrut s\u0103 mai am\u00e2n aceast\u0103 vizit\u0103, dar m-am r\u0103zg\u00e2ndit pe moment. \u00cen clipa asta nu mai am acea stare de emo\u0163ie care s\u0103 m\u0103 fac\u0103 s\u0103 fiu mai pu\u0163in \u00eencrez\u0103tor. Acum, chiar c\u0103 vreau s\u0103 aud o p\u0103rere competent\u0103\u2026numai c\u0103 drumul e cam greu, peste Golgota. Ce zice\u0163i?<\/p>\n

– \u00cen starea \u00een care sunt, po\u0163i s\u0103 m\u0103 faci s\u0103 urc \u015fi drumul ce duce \u00een iad. Ast\u0103zi s\u0103 stai pe l\u00e2ng\u0103 mine, nu de alta, dar parc\u0103 a\u015f mai be o \u0163\u00e2r\u0103\u2026Dumnezeu te-a adus ast\u0103zi la atelier!<\/p>\n

Drumul a fost lung din cauza deselor opriri pentru o mai bun\u0103 oxigenare. Maestrul era \u00eentr-o form\u0103 fizic\u0103 foarte bun\u0103 \u015fi \u00eencerca s\u0103 profite de efortul la care era supus trupul lui v\u00e2njos pentru a mai restabili starea psihic\u0103 precar\u0103. Au vorbit pu\u0163in pentru a evita, ca printr-o \u00een\u0163elegere mutual\u0103, alunecarea discu\u0163iei pe o pant\u0103 periculoas\u0103. Doar o lic\u0103rire de g\u00e2nd \u00eendreptat \u00een direc\u0163ia ultimelor nout\u0103\u0163i, risca s\u0103 deschid\u0103 barajul permi\u0163\u00e2nd reluarea unor \u00eentreb\u0103ri retorice care nu puteau dec\u00e2t genera revolt\u0103, nedumerire, team\u0103.<\/p>\n

Autodefinindu-se arti\u015fti, p\u0103trun\u015fi de acest statut, nu concepeau via\u0163a dec\u00e2t \u00een libertate deplin\u0103. Nu \u00eendrum\u0103ri, nu amenin\u0163\u0103ri, nu compromisuri. Dac\u0103 Maestrul, trecut deja bine prin sita vie\u0163ii, judeca matur problemele ce se iveau hodoronc-tronc, temper\u00e2ndu-\u015fi revolta cu idei \u201dpragmatice\u201d, artistul \u00een devenire, tem\u0103tor din fire, intra \u00eentr-o panic\u0103 sor\u0103 cu paranoia, sim\u0163ind mereu prezen\u0163a unei \u201dumbre\u201d pe urmele pa\u015filor s\u0103i. \u00centrebarea – s\u0103 m\u0103 duc sau nu la \u00eent\u00e2lnire – se fixase obsesiv f\u0103r\u0103 a primi vreun r\u0103spuns. Nici Maestrul nu \u00eendr\u0103znise s\u0103-i dea un sfat, nici pe altcineva nu putea s\u0103 \u00eentrebe. G\u00e2ndul c\u0103, poate, Sever, pasibil oric\u00e2nd s\u0103 fie suspectat de \u00eenclina\u0163ii periculoase, ar putea s\u0103 contribuie cu ceva ra\u0163ional, \u00eel hot\u0103r\u00ee s\u0103-i toarne toat\u0103 povestea cu ochii alba\u015ftri. Bine\u00een\u0163eles, cele legate de Maestru nu puteau face obiectul unei confesiuni, neapar\u0163in\u00e2ndu-i. C\u00e2nd ajunser\u0103 la poarta cimitirului, Maestrul g\u00e2f\u00e2ia vizibil, dar chipul lui exprima mul\u0163umire. Se sim\u0163ea mai bine. De mult timp nu mai \u00eencercase exerci\u0163iul mersului pe jos.<\/p>\n

– \u0102sta-i \u015fopronul-atelier. Haide\u0163i s\u0103 intr\u0103m!<\/p>\n

Rostind aceste cuvinte, Nick sim\u0163i c\u0103 vocea lui tremurase. Un fulger de g\u00e2nd \u00eel trezi la realitate: dac\u0103 nu-i place?!<\/p>\n

– Bun\u0103 z\u00e2ua, Domn\u00fale! Treb\u0103 c\u0103 sunte\u0163i Profesorul, nu? Sem\u0103na\u0163i foarte cu portretul d\u0103 piatr\u0103\u2026<\/p>\n

– Ce portret?!\u2026bun\u0103 ziua\u2026<\/p>\n

– \u015eefu, s\u0103-l l\u0103s\u0103m pe Maestru s\u0103 se uite singur prin atelierul nostru, bine?<\/p>\n

– Bine, bine, numa\u2019 c\u0103 putem s\u0103-l servim pe Domnu cu o p\u0103linc\u0103 de Bihor \u015fi dac\u0103 o vre, s\u0103 \u015fi m\u00e2ncam ceva clis\u0103, c\u0103 mere la b\u0103utur\u0103, nu?!<\/p>\n

– Mul\u0163am de invita\u0163ie, me\u015ftere. Om be cu pl\u0103cere p\u0103linca \u015fi om m\u00e2nca \u015fi clis\u0103, c\u0103 arat\u0103 tare frumos.<\/p>\n

– Maestre, chiar ne a\u015fez\u0103m la mas\u0103?! Nu prea avem timp mult la dispozi\u0163ie, nu?!<\/p>\n

– Las\u0103 Nicolae, timp este berechet, dac\u0103 nu ne g\u00e2ndim la moarte.<\/p>\n

Maestrul lu\u0103 cu o m\u00e2n\u0103 de cunosc\u0103tor paharul pe jum\u0103tate umplut cu elixirul vie\u0163ii, ciocni cu \u015eefu \u015fi cu b\u0103ie\u0163ii \u015fi-\u015fi roti privirea prin atelier. C\u00e2nd s\u0103 soarb\u0103 din p\u0103linc\u0103, se opri intrigat. Ce e acolo?! Asta-i Ru\u015fchi\u0163a ta, Nicolae? Ai \u00eenceput ceva la ea? Hai s-o v\u0103d de aproape.<\/p>\n

Maestrul se opri la marginea \u015fan\u0163ului, f\u0103cu un ocol de vreo 180 de grade \u015fi r\u0103mase cu privirea fix\u0103 pe propria-i imagine.<\/p>\n

– Replica mea \u00een piatr\u0103! Parc\u0103-i o oglind\u0103.<\/p>\n

Fereastra arunca o lumin\u0103 direct \u00eenspre ceea ce urma s\u0103 fie un portret,\u00a0 \u201den ronde-bosse\u201d, dar \u00eentr-o faz\u0103 neobi\u015fnuit\u0103 de prezentare.<\/p>\n

– Ce-i asta Nicolae?! Atac frontal \u00een cubul de piatr\u0103?! N-am \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103 pornesc un portret din fa\u0163\u0103, dintr-o pozi\u0163ie static\u0103, s\u0103 \u00eenaintez \u00een blocul de piatr\u0103 decup\u00e2nd \u00eencetul cu \u00eencetul chipul, s\u0103 ad\u00e2ncesc relieful l\u0103s\u00e2ndu-l captiv \u00eentr-o cutie. Care este inten\u0163ia, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103?! Ai de g\u00e2nd s\u0103 mergi tot a\u015fa p\u00e2n\u0103 dezvele\u015fti tot ronde-bosse-ul, f\u0103r\u0103 s\u0103 te \u00eenv\u00e2r\u0163i \u00een jurul lucr\u0103rii?! De unde \u0163i-a venit ideea?<\/p>\n

– L\u0103sa\u0163i ideea la o parte \u015fi trece\u0163i la subiect! V\u0103 place sau nu portretul? Hai, da\u0163i drumul la artileria grea, f\u0103r\u0103 jen\u0103. Dac\u0103 mi-era fric\u0103, nu v\u0103 chemam, fi\u0163i sigur!<\/p>\n

– Me\u015ftere, mai ocup\u0103-te pu\u0163in \u015fi de educa\u0163ia artistului, dac\u0103 vrei s\u0103 mai ai loc \u00een atelier. N-are r\u0103bdare s-asculte nici m\u0103car vorbele profesorului s\u0103u. M\u0103 \u00eentreb, ce va face cu criticii, f\u0103r\u0103 de care noi nu \u015ftim s\u0103 ie\u015fim \u00een lume. Sigur c\u0103 m\u0103 surprinde \u201dideea\u201d, sigur c\u0103 \u00eemi place c\u0103 m\u0103 v\u0103d ca \u00eentr-o oglind\u0103, sigur c\u0103 \u00eemi ascund emo\u0163ia spun\u00e2nd vrute \u015fi nevrute, sigur c\u0103 vreau s\u0103 te \u0163in pu\u0163in ca pe j\u0103ratic. Da, Nicolae, m-ai convins! Trebuie s\u0103 te lansezi \u00een lucr\u0103ri pe cont propriu. E o lucrare de artist, chiar dac\u0103, la prima vedere, pare s\u0103 fie vorba de un artist tr\u0103snit. Hai s\u0103 ciocnim pentru succesul t\u0103u de azi, pentru succesele care vor veni! \u015etii, Nicolae, dac\u0103 \u0163i-ai pus \u00een g\u00e2nd s\u0103 termini lucrarea, eu \u0163i-a\u015f sugera s-o la\u015fi a\u015fa, ca o lec\u0163ie original\u0103, s-o pui \u00eentr-o ma\u015fin\u0103 \u015fi s-o a\u015fezi la mine \u00een gr\u0103din\u0103. A\u015f fi onorat de a\u015fa cadou.<\/p>\n

– Cel onorat sunt eu, dar nu vreau s\u0103 mai \u015fi ciocnim! Eu zic s\u0103 termina\u0163i paharul, s\u0103 gust\u0103m ceva clis\u0103 \u015fi s\u0103 merem c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 la facultate.<\/p>\n

N-a fost s\u0103 fie a\u015fa. Seara i-a g\u0103sit pe to\u0163i cinci participan\u0163i la un pahar prelungit de vorb\u0103, la mai multe pahare cu p\u0103linc\u0103 \u015fi la o \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare de \u201dcopil\u201d, vorba Maestrului, legat\u0103 de refuzul lui Nick de a se bucura de binefacerile unei \u0163uici de prune.<\/p>\n

27<\/p>\n

Eu, chiar c\u0103 am, mai nou, darul de a-mi complica existen\u0163a. Ce-a trebuit s\u0103-l car pe Maestru la cimitir?! Lucrarea nici nu era terminat\u0103, chiar dac\u0103 zice el c\u0103 i-a pl\u0103cut, nici un mediu propice al\u0103turi de \u0163uicarii mei, oameni de treab\u0103, nimic de zis, dar tot \u0163uicari. Doamne!, ce gaf\u0103 a ie\u015fit! S\u0103-l cari peste Golgota, pe ger, s\u0103 te opre\u015fti la tot pasul, s\u0103 se u\u015fureze, s\u0103-l convingi c\u0103 nu mai puteam s\u0103 ne \u00eentoarcem, oamenii fiind pleca\u0163i \u015fi ei pe la c\u0103\u015file lor\u2026\u015ei cu ce m-am ales?! Acum trebuie s\u0103 am grij\u0103 s\u0103 ajung\u0103 acas\u0103 la el, s\u0103-l predau \u00een grija nevestei \u015fi s\u0103 \u00eencasez \u015fi ceva repro\u015furi. Dec\u00e2t a\u015fa, mai bine m\u0103 apuc \u015fi eu de b\u0103utur\u0103! M\u0103car o s\u0103 fim \u00een aceea\u015fi oal\u0103. Eu m-am dus dup\u0103 un sfat<\/em> \u00een\u0163elept \u015fi m-am ales cu o dandana mai mare ca<\/em> mine.<\/em><\/p>\n

Nick prev\u0103zuse corect derularea evenimentelor. Acas\u0103, o artist\u0103 \u00een adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului, lucr\u00e2nd de zor \u00een fa\u0163a \u015fevaletului, f\u0103cea presupuneri peste presupuneri. Sosirea triumfal\u0103 a so\u0163ului sprijinit de t\u00e2n\u0103rul artist, studentul lui preferat, citind nedumerirea de pe chipul so\u0163iei, pentru a c\u00e2ta oar\u0103?!, avu doar t\u0103ria de a duce degetul la buze \u015fi a scoate un fel se s\u00e2s\u00e2it, dup\u0103 care se afund\u0103 \u00eentr-un fotoliu comod \u015fi adormi pe loc.<\/p>\n

– Mul\u0163umesc Nicki! Dup\u0103 cum ar\u0103\u0163i, se pare c\u0103 \u0163ii mai bine la b\u0103utur\u0103. El, \u00een schimb, se sinucide!<\/p>\n

– Eu,\u2026eu nu beau de loc! \u015ei probabil c\u0103 nici n-am s\u0103 beau\u2026Vinovatul sunt eu! L-am dus la un atelier dintr-un cimitir s\u0103-mi vad\u0103 o lucrare \u015fi, din p\u0103cate, \u015feful atelierului, un b\u0103tr\u00e2nel cumsecade, ne-a servit cu ni\u015fte p\u0103linc\u0103 \u015fi clis\u0103. Asta a fost, \u015fi-mi pare r\u0103u!<\/p>\n

– Nici p\u0103linca, nici clisa nu sunt de nasul lui. La b\u0103utur\u0103 pierde m\u0103sura, iar clisa, ce s\u0103 spun?!, \u00eei omoar\u0103 \u015fi mai mult ficatul. \u015etiu c\u0103 \u0163ine la tine, mi-a spus chiar c\u0103 te \u0163ine pe post de \u201dpaznic\u201d. M-a\u015f bucura s\u0103 fie a\u015fa, dar s\u0103 \u015ftii c\u0103 este o misiune grea! Chiar, chiar, nu bei de loc?!<\/p>\n

– Nu, \u015fi nici n-am s\u0103 beau! Am eu motivele mele personale care au greutate. Eu nu-l \u00eencurajez la a\u015fa ceva, ar fi s\u0103 m\u0103 tr\u0103dez pe mine!<\/p>\n

Cu un gust amar \u00een suflet, cu g\u00e2ndul la cea de a doua dandana recent\u0103, Nick o lu\u0103 spre Oper\u0103, speriat pu\u0163in de \u00eent\u00e2lnirea care nu mai putea fi am\u00e2nat\u0103, \u00eent\u00e2lnirea cu Ralu. Cum ies eu curat din<\/em> \u00eencurc\u0103turile astea, numai Dumnezeu \u015ftie!<\/em><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, g\u00e2ndul la Ralu nu-i cam d\u0103dea pace. Ce idiot! E un copil \u015fi<\/em> asta m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103! Corup\u0103tor de minore, ce mai?!<\/em> Se strecur\u0103 \u00eenspre culise, se asigur\u0103 c\u0103 repeti\u0163ia era \u00een toi, se uit\u0103, cumva cu ciud\u0103, la f\u0103ptura care-i acaparase \u00eentr-un mod \u201dnedorit\u201d aten\u0163ia, admir\u0103 corpul suplu, bine propor\u0163ionat, vorba lui, raportul dintre trunchi \u015fi lungimea picioarelor, structura discret\u0103, \u00eenc\u0103, a fibrelor musculare, chipul de copil\u0103 \u00een plin\u0103 ascensiune \u015fi, se \u00eenfurie. Nu, sunt bun de legat!, ce-a fost \u00een capul meu?!\u2026dar, oare, ce-a fost \u00een capul ei?! N-a fost nimic, nici \u00een capul meu \u015fi nici al ei! Ce m\u0103 tot \u00eenvinov\u0103\u0163esc?! Nici m\u0103car nu \u015ftiu ce g\u00e2nde\u015fte ea despre toate acestea\u2026La dracu!, om tr\u0103i \u015fi om vedea. Sunt lucruri pe care nu le po\u0163i planifica \u015fi, basta! Da, dar le po\u0163i<\/em> opri, nu?! S\u0103 i-o spui lui mutu!\u2026<\/em><\/p>\n

Atelierul \u00eel primea \u00eentotdeauna cu generozitate. Spa\u0163iu berechet, lini\u015fte, \u00een orele c\u00e2nd \u00ee\u015fi g\u0103sea de lucru, libertate total\u0103 de ac\u0163iune. I se \u00eencredin\u0163ase o treab\u0103 concret\u0103, un Medn\u00e2i Vsadnic, bun pentru a capta aten\u0163ia spectatorilor, s\u0103-i trimit\u0103 pe malul unui fluviu \u00een rev\u0103rsare. Treaba cu apele \u00eenvolburate era bine g\u00e2ndit\u0103, Sever era prea bun ca s\u0103 aib\u0103 probleme cu aranjarea culorilor juc\u0103u\u015fe ale tulului pus \u00een mi\u015fcare de curen\u0163ii de aer \u00eempin\u015fi de c\u00e2teva compresoare mici, silen\u0163ioase, bine plasate. Prima prob\u0103 urm\u0103rit\u0103 dintr-o loj\u0103 a avut un efect nescontat. Nick, a avut revela\u0163ia locului unde avea s\u0103 plaseze c\u0103l\u0103re\u0163ul, unghiul sub care avea s\u0103 fie recep\u0163ionat de spectatorii din \u00eentreg perimetrul s\u0103lii de spectacol, nuan\u0163a bronzului u\u015for coclit \u015fi, bine\u00een\u0163eles, dimensiunile la care avea s\u0103 se opreasc\u0103. Privi scheletul preg\u0103tit, primele \u00eencerc\u0103ri de acoperire cu buc\u0103\u0163i de carton u\u015for impregnat cu lapte de ipsos, sau cu por\u0163iuni de p\u00e2nz\u0103 de sac \u00eemb\u0103iat\u0103 \u00een solu\u0163ie de amidon, aproape transparent \u00eenc\u0103 privirilor indiscrete, \u015fi se cutremur\u0103. G\u00e2ndul c\u0103 \u00ee\u015fi aleseser\u0103 un astfel de paravan \u00eel f\u0103cu s\u0103 \u00eenjure f\u0103r\u0103 voie, cu voce mult prea ridicat\u0103.<\/p>\n

– Ce-i Nick, de ce e\u015fti sup\u0103hrat?! A\u015fa m\u0103 a\u015ftep\u0163i?!\u2026\u015fi de ce n-ai venit iehri?!\u2026<\/p>\n

Ralu \u00eel cuprinse cu bra\u0163ele \u015fi se afund\u0103 \u00eentr-un s\u0103rut prelung, s\u0103rutul unei mari atrac\u0163ii, al ner\u0103bd\u0103rii, al minunatei impruden\u0163e.<\/p>\n

– M\u0103 \u00eentrebi ceva \u015fi nici nu a\u015ftep\u0163i s\u0103-\u0163i r\u0103spund. Tu e\u015fti lud\u0103! Dac\u0103 ne vede cineva \u00eentr-o asemenea postur\u0103, s-a zis cu Vsadnicul meu, dar nici de baletul t\u0103u n-o s\u0103 se mai aleag\u0103 nimic. Clar?!<\/p>\n

– Tu, ahrunci mehreu vina pe mine ca \u015fi cum tu, n-ai nici un amestec. Vhrei s\u0103 spui c\u0103 n-ai hr\u0103spuns la s\u0103hrutul meu?! \u015ei, \u015fi ce dac\u0103 ne vede cineva?! Ast\u0103zi nici n-am f\u0103cut, \u00eenc\u0103, nimic hr\u0103u! Pe cine dehranj\u0103m dac\u0103 ne iubim?!\u2026<\/p>\n

– Nu-mi place \u201d\u00eenc\u0103\u201d \u0103sta al t\u0103u! Orice, dar nu un \u201d\u00eenc\u0103\u201d aici! Am fost nebuni de legat \u015fi de at\u00e2rnat \u00een mijlocul scenei, cu o inscrip\u0163ie deasupra capetelor: nu <\/em>face\u0163i ca ei!<\/p>\n

– Bine, biiine!, ai dhreptate, \u015fi n-o s\u0103 mai facem nimic aici, niciodat\u0103! Phromit!<\/p>\n

– Eu n-am spus c\u0103 e\u015fti vinovat\u0103. Eu sunt dobitocul b\u0103tr\u00e2n care a uitat de el. Vorba ungurului: o fo\u2019 bine, dar o fo\u2019 destul!<\/p>\n

– Atunci, hai s\u0103 plec\u0103m de aici. Eu plec singuhr\u0103 \u015fi ne \u00eent\u00e2lnim la voi, la bisehric\u0103, la hromano-catolici. Poate ascult\u0103m pu\u0163in\u0103 ohrg\u0103. Bine?!<\/p>\n

– Bineee, numai du-te odat\u0103, c\u0103 nu mai r\u0103spund de mine\u2026<\/p>\n

– \u00cen sf\u00e2hr\u015fit, o vohrb\u0103 sincehr\u0103! Te iubesc!<\/p>\n

– M\u0103car la biseric\u0103 o s\u0103 st\u0103m lini\u015fti\u0163i!\u2026<\/p>\n

Pentru Nick, noua lui rela\u0163ie amoroas\u0103 a adus cu sine \u015fi probleme de ordin profesional. Era speriat de u\u015furin\u0163a cu care se implicase, \u0163in\u00e2nd cont de ideile lui cu privire la rolul pe care l-ar putea avea femeile \u00een via\u0163a lui de artist. Era convins, sau, \u00ee\u015fi impusese un anumit punct de vedere cu care \u00eencerca s\u0103 evite orice fel de complica\u0163ii \u00een via\u0163a lui de viitor \u201dmare\u201d artist. \u00cen subcon\u015ftient mai ac\u0163iona o for\u0163\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in ascuns\u0103, \u00eempins\u0103 de felul \u00een care amintirile din copil\u0103rie \u00eel m\u0103cinau – dec\u00e2t copii nedori\u0163i, sau familie dezbinat\u0103, mai bine un anumit fel de sih\u0103strie, la ad\u0103postul \u015fi \u00een slujba<\/em> talentului, al menirii<\/em>.<\/p>\n

R\u0103mas singur \u00een atelier, ie\u015fit cu fa\u0163a curat\u0103 din presiunea momentului, Nick s-a aruncat cu toate for\u0163ele \u00een v\u00e2ltoarea crea\u0163iei. \u015etia c\u0103 nu era vorba de crea\u0163ie, dar o lua ca pe un preludiu la opera vie\u0163ii care urma s\u0103 vie – ecvestra. Scheletul a fost dezmembrat par\u0163ial, ref\u0103cut conform studiului f\u0103cut pe post de spectator \u00een sala de spectacol, \u00eembr\u0103c\u0103mintea de carton \u015fi p\u00e2nza de sac aruncate c\u00e2t-acolo, iar \u00eent\u00e2lnirea de la biseric\u0103 trecut\u0103 \u00een subsidiar. Totul lua o nou\u0103 form\u0103, noua viziune \u00eel \u00eempingea cu o for\u0163\u0103 ocult\u0103, d\u0103ruirea \u00eel \u00eendep\u0103rta de cele lume\u015fti, Medn\u00e2i Vsadnic cre\u015ftea v\u0103z\u00e2nd cu ochii. C\u00e2nd, \u00eentr-un t\u00e2rziu, \u015fi-a aruncat ochii pe ceasul br\u0103\u0163ar\u0103, Nick s-a pomenit mustrat de o pornire de con\u015ftiin\u0163\u0103. Poate c\u0103-i mai bine a\u015fa!? Dac\u0103 m\u0103 iart\u0103, e un punct c\u00e2\u015ftigat, dac\u0103 nu, nu!\u2026Sper c\u0103 nu m\u0103<\/em> a\u015fteapt\u0103 la biseric\u0103!?<\/em> Nick f\u0103cu st\u00e2nga \u00eemprejur \u015fi r\u0103mase perplex.<\/p>\n

– De c\u00e2nd e\u015fti aici?! Nu te-ai mai dus la biseric\u0103?!<\/p>\n

– Ba da, ba da! Am \u015fi fost, m-am \u015fi \u00eentohrs, am \u015fi stat pe vine acolo-n col\u0163, te-am phrivit \u015fi am \u00een\u0163eles c\u0103 ohri te iau a\u015fa cum e\u015fti, ohri am s\u0103 \u00eenghit \u00een sec \u015fi, \u015fi a\u015fa mai depahrte\u2026<\/p>\n

– \u00cemi pare r\u0103u, z\u0103u, dar, \u0163i-am mai spus-o parc\u0103, via\u0163a mea nu-mi apar\u0163ine sut\u0103 la sut\u0103, sunt un sclav, sclavul diavolului care, bun sau r\u0103u, zace \u00een mine \u015fi m\u0103 dirijeaz\u0103. Asta e \u015fi nu prea am ce face!<\/p>\n

– De spus, poate c\u0103 ai spus-o altcuiva, dar nu asta este impohrtant, impohrtant e c\u0103, a\u015fa pu\u015ftoaic\u0103 cum m\u0103 tot \u201dalin\u0163i\u201d, eu stau pe picioahre bine \u00eenfipte \u015fi nu m\u0103 joc cu anumite luchruri, cum, poate, \u0163i s-a p\u0103hrut \u0163ie.<\/p>\n

– Da, \u015ftiu, ai mare siguran\u0163\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0163i \u00eenfigi\u00a0 poantele \u00een du\u015fumea, dar via\u0163a nu-i chiar un dans, din p\u0103cate. Ar fi mult mai simplu! \u015ei, \u00een primul r\u00e2nd, eu nu te \u00eenvinov\u0103\u0163esc de nimic. Sunt singurul vinovat de ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi, culmea, mi-e team\u0103 c\u0103 nu ne vom opri aici. Da, a fost ceva prea frumos, iar artistul din mine, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r exist\u0103, nu poate ignora frumosul pur, nealterat de nimic, \u015fi \u00een nici un caz de o presupus\u0103 premeditare\u2026E o latur\u0103 a vie\u0163ii pe care am ignorat-o cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi e normal s\u0103 fiu bulversat.<\/p>\n

– Nicki, ohri e\u015fti un pohrc des\u0103v\u00e2hr\u015fit, ori e\u015fti, cu adev\u0103rat F\u0103t Fhrumos! Cu vohrbele astea \u00eentohrtocheate po\u0163i s\u0103 m\u0103 \u00eenal\u0163i pe culmi neb\u0103nuite, sau s\u0103 m\u0103 faci s\u0103 simt abisul la picioahre. Fie ce-o fi!, eu m\u0103 las dus\u0103 de val, c-a\u015fa mi-e fihrea. N-ai de g\u00e2nd s\u0103 m\u0103 sthr\u00e2ngi \u00een bhra\u0163e?!<\/p>\n

– Aici nu te voi mai str\u00e2nge nicic\u00e2nd \u00een bra\u0163e! Hai, s\u0103 plec\u0103m pe str\u0103zi! Cu tot frigul de afar\u0103 str\u0103zile sunt mult mai sigure, nu crezi?!<\/p>\n

– Nu!, dahr, vohrba ta,\u00a0 s\u0103 fim mai \u00een siguhran\u0163\u0103, ca s\u0103 nu ocolesc g\u00e2ndurile ascunse care te b\u00e2ntuie.<\/p>\n

Dorin\u0163e, temeri, toate legate de o atrac\u0163ie necunoscut\u0103, \u00eenc\u0103, au marcat evolu\u0163ia acestei idile. \u00cent\u00e2lniri, prin locuri de nimeni b\u0103nuite, cu spaime \u015fi st\u0103ri de extaz, cu o alunecare tumultoas\u0103 prin fa\u0163a privirilor tot mai curioase ale celor apropia\u0163i, cu reprize pres\u0103rate de \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Am\u00e2ndoi p\u0103r\u0103siser\u0103 parc\u0103 solul \u015fi, plutind prea sus, pierdeau leg\u0103tura cu p\u0103m\u00e2ntenii \u201dde r\u00e2nd\u201d. Vizitele tot mai rare la atelierul cimitirului au avut ca efect abandonarea proiectului \u201den ronde-bosse\u201d. Ideea Maestrului de a se opri la faza vizionat\u0103, \u00eencepea s\u0103-i par\u0103 salutar\u0103. Aici era st\u0103p\u00e2nul s\u0103u \u015fi nimeni nu ar fi putut s\u0103-l tulbure, mai ales c\u0103 to\u0163i erau de acord cu ceea ce f\u0103cea, \u015fi cu c\u00e2t f\u0103cea. La Oper\u0103 era altceva. Era un angajament ferm, o reputa\u0163ie de ap\u0103rat, o recomandare de justificat: rezultatul, cel scontat de Maestru, de Sever, de cei din jur.<\/p>\n

Tehnicieni, me\u015fteri des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i \u00een ale decorului scenic, \u00eel r\u0103sf\u0103\u0163au st\u00e2ndu-i la dispozi\u0163ie, \u00eemplinindu-i cele mai n\u0103stru\u015fnice dorin\u0163e. C\u0103l\u0103re\u0163ul de Aram\u0103, sprijinit \u00een coada calului, st\u0103tea pe o platform\u0103 cu rotile – ni\u015fte rulmen\u0163i silen\u0163io\u015fi care asigurau o perfect\u0103 mobilitate – a\u015ftept\u00e2nd marea lansare la ap\u0103, premiera.<\/p>\n

Prim\u0103vara, chiar timid\u0103 \u00een primele ei manifest\u0103ri, d\u0103dea ghes pornirilor romantice, submin\u00e2nd, cu pa\u015fi len\u0163i dar siguri, menirea artistului \u201dde geniu\u201d – consacrarea f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, f\u0103r\u0103 compromisuri. Maestrul sesiza din mers aceste abateri de la \u201djur\u0103m\u00e2ntul de credin\u0163\u0103\u201d dat de Nicolae artei, dar cunosc\u00e2nd n\u0103ravul preferatului s\u0103u, l\u0103sa totul \u00een voia sor\u0163ii. Memoria, \u00eenc\u0103 vie, a anilor de tinere\u0163e, \u00eel f\u0103cea \u00een\u0163eleg\u0103tor, dar \u015fi \u00eencrez\u0103tor. Zvonurile despre o idil\u0103 \u00e0 la Romeo \u015fi Julieta nu-i captau aten\u0163ia, mai ales c\u0103, nici nu aflase de unde r\u0103s\u0103rise aceast\u0103 Juliet\u0103. Totul va fi bine c\u00e2nd<\/em> se va termina cu bine<\/em>, un fel de parafraz\u0103 la marele Will, era panseul de \u201dG\u00e2g\u0103\u201d al Maestrului. A\u015fa era s\u0103 fie?! Era prematur de vizionat viitorul unor copii. Iar viitorul, gr\u0103bit, se ar\u0103ta la orizont.<\/p>\n

Martie a sosit cu o bomb\u0103 care exploda, cu repeti\u0163ie, din gur\u0103 \u00een gur\u0103: Stalin a murit! To\u0163i o spuneau, dar pu\u0163ini aveau curajul s\u0103 arate satisfac\u0163ia. Chiar dac\u0103 era cre\u015ftine\u015fte s\u0103 nu te bucuri de moartea \u201daproapelui\u201d t\u0103u, privirile tr\u0103dau totul. Mitingurile de doliu organizate mai ales \u00een centrele muncitore\u015fti mai importante \u015fi, bine\u00een\u0163eles, \u00een cele universitare, au scos sute de mii de oameni, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, \u00een strad\u0103. Atmosfera era pioas\u0103, asigurat\u0103 de teama obsesiv\u0103 care trona ca o molim\u0103, mul\u0163imea adunat\u0103 fiind \u00eemp\u0103nat\u0103 cu grupuri de sus\u0163inere a atmosferei. Lacrimile curgeau \u015firoaie pe fe\u0163ele acestor creatori de atmosfer\u0103 \u015fi, precum r\u00e2sul molipsitor, invadau mul\u0163imea. Zilele care au urmat au scos, \u00eens\u0103, la iveal\u0103 \u015fi alte sentimente, de ascuns\u0103 bucurie, de speran\u0163\u0103. Studen\u0163i \u015fi profesori, chiar dac\u0103 \u015fi timid, au \u00eenceput s\u0103 etaleze \u201dutopicele\u201d dolean\u0163e: nu limbii ruse obligatorii!, nu marxism-leninismului!\u2026Era doar \u00eenceputul unor ie\u015firi mai curajoase, era un preludiu la anii care aveau s\u0103 vie, c\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile, cu ochii la Budapesta, s-au pus pe f\u0103cut \u201dordine\u201d, culmin\u00e2nd cu arestarea a sute de studen\u0163i la Timi\u015foara. Da, 5 martie 1953 a aprins speran\u0163ele, iar zilele care au urmat, le-au stins ca pe o lum\u00e2nare. A r\u0103mas, totu\u015fi, izul de ars al fitilului fumeg\u00e2nd.<\/p>\n

\u015ei a venit sf\u00e2r\u015fitul lui martie, de data aceasta cu o alt\u0103 bomb\u0103, care a explodat st\u00e2rnind panic\u0103 \u015fi \u00eentreb\u0103ri, r\u0103v\u0103\u015find via\u0163a celor doi copii.<\/p>\n

– Nick, mi-e fhric\u0103, mi-e fhric\u0103 s\u0103-\u0163i spun, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva,\u2026<\/p>\n

– Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, fat\u0103?! Hai, spune ce ai de spus \u015fi nu m\u0103 mai \u0163ine pe j\u0103ratic!\u2026<\/p>\n

– Nick, s-ahr putea s\u0103 fiu ghravid\u0103\u2026Ce m\u0103 fac?!<\/p>\n

– Cuuum?! Tu vorbe\u015fti serios?! Ce te faci?!, nu, drag\u0103, ce ne facem?!\u2026De unde \u0163i-a venit ideea asta n\u0103stru\u015fnic\u0103?! E\u015fti sigur\u0103?<\/p>\n

– Phrobabil c\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, \u015ftii, niciodat\u0103 nu a \u00eent\u00e2hrziat. Culmea, nici nu am cu cine vohrbi. Nu \u00eendhr\u0103znesc s\u0103 vohrbesc acas\u0103, ahr ie\u015fi o thragedie. Am s\u0103 \u00eencehrc s\u0103 scap de sahrcin\u0103, numai c\u0103 nu \u015ftiu cum s\u0103 fac\u2026<\/p>\n

– E\u015fti lud\u0103, nu?! Cum s\u0103 omori un copil nevinovat?! Poate un geniu!?\u2026Nu, nici s\u0103 nu-\u0163i treac\u0103 prin cap a\u015fa ceva! Dac\u0103 o fi s\u0103 avem un copil, acel copil va avea \u015fi mam\u0103 \u015fi tat\u0103. Da, tat\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103 unul iubitor \u015fi nebun! Nu, nu, s\u0103 nu ne pripim, s\u0103 a\u015ftept\u0103m s\u0103 vedem dac\u0103 nu-i o alarm\u0103 fals\u0103. Poate c\u0103 ai r\u0103cit, pe unde nu trebuia, tot umbl\u00e2nd pe frigul \u0103sta nenorocit. Un copil! Doamne, c\u00e2t m-am ferit de o astfel de idee \u015fi uite c\u0103 soarta s-ar putea s\u0103-mi schimbe via\u0163a\u2026S\u0103 a\u015ftept\u0103m!<\/p>\n

– Mi-a fost fhric\u0103 s\u0103-\u0163i spun\u2026\u015ftiam ce chrezi tu desphre copii, desphre familie. Nu, nu \u015ftiu ce o s\u0103 facem\u2026Tu e\u015fti b\u0103hrbat, la tine este mai simplu. \u015etiu asta \u015fi nu-mi fac iluzii. S\u0103 \u015ftii c\u0103 acum te iubesc \u015fi mai mult! Nu este un p\u0103cat ceea ce am f\u0103cut\u2026<\/p>\n

28<\/p>\n

Zilele \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2nile care au urmat au \u00eentors pe dos via\u0163a celor doi copii. Disperarea era pe chipul Raluc\u0103i \u00een toate ipostazele. Spre surprinderea ei Nick juca cu senin\u0103tate rolul b\u0103rbatului responsabil, brav\u00e2nd la orice pas pentru a ascunde spaima care-l st\u0103p\u00e2nea zi \u015fi noapte. Ce dracu-i de f\u0103cut?! Tocmai c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 \u00eempac cu mine, cu statutul meu de copil cu \u015fi, totu\u015fi, f\u0103r\u0103 tat\u0103, c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 sfidez prezen\u0163a \u201dumbrei\u201d, ba, chiar s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc cu ea tot repet\u00e2ndu-mi c\u0103 n-au ce s\u0103-mi fac\u0103, c\u0103 nu pot ignora talentul, cum n-au putut-o face nici cu Maestrul, acum, c\u00e2nd am dat liber v\u00e2rstei s\u0103 se comporte normal, s\u0103 simt c\u0103 omul are nevoie \u015fi de ceva clipe de destindere, tocmai acum vine<\/em> beleaua pe capul meu!? \u015ei Ralu, ea ce poate sim\u0163i \u00een clipa asta?! Nu, teoria absurdului care st\u0103 la p\u00e2nd\u0103 \u015fi apare c\u00e2nd \u0163i-e lumea mai drag\u0103, e mai valabil\u0103 ca oric\u00e2nd. Ce-or spune ai ei c\u00e2nd vor afla?! Sunt oameni simpli, cel pu\u0163in a\u015fa \u015ftiu, care nu pot \u00eenghi\u0163i o astfel de ru\u015fine, care \u015ftiu una \u015fi bun\u0103: a\u0163i gre\u015fit, acum pl\u0103ti\u0163i!, iar pre\u0163ul nu poate fi dec\u00e2t unul – c\u0103s\u0103toria. Nici m\u0103car nu m\u0103 cunosc! Auzi, c\u0103s\u0103torie! Eu \u015fi \u00eensurat, \u015fi cu copil! La maic\u0103-mea, s\u0103rmana, nici nu vreau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc. La c\u00e2te a \u00eendurat, asta \u00eei mai lipsea! Acum s\u0103 vezi compara\u0163ia cu inegalabila mea sor\u0103! Bine c\u0103 la anii care-i am nu mai am nevoie de acordul p\u0103rin\u0163ilor. La cel spiritual nici nu m\u0103 pot g\u00e2ndi. Dar ce se face Ralu la v\u00e2rsta ei?! Nu, dac\u0103 se confirm\u0103, ori o conving pe sor-mea, prin amicul nostru comun, s\u0103 intervin\u0103 pe la \u00cenalta Poart\u0103, ori o fac pe \u015fest. Fata nu poate r\u0103m\u00e2ne suspendat\u0103 \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului. E vorba de un copil care are drepturile lui sfinte \u015fi a\u015fa ceva n-am s\u0103 uit. Cu cine pot vorbi oare?! Cred c\u0103 o discu\u0163ie cu \u015eefu \u015fi apoi cu Maestru m\u0103 vor elibera, c\u00e2t de c\u00e2t, de<\/em> stres\u2026<\/em><\/p>\n

A\u015fa a \u015fi f\u0103cut. \u00cen\u0163elepciunea b\u0103tr\u00e2nului l-a eliberat de teama care-l domina.<\/p>\n

– No, \u0103\u015fe o vru\u2019 Dumnezeu! Nime\u2019 nu poate s\u0103 se ating\u0103 de un copil! Treb\u0103 s\u0103 faci nunt\u0103, dragul meu, treb\u0103!<\/p>\n

– Dar eu n-am zis c\u0103 nu!? Treaba e cum o s-o conving pe maic\u0103-mea, care e cum e. Ea g\u00e2nde\u015fte cum g\u00e2ndeau p\u0103rin\u0163ii ei. \u015ei fata?! Ea cum o s\u0103 le spun\u0103 p\u0103rin\u0163ilor ei?! Sunt oameni de treab\u0103, cum spune fata, dar \u015fi ei cred \u00een valorile lor, \u00een morala cu care au crescut. Ei, ce zici?!<\/p>\n

– O s\u0103 se supere \u015fi unii \u015fi al\u0163ii, dar dup\u0103 ce s-o na\u015fte copilul o s\u0103 se certe pentru el \u015fi o s\u0103-l iubeasc\u0103. \u0102\u015fe-i de c\u00e2nd lumea!, \u015fi lumea o f\u0103cut-o Dumnezeu, nu noi!\u201d<\/p>\n

Nici Maestrul nu s-a alarmat prea mult, cu tot punctul s\u0103u de vedere legat de misiunea artistului, misiune care putea fi \u00eemplinit\u0103 doar \u00een condi\u0163iile unei independen\u0163e totale. \u015ei el fusese t\u00e2n\u0103r, \u015fi el gustase emo\u0163iile devastatoare produse de \u201dacte iresponsabile\u201d, \u015fi el se \u00eensurase cu o femeie mai t\u00e2n\u0103r\u0103, atr\u0103g\u0103toare, talentat\u0103, cunoscuse bucuria unui copil, \u015fi \u00eenc\u0103 ce bucurie!, era, cum se spune, la el acas\u0103.<\/p>\n

– Nicolae, pui de neam\u0163, ai dat de bucluc, \u00ee\u0163i apar\u0163ine, nu da vina pe nimeni, e\u015fti major \u015fi, ca atare, suport\u0103 consecin\u0163ele. Teoria cu pierderea libert\u0103\u0163ii, at\u00e2t de necesar\u0103 \u00een munca de crea\u0163ie, trebuie readaptat\u0103 la noile condi\u0163ii. Nu-\u0163i mai b\u0103ga \u00een cap ideea c\u0103 \u201dtotul se pr\u0103bu\u015fe\u015fte\u201d, concentreaz\u0103-te pe faptul c\u0103 vei avea o nou\u0103 motiva\u0163ie \u00een lupta pentru reu\u015fit\u0103, un copil, o familie, va trebui s\u0103 le demonstrezi c\u0103 e\u015fti \u00eentr-adev\u0103r \u201dmare\u201d, a\u015fa cum mi-ai spus c\u00e2nd te-am cunoscut. Atunci, nici n-am apucat s\u0103-\u0163i spun nimic despre drumul spinos al artistului, despre faptul c\u0103 numai munca \u00een timp va putea demonstra dac\u0103 e\u015fti bun \u015fi, mai ales, \u00een ce e\u015fti bun, c\u0103 mi-ai \u015fi replicat: sunt sculptor, maestre! Am r\u00e2s \u00een sinea mea \u015fi m-am uitat peste schi\u0163ele aduse, peste cele c\u00e2teva fotografii. M-au surprins, dar \u0163i-am r\u0103spuns cu pruden\u0163\u0103 \u015fi mi-am spus c\u0103 trebuie s\u0103 te sprijin. Ai avut dreptate, la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, aveai con\u015ftiin\u0163a propriei valori. Mai t\u00e2rziu \u0163i-am sugerat s\u0103 faci pictur\u0103, dar te-ai \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat, ai \u00eenceput s\u0103 sculptezi, s-o faci chiar pe criticul cu mine \u015fi, \u015fi m-ai convins. Da, drumul t\u0103u va fi sculptura, desenul \u00eel vei folosi \u00een subsidiar, vei fi un portretist, probabil portretistul mult a\u015fteptat. Tu sculptezi deja, sufletele, \u015fi asta nu-i de acolo. Suntem destui care ne consider\u0103m portreti\u015fti, dar, cum s-o spun, cam to\u0163i am atins un plafon peste care nu po\u0163i trece dec\u00e2t dac\u0103 ai ceva \u00een plus, un har, un har aparte, dar har. Harul de a p\u0103trunde \u00een str\u0103fundul ocult al fiec\u0103rui model studiat. Nu \u015ftiu cum va fi cu monumentalul la tine, cu visul t\u0103u obsesiv cu ecvestra, dar acolo va trebui s\u0103-\u015fi spun\u0103 cuv\u00e2ntul perspectiva. S\u0103 avem r\u0103bdare, s\u0103 a\u015ftept\u0103m. M\u0103 bucur c\u0103-mi e\u015fti student, c\u0103-mi e\u015fti, de fapt, coleg de breasl\u0103. C\u00e2nd pui m\u00e2na pe condei, c\u00e2nd creionezi, m\u0103 enervez de invidie. Eu \u015ftiu c\u0103 sunt bun, m-a apreciat Br\u00e2ncu\u015fi, dar am l\u0103sat la o parte influen\u0163a lui, m-am apropiat de Rodin. Eu m\u0103 consider realizat \u00een spiritul talentului meu chiar dac\u0103 \u201ddosarul\u201d nu-mi permite s\u0103 aspir la o recunoa\u015ftere oficial\u0103. \u00cencep s\u0103 curg\u0103 titlurile onorifice dar pentru ele sunt destui maleabili. Nu-i suficient doar talentul. Asta e, prietene! Nu dispera la primul val care te d\u0103 peste cap. Treci pe sub el \u015fi urc\u0103 pe creasta urm\u0103torului\u2026<\/p>\n

– Parc\u0103 am fi la curs. \u015ei cu mine cum r\u0103m\u00e2ne, cu dandanaua?! Eu de un sfat am nevoie nu de \u00eencurajare la adresa talentului. De acela sunt sigur, de mine, ca om, nu prea.<\/p>\n

– Eu cred c\u0103 am fost clar, dar v\u0103d c\u0103 ai fost atent numai la laude. Dandanaua ta nu-i ceva neobi\u015fnuit, ceva care s\u0103 afecteze viitorul. Nu, Nicolae, sper c\u0103 ve\u0163i l\u0103sa copilul s\u0103 creasc\u0103, s\u0103 se nasc\u0103, s\u0103-l cople\u015fi\u0163i cu dragoste. C\u00e2nd s-a n\u0103scut pruncul meu, am deschis o nou\u0103 carte de pove\u015fti. L-am f\u0103cut \u00een fel \u015fi chip, descriind \u00een acest fel, prin sculptur\u0103, via\u0163a lui de copil adorat. Dac\u0103 a\u015f aduna lucr\u0103rile reprezent\u00e2nd minunea vie\u0163ii, copilul \u00een cre\u015ftere, a\u015f putea s\u0103 deschid o galerie pe aceast\u0103 tem\u0103. C\u00e2t\u0103 inspira\u0163ie \u00ee\u0163i poate aduce un pumn de via\u0163\u0103, un copil neajutorat dar puternic prin felul \u00een care te poate subjuga! La asta s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti, s\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i, nu la ce va spune X sau Y, fie ei chiar \u015fi mama sau tata. Dac\u0103 ave\u0163i nevoie de sfaturi, apela\u0163i la bunici, dac\u0103-i ave\u0163i. \u00centotdeauna ei sunt cei mai \u00een\u0163elep\u0163i, chiar dac\u0103, pe nedrept, \u00eei considera\u0163i\u00a0 retrograzi.<\/p>\n

– Oricum, m\u0103 simt mai u\u015furat. Mul\u0163am, Maestre!<\/p>\n

– Nicolae, s\u0103 nu uit, legat de portretul pe care mi l-ai f\u0103cut, du-te \u015fi semneaz\u0103-l \u015fi las\u0103-m\u0103 s\u0103 trimit o ma\u015fin\u0103 dup\u0103 el. Vreau s\u0103-l trimit la Jitin, s\u0103 stea \u00een mijlocul casei p\u0103rinte\u015fti, chiar dac\u0103 ei nu mai sunt. Vreau s\u0103 fiu acolo unde m-am n\u0103scut. Ce zici?!\u2026<\/p>\n

– Nu m-am g\u00e2ndit la o a\u015fa ofert\u0103. E grozav! \u015ei, nici un cuv\u00e2nt despre lucrare?!<\/p>\n

– Nu \u0163i-e de ajuns c\u0103-l vreau doar pentru mine, sculptore?!<\/p>\n

\u00cen drum spre cimitir Nick fu str\u0103fulgerat de un g\u00e2nd care-l f\u0103cu s\u0103 se opreasc\u0103 din urcu\u015ful pe Golgota. \u015ei cu Ella, cum r\u0103m\u00e2ne? Cred c\u0103 e momentul s\u0103 l\u0103muresc lucrurile. M\u00e2ine diminea\u0163a iau trenul<\/em> \u015fi, Dumnezeu cu mila !<\/em><\/p>\n

C\u0103l\u0103toria asta neprev\u0103zut\u0103, planificat\u0103, dar mereu am\u00e2nat\u0103, venea ca o solu\u0163ie impus\u0103, \u00een fa\u0163a c\u0103reia nu \u00eenc\u0103peau obiec\u0163ii. Doamne, c\u00e2t am gre\u015fit am\u00e2n\u00e2nd un deznod\u0103m\u00e2nt \u00eentr-o poveste cl\u0103dit\u0103 pe anii adolescen\u0163ei, un vis de aur \u00een felul s\u0103u, dar care a ap\u0103rut la<\/em> un moment nepotrivit.<\/em><\/p>\n

Erau ni\u015fte copii minuna\u0163i, dar copii. Nu gustase nici unul din \u201dfructul oprit\u201d, cum era \u015fi firesc, plutiser\u0103 sub imboldul curiozit\u0103\u0163ii, al unei atrac\u0163ii oculte, de nedescifrat pentru acea v\u00e2rst\u0103. Anii care s-au scurs au s\u0103dit \u00een sufletul domni\u015foarei \u00een devenire speran\u0163e \u00een privin\u0163a viitorului, a alegerii f\u0103cute, speran\u0163e care \u00eencepeau s\u0103 se zdruncine din cauza atitudinii, mai nou, rezervate a lui F\u0103t Frumos. Se ag\u0103\u0163a de ideea plec\u0103rii la studii \u00een ora\u015ful \u201dchem\u0103rii\u201d sale, convins\u0103 de profunzimea leg\u0103turilor stabilite \u00een anii de copil\u0103rie.<\/p>\n

Nici el nu era indiferent fa\u0163\u0103 de trecutul r\u0103mas \u00een memorie, precum pove\u015ftile citite \u00een copil\u0103rie. Singura lui arm\u0103 redutabil\u0103 \u00een lupta cu amintirile \u015fi, mai ales, cu aspira\u0163iile Ellei, era obsedanta idee legat\u0103 de autonomia artistului, de gustul amar al amintirilor din frageda copil\u0103rie. \u015ei acum?! Bomba!, cu efect imediat. Era sigur c\u0103 va destr\u0103ma un vis curat, \u00eentrupat \u00eentr-o fiin\u0163\u0103 deosebit\u0103, trecut\u0103 prin transform\u0103rile v\u00e2rstei, ast\u0103zi o femeie \u00een devenire, superb\u0103, cum \u00eei prezisese \u00eentr-una din zilele c\u00e2nd se jucau de-a dragostea, \u00een atelierul lui NEA FANE, sau al Domnului Paul. Ce amintiri, \u015fi c\u00e2t\u0103 nevinov\u0103\u0163ie! Hot\u0103r\u00e2rea, \u00eens\u0103, era luat\u0103.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 vorbesc cu Ella! Povestea asta, ca din basme, va avea, probabil, un impact dur asupra ei dar, dar o va elibera din cu\u015fca fanteziei, a unui vis de copil. A ajuns la maturitate \u015fi va \u00een\u0163elege c\u0103 via\u0163a nu-i un vis \u00eenaripat care te duce pe culmi de senin\u0103tate pur\u0103. A\u015f fi nedrept s-o fac s\u0103 afle de la al\u0163ii. Sper s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103 r\u0103m\u00e2nem prieteni, cum mi-am dorit \u00eentotdeauna, s\u0103 putem discuta oric\u00e2nd despre anii \u201dcei mai frumo\u015fi\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea<\/em> s\u0103 spun\u0103<\/em>.<\/p>\n

Sunetul monoton al ro\u0163ilor de tren nu l-a eliberat de aceste g\u00e2nduri. Din contra, lucrurile \u00eencepeau s\u0103 ia un contur din ce \u00een ce mai \u00eentortocheat. Nici, m\u0103car, nu i-am spus Raluc\u0103i unde plec \u015fi, mai ales, de ce. Cine \u015ftie ce ar fi \u00een\u0163eles din asta!? Nu, trebuie s-o rezolv de unul singur, f\u0103r\u0103 lament\u0103ri, f\u0103r\u0103 \u00eentreb\u0103ri inutile. Nicolae, mi-e mil\u0103 de tine! S\u0103 te v\u0103d dac\u0103 mai apuci s\u0103 ajungi \u201dmare\u201d, cum ai tot tr\u0103nc\u0103nit\u2026<\/em><\/p>\n

Surprizele, \u00eens\u0103, nu se dezmint \u015fi se bag\u0103 \u00een via\u0163a omului nechemate. Ella era, de mult timp, la curent cu \u201daventura\u201d, dar, \u00een minunata ei naivitate, considera faptul minor \u015fi era convins\u0103 c\u0103, toamna se vor num\u0103ra bobocii, c\u00e2nd se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 poposeasc\u0103, cu toat\u0103 noua ei splendoare, ca student\u0103, \u00een ora\u015ful marilor speran\u0163e. Nick a c\u0103utat-o acas\u0103, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eenfrunte furtuna pe teritoriu minat, dar n-a fost s\u0103 fie a\u015fa. A g\u0103sit-o pe stadion, odihnindu-se pe r\u00e2ndul cel mai de sus al tribunei, singur\u0103, cu ochii scrut\u00e2nd zarea. Nu l-a z\u0103rit dec\u00e2t la dou\u0103 r\u00e2nduri de b\u0103nci, privind-o cu un z\u00e2mbet u\u015for mascat, dar nu mai pu\u0163in cuceritor.<\/p>\n

– Nick, ce-i cu tine?! C\u00e2nd ai sosit?\u2026<\/p>\n

Cu un salt de c\u0103prioar\u0103 ajunse drept \u00een bra\u0163ele care, parc\u0103, o a\u015fteptau de o ve\u015fnicie. Nick nu mai prididea s\u0103 r\u0103spund\u0103 s\u0103rut\u0103rilor care alergau pe obrazul lui. Era profund tulburat de explozia de bucurie, de sinceritatea sentimentelor etalate f\u0103r\u0103 rezerv\u0103<\/p>\n

– M\u0103i, se uit\u0103 \u0103ia la noi ca la circ! Hai s\u0103 ne retragem undeva mai \u00een umbr\u0103\u2026Uite-l pe Kiss cum ne salut\u0103! Las\u0103-m\u0103 s\u0103-i r\u0103spund\u2026<\/p>\n

Nick se eliber\u0103 cu greu din str\u00e2nsoarea bra\u0163elor celei care nu mai avea nimic comun cu feti\u0163a din atelierul lui NEA FANE.<\/p>\n

– Ella, ar\u0103\u0163i grozav! Mi-ar place s\u0103-mi fii model.<\/p>\n

– Vrei s\u0103 faci un nud?! Sunt convins\u0103 c\u0103 va fi nudul vie\u0163ii tale!<\/p>\n

– Iar o iei razna? Am crezut c\u0103 te-ai maturizat!? Ar\u0103\u0163i altfel, dar te por\u0163i la fel. Ce noroc c\u0103 nu suntem \u00eentr-un atelier!<\/p>\n

– Noroc, pe dracu! Chiar c\u0103 ar trebui s\u0103 fim acolo\u2026<\/p>\n

– Ella, am venit s\u0103 st\u0103m pu\u0163in de vorb\u0103\u2026E important pentru mine, pentru noi.<\/p>\n

– Te-ai s\u0103turat de \u201dAventura\u201d, c\u0103 nici nu \u015ftiu cum o cheam\u0103. \u015etiu doar c\u0103 exist\u0103\u2026<\/p>\n

– Ce \u015ftii \u015fi de unde?!<\/p>\n

– Am \u015fi eu urechile mele, dar mai am ceva: sentimentul de siguran\u0163\u0103 pe care nu mi-l poate lua nimeni. Nick, e\u015fti al meu, \u015fi numai al meu! Ce conteaz\u0103 \u201dAventura\u201d ?!\u2026<\/p>\n

– Din p\u0103cate, conteaz\u0103! Ca s\u0103 n-o lungim, \u201dAventura\u201d, care are un nume, va avea un copil cu mine. S-a \u00eent\u00e2mplat, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori \u00een via\u0163\u0103, pe nepus\u0103 mas\u0103, dar s-a \u00eent\u00e2mplat. Nu-i o joac\u0103, sau un accident care se poate repara \u00eentr-un spital, e o realitate angajant\u0103, \u015fi pentru ea \u015fi pentru mine. Te rog, nu m\u0103 \u00eentrerupe, nu mi-e u\u015for s\u0103 \u0163i-o spun, dar trebuia s-o afli de la mine. Te rog, taci pu\u0163in\u2026Am \u015ftiut, ca o premoni\u0163ie, c\u0103 noi doi nu puteam avea un viitor \u00eempreun\u0103. Totul a fost minunat, dar a fost un joc de copii\u2026<\/p>\n

– Da, Nick, un joc de copii, doar un simplu joc, nu?! At\u00e2t ai \u00een\u0163eles?! \u015ei gelozia ta, tot un joc de copil?! Nu pot uita atitudinea ta fa\u0163\u0103 de Tedy\u2026\u015ei culmea, eu nici nu-l puteam suferi!\u2026Era reporter \u015fi aveam nevoie de publicitate.\u00a0 A\u015fa e \u00een via\u0163a de toate zilele. \u015ei el \u015ftia c\u00e2t de angajat\u0103 eram \u00een rela\u0163ia \u201dde copil\u201d cu tine. Mi-a spus c\u0103 \u015fi Kiss l-a pus la curent \u015fi la punct. Acum, m\u0103 trezesc dintr-un vis de copil, dintr-o poveste cu o Cos\u00e2nzean\u0103 \u015fi un F\u0103t Frumos, sunt mare, z\u00e2mbesc \u015fi m\u0103 duc cu g\u00e2ndul la rafturile pline de pove\u015fti ale bibliotecii viselor, iau unul \u015fi cu lacrimi \u00een ochi, m\u0103 despart. Da, sunt mare, a\u015fa cum am a\u015fteptat cu r\u0103bdare \u015fi \u00eencep s\u0103 v\u0103d lucrurile \u00eentr-o nou\u0103 lumin\u0103. Un singur regret m\u0103 apas\u0103: n-am venit spre tine c\u00e2nd am aflat de \u201dAventura\u201d ta. Am crezut c\u0103 sunt invincibil\u0103 \u015fi te-am l\u0103sat s\u0103 te treze\u015fti singur \u015fi s\u0103 zbori spre mine. C\u00e2nd te-am v\u0103zut, am crezut cu toat\u0103 fiin\u0163a c\u0103 pentru mine ai venit. N-a fost s\u0103 fie a\u015fa. Acum, ne va desp\u0103r\u0163i, pour toujours, un copil, care, vorba ta, este cea mai mare minune a lumii. Cine \u015ftie?! Poate c\u0103-l voi iubi de la distan\u0163\u0103 \u015fi pe el\u2026<\/p>\n

– Ella,\u2026<\/p>\n

– Taci, nu m\u0103 conduce \u015fi, \u015fi hai s\u0103 r\u0103m\u00e2nem buni prieteni, ca atunci c\u00e2nd ne vom \u00eent\u00e2lni, din \u00eent\u00e2mplare, s\u0103 nu ne sim\u0163im jena\u0163i. Servus, Nick!…<\/p>\n

29<\/p>\n

Drumul de \u00eentoarcere nu a \u00eensemnat \u015fi deta\u015farea de o problem\u0103 care-l urm\u0103rise ca o umbr\u0103. Se g\u00e2ndise, nu o dat\u0103, s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unei situa\u0163ii f\u0103r\u0103 ie\u015fire, din punctul lui de vedere, dar felul \u00een care neprev\u0103zutul ac\u0163ionase, \u00eel trimitea \u00eentr-o lume a culpabilit\u0103\u0163ii. A trebuit s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat ca s\u0103 g\u0103sesc momentul prielnic pentru a m\u0103 elibera de obliga\u0163ii. Ce idiot! Merita aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 nobil\u0103 s\u0103 fie pus\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie at\u00e2t de stupid\u0103?! M-am temut de complica\u0163ii, sclav crezului meu egoist: nu angajament, nu c\u0103s\u0103torie, nu copii! Totul pentru art\u0103, pentru menirea mea! De fapt, mereu am subliniat acest lucru, deseori p\u00e2n\u0103 la penibil. Vezi, Doamne, ce destin aparte aveam de ap\u0103rat!? Acest \u201dsunt mare\u201d, obsesie adolescentin\u0103, m-a m\u00e2nat din spate, pun\u00e2ndu-m\u0103 deseori \u00een situa\u0163ii ridicole. E drept c\u0103, la acea vreme m-a \u015fi ferit de complica\u0163ii. \u00cen fond, n-a fost dec\u00e2t o poveste de dragoste infantil\u0103, care s-a terminat f\u0103r\u0103 \u201dprobleme\u201d, lucru pentru care m\u0103 felicit. Ella a r\u0103mas, \u00eenc\u0103, tributar\u0103 visului de copil, chiar dac\u0103, \u00een virtutea iner\u0163iei, parc\u0103, ast\u0103zi mi-a demonstrat c\u0103 nu mai este copilul de ieri,<\/em> c\u0103 visul \u00eel tr\u0103ia \u00eentr-o lume mai real\u0103 dec\u00e2t mi-a\u015f fi \u00eenchipuit, nutrind speran\u0163e c\u00e2t se poate de profunde. Culmea, aflase de aventura mea, o judecase la rece \u015fi nu i-a dat nici pe departe importan\u0163a pe care ar fi presupus-o \u00eencrederea \u00een viitorul ei al\u0103turi de mine. A stat de o parte, a a\u015fteptat \u00eencrez\u0103toare \u015fi, vorba ei, a pierdut. N-a fost vorba de o bomb\u0103 cu explozie \u00eent\u00e2rziat\u0103, a fost o bomb\u0103 distructiv\u0103 cu efect imediat. Cine, \u00een lumea asta, are dreptul s\u0103 se ating\u0103 de sufletul unui om?! F\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, eu am f\u0103cut-o! – S\u0103 r\u0103m\u00e2nem prieteni\u2026,c\u00e2nd ne vom \u00eent\u00e2lni, din \u00eent\u00e2mplare, s\u0103 nu ne sim\u0163im jena\u0163i. Frumoas\u0103 lec\u0163ie, Nicolae!, bun\u0103 s\u0103-mi ajung\u0103 pe via\u0163\u0103\u2026A\u015f fi \u00een stare s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, s\u0103 \u00eencerc s\u0103-i explic. Ce s\u0103-i explic?! C\u0103 talentul, \u00een care am crezut \u015fi mai cred \u00eenc\u0103, a s\u0103dit \u00een mine o doz\u0103 enorm\u0103 de egoism, m-a f\u0103cut s\u0103 renun\u0163 la multe lucruri,<\/em> chiar \u015fi la pl\u0103cerile v\u00e2rstei, c\u0103\u2026Nu, n-am ce s\u0103-i explic! Uite, ce mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00eempotriva tuturor convingerilor mele, dac\u0103 au fost convingeri?! M\u0103 \u015fi v\u0103d cu un copil,\u00a0 g\u00e2ndesc \u201dresponsabil\u201d, \u015fi culmea, m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 \u00eemi va mo\u015fteni talentul, dac\u0103 m\u0103 va dep\u0103\u015fi. Nu, n-a\u015f putea s\u0103-i mai<\/em> explic nimic! Ar fi \u015fi absurd \u015fi umilitor\u2026<\/em><\/p>\n

Trenul \u015fi-a f\u0103cut datoria \u015fi l-a readus la realitate. \u00cen drumul spre c\u0103min, g\u00e2ndul c\u0103 va trebui s\u0103 se explice, s\u0103-i relateze Raluc\u0103i o poveste f\u0103r\u0103 nici un suport real, s\u0103 fie c\u00e2t mai lini\u015ftit, \u015fi asta c\u00e2nd zbuciumul din sufletul lui risca s\u0103 ating\u0103 cote neb\u0103nuite, s\u0103 se spovedeasc\u0103 Maestrului, provoca o stare de nesiguran\u0163\u0103, de team\u0103 ocult\u0103. Surprizele \u00eens\u0103 nu-\u015fi f\u0103cuser\u0103 \u00eenc\u0103 plinul. Era noapte t\u00e2rzie c\u00e2nd p\u0103\u015fi \u00een holul c\u0103minului \u015fi r\u0103mase blocat.<\/p>\n

\u00centr-un col\u0163, pe un scaun incomod, ca de altfel toate scaunele din c\u0103min, \u00a0Rallu adormise, de frig \u015fi de oboseal\u0103, \u00een a\u015fteptarea celui pe care-l c\u0103utase cu ner\u0103bdare toat\u0103 ziua.<\/p>\n

– Ce-i cu tine, fat\u0103?! La ora asta?!\u2026\u015etii c\u0103 nu-mi place s\u0103 m\u0103 cau\u0163i la c\u0103min\u2026Chiar a\u015fa, ce-\u0163i veni?!<\/p>\n

– Nick, unde ai umblat toat\u0103 ziua?! Te-am c\u0103utat peste tot\u2026\u015etii, am o veste ghrozav\u0103\u2026A fost o alahrm\u0103 fals\u0103, o simpl\u0103 \u00eent\u00e2hrziere. Doamne, c\u00e2t m-am hrugat s\u0103 fie a\u015fa! E bine, e minunat! Po\u0163i s\u0103 fii lini\u015ftit, dhragule\u2026Hai, spune ceva, nu m\u0103 phrivi a\u015fa buimac!\u2026<\/p>\n

– Tu, tu ai f\u0103cut ceva?!\u2026Doar n-ai \u00eendr\u0103znit s\u0103\u2026Nu, spune-mi c\u0103 nu, te rog!<\/p>\n

– Nu, Nick, n-am f\u0103cut nimic, nici n-a\u015f fi avut cuhrajul. \u0162i-am spus doahr c\u0103 nu m-am sim\u0163it vinovat\u0103 penthru ce s-a \u00eent\u00e2mplat\u2026Dumnezeu nu ne-a pedepsit \u015fi asta e o dovad\u0103 \u00een plus c\u0103 n-am ghre\u015fit. Nick, eu chiahr te iubesc!\u2026<\/p>\n

– Doamne, dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla ieri, multe rele ar fi putut fi evitate\u2026<\/p>\n

– Ce hrele, Nicki, desphre ce vohrbe\u015fti?!<\/p>\n

– Nimic, nimic\u2026Hai s\u0103 te duc acas\u0103, s\u0103 ne aerisim pu\u0163in.<\/p>\n

– Nick, e\u015fti tahre phreocupat de ceva\u2026te sup\u0103hr\u0103 ceva?!\u2026hai, spune!\u2026nu te bucuhri?!\u2026pe unde ai tot umblat?<\/p>\n

– Las-o balt\u0103! N-am nimic\u2026Am avut o treab\u0103 de rezolvat \u015fi nimic mai mult\u2026At\u00e2t doar c\u0103 m-am cam gr\u0103bit \u015fi, vorba aia, graba stric\u0103 treaba. Asta-i via\u0163a!<\/p>\n

– Ce enigmatic e\u015fti!?, \u00een loc s\u0103 te bucuhri, s\u0103 ne bucuhr\u0103m\u2026<\/p>\n

Nick nu mai avea chef de confesiuni f\u0103cute sub presiunea momentului. La ce?! Se gr\u0103bise o dat\u0103 \u015fi acum purta pe umeri presiunea unui regret. Ella nu avea cum s\u0103 afle, \u015fi nici nu ar mai avea sens s\u0103 i-o spun\u0103. Planificase \u00een sinea lui o \u00eent\u00e2lnire de punere la punct a situa\u0163iei, a leg\u0103turii dintre ei \u015fi, mai ales, a perspectivelor acestei leg\u0103turi. Nu luase \u00een considerare dec\u00e2t punctul lui de vedere, ignorase profunzimea sentimentelor ei, sau, mai bine zis, se temuse de aceast\u0103 profunzime, de efectul pe care l-ar fi putut avea asupra viitorului s\u0103u. \u015ei ce a ie\u015fit? O dandana de toat\u0103 frumuse\u0163ea! Ella nu meritase a\u015fa ceva iar durerea pe care o citise \u00een ochii ei st\u0103ruia f\u0103r\u0103 mil\u0103. Se sim\u0163ea vinovat, se sim\u0163ea cople\u015fit.<\/em><\/p>\n

Sunt un nemernic! Nimeni nu are voie s\u0103 se joace cu sentimentele altora. Am jignit-o, am dezam\u0103git-o. Simt c\u0103 nu m\u0103 va ierta niciodat\u0103 \u015fi \u0103sta este ultimul lucru pe care l-a\u015f fi dorit. Nici m\u0103car nu pot s\u0103-i cer iertare. Ar fi o gaf\u0103 de propor\u0163ii \u015fi mai mari. \u00cenghite Nicolae \u015fi fere\u015fte-te de dandanale! Atelierul te-a salvat de multe rele \u015fi doar \u00een atelier po\u0163i g\u0103si lini\u015ftea, lini\u015ftea inegalabil\u0103 a crea\u0163iei\u2026Care crea\u0163ie?! Dac\u0103 am terminat cu Maestrul, a\u015fa cum a vrut el, de unde mai fac eu rost, iar\u0103\u015fi, de piatr\u0103? F\u0103r\u0103 material nu mai am ce face la cimitir. \u015ei-atunci?! Apuc\u0103-te Nicolae de desen c\u0103-i mai ieftin\u2026Ba nu! Am s\u0103-l rog pe \u015eefu s\u0103-mi fac\u0103 rost de ceva butuc sau sc\u00e2ndur\u0103. Poate scot ceva din lemnele de foc?! Care lemne de foc, omule?! Atelierul tr\u0103ie\u015fte pe godin cu gaz\u2026P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 trec pe model\u0103ri \u00een lut, dar asta ar \u00eensemna s\u0103 lucrez la Maestru \u015fi s\u0103 m\u0103 las b\u0103tut la cap cu sfaturi, indica\u0163ii. Nu, eu trebuie s\u0103 lucrez singur! Da, dar unde \u015fi cu ce?! La dracu, om tr\u0103i \u015f-om<\/em> vedea!<\/p>\n

Monolog lung \u015fi istovitor, cu \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, nu rareori cu voce tare, spre deliciul celor de prin preajm\u0103. \u00cen asemenea \u00eemprejur\u0103ri Nick devenea agresiv, tuna \u015fi fulgera, apostrofa f\u0103r\u0103 drept la replic\u0103. Ce-i trecea lui prin cap \u015fi sc\u0103pa prin ascu\u0163i\u015ful limbii era liter\u0103 de lege. \u00cen asemenea situa\u0163ii ori \u00eel aprobai d\u00e2nd din cap, ori te retr\u0103geai l\u0103s\u00e2ndu-i impresia c\u0103 te-a convins. Uneori, miz\u00e2nd pe \u201defecte speciale\u201d, apela la fabula\u0163ie \u015fi, o pot recunoa\u015fte cu m\u00e2na pe inim\u0103, imagina\u0163ia lui reu\u015fea s\u0103 te fascineze. Nu cerea \u00eeng\u0103duin\u0163a nim\u0103nui, lupt\u00e2nd cu toat\u0103 convingerea pentru a se impune. Erau \u015fi momente de panic\u0103, momente \u00een care, pentru a nu-\u015fi dezv\u0103lui sl\u0103biciunile, ridica tonul, miz\u00e2nd pe efectul decibelilor asupra interlocutorului, efect adesea benefic deoarece reu\u015fea s\u0103 transfere panica din ograda lui \u00een cea a \u201dadversarului\u201d s\u0103u. Culmea era c\u0103 adversarii lui erau de regul\u0103 admiratorii lui necondi\u0163iona\u0163i, b\u0103rba\u0163i sau femei, gata s\u0103 cedeze pentru a-i menaja orgoliul, prieteni adev\u0103ra\u0163i care, oric\u00e2nd \u015fi oriunde, se luau la tr\u00e2nt\u0103 cu oricine ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 atenteze la reputa\u0163ia lui de artist dotat cu un talent ie\u015fit din comun. La timpul respectiv, pentru Nick aceast\u0103 atitudine era benefic\u0103. Nu o recuno\u015ftea f\u0103\u0163i\u015f, dar p\u0103stra \u00een memorie, cu grij\u0103 \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, orice astfel de \u201dinterven\u0163ie\u201d.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, prietenii \u00eemp\u0103ciuitori\u015fti, prin acest gen de atitudini, aveau s\u0103-i hr\u0103neasc\u0103, f\u0103r\u0103 voie, orgoliul submin\u00e2nd adev\u0103ratele-i calit\u0103\u0163i. \u015ei cum anii curg prea u\u015for pe parcursul unei vie\u0163i, ceea ce ar fi trebuit s\u0103-i \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 \u00eencrederea \u00een propriile-i for\u0163e, a \u00eenceput s\u0103 sape la r\u0103d\u0103cin\u0103. Acum \u00eens\u0103, lucrurile nu sc\u0103pau de sub control, Nick era admirat \u015fi iubit, iar micile-mari cusururi erau date pe seama marelui s\u0103u talent.<\/p>\n

Un drum lung \u015fi ap\u0103s\u0103tor a fost plimbarea p\u00e2n\u0103 acas\u0103. Ralu sim\u0163ea c\u0103 ceva ocult se aciuase \u00eentre ei \u015fi, cunosc\u00e2ndu-i reac\u0163iile \u00een astfel de situa\u0163ii, se mul\u0163umea s\u0103-l str\u00e2ng\u0103 de bra\u0163, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i transmit\u0103 \u015fi lui ceva din nota de lini\u015fte \u015fi mul\u0163umire care o domina.<\/p>\n

– Nicki, nu vhrei s\u0103 inthri pu\u0163in? Ai mei sunt oameni foahrte cumsecade \u00een toat\u0103 simplitatea lor. Mi-ahr place s\u0103 te cunoasc\u0103, mai ales acum c\u00e2nd nu avem ce ascunde. \u00ce\u0163i fac un ceai, sau o cafea, dac\u0103 preferi\u2026Ce zici?<\/p>\n

– Cum s\u0103 intru \u00eentr-o cas\u0103 de oameni normali la ora asta?! Te s\u0103rut \u015fi zic c\u0103-i mai \u00een\u0163elept s\u0103 merg s\u0103 m\u0103 odihnesc. M\u00e2ine m\u0103 duc \u00een c\u0103utare de butuci, poate c\u0103 am noroc. Hai, las-o pe m\u00e2ine!<\/p>\n

– Cum vhrei tu, dahr eu vhreau \u015fi spehr c\u0103 vei accepta s\u0103-i cuno\u015fti pe ai mei. Nu sunt ei ni\u015fte libehrtini, dahr nici \u00eencuia\u0163i nu sunt. Au chrescut totu\u015fi dou\u0103 fete cahre-i iubesc foahrte mult. Te-am pupat!<\/p>\n

Nick o lu\u0103 agale spre c\u0103min. Un adev\u0103rat v\u00e2rtej se iscase \u00een capul lui. Un haloimis, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103. Era cople\u015fit de evenimente \u015fi, poate pentru prima oar\u0103 \u00een via\u0163a lui, nu prea lung\u0103 de altfel,\u00a0 se sim\u0163i cople\u015fit de vinov\u0103\u0163ie. Dac\u0103 plecam cu c\u00e2teva zile \u00eenainte, m\u00e2nat de cea mai curat\u0103 inten\u0163ie de a st\u0103vili alunecarea pe toboganul fericirii construit cu at\u00e2ta \u00eencredere de Ella, alta ar fi fost situa\u0163ia acum. A\u015fa, cople\u015fit de dandanaua \u00een care am c\u0103zut, f\u0103r\u0103 s\u0103 am r\u0103bdarea confirm\u0103rii, am dat \u00een bar\u0103 \u015fi am creat, nu ca \u00een art\u0103, o oper\u0103 terifiant\u0103, o oper\u0103 de distrugere, acoperit\u0103 doar de scuza cinic\u0103: vinovat f\u0103r\u0103 vin\u0103. Cum adic\u0103 f\u0103r\u0103 vin\u0103?! Ce cretin!<\/em> \u015ei, chiar \u015fi \u00een circumstan\u0163ele momentului, nu puteam\u00a0 s-o scutesc de absurdul situa\u0163iei motiv\u00e2nd \u00eencercarea mea de a o elibera de speran\u0163ele care o dominau, spun\u00e2ndu-i, ca pe vremuri, \u00een copil\u0103rie, c\u0103 nu putea avea un viitor al\u0103turi de mine, c\u0103 nu puteam s\u0103 m\u0103 angajez \u00een nimic, legat fiind de un crez, fie el \u015fi absurd, crezul artistului din mine?! Nu ar fi fost o noutate. I-am repetat de zeci de ori c\u0103 viitorul meu era legat de condi\u0163ia sine qua non a libert\u0103\u0163ii depline. Ar fi fost o reconfirmare a ideilor mele fixe legate de crea\u0163ie, de talent, de incompatibilitate. Important e c\u0103 n-a\u015f fi r\u0103nit-o cu \u201dsinceritatea\u201d mea deplasat\u0103. Minciuna lansat\u0103 \u00een scop nobil n-ar mai fi fost o minciun\u0103 deplasat\u0103. Nu, Nicolae a trebuit s\u0103 sar\u0103 peste cal, s-o fac\u0103 pe eroul, pe responsabilul, s\u0103-\u015fi motiveze gestul \u015fi hot\u0103r\u00e2rea irevocabil\u0103. \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti, cu c\u00e2t\u0103 simplitate, cu c\u00e2t\u0103 disimulare a durerii, a f\u0103cut fa\u0163\u0103<\/em> situa\u0163iei create!<\/em><\/p>\n

Dincolo, a\u015fa zisa disimulare se r\u0103zbuna. Poala bunicii, ca de obicei, a servit drept refugiu, drept alinare, iar nedesp\u0103r\u0163itul \u015for\u0163 de buc\u0103t\u0103rie, a \u015fters, ca \u00een copil\u0103rie, ochii \u015fi nasul nepoatei preferate.<\/p>\n

– No, care-i baiul, micu\u0163a mea?!<\/p>\n

– Nimic, bunico, nimic! A\u015fa-i c\u00e2nd te despar\u0163i de ceva sau de cineva care \u0163i-a fost drag. Trebuia s\u0103 \u015ftiu c\u0103 a\u015fa se va \u00eent\u00e2mpla!?\u2026Doamne, c\u00e2t \u00eel iubesc!<\/p>\n

– Bine, bine c\u0103 nu-i ceva mai r\u0103u!\u2026Dragostea vine \u015fi pleac\u0103, lumea e cl\u0103dit\u0103 pe uitare, ziua de m\u00e2ine aduce noi iubiri, \u015fi tot a\u015fa de c\u00e2nd e lumea. Hai s\u0103-\u0163i fac un ceai de tei cu mult\u0103 l\u0103m\u00e2ie ca s\u0103 dormi mai bine.<\/p>\n

– Buni, nu se comenteaz\u0103! R\u0103m\u00e2ne \u00eentre noi, ca de obicei\u2026<\/p>\n

Nu ceaiul de tei putea fi remediul. Trebuia s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103 singur\u0103 \u015ftiut fiind c\u0103 \u00een astfel de situa\u0163ii nu era nimic de f\u0103cut, ci doar de acceptat. Dar dac\u0103 toat\u0103 povestea e o minciun\u0103 sfruntat\u0103?! Dac\u0103 Nick n-a g\u0103sit un pretext mai bun, mai plauzibil, s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t speran\u0163elor mele?! Nu cred! Nick a fost \u015fi cred c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne, totu\u015fi, dintr-o bucat\u0103. Putea, pur \u015fi simplu, s\u0103 nu mai dea pe aici \u015fi s\u0103 a\u015ftepte ca totul s\u0103 se sting\u0103 de la sine. Nu, n-are rost s\u0103 m\u0103 am\u0103gesc f\u0103c\u00e2nd drum<\/em> unor noi speran\u0163e. Singura solu\u0163ie r\u0103m\u00e2n Bucure\u015ftii, ANEF-ul, sau cum s-o mai numi de acum \u00eencolo. Ce satisfac\u0163ie pe sor\u0103-mea, ca s\u0103 nu mai spun de Tedy!…<\/em><\/p>\n

Vizita la atelierul din cimitir a avut un moment benefic pentru starea lui Nick. \u015eefu, cu discre\u0163ia lui dictat\u0103 de un bun sim\u0163 genetic, cum \u00eel caracteriza t\u00e2n\u0103rul artist, l-a l\u0103sat s\u0103 se \u00eenv\u00e2rt\u0103 prin atelier, s\u0103 se ag\u0103\u0163e de ceva anume, orice, numai s\u0103 reintre \u00een c\u0103ma\u015fa omului casei. \u00cel urm\u0103rea cu coada ochiului mim\u00e2nd o preocupare aparte pentru aranjatul pu\u0163inelor scule de care dispunea. Cel care a f\u0103cut pasul a fost Nick. Se confesase cu dou\u0103 zile \u00eenainte, g\u0103sise \u00een\u0163elegere \u015fi se sim\u0163ea obligat s\u0103 curme curiozitatea b\u0103tr\u00e2nului.<\/p>\n

– \u015eefu, s-a aranjat, s-a rezolvat de la sine\u2026\u015etii, a fost o alarm\u0103 fals\u0103, totul n-a fost dec\u00e2t o spaim\u0103\u2026<\/p>\n

– Dac\u0103 s-o ar\u0103njet, aiasta-i bine, b\u0103iatule. Da\u2019 fata n-o f\u0103cut nimic\u0103, nu?<\/p>\n

– Nimic, \u015eefu, ne-am speriat degeaba\u2026Ufff, ce spaim\u0103 am tras!<\/p>\n

– No, \u015fi spaima aiasta e bun\u0103 de ceva! Tineri, tineri, da\u2019 treb\u0103 s\u0103 face\u0163i ce face\u0163i cu cap, erted?\u2026<\/p>\n

– \u00cen\u0163eles, \u015eefu!\u2026Dar \u015ftii c\u0103 acum am o alt\u0103 problem\u0103? S\u0103 vedem dac\u0103 m\u0103 po\u0163i ajuta cu ceva\u2026<\/p>\n

– Care-i problema?\u2026 spune!<\/p>\n

– Acum c\u0103 am terminat cu piatra, cu Maestrul, nu mai am material de lucru\u2026<\/p>\n

– Hm\u2026s\u0103 mai c\u0103t\u0103m alt\u0103 piatr\u0103, numa\u2019 c\u0103 nu-i u\u015for\u2026<\/p>\n

– \u015etiu, \u015eefu,\u2026m-am g\u00e2ndit s\u0103 lucrez \u00een lemn, dar mi-ar trebui ceva butuc sau ni\u015fte sc\u00e2nduri, ce zici?<\/p>\n

– Nicolae, lemne g\u0103sim mai u\u015for, e o p\u0103dure acolo, la cap\u0103t de ora\u015f, aproape. Vorbim cu paza, ducem o p\u0103linc\u0103 \u015fi b\u0103ie\u0163ii o s\u0103 aduc\u0103 lemnul cu c\u0103ru\u0163u. Merem m\u00e2ine acolo t\u0103\u0163i. Treb\u0103 c\u0103 g\u0103sim\u2026<\/p>\n

– \u015eefu, e\u015fti cineva dac\u0103 m\u0103 aju\u0163i \u015fi acum! Mul\u0163am!<\/p>\n

Treaba a mers ca pe roate. P\u0103linca l-a f\u0103cut pe paznic mai vorb\u0103re\u0163, mai serviabil. I-a dus la un trunchi de tei, dobor\u00e2t cine \u015ftie c\u00e2nd, cur\u0103\u0163at de podoaba crengilor, transformate \u00een lemne de foc, \u00eentins \u00eentr-un lumini\u015f pe post de lavi\u0163\u0103. Cum lavi\u0163a era inutil de lung\u0103, paznicul le-a pus la dispozi\u0163ie un joag\u0103r \u015fi i-a pus la treab\u0103, s\u0103 desprind\u0103 doi butuci, sub privirile sale pline de satisfac\u0163ie \u015fi ale celui care-l blagoslovise cu licoarea divin\u0103.<\/p>\n

Treaba n-a fost u\u015foar\u0103, joag\u0103rul ruginit \u015fi diametrul impresionant al trunchiului de tei ridic\u00e2nd probleme celor doi mo\u0163i ajuta\u0163i de av\u00e2ntul artistului. Seara Trofeele au luat drumul spre atelierul de \u201dsculptur\u0103\u201d sub privirile pline de \u00eenc\u00e2ntare ale lui Nick, proasp\u0103t desc\u0103tu\u015fat din situa\u0163ia, mai ieri f\u0103r\u0103 de ie\u015fire, purt\u00e2nd \u00een suflet doar povara l\u0103sat\u0103 de dandanaua \u00een care se pomenise, vorba aceea, f\u0103r\u0103 vin\u0103. \u015etia c\u0103 va putea lucra, c\u0103 va ataca lemnul, \u015fi ce lemn! Tei r\u0103t\u0103cit la liziera unei p\u0103durici de la marginea ora\u015fului, dobor\u00e2t, c\u00e2ndva, cu cine \u015ftie ce scop, abandonat pe post de lavi\u0163\u0103, cine \u015ftie din ce cauz\u0103, prea lung pentru o \u201dlavi\u0163\u0103\u201d, fie ea \u015fi de p\u0103dure. Ce plea\u015fc\u0103 pe mine! Ce va urma, oare? Poate un butuc de salc\u00e2m, c\u0103 doar p\u0103durea-i plin\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

30<\/p>\n

Prim\u0103vara lui \u201953 se anun\u0163a tulbure pentru rom\u00e2ni: nici soarele nu se \u00eenghesuia s\u0103 se instaleze, nici evenimentele legate intrinsec de via\u0163a cea de toate zilele nu str\u0103luceau la orizont. Moartea lui Iosif Visarionovici, chiar dac\u0103 a sunat ca o bomb\u0103 de mare putere, a adus cu ea o stare de confuzie, manifest\u00e2ndu-se diferit la nivelul popula\u0163iei. Politicienii \u00een vog\u0103 erau deruta\u0163i ne\u00eendr\u0103znind un pronostic \u00een privin\u0163a viitorului lor politic. Doliul \u201dna\u0163ional\u201d decretat a scos \u00een strad\u0103, \u00een cadrul unui miting al pl\u00e2ngerii, sute de mii de cet\u0103\u0163eni, cu, \u015fi f\u0103r\u0103, convingeri politice comuniste. Amesteca\u0163i \u00een mul\u0163ime, f\u0103r\u0103 a \u00eendr\u0103zni s\u0103 se manifeste, form\u00e2nd grupuri aparte, cei din urm\u0103, c\u0103utau s\u0103 ascund\u0103 \u00een spatele pleoapelor l\u0103sate, lic\u0103rirea evident\u0103 a satisfac\u0163iei, a speran\u0163ei. Primii, gata instrui\u0163i pentru eveniment, \u00ee\u015fi manifestau durerea prin lacrimi dublate de icniri zgomotoase, \u00eenso\u0163ite de comentarii sau \u00eentreb\u0103ri, care mai de care mai lamentabile – A murit T\u0103tucul\u2026Ce ne facem<\/em> f\u0103r\u0103 el?!\u2026<\/em>\u00a0 Ici-acolo, unii, pu\u0163ini la num\u0103r, \u00eentorceau spatele c\u0103tre balcoanele institu\u0163iilor centrale, de unde, megafoane puternice transmiteau ultimele \u015ftiri, condolean\u0163e, nespusa durere ab\u0103tut\u0103 asupra poporului rom\u00e2n, \u015fi nu numai, c\u0103ut\u00e2nd drumul de minim\u0103 rezisten\u0163\u0103 pentru a p\u0103r\u0103si, chiar \u015fi cu riscul de a fi v\u0103zu\u0163i, sau chiar filma\u0163i, turma de oameni scoas\u0103 la un priveghi de la distan\u0163\u0103. Cei \u201dneangaja\u0163i politic\u201d rezistau stoic impunerii, nu se manifestau \u00een nici un fel, cople\u015fi\u0163i de g\u00e2nduri mai pragmatice: aprovizionarea cu de ale gurii \u00eentr-o situa\u0163ie jalnic\u0103 creat\u0103 de ambi\u0163ia organiz\u0103rii de c\u0103tre Rom\u00e2nia a celui mai important eveniment interna\u0163ional, Festivalul Tineretului, ambi\u0163ie care reu\u015fise s\u0103 goleasc\u0103 magazinele alimentare de cele mai elementare produse. Disp\u0103ruser\u0103 nu numai alimentele de baz\u0103, dar spre disperarea multora \u015fi b\u0103uturile alcoolice, inclusiv berea, \u015fi \u0163ig\u0103rile.<\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile autorit\u0103\u0163ilor de a crea o atmosfer\u0103 de entuziasm, de participare afectiv\u0103 la preg\u0103tirea marelui eveniment, au e\u015fuat. In starea de mizerie generalizat\u0103 care domnea \u00een \u0163ar\u0103, numai de c\u00e2\u015ftigarea acordului unanim nu putea fi vorba. \u00cen ora\u015fele universitare atmosfera era \u00een fierbere. Studen\u0163ii, ah studen\u0163ii \u0103\u015ftia!, cuiul care \u0163inea treaz\u0103 vigilen\u0163a organelor securit\u0103\u0163ii statului, au intrat cu o \u015fi mai mare pondere \u00een aten\u0163ia \u201dsecuri\u015ftilor\u201d, noul termen intrat \u00een vocabularul cotidian, viz\u00e2nd f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi, caracterul de poli\u0163ie politic\u0103, caracteristic\u0103, p\u00e2n\u0103 nu de mult, atribuit\u0103 de media din \u201dvestul s\u0103lbatic\u201d agen\u0163ilor KGB din \u201d\u0162ara Soarelui R\u0103sare\u201d. Ace\u015fti \u201dochi alba\u015ftri\u201d, cum erau cataloga\u0163i, nu neap\u0103rat pe criterii \u201d\u015ftiin\u0163ifice\u201d, au ajuns spaima de zi cu zi a oamenilor de r\u00e2nd \u015fi, un subiect de glume nevinovate \u00een gura celor mai slobozi de gur\u0103. Mul\u0163i posesori ai acestor ochi alba\u015ftri, cu sau f\u0103r\u0103 vin\u0103, au \u00eenceput s\u0103 se protejeze de privirile celor din preajm\u0103 apel\u00e2nd la ochelari fumurii. \u00cen aceast\u0103 atmosfer\u0103 de tensiune permanent\u0103, \u00een care Nick se crezuse uitat, a venit vizita la c\u0103min a \u201damicului\u201d s\u0103u cu ochii precum cerul. \u00cel a\u015ftepta \u00een hol, tol\u0103nit \u00eentr-un scaun, dac\u0103 se poate spune a\u015fa \u0163in\u00e2nd cont de calitatea \u201dfotoliului\u201d, l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103.<\/p>\n

– Greu de g\u0103sit, tovar\u0103\u015fe Nicolae, greu\u2026<\/p>\n

– \u015etiam c\u0103 m\u0103 cheam\u0103 Kr\u00fcger, tovar\u0103\u015fe, nu \u015ftiu cum\u2026<\/p>\n

– Numele meu n-are nici o importan\u0163\u0103. Important\u0103 este func\u0163ia \u015fi, mai ales, misiunea! \u015ei misiunea trebuie dus\u0103 la cap\u0103t, tovar\u0103\u015fe Kr\u00fcger, chiar dac\u0103 \u00ee\u0163i place sau nu, e clar?<\/p>\n

– E clar dac\u0103 \u00eemi spui despre ce este vorba\u2026\u015fi, hai s\u0103 mergem s\u0103 ne mi\u015fc\u0103m ca s\u0103 nu facem circ aici, la c\u0103min\u2026<\/p>\n

– Cel mai bine e s\u0103 mergem la noi la birou, s\u0103 st\u0103m la o mas\u0103 \u015fi eventual s\u0103 \u00eentocmim \u015fi o not\u0103 scris\u0103. E bine s\u0103 \u015ftii unde m\u0103 po\u0163i g\u0103si c\u00e2nd ai nevoie de mine. \u00centrebi de tovar\u0103\u015ful Mi\u015fu \u015fi m\u0103 g\u0103se\u015fti u\u015for.<\/p>\n

– N-am eu de f\u0103cut nici un fel de not\u0103, domnule! N-am timp nici de treburile mele, dar\u0103mite de f\u0103cut note. Ce note, domnule?!, c\u0103 m\u0103 apuc\u0103 dracii!<\/p>\n

– Calm, calm, c\u0103 am tot timpul la dispozi\u0163ie. P\u00e2n\u0103 m\u00e2ine trebuie s\u0103 fac un raport \u015fi nu m\u0103 culc p\u00e2n\u0103 nu-l dau gata. Hai, mergem, ne a\u015fez\u0103m la mas\u0103, discut\u0103m, scriem \u015fi dup\u0103 aia po\u0163i pleca lini\u015ftit\u2026<\/p>\n

– \u015ei dac\u0103 nu vreau, ce faci, m\u0103 arestezi?!<\/p>\n

– Eu nu m\u0103 ocup de arest\u0103ri, tovar\u0103\u015fe. Pentru asta are cine s\u0103 se ocupe, numai c\u0103 n-ar fi bine s\u0103 facem v\u00e2lv\u0103 la c\u0103min. \u015etii cum sunt colegii, buni p\u00e2n\u0103 la necaz\u2026c\u0103 mai departe, r\u0103m\u00e2i singur \u015fi tot la noi ajungi.<\/p>\n

– M\u0103i, de ce nu-mi da\u0163i pace? Nu mai \u015ftiu nimic de tat\u0103l meu, \u015fi nici nu vreau s\u0103 \u015ftiu. A plecat, ne-a l\u0103sat, s\u0103-i fie de bine \u015fi n-am cuvinte! Priceput?!<\/p>\n

– \u0162i-am spus eu ceva de tat\u0103l t\u0103u?! Sau, poate c\u0103 te sim\u0163i cu musca pe c\u0103ciul\u0103? N-am eu timp acuma de tat\u0103l t\u0103u. Dac\u0103 mi\u015fc\u0103, afl\u0103m noi, n-ai grij\u0103! Acum sunt alte probleme pe rol\u2026Uite, abia a murit tovar\u0103\u015ful Stalin \u015fi au \u015fi \u00eenceput unii s\u0103 se agite. Ce dac\u0103 a murit?! Vine un alt Stalin, comunismul va merge \u00eenainte, iar noi trebuie s\u0103 avem grij\u0103 s\u0103 nu mi\u015fte \u00een front ni\u015fte sabotori care s\u0103 r\u0103stoarne pu\u0163ina democra\u0163ie pe care am c\u00e2\u015ftigat-o. Intelectualii \u0103\u015ftia nu se ast\u00e2mp\u0103r\u0103, se agit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi la un miting de doliu. Ce-or fi crez\u00e2nd, z\u0103u c\u0103 nu \u015ftiu, dar \u015ftiu c\u0103 vor da de dracu.<\/p>\n

– \u015ei ce am eu cu mitingul de doliu?! A murit Stalin?!, \u015fi ce-i cu asta?! O s\u0103 apar\u0103 un alt Stalin, nici o grij\u0103! A\u015fa-i \u00een politic\u0103! Ce am eu de f\u0103cut nu are nimic cu asta. Eu, c\u00e2nd vreau s\u0103 m\u0103 reculeg nu merg la un miting de doliu, eu merg la un cimitir. Acolo-i lini\u015fte \u015fi eu de lini\u015fte am nevoie\u2026<\/p>\n

– Nu m\u0103 lua peste picior! E mai bine s\u0103 colabor\u0103m, dac\u0103 vrei cu adev\u0103rat s\u0103 ai lini\u015fte. S\u0103 \u015ftii c\u0103 \u015ftiu s\u0103-mi fac meseria, o meserie ca oricare alta \u015fi, nu mi-e ru\u015fine de ce fac. \u0162ara asta trebuie \u015fi ap\u0103rat\u0103 \u015fi asta-i misiunea noastr\u0103.<\/p>\n

– M\u0103i, Mi\u015fule, c\u0103 tot mi-ai spus cum te cheam\u0103, noi arti\u015ftii facem un act de cultur\u0103 \u015fi nici asta nu-i pu\u0163in! Cultura \u00eenal\u0163\u0103 o \u0162ar\u0103, nu o distruge. Arta este frumosul, patriotismul, comunicarea cu lumea larg\u0103. Arta, \u00een orice domeniu, trebuie \u00eencurajat\u0103, l\u0103sat\u0103 s\u0103 produc\u0103 frumosul, s\u0103 cultive. Vorbesc de arta adev\u0103rat\u0103, cea liber\u0103 de constr\u00e2ngeri. Cine \u00eencearc\u0103 s\u0103 subjuge arta comite o crim\u0103 \u00eempotriva propriului popor! Cum s\u0103 faci un informator dintr-un artist?! Trebuie s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti bine \u00eenainte de a m\u0103 duce la voi s\u0103 m\u0103 obligi s\u0103 scriu \u201dnote\u201d, cum le spui tu. Vrei s\u0103 \u00een\u0163elegi ce este arta, vino cu mine \u00eentr-un mic cimitir ca s\u0103 vezi la ce lucreaz\u0103 un artist, sau vino \u00een atelierul profesorului meu s\u0103 vezi ce politic\u0103 subversiv\u0103 bag\u0103 el \u00een sculpturile sale. Uite, s\u0103-\u0163i ar\u0103t ce face un artist luat, a\u015fa, pe nepreg\u0103tite. \u00cen mapa asta am ni\u015fte coli albe iar \u00een buzunar un pix mare cu min\u0103 de c\u0103rbune, un versatil. Ne a\u015fez\u0103m pe banca aia singuratic\u0103 \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 comunic\u0103m. Ce zici?!\u201d<\/p>\n

– Nu \u00een\u0163eleg unde ba\u0163i dar, hai s\u0103 vedem ce-\u0163i trece prin cap, tovar\u0103\u015fe artist!<\/p>\n

– Stai jos \u015fi uit\u0103-te unde vrei. Nu trebuie s\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fti, fii natural, nu sta ca la fotograf, priceput?<\/p>\n

– Nu pricep eu nimic dar, cum sunt \u00een misiune, m\u0103 adaptez situa\u0163iei.-<\/p>\n

Efectul a fost cel scontat. Dup\u0103 un sfert de or\u0103, se holba Mi\u015fu la portretul \u00een c\u0103rbune \u015fi nu scotea nici o vorb\u0103. Ridica uneori privirea \u00eenspre Nick, o privire care \u00eentreba parc\u0103: oare cum ai f\u0103cut?!<\/em> Apoi, se cufunda din nou \u00een studiul propriului chip. Era doar mirat, era fascinat?!, era greu de definit aceast\u0103 atitudine.<\/p>\n

– Ei, ce zici? \u00ce\u0163i place moaca ta?\u2026Am, sau nu am talent? Hai, spune, omule, ceva!<\/p>\n

– Mi-ai dat cu leuca-n cap, domnule artist! Nu pricep cum se poate a\u015fa ceva, \u00een doar c\u00e2teva minute?!\u2026<\/p>\n

– Se poate, dar nu m\u0103 lua cu domnule, drag\u0103 tovar\u0103\u015fe. Ce naiba!, e\u015fti doar \u00een misiune, nu?!<\/p>\n

– Da, \u00een loc s\u0103 m\u0103 documentez, eu, uite ce fac, tovar\u0103\u015fe Nicolae!<\/p>\n

– Las-o-ncolo cu tovar\u0103\u015fe! Spune-mi simplu Nicolae, iar eu am s\u0103-\u0163i spun Mi\u015fu\u2026Ce zici? \u00ce\u0163i place, o\u2019 ba\u2026<\/p>\n

– \u00cemi place, Nicule, cum s\u0103 nu-mi plac\u0103\u2026sunt \u015fi eu om ca to\u0163i oamenii. Spunea bunica: ce-i frumos, \u00eei place \u015fi lui Dumnezeu. Ea era tare credincioas\u0103, c\u0103 a\u015fa era pe vremea ei. \u00cemi faci cadou tabloul acesta, ce zici?<\/p>\n

– P\u0103i, ce s\u0103 zic? E al t\u0103u! Dac\u0103 vii m\u00e2ine, tot pe banca asta, am s\u0103 aduc o ram\u0103 si sticl\u0103 ca s\u0103-l \u00eenr\u0103m\u0103m. Ai s\u0103-l po\u0163i pune pe perete \u00een camera ta.<\/p>\n

– Camera mea?! P\u0103i, crezi c\u0103 eu am camera mea?! Eu sunt un am\u0103r\u00e2t pe l\u00e2ng\u0103 \u015fefii mei. Am s\u0103-l pun \u00een biroul unde lucrez s\u0103-l vad\u0103 to\u0163i colegii\u2026Ba, nu se poate! \u00cen birou nu putem pune dec\u00e2t portretele dasc\u0103lilor \u015fi a\u00a0 lui Gheorghiu-Dej. Asta ar mai lipsi s\u0103 apar \u015fi eu printre ei! N-a\u015f mai apuca s\u0103 te mai urm\u0103resc cu anchetele mele. Cine \u015ftie pe unde a\u015f ajunge!? S\u0103 \u015ftii c\u0103 vin m\u00e2ine \u015fi mai vorbim \u015fi despre ce m\u0103 intereseaz\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mitingul de doliu. E\u015fti un norocos c\u0103 ai dat de unul ca mine. Nu to\u0163i suntem la fel, cum cred oamenii. Eu sunt mai altfel.<\/p>\n

– Nu te mai omor\u00ee at\u00e2ta cu mitingul acesta. Omul a murit, s\u0103-i fie \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103, nu mai e tovar\u0103\u015ful Stalin,<\/em> e simplu, Stalin! A fost ce-a fost, acum nu mai e dec\u00e2t trecut. S\u0103 vezi c\u00e2\u0163i se vor trezi din somn s\u0103-l judece\u2026a\u015fa-i de c\u00e2nd lumea, Mi\u015fule. Vino \u015fi vom g\u0103si despre ce s\u0103 b\u0103s\u0103dim, c\u0103 doar suntem tineri. Vorba aia \u00een\u0163eleapt\u0103: mor\u0163ii cu mor\u0163ii, viii cu viii! Basta!<\/p>\n

N-a apucat bine Mi\u015fu s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze c\u0103 pe Nick l-au apucat crampele. M-am \u0163inut c\u00e2t m-am \u0163inut, dar emo\u0163iile \u015fi frica asta absurd\u0103 \u00eencep s\u0103-\u015fi joace rolul. Dac\u0103 nu g\u0103sesc o bud\u0103, sau un tufi\u015f, m\u0103 fac de rahat. Doamne, ce<\/em> fire!, de la cine, dracu, am mo\u015ftenit-o?! Simt c\u0103 mor\u2026<\/em><\/p>\n

A fost nevoie \u00eentr-adev\u0103r de un tufi\u015f pentru c\u0103 de o bud\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 nu putea fi vorba. Aceast\u0103 fire \u201dimposibil\u0103\u201d, cum o numea Nick, hiperemotivitatea, teama obsesiv\u0103, \u00eel aruncau \u00een bra\u0163ele unei atitudini agresive de mascare a realit\u0103\u0163ii cu care nu se putea m\u00e2ndri. Avea s\u0103 poarte aceast\u0103 \u201dcruce\u201d p\u00e2n\u0103-n ultimele clipe lucide ale vie\u0163ii sale. \u00cencet-\u00eencet, toate aceste \u201dneajunsuri\u201d au pus st\u0103p\u00e2nire pe \u00eentreaga-i fiin\u0163\u0103 ajung\u00e2nd s\u0103 fie o dominant\u0103 \u00een via\u0163a lui. \u015etia acest lucru, \u00eencerca s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u0163\u0103, el, adev\u0103ratul Nicolae, talentat \u015fi sensibil, iubitor al frumosului, a m\u0103re\u0163iei naturii, a fantasticei for\u0163e de crea\u0163ie a acesteia.<\/p>\n

Pleca deseori, de unul singur, urm\u00e2nd firul apelor curg\u0103toare, desf\u0103t\u00e2ndu-se cu minunea p\u0103durilor, cu splendoarea crestelor. Pleca singur, deoarece, ca \u015fi \u00een cazul expozi\u0163iilor, dorea s\u0103 savureze nestingherit minunile Marii Crea\u0163ii, opere ale celui mai mare artist al Universului. \u00cen astfel de momente se manifesta credin\u0163a lui \u00een Dumnezeire, \u00een unicitate \u015fi, \u201degoismul\u201d care nu-i permitea s\u0103 \u00eempart\u0103 toate acestea cu nimeni. Se cuno\u015ftea foarte bine \u015fi nu se sfia s-o spun\u0103 cu voce: Da, sunt egoist, sunt zg\u00e2rcit, dar n-am nimic r\u0103u \u00een mine. Cine vrea s\u0103-mi fie prieten, s\u0103 accepte ceea ce este bun \u00een mine. Restul s\u0103 cad\u0103 \u00een subsidiar. Fiin\u0163a uman\u0103 nu<\/em> este perfect\u0103, iar eu fac parte din acest regn.<\/em><\/p>\n

Drumul spre c\u0103min s-a ab\u0103tut pe la oper\u0103 unde preg\u0103tirile pentru marea premier\u0103 erau \u00een toi. Atelierul ar\u0103ta ca un magazin de artizanat. Decoruri, ustensile, materiale \u00een a\u015fteptare s\u0103 fie transformate, panouri de decor. Tehnicienii mi\u015funau printre aceste elemente constitutive sub \u00eendrumarea micului, dar marelui scenograf, singurul care, la acea or\u0103, le vedea asamblate oferind publicului ner\u0103bd\u0103tor, viziunea cantonat\u0103 \u00een imagina\u0163ia lui.<\/p>\n

– Nick, tu realizezi ce efect va avea c\u0103l\u0103re\u0163ul t\u0103u plantat \u00een col\u0163ul din dreapta scenei, sub perdeaua de ploaie proiectat\u0103 \u015fi cu soclul supus furiei apelor?! Ai fost genial! Da, da!\u2026genial! \u015ei toate acestea, din sc\u00e2nduri, zdren\u0163e \u015fi h\u00e2rtie! Ascult\u0103-m\u0103, va fi un spectacol m\u0103re\u0163. Nu e nevoie s\u0103 fim mode\u015fti\u2026nu, nu!<\/p>\n

– C\u00e2nd monta\u0163i?, vreau s\u0103 asist.<\/p>\n

– Cum c\u00e2nd?!\u2026ast\u0103zi \u00eencepem. Trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu noi. Ochiul, ochiul t\u0103u trebuie s\u0103 fac\u0103 amplasamentul final, unghiul, mai ales unghiul. Reflectoarele, luminile, \u00een general, sunt puse la punct, dar trebuie cizelate unghiurile de lumin\u0103, nuan\u0163ele de culoare. \u015etii ce emo\u0163ii am \u015fi cu apa? Sper c\u0103 Sever a \u015ftiut ce-am vrut eu s\u0103 fac \u015fi c\u0103 va veni pentruNu l-am mai v\u0103zut de dou\u0103 zile nici m\u0103car la c\u0103min. retu\u015furi. \u015etii ceva de el?<\/p>\n

– Vine el, nici o grij\u0103. N-avea grija lui, e bun, e bun cu adev\u0103rat!<\/p>\n

– Dar tu, ce-i cu tine?!, pari cam palid.<\/p>\n

– Nimic grav, am f\u0103cut diareea mea albastr\u0103, reac\u0163ia la culoarea cerului din ochii fiin\u0163elor umane.<\/p>\n

– Ei, pe dracu, iar te-au luat la \u00eentreb\u0103ri? Ce vor?!<\/p>\n

– Vor s\u0103 se dea \u00een stamp\u0103! S\u0103 fac\u0103 din moartea t\u0103tucului un prilej de investigare a sentimentelor care anim\u0103 mul\u0163imea \u00een aceste clipe \u201egrele\u201d. Ca s\u0103 scap, l-am \u00eembrobodit cu un portret la minut, s\u0103-l pun\u0103 pe biroul de investiga\u0163ii. \u015etii c\u0103 era s\u0103 se prind\u0103 dar, \u00eenalta-i con\u015ftiin\u0163\u0103 l-a adus cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt: cic\u0103, nu poate fi \u00een aceea\u015fi \u00eenc\u0103pere cu \u201dmarii dasc\u0103li\u201d \u015fi, bine\u00een\u0163eles, nici cu portretul lui Dej. L-am aprobat \u015fi l-am rugat s\u0103 m\u0103 lase \u00een pace \u00een schimbul a c\u00e2te portrete ar vrea s\u0103-i fac. S\u0103-l fi v\u0103zut ce m\u00e2ndru era! Ha!<\/p>\n

31<\/p>\n

Rela\u0163ia cu Ralu a avut, \u00een general,\u00a0 un impact pozitiv asupra lui Nick. Stresul la care au fost supu\u015fi, fiecare g\u00e2ndind din punctul s\u0103u de vedere la consecin\u0163ele situa\u0163iei create, a marcat felul de a privi via\u0163a \u00een rela\u0163iile cu oamenii. Un nou sentiment, necunoscut, acel al responsabilit\u0103\u0163ii, a dat un semnal de real\u0103 maturitate. \u00cen rela\u0163ia cu Ella se manifesta \u00een mod v\u0103dit o atitudine de protec\u0163ie, neobi\u015fnuit\u0103 pentru un adolescent \u00een plin\u0103 transformare, un copil \u00een fond, ca \u015fi ea. \u00cel obsedase, la acea vreme, menirea lui de artist de anvergur\u0103, ideea incompatibilit\u0103\u0163ii dintre obliga\u0163iile fa\u0163\u0103 de viitorul artist \u015fi o leg\u0103tur\u0103 sentimental\u0103, fie ea \u015fi de propor\u0163ii, cum p\u0103rea, sau cum amenin\u0163a s\u0103 fie. Acum lucrurile luaser\u0103 o alt\u0103 turnur\u0103: Ralu \u00eel atr\u0103gea ca femeie, chiar dac\u0103 prin v\u00e2rst\u0103 \u00eei amintea de Ella. Rela\u0163ia de intimitate deplin\u0103 la care ajunseser\u0103 – c\u00e2t ai clipi din ochi – cum le pl\u0103cea s-o spun\u0103, chiar dac\u0103 suna ca o scuz\u0103, l-a desc\u0103tu\u015fat de vechea obsesie materializat\u0103 prin acel strig\u0103t repetat: sunt mare!<\/em> , aduc\u00e2ndu-l cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt. Atitudinea protectoare manifestat\u0103 \u00een timpul \u201dcrizei\u201d l-a \u00een\u0103l\u0163at, dac\u0103 se mai putea, \u00een ochii str\u0103lucind de dragoste, de loc adolescentin\u0103, ai Raluc\u0103i. Nick nu mai era un pretext de flirt, peste noapte el devenise b\u0103rbatul vie\u0163ii, marea dragoste.<\/p>\n

Dovezile manifestate erau mai mult dec\u00e2t elocvente. Nick \u00eencetase s\u0103 mai fie un simplu student-artist, visul de aur al oric\u0103rei adolescente, un \u201dobiect\u201d pre\u0163ios, de invidie, \u00een ochii prietenelor, a colegelor. Nick era al ei, c\u00e2\u015ftigase chiar statutul de membru al familiei, neatestat \u00eenc\u0103, dar pe cale de a deveni. Da, Raluca era \u00een al nou\u0103lea cer. Cu mintea-i de copil, \u00eenc\u0103, maturizat ex abrupto, vorba p\u0103rintelui Maximilian, ea \u0163esea zi \u015fi noapte v\u0103lul care-i va proteja, \u00een v\u00e2ltoarea vie\u0163ii, via\u0163\u0103 despre care nu \u015ftia mai mult dec\u00e2t \u015ftiu copiii, din pove\u015ftile cu z\u00e2ne \u015fi fe\u0163i frumo\u015fi, cum, de altfel, \u015fi erau considera\u0163i de cei din jur. \u201dSunt faini\u201d era sintagma la mod\u0103 \u015fi ei o acaparaser\u0103 cu repeziciune.<\/p>\n

\u015ei chiar erau! O sclipire de optimism \u0163\u00e2\u015fnea din privirile am\u00e2ndurora, o poft\u0103 de nest\u0103p\u00e2nit le acaparase sim\u0163urile. \u00centr-un fel, se repeta, la vedere, idila adolescen\u0163ei lui Nick, doar c\u0103, un plus, greu de definit \u00een cuvinte, prezen\u0163a lor iradia locurile unde se iveau. \u00centr-un mare centru universitar nu era u\u015for s\u0103 ajungi \u00een topul admiratorilor, \u015fi totu\u015fi, \u00eentr-un timp record, se putea spune c\u0103 \u00eentreg ora\u015ful \u00eei cuno\u015ftea \u015fi admira. Da, a fost o mare poveste de iubire, o poveste tr\u0103it\u0103 cu toat\u0103 intensitatea. \u015ei culmea, cu toat\u0103 firea lui \u00eenchis\u0103 \u015fi cusurgie, \u00eemi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea, de c\u00e2te ori ne \u00eent\u00e2lneam, din experien\u0163a asului care devenise peste noapte! Totul era perfect, doar intrarea oficial\u0103 \u00een familie, \u00eent\u00e2rzia. O team\u0103 nem\u0103rturisit\u0103, o jen\u0103, \u00eel f\u0103ceau pe Nick s\u0103 apeleze la tot felul de pretexte pentru a am\u00e2na momentul confrunt\u0103rii. Era con\u015ftient c\u0103 frageda v\u00e2rst\u0103 a Raluc\u0103i putea constitui un impediment \u00een procesul \u00een\u0163elegerii, tributar, la acea vreme, unor concep\u0163ii \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een genera\u0163ia din care f\u0103ceau parte p\u0103rin\u0163ii ei.<\/p>\n

La maic\u0103-sa nici nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103, mai ales c\u0103, nici nu era cazul \u00eenc\u0103. Din \u201ddurul\u201d pe care-l \u00eemprumutase ca \u0163inut\u0103 general\u0103, cel pu\u0163in fa\u0163\u0103 de Raluca, nu mai r\u0103m\u0103sese mare lucru. Era mai pu\u0163in \u00eencruntat, aproape mereu pus pe glume. \u00cen \u201dlume\u201d o prezenta ca pe \u201dprietena mea\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pronun\u0163e numele: Ralu i se p\u0103rea prea intim, iar Raluca suna prea oficial. Prezen\u0163a ei \u00een atelierul operei nu-l mai deranja cu toate c\u0103 frecven\u0163a vizitelor lua propor\u0163ii, st\u00e2rnind z\u00e2mbete \u00eeng\u0103duitoare sau ocheade st\u00e2ngaci disimulate. Ce mai! Erau o pereche \u201dde milioane\u201d, ca s\u0103 m\u0103 exprim \u00een spiritul vremii, s\u0103 r\u0103m\u00e2n c\u00e2t mai fidel \u201dculorii locale\u201d.<\/p>\n

Cu toat\u0103 s\u0103r\u0103cia lucie care b\u00e2ntuia \u0163ara anului \u201953, ei tr\u0103iau cu capul \u00een nori, consum\u00e2nd, sau mai bine zis, devor\u00e2nd timpul liber, at\u00e2t de pre\u0163uit mai ieri de viitorul \u201dmare\u201d artist. Nici butucii de la cimitir, nici \u00eentreb\u0103rile din ce \u00een ce mai insistente ale Maestrului, nu-l puteau readuce la starea lui proverbial\u0103. Se contempla cu ceea ce-i oferea via\u0163a \u00een noua lui ipostaz\u0103. Hoin\u0103reau pe str\u0103zi, prin parcuri, prin s\u0103lile de expozi\u0163ii, pe malurile de neuitat ale r\u00e2ului, c\u00e2nd lini\u015ftit, c\u00e2nd \u00eenvolburat, umfl\u00e2ndu-se \u00een pene pentru a o lua razna peste diguri. Constr\u00e2ngerile dictate de programul de repeti\u0163ii, sau de prezen\u0163a la cursuri sau atelierele de crea\u0163ie, ap\u0103sau ca o corvoad\u0103 greu de suportat, constr\u00e2ngeri care le r\u0103peau pu\u0163inele ore de desf\u0103tare, care, oric\u00e2t de multe ar fi fost, tot pu\u0163ine r\u0103m\u00e2neau. A fost un an plin \u00een via\u0163a lor sentimental\u0103, descopereau minunile lumii p\u0103m\u00e2ntene, fantezia o lua razna d\u00e2nd noi \u015fi noi dimensiuni rela\u0163iei lor intime, orbindu-i, f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 uite cu u\u015furin\u0163\u0103 experien\u0163a tr\u0103it\u0103 cu nu prea mult timp \u00een urm\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 baletul era supus, totu\u015fi, unui program rigid, \u00eempiedic\u00e2nd \u00een cazul Raluc\u0103i orice abatere profesional\u0103, la Nick lucrurile st\u0103teau pu\u0163in diferit. P\u00e2n\u0103 \u015fi programul de la institut era ceva \u201dliber consim\u0163it\u201d, sprijinit \u00een acest sens de \u00eens\u0103\u015fi natura dasc\u0103lilor, to\u0163i arti\u015fti unul \u015fi unul, sclavi ai libert\u0103\u0163ii depline, \u00een mi\u015fcare, g\u00e2ndire, crea\u0163ie. Sintagma \u201dart\u0103 pentru art\u0103\u201d at\u00e2t de hulit\u0103 pe plan oficial, atitudine \u00eemprumutat\u0103 cu ochii \u00eenchi\u015fi de dincolo de apele Nistrului, era p\u0103strat\u0103 \u00een sufletele subjugate artei, hulindu-se \u00een contrapartid\u0103 cealalt\u0103 sintagm\u0103, \u201darta angajat\u0103\u201d. Adept al unei libert\u0103\u0163i ne\u00eengr\u0103dite, l\u0103sat s\u0103 se manifeste \u00een voie \u00een lumea profesiunii alese, angajat f\u0103r\u0103 voie \u00een spectacolul tumultuos dar senin al iubirii, Nick s-a pomenit \u00een situa\u0163ia atletului care, sigur de victorie, scap\u0103 din m\u00e2n\u0103 puterea de concentrare \u015fi se las\u0103 incon\u015ftient \u00een voia abandonului.<\/p>\n

Ambi\u0163ia manifestat\u0103 at\u00e2t de vehement p\u00e2n\u0103 mai ieri, se estompeaz\u0103, lucr\u0103rile \u201dmari\u201d se am\u00e2n\u0103 sine die, subjug\u00e2nd totul pl\u0103cerii de a tr\u0103i, recent descoperite, compl\u0103c\u00e2ndu-se \u00eentr-un \u201ddolce far niente\u201d at\u00e2t de periculos \u00een via\u0163a unui artist. Era, \u00eentr-un fel, o foame de mul\u0163umire, de evadare din lumea emo\u0163iilor crea\u0163iei, deloc de neglijat la o fire ca a lui, de savurare a clipelor de fericire, ap\u0103rute, cumva, din senin, \u00een via\u0163a lui at\u00e2t de zbuciumat\u0103.<\/p>\n

Ralu, nerealiz\u00e2nd acest aspect al vie\u0163ii artistului \u00een devenire, iubindu-l pur \u015fi simplu pentru felul lui de a fi, neimplicat\u0103, \u00eenc\u0103, \u00een via\u0163a lui de studiu creativ, departe de a-i cunoa\u015fte \u201dmarele\u201d talent, \u00ee\u015fi tr\u0103ia din plin visul iubirii adolescentine, devenit realitate, descoperind \u00een ea o latur\u0103 nemanifestat\u0103 \u00eenc\u0103: posesivitatea. Culmea ironiei consta \u00een u\u015furin\u0163a cu care, prin excelen\u0163\u0103 posesivul Nick, cedase f\u0103r\u0103 nici o re\u0163inere \u00een fa\u0163a noului statut.<\/p>\n

Anul \u201953 a fost un an greu, marc\u00e2nd profund via\u0163a omului de r\u00e2nd, nu \u015fi pe aceea a noilor participan\u0163i la ve\u015fnicul \u015fi, totu\u015fi, mereu noul \u201dlove story\u201d.<\/p>\n

– Nick, te-ai g\u00e2ndit c\u0103, odat\u0103, c\u00e2ndva, va threbui s\u0103 avem un copil? Eu m\u0103 g\u00e2ndesc mehreu dahr nu hreu\u015fesc s\u0103 plasez \u00een timp evenimentul\u2026<\/p>\n

– Bate-te peste gur\u0103, fat\u0103! Ce \u0163i-a venit?! Cine a spus c\u0103 vom r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103, c\u0103 ne vom c\u0103s\u0103tori?! Las\u0103 grija asta \u00een seama timpului care curge: ce va fi, va fi! Neprev\u0103zutul, hazardul, va hot\u0103r\u00ee viitorul nostru, al am\u00e2ndurora, sau, mai bine zis, al fiec\u0103ruia \u00een parte. A\u015fa c\u0103, vorba \u0163\u0103ranului \u00een\u0163elept, nu te \u0103sta grija asta! Ziceai c\u0103 ai r\u0103mas singur\u0103 acas\u0103, ce zici, trecem pe la voi?<\/p>\n

– Chiar am vhrut s\u0103-\u0163i phropun dahr, dahr n-am \u00eendhr\u0103znit\u2026\u015etiu c\u0103 nu vhrei s\u0103 dai ochii cu ai mei\u2026<\/p>\n

– P\u0103i, e\u015fti sau nu singur\u0103?!<\/p>\n

– Da, p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine am s\u0103 fiu singuhr\u0103, singuhric\u0103\u2026<\/p>\n

– Dac\u0103 vin eu, fii sigur\u0103 c\u0103 n-ai s\u0103 te sim\u0163i singur\u0103\u2026!<\/p>\n

– S\u0103 lu\u0103m ceva de m\u00e2ncahre. Am ceva b\u0103nu\u0163i la mine.<\/p>\n

– Eu n-am nici un fel de b\u0103nu\u0163i, i-am dat pe h\u00e2rtie \u015fi c\u0103rbune. Dup\u0103 c\u00e2t mai lucrez, puteam s\u0103 mai am\u00e2n, dar asta mi-a intrat \u00een s\u00e2nge. Bine c\u0103 nu mai fumez, c\u0103 nu \u015ftiu ce m-a\u015f face.<\/p>\n

– Nici s\u0103 nu te apuci c\u00e2t timp ne s\u0103hrut\u0103m. E ghroaznic s\u0103 sim\u0163i gustul tabacului din guhra altuia!<\/p>\n

– Vorbe\u015fti din experien\u0163\u0103?!<\/p>\n

– Nu, \u00eenc\u0103, dahr nu-mi place c\u00e2nd cineva duhne\u015fte l\u00e2ng\u0103 mine. Hai!\u2026<\/p>\n

\u00centr-o astfel de atmosfer\u0103 curgea via\u0163a lor, singuratici, \u00eentr-un fel, f\u0103r\u0103 prietenii culese din mediul \u00een care se \u00eenv\u00e2rteau, f\u0103r\u0103 confiden\u0163e. Cerul era frumos \u015fi albastru chiar \u015fi c\u00e2nd nori amenin\u0163\u0103tori br\u0103zdau v\u0103zduhul. Nici m\u0103car premiera C\u0103l\u0103re\u0163ului de Aram\u0103 nu a putut abate aceast\u0103 curgere lin\u0103 de la albia trasat\u0103 cu at\u00e2ta nevinov\u0103\u0163ie.<\/p>\n

Un succes imens l-a l\u0103sat, cumva, rece, pe \u201dcreatorul\u201d ecvestrei. Ecvestra \u00een sine era, cumva, un vis \u00eendep\u0103rtat, iar jocul cu decorurile, un simplu joc \u015fi nimic mai mult. Scenaristul nu-\u015fi mai g\u0103sea locul, la ie\u015firile la ramp\u0103 se \u00eencurca \u00een faldurile cortinei, \u00eencurc\u00e2ndu-i \u015fi pe ceilal\u0163i protagoni\u015fti, dac\u0103 se poate spune astfel. Cineva din sal\u0103, apropiat al operei, cunosc\u0103tor al dedesubturilor din culise, a strigat printre ropotele de aplauze, un prelung \u201dbravooo!\u201d, urmat de \u201dbravo Nicolae, bravo Sever!\u201d.<\/p>\n

Maestrul s-a ridicat \u00een picioare \u015fi\u00a0 \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi privirile \u00eenspre cei doi proteja\u0163i, ascun\u015fi \u00een fundul lojei, i-a aplaudat la \u201dscen\u0103 deschis\u0103\u201d. Sever, mi\u015fcat de gestul Maestrului, s-a aplecat cu v\u0103dit respect \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103. Nick, revenit, parc\u0103, la apuc\u0103turile din trecutul apropiat, a f\u0103cut cu m\u00e2na un gest a lehamite.<\/p>\n

– Ce-i, Nicolae, e\u015fti prea mare pentru gesturi de apreciere at\u00e2t de mici?!\u2026<\/p>\n

– Maestre, sunt destui al\u0163ii care merit\u0103 aplauze cu prisosin\u0163\u0103. Ale mele pot s\u0103 mai a\u015ftepte. \u00centr-o zi, o ecvestr\u0103 adev\u0103rat\u0103 va str\u0103luci \u00eentr-o pia\u0163\u0103 public\u0103 sau undeva pe un fost c\u00e2mp de b\u0103taie, eu voi sta cu sufletul la gur\u0103 ascult\u00e2nd aplauzele \u015fi, eventual, ceva vorbe de apreciere. Voi fi m\u00e2ndru dac\u0103 ve\u0163i fi de fa\u0163\u0103 \u015fi-mi ve\u0163i str\u00e2nge m\u00e2na, \u00een v\u0103zul lumii.<\/p>\n

– Incorigibil, chit c\u0103-i \u00eendr\u0103gostit lulea. Pe el l-a interesat mai mult partea coregrafic\u0103 dec\u00e2t premiera ca atare. \u015ei asta face parte din via\u0163\u0103!<\/p>\n

Nick era mai relaxat dup\u0103 cea de a doua \u015fedin\u0163\u0103 cu Mi\u015fu. Se pare c\u0103 aprecierile de acas\u0103 la adresa portretului au fost hot\u0103r\u00e2toare. Mi\u015fu s-a ar\u0103tat mai mult interesat de arta portretistic\u0103 a presupusului viitor colaborator dec\u00e2t de misiunea lui. A mai plecat cu un portret sub bra\u0163, i l-a l\u0103sat pe primul pentru \u00eenr\u0103mare \u015fi, \u00een modul cel mai firesc, i-a fixat o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire, pe aceea\u015fi banc\u0103, pentru a-l aduce \u015fi pe al doilea, dup\u0103 o prezentare \u00een familie. Nici un cuv\u00e2nt despre misiune, despre rolul pe care ar trebui s\u0103-l joace Nick pentru consolidarea pozi\u0163iei sale socio-profesionale. Nick era mul\u0163umit. Reu\u015fise, datorit\u0103 talentului s\u0103u, s\u0103-\u015fi corup\u0103 umbra care \u00eencepuse s\u0103-l exaspereze: Fii lini\u015ftit, Nicolae, \u015ftiu ce trebuie s\u0103 raportez \u00een cazul t\u0103u. M-ai convins c\u0103 nu mai ai leg\u0103turi cu tat\u0103l t\u0103u, c\u0103 e\u015fti un student<\/em> model, devotat noii or\u00e2nduiri, etc., etc\u2026<\/em><\/p>\n

Uneori r\u0103m\u00e2nea pe g\u00e2nduri ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd transform\u0103rile care-i afectau felul proverbial de a fi, nep\u0103sarea fa\u0163\u0103 de obsesiva preocupare: menirea lui ca \u201dmare\u201d artist. \u00cen fa\u0163a oglinzii, \u00eentrerup\u00e2nd b\u0103rbieritul, ma\u015final, deschidea un monolog de autolini\u015ftire. Stai lini\u015ftit, m\u0103i, Nicolae, m\u0103i! E o pauz\u0103 bine venit\u0103, normal\u0103, probabil, pentru v\u00e2rsta care-\u015fi cere drepturile. Sunt un animal \u015fi m\u0103 comport ca atare, chiar dac\u0103 sunt un animal superior, \u00eenzestrat cu ra\u0163iune. \u201dCe e val ca valul trece\u201d, ce panseu!, te scoate basma curat\u0103 din orice \u00eencurc\u0103tur\u0103. Voi trece \u015fi peste asta. Un pic de pauz\u0103 nu stric\u0103! Proiectele<\/em> mele de crea\u0163ie nu vor suferi. Materialele a\u015fteapt\u0103 cu r\u0103bdare momentul c\u00e2nd vine criza, c\u00e2nd nimic nu m\u0103 poate opri. Orice s-ar spune, r\u0103m\u00e2n la vorbele mele<\/em>, voi fi mare.<\/em><\/p>\n

Era ceea ce o fr\u0103m\u00e2nta \u015fi pe Ralu. Intuise cu cine avea de-a face, \u015ftia c\u0103 furtuna putea izbucni oric\u00e2nd, c\u0103 va trebui s\u0103 se supun\u0103, s\u0103-i fie al\u0103turi, s\u0103-l laude, mai ales s\u0103-l laude. Prezentul era al ei, \u00eel tr\u0103ia cu nesa\u0163, \u00een\u0163elegea drumul talentului de nest\u0103vilit \u015fi credea cu toat\u0103 f\u0103ptura \u00een viitorul ei al\u0103turi de Nick. Vara a venit, cumva, s\u0103rind peste prim\u0103vara de care nu s-au prea putut bucura din cauza vremii capricioase. Odat\u0103 cu soarele arz\u0103tor au ap\u0103rut \u015fi primele mici diferen\u0163e de opinii. Programul era mai greu de \u00eentocmit. \u00cen timp ce Ralu adora soarele \u015fi nu sc\u0103pa nici un prilej de se expune procesului de bronzare, de expunere a unui corp frumos, artistic construit: chipul, raportul dintre<\/em> trunchi \u015fi lungimea picioarelor, pozi\u0163ia fundului.<\/em> Nick, preocupat din adolescen\u0163\u0103 numai de dezvoltarea armonioas\u0103 a bicep\u015filor \u015fi a pectoralilor, nedesp\u0103r\u0163it de cele dou\u0103 haltera\u015fe de c\u00e2te un kilogram, neapuc\u00e2nd s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 \u00eenoate, ura \u015ftrandurile, plajele. Era greu de \u00eemp\u0103cat \u015fi capra \u015fi varza, dar umbra unor copaci salvatori de pe malul r\u00e2ului ademenitor, \u00eei permiteau lui Nick s\u0103 cedeze \u015fi s\u0103-\u015fi admire sirena \u00een toat\u0103 splendoarea mi\u015fc\u0103rilor, cronometrate, de pr\u0103jire uniform\u0103.<\/p>\n

O vizit\u0103 \u00een doi la atelirul cimitirului, a\u0163intirea privirii asupra celor doi butuci de tei, trei vorbe \u015fugub\u0103\u0163e ale \u015eefului \u015fi, dorul de ciocan \u015fi dalt\u0103, l-au f\u0103cut pe Nick s\u0103 revin\u0103 cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt. Promisiuni, angajamente, program prestabilit, ca un orar \u015fcolar, au redeschis drumul \u201dCalvariei\u201d spre lini\u015ftea cimitirului. Trebuia doar pu\u0163in\u0103 consecven\u0163\u0103 \u015fi lucrurile ar fi reintrat \u00een normal, \u00een normalul lui Nick, cel de dinainte de criz\u0103. Toamna, oricum l-a prins trudind din greu, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 imortalizeze \u00een lemn figura legendar\u0103 a lui Decebal. Traian nu-l atr\u0103gea. Pentru Decebal umbla s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 ciobanii din Apuseni, s\u0103 \u00eentip\u0103reasc\u0103 \u00een minte chipurile lor hot\u0103r\u00e2te, \u00eembr\u0103c\u0103mintea lor, graiul lor plin de g\u00e2nduri \u00een\u0163elepte. \u00ce\u015fi umpluse blocul de desen cu schi\u0163e, portrete. La vederea lor Maestrul i-a propus s\u0103 fac\u0103 din aceast\u0103 preocupare un scop \u00een sine, o galerie de chipuri de ciobani din Apuseni, s\u0103 expun\u0103 lucr\u0103rile \u00een cadrul unei expozi\u0163ii a institutului. \u00cenc\u00e2ntat de apreciere \u015fi de propunere, Nick, \u00een zilele libere, a organizat un adev\u0103rat periplu prin locurile cele mai reprezentative ale Apusenilor, \u00eenso\u0163it, deseori, de prea supusa Ralu. A fost o idee grozav\u0103. Natura, cu splendorile ei nealterate de m\u00e2na omului pus pe distrugere, l-a cucerit devenind un refugiu la ananghie, de reflec\u0163ie, de inspira\u0163ie, de crea\u0163ie. \u00centr-o vacan\u0163\u0103 de neuitat, \u015fi-a luat sculele \u015fi dus a fost.<\/p>\n

Auzise de Padi\u015f, de Cet\u0103\u0163ile Ponorului \u015fi a poposit la o st\u00e2n\u0103. A stat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, s-a hr\u0103nit ca la st\u00e2n\u0103, a cioplit \u00een lemn, \u00eemortaliz\u00e2nd chipuri de ciobani. Reintrase \u00een febra crea\u0163iei, al\u0103turi de oameni simpli dar plini de bun sim\u0163, care l-au \u00eendr\u0103git, au p\u0103strat cu sfin\u0163enie chipurile cioplite, le-au dus pe la c\u0103\u015file lor. N-a fost o ie\u015fire singular\u0103 spre nemul\u0163umirea v\u0103dit\u0103 a Raluc\u0103i.<\/p>\n

– Eu de ce nu pot veni cu tine?!<\/p>\n

– De aia! Nu e locul t\u0103u acolo \u015fi nici nu e vorba de o vacan\u0163\u0103, acolo lucrez pe rupte \u015fi m\u0103 reg\u0103sesc. Ce s\u0103 cau\u0163i tu \u00een s\u0103lb\u0103ticia acelor locuri?! Nu, n-ar fi bine pentru nici unul din noi. E bine cum e acum! S\u0103 nu ne gr\u0103bim s\u0103 alter\u0103m aceast\u0103 lume a noastr\u0103. \u015ei m\u00e2ine, \u015fi poim\u00e2ine, \u015fi r\u0103spoim\u00e2ine, e timp destul pentru noi\u2026S\u0103 nu ne l\u0103comim!<\/p>\n

32<\/p>\n

\u201dPractica\u201d de la st\u00e2n\u0103 a avut un efect deosebit asupra artistului care \u00eencerca, \u00eenc\u0103 timid, s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 la preocup\u0103rile sale artistice. Zilele petrecute printre ciobanii din Apuseni care, \u00een treac\u0103t fie spus, erau ciobani de ras\u0103, au adus \u00een via\u0163a lui Nick oameni noi, diferi\u0163i de cei printre care se \u00eenv\u00e2rtea \u00een ora\u015f, oameni viguro\u015fi, cu s\u0103n\u0103tatea rev\u0103rs\u00e2ndu-se \u00een vorbe, \u00een gesturi, \u00eentr-o \u00een\u0163elepciune pur\u0103, nealterat\u0103. C\u00e2nd Nick voia s\u0103 cucereasc\u0103, atunci o f\u0103cea cu toat\u0103 ardoarea. \u00cendr\u0103git pe loc, liber s\u0103 spun\u0103 ce avea pe suflet, f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi, specula la maximum farmecul care l-a caracterizat de mic copil, cu toate opiniile contrare pe care le provoca deseori, storc\u00e2nd din ace\u015fti curajo\u015fi ai mun\u0163ilor, comori de \u00een\u0163elepciune.<\/p>\n

Oameni, care se n\u0103scuser\u0103 liberi, \u00een vremuri libere, nu aveau treab\u0103 cu legile, cu decretele, cu st\u0103p\u00e2nirea. Ei \u015ftiau una \u015fi bun\u0103: t\u0103te \u0103stea s-or duce la vale, \u00a0ca pietrele aruncate de st\u00e2ncile gola\u015fe, c\u00e2nd s-or smuci p\u0103 omul r\u0103u. P\u0103m\u00e2ntu nu rabd\u0103, p\u0103m\u00e2ntu s\u0103 cotremur\u0103! \u0102\u015fe cum o crepat Stal\u00edn de la ei, \u0103\u015fe o s\u0103 crepe \u015fi de la noi. Nu-i \u0163\u00e2ne p\u0103m\u00e2ntu\u2019 p\u0103 \u0103i care n-au Dumnezeu! Vin, ei,<\/em> americanii, da ,da, o s\u0103 vin\u0103!<\/em><\/p>\n

Nick asculta, se amuza \u015fi, mai presus de toate schi\u0163a chipurile ca cioplite din piatr\u0103, cioplea c\u00e2te un chip reprezentativ, cu nelipsita cu\u015fm\u0103 \u00eendestat\u0103 ciar \u015fi vara, cu g\u00e2ndul la istorie, la cei cople\u015fi\u0163i de armatele romane, dar nu \u00eenvin\u015fi. Chipul lui Decebal legendarul se n\u0103\u015ftea \u00een \u00eenchipuirea sa din chipurile \u00eent\u00e2lnite printre ciobanii din Apuseni.<\/p>\n

Mai era un loc care-l atr\u0103gea ca un magnet. Era Albacul mo\u0163ilor r\u0103zvr\u0103ti\u0163i, erau ciobanii n\u0103scu\u0163i \u00een c\u0103tunul Arada, m\u00e2ndri c\u0103 acolo se n\u0103scuse Vasile Nicola-Ursu, marele Horea care, \u00een 1784, a pornit r\u0103scoala \u0163\u0103ranilor. \u015etiau totul despre Avram Iancu, despre Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, cu am\u0103nunte pitore\u015fti, gata s\u0103 depene cele mai n\u0103stru\u015fnice pove\u015fti, cu patos \u00eempletit cu umor. Acolo \u015fi nu \u00een biblioteci \u015fi-a format Nick imaginea lui Decebal, un om al mun\u0163ilor de ne\u00eenvins, el \u00eensu\u015fi invincibil, m\u00e2ndru dar \u00een\u0163elept, realist. Din tabloul ie\u015fit din gura ciobanilor, Decebal nu se sinucisese nici din m\u00e2ndrie, nici din la\u015fitate. Cople\u015fit de for\u0163a care m\u0103tura totul \u00een cale, dornic s\u0103 s\u0103-\u015fi salveze neamul, a \u00een\u0163eles c\u0103 dispari\u0163ia lui \u00eensemna renun\u0163area la lupt\u0103, din dragoste pentru \u0163ar\u0103, pentru supravie\u0163uire. \u00cenainte de a se sinucide, Decebal le-ar fi transmis, cu viu grai, porunca dictat\u0103 de Zamolxis: \u00eencetarea luptelor \u015fi convie\u0163uirea pa\u015fnic\u0103 cu du\u015fmanul,<\/em> st\u0103p\u00e2n al lumii acelor vremuri<\/em>.<\/p>\n

Nick era fascinat de noii lui prieteni, la fiecare \u00eentoarcere \u00een ora\u015ful crea\u0163iei, l\u0103s\u00e2nd amintiri cinstite cu sfin\u0163enie: chipuri de mo\u0163i, de ciobani, urma\u015fi reprezentativi ai lui Decebal, cioplite \u00een lemn, lemn de Apuseni, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103. Pleca \u00eenarmat cu imaginea unui Decebal, aidoma celor ce colindau Apusenii, chip m\u00e2ndru, d\u00e2rz, cu o privire arunc\u00e2nd sc\u00e2ntei de \u00een\u0163elepciune. Era perioada c\u00e2nd Nick, puiul de neam\u0163, se d\u0103dea \u00een v\u00e2nt dup\u0103 legendele culese din trecutul istoric al rom\u00e2nilor, din studiul vie\u0163ii cronicarilor \u015fi nu numai. Pl\u0103tea un fel de tribut educa\u0163iei imprimate \u00een sufletul lui de copil de Mami, cea n\u0103scut\u0103 pe teritoriul vechii Austro-Ungarii, \u015fcolit\u0103 \u00een \u015fcolile maghiare, str\u0103mutat\u0103 din proprie voin\u0163\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei Mari, acolo unde Groz\u0103ve\u015ftii \u00ee\u015fi aveau originile, adev\u0103rata vatr\u0103, pornit\u0103, prin convingere, dar \u015fi prin fire, \u00eempotriva nedrept\u0103\u0163ilor suferite, porniri\u00a0 manifestate nu o dat\u0103 cu vehemen\u0163\u0103. Cunosc\u0103toare a limbii maghiare, nu sc\u0103pa nici un prilej de a demonstra ungurilor, de oriunde, \u00een limba lor, dispre\u0163ul pentru \u201dprostia lor \u00eenn\u0103scut\u0103\u201d de a se crede buricul Europei.<\/p>\n

Da, Nick se lega trup \u015fi suflet de tot ce era rom\u00e2nesc \u015fi visa s\u0103 ocupe un loc deosebit \u00een promovarea culturii, a valorilor rom\u00e2ne\u015fti. \u00cenceputul iernii l-a g\u0103sit implicat, ca \u00een timpurile lui bune, \u00een proiectul Decebal, plin de av\u00e2nt, de contradic\u0163ii. Imaginea marelui rege, culeas\u0103 de prin biblioteci, nu mai corespundea \u00eentru totul cu cea culeas\u0103 de pe chipurile ciobanilor mo\u0163i, din istoria povestit\u0103 de ace\u015fti st\u0103p\u00e2ni ai naturii, de nezdruncinat \u00een convingerile lor, \u00een obiceiurile mo\u015ftenite peste veacuri, \u00een libertatea lor de a p\u0103stra cu sfin\u0163enie tradi\u0163ia. Butucul, unul din cei doi, impresionant prin dimensiuni \u015fi \u201dpuritatea\u201d structurii fibroase a lemnului, tei de cea mai bun\u0103 calitate, \u015fi-a ocupat locul pe tronul de crea\u0163ie din atelierul cimitirului, \u00eenconjurat de acel \u015fan\u0163 neobi\u015fnuit, precum un \u015fan\u0163 de protec\u0163ie a unei cet\u0103\u0163i medievale. Pentru Nick, butucul chiar reprezenta o redut\u0103 ce urma s\u0103 fie cucerit\u0103 cu dalta \u015fi ciocanul, pentru a-l elibera din uitarea istoriei pe cel care, prin d\u00e2rzenie, dar \u015fi \u00een\u0163elepciune, \u00ee\u015fi salvase de la pieire supu\u015fii pun\u00e2nd totodat\u0103 piatra de temelie la crearea unui nou popor.<\/p>\n

Revenit din c\u0103l\u0103toria sentimental\u0103 ce p\u0103rea a nu avea sf\u00e2r\u015fit, Nick, f\u0103r\u0103 a altera povestea real\u0103, tr\u0103it\u0103 cu at\u00e2ta d\u0103ruire, a reluat prin graiul d\u0103l\u0163ii, drumul \u201dGolgotei\u201d, ignor\u00e2nd experien\u0163a, nu \u00eentotdeauna pl\u0103cut\u0103, a iernii precedente. Dalta lui a intrat cu ging\u0103\u015fie in lemnul primitor, cu siguran\u0163a cu care, cu un an \u00een urm\u0103 intrase \u00een cristalul masiv de Ru\u015fchi\u0163a. Era o lucrare promis\u0103 ciobanilor din Albac, pentru Albac, pentru procesul de decopertare a istoriei. Decebal trebuia s\u0103 fie doar \u00eenceputul. Promisese \u015fi avea de g\u00e2nd s\u0103 se \u0163in\u0103 de cuv\u00e2nt: Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan trebuiau s\u0103 prind\u0103 via\u0163\u0103, s\u0103 ia drumul spre \u0162ara Mo\u0163ilor, \u0162ara comorilor descoperite, \u00een periplul prin st\u00e2nele din Apuseni. Planul era m\u0103re\u0163, imaginat pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103, p\u00e2n\u0103 la terminarea institutului. Ce proiect de diplom\u0103! Cum s\u0103 nu fie acceptat de cei \u00een drept?! Se \u00eenscria, oarecum, \u00een linia trasat\u0103 de partid, de cei de la cultur\u0103, din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Era de ajuns s\u0103 propui ceva care s\u0103 \u00a0\u00eenceap\u0103 cu o \u00a0\u201dr\u0103scoal\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103\u201d \u00a0\u015fi \u00a0te alegeai cu \u00een\u0163elegere \u015fi sprijin. Dac\u0103-l implicai \u015fi pe Decebal, intrai direct \u00een bra\u0163ele celor care, cu orice pre\u0163, doreau s\u0103 mai taie, m\u0103car ceva, din rolul romanilor \u00een na\u015fterea poporului rom\u00e2n. Romanii erau cataloga\u0163i ca n\u0103v\u0103litori, \u00een timp ce Decebal era b\u0103\u015ftina\u015ful, infrastructura.<\/p>\n

Plec\u0103rile la \u201ddocumentare\u201d, retragerea \u00eentr-un cimitir, cum se pl\u00e2ngea Ralu, scurtarea brusc\u0103 a timpului \u201ddisponibil\u201d, afectau \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 desf\u0103\u015furarea idilei. Nick nu manifesta o atitudine diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de ea , era lini\u015ftit, atent, c\u00e2t putea fi el de atent, dornic, la r\u00e2ndul s\u0103u, de plimb\u0103ri, de intimitate, dar toate acestea la o scar\u0103 redus\u0103. Focul nu se stinsese, nu mai lumina cale de o po\u015ft\u0103, dar p\u00e2lp\u00e2ia suficient pentru a men\u0163ine c\u0103ldura care-i apropiase.<\/p>\n

La oper\u0103, odat\u0103 cu reu\u015fita premierei, lucrurile se calmaser\u0103, lucr\u0103rile de o mai mic\u0103 anvergur\u0103 neafect\u00e2nd practic libertatea de mi\u015fcare. Totu\u015fi, ecoul succesului a ajuns \u015fi la urechile ciulite ale colegilor de la Bucure\u015fti \u015fi de aici noi perspective de reangajare intens\u0103. Contractul semnat de cele dou\u0103 opere, privind prezentarea spectacolului \u015fi \u00een capital\u0103, ridica noi probleme pentru cei implica\u0163i. Nick nu f\u0103cea parte dintre acei care gust\u00e2nd o dat\u0103 pl\u0103cerea reu\u015fitei, s\u0103 se cramponeze de ea. Orice succes era transformat pe loc \u00eentr-un nou \u00eenceput, un proiect, iar la acea or\u0103, \u00eenceputul era \u00een atelierul cimitirului. Nu-\u015fi putea permite s\u0103 scape inspira\u0163ia din m\u00e2n\u0103, juc\u00e2ndu-se cu decorurile pe o nou\u0103 scen\u0103, fie ea \u015fi a Operei Rom\u00e2ne de Stat. Trebuia s\u0103 treac\u0103 ne\u00eent\u00e2rziat la proiectul Decebal, s\u0103-l contureze m\u0103car, cu dalta, \u015fi apoi s\u0103 se plimbe.<\/p>\n

– Ce nevoie ave\u0163i voi, acolo, de mine?! Eu mi-am f\u0103cut treaba iar experien\u0163a de aici va fi suficient\u0103 pentru montori. <\/em>Ei \u015ftiu, mai bine ca noi, ce au de f\u0103cut!<\/p>\n

Nu a sunat frumos refuzul lui de a contribui la amplificarea ecoului care a bulversat lini\u015ftea de la oper\u0103, dar, cunosc\u00e2ndu-i-se firea n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103, tratativele au fost sistate. Maestrul, pus la curent a replicat:<\/p>\n

– E un sufletist \u015fi n-o s\u0103 v\u0103 lase balt\u0103. Asculta\u0163i la mine <\/em>\u015fi preg\u0103ti\u0163i totul pentru plecare.<\/p>\n

N-a fost chiar a\u015fa. Nici insisten\u0163ele bunului s\u0103u prieten, Sever, n-au avut ecou.<\/p>\n

– Sever, frate, ecvestra de la oper\u0103 a fost doar un mijloc de a pune m\u00e2na pe ni\u015fte m\u0103run\u0163i\u015f. N-am bani \u015fi \u015ftii c\u00e2t cost\u0103 materialele \u00een meseria noastr\u0103, dac\u0103 meserie \u00eei putem spune. \u00cen rest, suflete\u015fte, a fost un e\u015fec, da un e\u015fec! Cum s\u0103 te joci de-a decorurile pentru un subiect legat de un vis major?! S\u0103 umbli cu le\u0163uri, cartoane \u015fi alte zdren\u0163e, cu joc de lumini, cu scopul prestabilit de a \u00een\u015fela privirile oamenilor, e prea de tot! Pentru mine subiectul Ecvestra <\/em>nu este \u015fi nu va r\u0103m\u00e2ne o glum\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

Nici drumul pe urmele lui Decebal n-a fost mai simplu. Ceea ce p\u0103rea s\u0103 fie un lemn de tei de cea mai nesperat\u0103 calitate, s-a dovedit, \u00een m\u00e2inile \u00eencep\u0103torului \u00eentr-ale lemnului, un material plin de surprize. Contrariat s-a pl\u00e2ns Maestrului care n-a pregetat s\u0103-i fac\u0103 o vizit\u0103.<\/p>\n

– Nicolae, lemnul \u0103sta e bun dar nu-i copt \u00eenc\u0103: a fost uscat sub cerul liber, cred, \u00eengropat \u00een frunzele vreunei p\u0103duri, ne\u00eentors. Se poate lucra \u015fi a\u015fa, dar cere ceva experien\u0163\u0103 \u00een atacarea fibrelor. E ca o virgin\u0103 care nu-\u0163i r\u0103spunde de la \u00eenceput, care se teme \u015fi reac\u0163ioneaz\u0103 ca atare. Dac\u0103 n-ai r\u0103bdare, c\u0103ci asta ar presupune ceva timp, lucr\u0103, fiule, cu grij\u0103, cu tandre\u0163e. Nu te gr\u0103bi, lemnul va \u00een\u0163elege \u015fi se va supune, f\u0103r\u0103 s\u0103 te \u00eemping\u0103 la gre\u015feli de nereparat. V\u0103d c\u0103 mai ai un butuc asem\u0103n\u0103tor, pe acesta s\u0103-l la\u015fi s\u0103 se maturizeze. Pomul a fost crud c\u00e2nd au intrat cu drujba \u00een el. Cine \u015ftie ce nemernici l-au dobor\u00e2t \u015fi apoi l-au abandonat.<\/p>\n

– A\u015fa am s\u0103 fac\u2026<\/p>\n

A fost o mic\u0103 lec\u0163ie din care Nick a re\u0163inut c\u0103 pu\u0163inul pe care l-a aflat de la NEA FANE despre lemn, era chiar pu\u0163in. Totu\u015fi n-a renun\u0163at. Sfaturile Maestrului i-au l\u0103sat, dac\u0103 nu o cale, cel pu\u0163in o c\u0103rare. Emo\u0163iile s-au amplificat, starea de vibra\u0163ie continu\u0103, specific\u0103 \u00eenc\u0103 din \u00eenceputurile \u00eenceputului, din adolescen\u0163\u0103, s-a reinstalat. Nick redevenise copilul r\u0103sf\u0103\u0163at, copilul minune al liceului, \u00eencrez\u0103tor peste poate \u00een propriile for\u0163e, \u00een talentul s\u0103u. Spusele Maestrului \u00een loc s\u0103-l descurajeze, \u00eel \u00eent\u0103r\u00e2taser\u0103. Am mai tras la lemn<\/em> \u015fi nu m-am \u00eempiedicat. Trebuie s\u0103 mearg\u0103!<\/em> \u015ei a trecut la treab\u0103, cu \u00eencetinitorul, cu o pruden\u0163\u0103 sor\u0103 cu teama. Sim\u0163ea c\u0103 dalta \u00eent\u00e2lnea, parc\u0103, o rezisten\u0163\u0103 ocult\u0103, ceva neobi\u015fnuit pentru el. Atunci se oprea \u00eenciudat \u015fi se \u00eentreba dac\u0103 toat\u0103 t\u0103r\u0103\u015fenia nu se datora cumva tocmai sfaturilor si aten\u0163ion\u0103rilor \u201dpre\u0163ioase\u201d ale Maestrului. P\u00e2n\u0103 s\u0103 fie d\u0103sc\u0103lit nu se poticnise \u00een fa\u0163a nici unui material, fie el piatr\u0103 sau lemn, \u015fi atunci, \u00ee\u015fi punea \u00eentrebarea: nu cumva<\/em> este o reac\u0163ie psihic\u0103 indus\u0103?<\/em> Nu c\u0103 n-ar fi avut \u00eencredere \u00een profesionalismul mentorului s\u0103u, dar uneori, lipsa de tact pedagogic, putea s\u0103 aib\u0103 efecte nescontate, iar Maestrul, c\u00e2teodat\u0103 mai d\u0103dea \u015fi cu b\u00e2ta \u00een balt\u0103.<\/p>\n

\u015ei dac\u0103 are dreptate? Dac\u0103 materialul \u00ee\u015fi continu\u0103 via\u0163a \u015fi dup\u0103 dobor\u00e2re? Dac\u0103 \u00een timp, materialul sufer\u0103 transform\u0103ri care vor afecta chipul cizelat cu grij\u0103 al portretului? Lucrarea ar fi compromis\u0103 \u015fi butucul ciop\u00e2r\u0163it bun de f\u0103cut surcele. Lemnul nu e marmur\u0103. Se lucreaz\u0103 greu, dar ce e bine f\u0103cut, r\u0103m\u00e2ne bine f\u0103cut! Mul\u0163i spun c\u0103 lemnul trebuie l\u0103sat s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103, s\u0103 adoarm\u0103, s\u0103 devin\u0103 stan\u0103 de piatr\u0103. Dar o astfel de stare este posibil s\u0103 fie atins\u0103?! M\u0103 \u00eendoiesc! Temperatura, umiditatea, curgerea timpului, pot s\u0103-\u015fi opreasc\u0103 influen\u0163ele asupra vie\u0163ii de dup\u0103 moarte a lemnului?! Nu, a\u015fa ceva nu se poate! Lemnul se usuc\u0103, se str\u00e2nge, se zb\u00e2rce\u015fte, \u015fi chiar dac\u0103 devine mai maleabil la prelucrare , el lucreaz\u0103 continuu asupra \u201doperei de art\u0103\u201d, f\u0103c\u00e2nd-o vulnerabil\u0103. E la mintea coco\u015fului c\u0103 nu po\u0163i l\u0103sa lucr\u0103ri din lemn pentru posteritate. Dar astea eu le \u015ftiu foarte bine \u015fi atunci, ce s\u0103 fac? S\u0103 renun\u0163 la lemn, la materialul care \u00ee\u0163i ofer\u0103 at\u00e2tea satisfac\u0163ii?! NEA FANE \u00eemi spunea mereu c\u0103 lemnul este cald \u00een compara\u0163ie cu r\u0103ceala marmorei \u015fi, de aceea cred, c\u0103 pe termen scurt, r\u0103m\u00e2ne materialul \u201dales\u201d pentru portret. Nu pot a\u015ftepta! Decebal, mo\u0163ul meu de la st\u00e2n\u0103, e at\u00e2t de viu \u00een capul meu \u00eenc\u00e2t mi-e team\u0103 s\u0103 n-o zbugheasc\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi \u015fi s\u0103 m\u0103 lase balt\u0103. Nu, Nicolae, nu te opri, mergi<\/em> \u00eenainte, \u00eencet, dar mergi<\/em> \u00eenainte!<\/em> \u015ei a mers.<\/p>\n

N-a mai fost m\u00e2nat de diavolul care nu-i d\u0103dea pace \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie \u00eemping\u00e2ndu-l la superficialitate, lucru recunoscut abia acum, la \u00eenceputurile maturit\u0103\u0163ii. A luat-o \u00eencet, m\u00e2ng\u00e2ind fibra lemnului cu privirea \u015fi cu degetele, c\u0103ut\u00e2nd mereu dalta cea mai potrivit\u0103, doz\u00e2nd cu grij\u0103 fiecare lovitur\u0103 de ciocan. Sculptorii sus\u0163in c\u0103 lemnul, \u015fi nu numai lemnul, recunoa\u015fte din start m\u00e2na maestrului \u015fi colaboreaz\u0103 efectiv, \u00eendrum\u00e2ndu-l, potolindu-l, condi\u0163ia sine qua non fiind ca me\u015fterul s\u0103 \u015ftie s\u0103 respecte aceast\u0103 colaborare, s\u0103 \u015ftie s\u0103 profite. Nick, dornic s\u0103 \u00eenve\u0163e din mers, dar \u015fi con\u015ftient de lacunele \u00een materie, s-a \u00eenarmat exact cu ceea ce era mai greu pentru firea lui, cu r\u0103bdare.<\/p>\n

Lini\u015ftea din atelierul cimitirului a fost benefic\u0103. F\u0103r\u0103 vizitatori, f\u0103r\u0103 \u00eentreb\u0103ri, \u00eenconjurat de atmosfera plin\u0103 de \u00een\u0163elegere \u015fi respect creat\u0103 de cei trei locatari, Nick se sim\u0163ea \u00een largul lui. Experien\u0163a cu fumatul n-a durat. E o porc\u0103rie s\u0103-mi otr\u0103vesc pl\u0103m\u00e2nii! Ce cap pe mine s\u0103 m\u0103 iau dup\u0103 cei din c\u0103min! Toat\u0103<\/em> povestea cu \u201du\u015for s\u0103 te apuci, greu s\u0103 te la\u015fi\u201d era doar o g\u0103selni\u0163\u0103 a celor care nu doreau s-o fac\u0103. Un strop de voin\u0163\u0103 alimentat\u0103 de cunoa\u015fterea realit\u0103\u0163ii, nimic mai mult,<\/em> nu?!…<\/em><\/p>\n

\u015eefu, du\u015fman declarat al fum\u0103torilor, a f\u0103cut cruce, \u00een semn de mul\u0163umire, dar n-a comentat, mul\u0163umindu-se doar cu o constatare \u015fi \u00eentreb\u00e2ndu-se dac\u0103 nu era \u015fi acesta un moft. Discret din fire, dar \u015fi curios nevoie mare, nu s-a r\u0103bdat \u015fi a pus \u00eentrebarea cheie.<\/p>\n

– Nicolae, ce faci tu cu butucul aista? P\u0103 cine faci?<\/p>\n

– P\u0103i, ai auzit de Decebal? Pe el vreau s\u0103-l cioplesc, dup\u0103 chipul mo\u0163ului, al munteanului din Apuseni. Ce zici?!<\/p>\n

– Eu nu z\u00e2c nimic\u0103, numa\u2019 stau \u015fi cujet, cum spui tu, , la ce-or z\u00e2ce ungurii mei dac\u0103 or afla ce lucri \u00een atelierul unui boanghin ca \u015fi ei, cum le spune\u0163i voi rum\u00e2nii. Cred c\u0103 s-or zb\u00e2rci la fa\u0163\u0103. S\u0103 nu vin\u0103 s\u0103-l fure \u015fi s\u0103-l \u0163\u00e2pe \u00een Duna, la Pesta\u2026<\/p>\n

– Las\u2019 c\u0103 nu le spunem, zicem c\u0103-i un cioban, un mo\u0163.<\/p>\n

33<\/p>\n

Iarna lui \u201954 l-a prins pe Nick muncind din greu la Mo\u0163ul lui. \u00cenainta cu viteza melcului spre exasperarea mo\u0163ilor din atelier, care nu pricepeau de ce nu apare ceva palpabil, cum a fost cu portretul Maestrului. Singurul care nu d\u0103dea semne de ner\u0103bdare era \u015eefu. Avea omul \u0103sta at\u00e2ta bun sim\u0163 \u00eenc\u00e2t l-ar fi putut d\u0103rui \u015fi altora. Era \u015fi \u015fugub\u0103\u0163.<\/p>\n

– Nicolae, mai bine f\u0103 tu p\u0103 Szent Istv\u00e1n. O s\u0103 vin\u0103 ungurii ca la biseric\u0103. Punem tax\u0103 la poart\u0103\u2026<\/p>\n

– Nu te la\u015fi, \u015eefu? C\u00e2nd m-oi duce la Buda, le fac \u015fi un Szent Istv\u00e1n, c\u0103 doar am auzit c\u0103-i de pe aici\u2026<\/p>\n

– C\u0103 n-o fi rum\u00e2n!? Nu mai spune \u0103\u015fe c\u0103 bag\u0103 bri\u015fca \u00een tine.<\/p>\n

– Da de bri\u015fc\u0103, de unde ai mai auzit?!<\/p>\n

– Aiasta-i de la Bucure\u015fti, Nicolae!<\/p>\n

– Ahaaa!…<\/p>\n

– Da, ahaaa!…<\/p>\n

\u00cen timpul acesta preg\u0103tirile pentru plecarea la Bucure\u015fti erau pe sf\u00e2r\u015fite. Sever era solul care trebuia s\u0103 duc\u0103 tratativele cu \u201dc\u0103posul\u201d. Nimeni nu putea \u00een\u0163elege cum Nick, dup\u0103 o reu\u015fit\u0103, putea renun\u0163a, \u00een mod egoist, cum era considerat de c\u0103tre cei implica\u0163i, la o excursie \u00een ga\u015fc\u0103, mai ales c\u0103, din ga\u015fc\u0103 f\u0103cea parte \u015fi Ralu.<\/p>\n

– Dup\u0103 ce te-ai b\u0103gat p\u00e2n\u0103-n g\u00e2t \u00een povestea asta cu Julieta, acum, hodoronc-tronc, o la\u015fi de izbeli\u015fte, s\u0103 se \u00eenv\u00e2rt\u0103 prin Bucure\u015fti!?<\/p>\n

– \u015ei ce-i cu asta?! \u00cen meseria mea nu m\u0103 pot \u0163ine de fusta unei muieri. Ea \u015ftie \u015fi n-are ce obiecta. Fiecare cu meseria lui! Dac\u0103 m\u00e2ine, prin absurd, se duc cu spectacolul la Paris, crezi c-o s\u0103-mi pl\u0103teasc\u0103 \u015fi mie o vacan\u0163\u0103? Severe, las-o moart\u0103!<\/p>\n

Sever a l\u0103sat-o, dar a montat-o pe Ralu, care, must\u0103cind cu \u00een\u0163elegere, st\u0103tuse deoparte, a\u015ftept\u00e2nd cu \u00eencredere. \u015ei a reu\u015fit. Cum-necum, dar a reu\u015fit s\u0103-l conving\u0103 s\u0103 lase pu\u0163in proiectul cu Decebal, c\u0103 doar nu s-o<\/em> desprinde din butuc s-o ia la goan\u0103<\/em>.<\/p>\n

– E\u015fti o figur\u0103, muiere! M-ai convins, sau, poate, asta am vrut \u015fi eu?! Nu-i bine, Nicolae, nu-i a bine!<\/p>\n

\u015ei au plecat cu ga\u015fca \u00een efectiv complet. Programul de preg\u0103tire a fost \u00eenc\u0103rcat, cum era \u015fi de a\u015fteptat, nel\u0103s\u00e2nd prea mult timp liber celor doi care, la plecare, \u00ee\u015fi f\u0103cuser\u0103 planuri peste planuri, \u00een fruntea listei st\u00e2nd, bine\u00een\u0163eles, muzeele de art\u0103. N-a fost chiar a\u015fa, Ralu fiind prins\u0103 \u00eentr-un program de repeti\u0163ii istovitor. Totu\u015fi, Nick, obsedat de importan\u0163a acestor vizite, a g\u0103sit o fereastr\u0103 \u00een care s\u0103 poat\u0103 s-o zbugheasc\u0103 \u00een doi. \u015ei au pornit-o valv\u00e2rtej, \u00eentr-o goan\u0103 \u015fi ea istovitoare, urm\u00e2nd indica\u0163iile dintr-un ghid turistic al Bucure\u015ftilor. Totul a mers ca la carte, Nick fiind cople\u015fit de bog\u0103\u0163ia \u00eent\u00e2lnit\u0103.\u00a0 Ceva, totu\u015fi, nu-l mul\u0163umea. Lumea sculpturilor era slab reprezentat\u0103. Pictura, da! Era peste a\u015ftept\u0103ri. Tr\u0103ia fiecare clip\u0103 cu o intensitate specific\u0103 lui, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fascinat \u00een fa\u0163a unor originale pe care le cunoscuse doar din albumele de art\u0103.<\/p>\n

E de ne\u00een\u0163eles cum, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 plin\u0103 de nume mari ale sculpturii, nu po\u0163i g\u0103si o concentrare a operelor acestor figuri geniale, \u00eentr-un muzeu na\u0163ional , al\u0103turi de picturi celebre. Le po\u0163i \u00eent\u00e2lni doar prin cur\u0163ile c\u00e2torva \u201dcase memoriale\u201d, mai pu\u0163in \u00een \u00eenc\u0103perile acestor a\u015fez\u0103minte. Expuse intemperiilor, distrugerii. Mai g\u0103se\u015fti c\u00e2te unele plantate prin parcuri, neprotejate, locul de joac\u0103 preferat al<\/em> \u0163\u00e2ncilor.<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd la Muzeul Na\u0163ional a pus o \u00eentrebare st\u00e2njenitoare: unde pot da de sculptura lui Mestrovici,<\/em> ecvestra lui Carol I ?<\/em>, i s-a r\u00e2s \u00een nas.<\/p>\n

– Umbli dup\u0103 cai verzi pe pere\u0163i, tovar\u0103\u015fe! Nu exist\u0103 nici o statuie a lui Carol\u2026s-a zis cu ea!<\/p>\n

– Dar a lui Br\u0103tianu, s-a zis \u015fi cu asta?!…<\/p>\n

Un spate de om \u00eembuibat i-a ap\u0103rut \u00een fa\u0163a ochilor. Tovar\u0103\u015ful nu mai avea timp de pierdut cu discu\u0163ii \u201dneprincipiale\u201d. Nick a sim\u0163it un gust amar \u015fi, din motive de \u201dprotec\u0163ie\u201d, i-a \u015foptit Raluc\u0103i, la ureche, o \u00eenjur\u0103tur\u0103 get-beget rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

– Hai la oper\u0103, s-ar putea s\u0103 ne caute. Ce cl\u0103dire \u201dnicicum\u201d au putut face idio\u0163ii \u0103\u015ftia pentru o institu\u0163ie de cultur\u0103 cu rang de \u201dna\u0163ional\u0103\u201d, \u015fi asta doar pentru ca s\u0103 se laude la festival! \u0102sta-i chiar un act de incultur\u0103! Parc-ar fi un c\u0103min cultural!…<\/p>\n

– Ei, nu fii a\u015fa de pornit, Nick\u2026<\/p>\n

De pe treptele intr\u0103rii principale cobora o pereche.<\/p>\n

– Nick, nu-mi vine s\u0103 cred ochilor! Ce faci, sau, ce face\u0163i \u00een Bucure\u015fti? Sunte\u0163i cumva cu cei de la oper\u0103?!…<\/p>\n

Nick, surprins dar nu f\u00e2st\u00e2cit, a trecut la prezent\u0103ri.<\/p>\n

– Ralu, ea este Ella, iar domnul acesta mai copt, Tedy, cuno\u015ftin\u0163ele mele din adolescen\u0163\u0103. Cu Ella am fost buni prieteni, foarte buni a\u015f spune\u2026Ce faci prin capital\u0103?!<\/p>\n

– Ce am spus ultima dat\u0103, sport, singurul lucru la care m\u0103 pricep, chiar dac\u0103 steaua mea a \u00eenceput s\u0103 apun\u0103. Tedy m\u0103 sprijin\u0103 cu rela\u0163iile pe care le are \u00een lumea sportului. Vrem s\u0103 vedem spectacolul de balet. Am g\u0103sit bilete bune, mai bine zis, Tedy le-a g\u0103sit. Dar, hai s\u0103 v\u0103 l\u0103s\u0103m, s\u0103 v\u0103 bucura\u0163i de timpul liber \u00een voie\u2026Servus, Nicki,\u2026servus, Ralu!<\/p>\n

– Servus, toc!<\/p>\n

St\u00e2njeneala a ap\u0103rut abia dup\u0103 plecarea celor doi intru\u015fi care \u201d\u00eendr\u0103zniser\u0103\u201d s\u0103 le tulbure intimitatea.<\/p>\n

– \u00cen sf\u00e2r\u015fit, Nick, po\u0163i s\u0103-mi poveste\u015fti \u015fi mie povestea ta de dragoste adolescentin\u0103\u2026e frumu\u015fic\u0103 foc!<\/p>\n

– N-am ce povesti,\u2026nici m\u0103car n-a fost o \u201dpoveste de dragoste\u201d, cum \u00eei spui tu. Las-o balt\u0103!…adolescentin a fost totul\u2026<\/p>\n

– Ba, n-o las! N-ai v\u0103zut cum m-a sfidat? Nu mi s-a adresat nici m\u0103car \u00een glum\u0103\u2026<\/p>\n

– Dar te-a salutat la plecare, nu?!…la care tu nici n-ai deschis gura, dac\u0103 nu m\u0103-n\u015fel. Hai, z\u0103u, las-o \u00een pace c\u0103 n-are nici o vin\u0103, s\u0103rmana\u2026<\/p>\n

– Dup\u0103 siguran\u0163a cu care ne-a acostat, nu prea pare s\u0103rman\u0103\u2026<\/p>\n

Mici tachin\u0103ri f\u0103r\u0103 substan\u0163\u0103, \u00een aparen\u0163\u0103, dar care, de-a lungul anilor aveau s\u0103 revin\u0103 ca un laitmotiv al unor tachin\u0103ri mai consistente. Zilele s-au scurs pe nesim\u0163ite, spectacolul inaugural al unui festival de balet \u00eenchinat compozitorilor \u201dsovietici\u201d, cum erau considera\u0163i, printre al\u0163ii, p\u00e2n\u0103 \u015fi Ceaikovski, s-a bucurat de un real succes, provincia bucur\u00e2ndu-se de o cronic\u0103 neobi\u015fnuit de favorabil\u0103 pentru presa bucure\u015ftean\u0103. Ralu, dup\u0103 iure\u015ful \u00een care era prins corpul de balet, f\u0103cea eforturi vizibile pentru a-l z\u0103ri pe Nick printre spectatori. \u015ei l-a z\u0103rit. Era \u00eentr-o loj\u0103 central\u0103, antrenat \u00eentr-o discu\u0163ie acaparant\u0103 cu cea care o sfidase, pe treptele Operei de Stat, \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire surpriz\u0103, marc\u00e2nd-o mai mult dec\u00e2t s-ar fi a\u015fteptat. \u015ei mut\u0103l\u0103ul \u0103la de Tedy, ce p\u0103ze\u015fte?! Sper s\u0103 nu plece s\u0103-i conduc\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 lase aici, de izbeli\u015fte!<\/em><\/p>\n

N-a fost s\u0103 fie a\u015fa. Nick a p\u0103r\u0103sit loja \u00eenainte de ultimul act, nu \u00eenainte de a o saluta pe Ella cu un s\u0103rut nevinovat, spre stupefac\u0163ia lui Tedy, cel cu Y \u00een coad\u0103. Ce naiv\u0103 se dovede\u015fte a fi Ella! Tocmai la Tedy a trebuit s\u0103 se opreasc\u0103?! Sper s\u0103-i treac\u0103, s\u0103 se<\/em> trezeasc\u0103\u2026Un reporter, ce s\u0103 spun!<\/em><\/p>\n

\u00centoarcerea a fost obositoare, ca orice \u00eentoarcere, dar a \u00eendep\u0103rtat \u201dpericolul\u201d unei re\u00eent\u00e2lniri cu \u201dblonda angelic\u0103\u201d \u015fi asta era important. Printr-o \u00een\u0163elegere mutual\u0103, mult timp \u00eenc\u0103, nimeni nu a mai redeschis acest subiect delicat, nici m\u0103car cu titlu de tachinare.<\/p>\n

Reluarea lucrului la Decebal a adus o not\u0103 de bun\u0103 dispozi\u0163ie \u00een via\u0163a lui Nick. \u00cenainta \u00eencet dar sigur pe el, dorind s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 un mo\u0163 obi\u015fnuit \u015fi totu\u015fi deosebit, purt\u00e2nd pe chipul s\u0103u amprenta de neconfundat a conduc\u0103torului, a celui care r\u0103spundea de destinul unui popor cotropit dar nu \u00eenvins, un egal al \u00eenving\u0103torului, al marelui Traian. Uite, pe Decebal \u00eel v\u0103d, \u00eel simt, e cel \u00eent\u00e2lnit \u00een Apuseni. Pe Traian nu cred c\u0103 l-a\u015f putea scoate dintr-un lemn sau o piatr\u0103. Nu-l simt aproape, nu l-am descifrat \u00eenc\u0103. Un proiect care nu m\u0103 atrage. O fi \u201dmiticismul\u201d pe care-l \u00eent\u00e2lnesc la fiecare pas, ca s\u0103 nu mai spun de Bucure\u015fti, atitudine pe care nu \u015ftiu cui s-o atribui \u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, o simt cum st\u0103 parc\u0103 ascuns\u0103 \u00een ramura noastr\u0103 roman\u0103. Prostii! Mai bine s\u0103 nu-mi citeasc\u0103 nimeni g\u00e2ndurile. O fi ceva cu cota de s\u00e2nge de neam\u0163 care curge \u00een mine?! Nu c\u0103 m-a\u015f omor\u00ee dup\u0103 nem\u0163i, dar nici nu m\u0103 pot opri s\u0103-i admir \u00een anumite privin\u0163e: serio\u015fi, profesioni\u015fti \u015fi, mai presus de toate, poate, disciplina\u0163i. Dac\u0103 ar avea \u015fi ascu\u0163imea min\u0163ii<\/em> rom\u00e2nului, ar st\u0103p\u00e2ni lumea.<\/em><\/p>\n

Pe Nick \u00eel lua uneori gura pe dinainte \u015fi, \u00een astfel de situa\u0163ii, afirma\u0163iile lui st\u00e2rneau furtun\u0103. \u00cen fond era b\u0103n\u0103\u0163ean prin na\u015ftere, o corcitur\u0103 reu\u015fit\u0103, cum se considera, iar treaba cu cine-i fruncea, nu-l ocolea nici pe el. Aici se potrivea de minune cu Maestrul.<\/p>\n

\u201eNicolae, oare, noi, b\u0103n\u0103\u0163enii, suntem chiar mai aparte, sau suntem doar ni\u015fte c\u0103po\u015fi, cum ne-o mers vestea?! Dac-ar fi dup\u0103 mine, a\u015f face o \u0163ar\u0103 mic\u0103, prosper\u0103, neutr\u0103, \u015fi a\u015f numi-o Banatia, cu capitala la Timi\u015foara , pe Begheu, iar la Jitin a\u015f tr\u00e2nti o Venus a \u00een\u0163elepciunii noastre, cu degetul \u00eendreptat \u00eenspre frunte. Frumo\u015fi \u015fi d\u0103\u015ftep\u0163i! Ce zici? Mi-s plin de mine, nu?!<\/p>\n

\u201eAve\u0163i \u015fi de ce s\u0103 fi\u0163i, Maestre! Sunte\u0163i \u00eentruchiparea monumentalului \u00een sculptur\u0103 \u015fi asta nu-i de acolo.<\/p>\n

– Sun\u0103 frumos ceea ce spui, mai ales c\u0103 \u015ftiu c\u0103 e\u015fti sincer. Mul\u0163am!<\/p>\n

Revenirea la atelierul din cimitir i-a adus lui Nick bucuria revederii cu mo\u0163ul care-i z\u00e2mbea plin de m\u00e2ndrie din lemnul din ce \u00een ce mai ascult\u0103tor. N-o fi el copt pentru al\u0163ii, pentru mine, se pare, acest lemn deschide un drum plin de promisiuni. Ce dac\u0103 nu va dura?! O s\u0103 se mai usuce, o s\u0103 crape pe ici, pe acolo, asta peste ani, dup\u0103 ce mo\u0163ii mei \u00eel vor \u00eensu\u015fi a\u015fa cum am s\u0103-l predau, f\u0103r\u0103 tam-tam, \u015fi-l vor p\u0103stra ca atare \u00een amintire,<\/em> sfin\u0163ind memoria lui a\u015fa cum numai ei o \u015ftiu<\/em> face\u2026<\/em><\/p>\n

\u015ei Nick i-a dat zor, \u015fi Decebal a ie\u015fit la lumin\u0103, a\u015fa cum \u015fi-l \u00eenchipuiau mo\u0163ii lui din Apuseni, simplu \u015fi m\u00e2ndru, curajos \u015fi \u00een\u0163elept, \u015fi mai presus de orice, patriot p\u00e2n\u0103 la sacrificiu. Eu cred c\u0103\u00a0 patriotismul legendar al rom\u00e2nilor atunci s-a n\u0103scut, sub Decebal, c\u00e2nd le-a dat o lec\u0163ie romanilor invadatori, de patriotism plin de sentimentul datoriei, \u015fi nu al la\u015fit\u0103\u0163ii, cum l-au calificat veneticii, lipsit de orice urm\u0103 de \u00eeng\u00e2mfare, at\u00e2t de specific\u0103 armatelor cotropitoare. A\u015fa au fost cuceri\u0163i cuceritorii, a\u015fa s-au stabilit, nu pentru a st\u0103p\u00e2ni, ci pentru a convie\u0163ui, pentru a fonda un puternic bastion la frontierele at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtate ale marelui imperiu \u00een lupta cu barbarii. A\u015fa s-a n\u0103scut ceea ce avea s\u0103 d\u0103inuie peste milenii, un popor plin de iste\u0163ime, un lupt\u0103tor inegalabil. Acesta a fost Decebal, a\u015fa trebuie s\u0103 ias\u0103 din m\u00e2na mea, a\u015fa trebuie s\u0103-l recep\u0163ioneze mo\u0163ii mei. Nicolae, nu te lua dup\u0103 istorii scrise \u015fi rescrise. Da, ta\u0163ii no\u015ftri au fost romani, dar mamele noastre au fost de pe aici<\/em> \u015fi asta e baza<\/em>\u2026<\/p>\n

Cu toat\u0103 \u00eencetineala cu care ataca fibra lemnoas\u0103, mereu atent la avertiz\u0103rile primite, Nick l-a scos pe Decebal la iveal\u0103, mul\u0163umit, nep\u0103s\u0103tor la privirile nedumerite ale celor din jur, dar \u00eenc\u00e2ntat de vorbele simple ale Maestrului.<\/p>\n

– M\u0103 uime\u015fti, b\u0103iatule\u2026Decebal \u0103sta\u00a0 nu va \u00eenc\u0103pea \u00een manualele de istorie, unde figurile sunt prezentate dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea cu portretele celebre datorate celebrit\u0103\u0163ii pictorilor de la casele princiare. Decebal al t\u0103u este a\u015fa cum trebuie c\u0103 a fost, cum am fost noi \u00een acele vremuri, f\u0103r\u0103 nici o m\u0103sluire pe care o aduce curgerea vremii, cu evolu\u0163ia noastr\u0103 \u201dspecific\u0103\u201d acestor locuri \u015fi nu imita\u0163ii, cu ceea ce numim noi arti\u015ftii, kitsch. Marile noastre kitschuri din manualele noastre de istorie. Bravo! Ce faci cu lucrarea? Ar trebui s-o la\u015fi la institut, un adev\u0103rat proiect de diplom\u0103! Ce zici?<\/p>\n

– Am conceput-o ascult\u00e2nd pove\u015ftile mo\u0163ilor, ale ciobanilor din Apuseni, c\u0103rora le-am promis lucrarea. Trebuie s\u0103 fie a lor, chiar dac\u0103 lemnul, e a\u015fa, necopt, cum a\u0163i spus-o, \u015fi se va degrada \u00een timp. Acum pare bun \u015fi, sunt convins c\u0103 vor p\u0103stra lucrarea, a\u015fa cum se p\u0103streaz\u0103 troi\u0163ele, chiar dac\u0103 apar cr\u0103p\u0103turi cu timpul. Ei nu se uit\u0103 la am\u0103nunte minore, cum este curgerea vremii. Sunt de o \u00een\u0163elepciune incredibil\u0103. Am \u00eenceput s\u0103-i \u00eendr\u0103gesc \u015fi nu m\u0103 voi l\u0103sa p\u00e2n\u0103 ce nu le voi ciopli \u015fi tripticul cu Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, m\u00e2ndria lor. Trebuie s\u0103 veni\u0163i, odat\u0103, cu mine, la o st\u00e2n\u0103. Nu se compar\u0103 cu nimic\u2026<\/p>\n

– Bravo, puiule de neam\u0163! E\u015fti mai rom\u00e2n ca to\u0163i miticii din Bucure\u015fti, dar nu uita, totu\u015fi, c\u0103 e\u015fti neam\u0163, \u015fi asta nu te va scuti de unele nepl\u0103ceri c\u00e2t va d\u0103inui aceast\u0103 \u201ddemocra\u0163ie\u201d utopic\u0103\u2026<\/p>\n

Nick era mul\u0163umit, gata s\u0103 treac\u0103 la realizarea visului \u00een lemn. P\u0103rea c\u0103 nimic nu-l va putea opri, nici m\u0103car Mi\u015fu, care, \u00eenc\u00e2ntat de \u201drela\u0163ia\u201d cu un artist plastic adev\u0103rat, se \u015fi vedea imortalizat \u00een piatr\u0103. F\u0103cuse o vizit\u0103 la atelierul din cimitir, se l\u0103murise c\u0103 nu era nimic \u201esubversiv\u201d \u00een activitatea celui pe care primise misiunea s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 ca o umbr\u0103 \u015fi s\u0103-l aduc\u0103 pe linia de plutire a noii or\u00e2nduiri, v\u0103zuse prima apari\u0163ie din lemn a chipului lui Decebal, nedefinit \u00eenc\u0103, cunoscuse micul grup de \u201dlocatari\u201d ai atelierului, muncitori nec\u0103ji\u0163i, \u00een a\u015fteptarea viitorului, care, revenind la vorba lui Cern\u00e2\u015fevski, nu putea fi dec\u00e2t \u201dminunat\u201d.<\/p>\n

34<\/p>\n

Totul p\u0103rea s\u0103 mearg\u0103 bine. Decebal, acceptat de Maestru \u00een viziunea t\u00e2n\u0103rului student, privit cu mai pu\u0163in entuziasm de cei doi mo\u0163i din atelier, \u00eensu\u015fit de \u015eefu, care, tr\u0103g\u00e2nd cu urechea la vorbele Maestrului, a \u00een\u0163eles c\u0103-i vorba de ceva mai aparte, preg\u0103tirea pentru un drum \u00een direc\u0163ia Albacului, toate la un loc au creat o atmosfer\u0103 de relaxare general\u0103. Se putea vorbi iar cu voce tare, se puteau pune \u00eentreb\u0103ri, se comentau r\u0103spunsurile , cu voce sau prin mimic\u0103, se acorda aten\u0163ie clisei \u015fi paharelor de p\u0103linc\u0103.<\/p>\n

– Nicolae, da parc\u0103 sam\u0103n\u0103 pre mult cu mo\u0163ii de la B\u0103i\u0163a, de la G\u00e2rda, din Apusenii no\u015ftri. P\u0103i, Decebal aista, n-o fo\u2019 reje?! Noi \u0103\u015fe am \u00eenv\u0103\u0163at la \u015fcoal\u0103. Aista numa\u2019 reje nu arat\u0103, nu?! Tu, \u0103\u015fe ai \u00eenv\u0103\u0163at?!<\/p>\n

– Eu am \u00eenv\u0103\u0163at de la mo\u0163ii vo\u015ftri, din pove\u015ftile lor. Ei, la r\u00e2ndul lor au \u00eenv\u0103\u0163at de la str\u0103bunii lor, din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103, care au \u015ftiut mai mult dec\u00e2t aceia care au scris c\u0103r\u0163ile de istorie. In c\u0103r\u0163ile de istorie to\u0163i au fost Fe\u0163i Frumo\u015fi. Dac\u0103 te iei dup\u0103 c\u0103r\u0163i po\u0163i crede c\u0103 ai no\u015ftri au cobor\u00e2t din cur\u0163ile regale sau imperiale ale lumii. A\u015fa a ajuns \u015etefan cel Mare s\u0103 fie f\u0103cut cu barb\u0103. El, s\u0103racul, s-a mul\u0163umit doar cu musta\u0163\u0103. Dar nu asta-i important acum, fie\u00a0 c\u0103 v\u0103 place, fie c\u0103 nu, trebuie s\u0103-l duc cu carul \u015fi \u00eenc\u0103 n-am g\u0103sit unul care s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 acolo. Poate g\u0103se\u015fte Maestrul meu vreo ma\u015fin\u0103, sau g\u0103sim noi dac\u0103 ie\u015fim la \u015fosea. M\u00e2ine vin cu lucrurile mele \u015fi \u00eencerc\u0103m.<\/p>\n

– Unde te phreg\u0103te\u015fti s-o \u00eentinzi, Nick?!…<\/p>\n

– Da tu de unde ai ap\u0103rut?!<\/p>\n

– Am venit penthru c\u0103 am ceva s\u0103-\u0163i spun\u2026<\/p>\n

– Ce putea fi a\u015fa de urgent c\u0103 ai luat Golgota \u00een piept?!<\/p>\n

– Las\u0103 c\u0103 vohrbim pe dhrum. C\u00e2t mai stai?<\/p>\n

– P\u0103i, nu mai am ce face, a\u015fa c\u0103 putem pleca. Pe m\u00e2ine, fra\u0163ilor!<\/p>\n

Cum au p\u0103r\u0103sit incinta cimitirului, Nick a trecut la \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

– Ce s-a \u00eent\u00e2mplat, Ralu? Pari cam \u00eengrijorat\u0103\u2026<\/p>\n

– Am \u015fi de ce s\u0103 fiu. De data aceasta nu mai este o glum\u0103. Am fost \u015fi la un conthrol \u015fi s-a confihrmat. O s\u0103 am un copil, Nick\u2026<\/p>\n

– \u015ei p\u00e2n\u0103 la control de ce nu mi-ai spus nimic?!<\/p>\n

Am mai f\u0103cut o alahrm\u0103 fals\u0103 \u015fi \u0163ii minte cum a ie\u015fit. De nohroc, atunci m-am \u00een\u015felat. O phrieten\u0103 m-a dus la m\u0103tu\u015fa ei, medic ginecolog. Acum chiar c\u0103 am inthrat \u00een panic\u0103. Ce m\u0103 fac?! Ahr putea s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 scap de sahrcin\u0103, dahr mi-e o fhric\u0103 de moahrte. Ce s\u0103 fac? Am auzit c\u0103 este pehriculos, duhrehros \u015fi po\u0163i s\u0103 faci complica\u0163ii, s\u0103 nu mai po\u0163i avea copii.<\/p>\n

– Cine \u0163i-a spus s\u0103 scapi, fat\u0103?! Eu, \u00een nici un caz! E o chrim\u0103! Ha! Am s\u0103 am un b\u0103iat, poate mai talentat dec\u00e2t mine\u2026Cum s\u0103 scapi de el?! Threbuie s\u0103 fii nebun\u0103!<\/p>\n

– Nick, ce m\u0103 fac cu ai mei? Nici lui sohr-mea nu i-am spus nimic\u2026Ei sunt oameni simpli dahr au phrincipii solide de la cahre nu-i u\u015fohr s\u0103-i aba\u0163i. Cum am s\u0103-l chresc?!<\/p>\n

– O s\u0103-l cre\u015ftem \u00eempreun\u0103, fat\u0103! S-or opune \u015fi ai t\u0103i, \u015fi maic\u0103-mea. N-am ce s\u0103 le fac. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103. S-or \u00eemp\u0103ca cu g\u00e2ndul. Va trebui, totu\u015fi, s\u0103 le spui la ai t\u0103i. Eu, cu ideile lui maic\u0103-mea, nici nu \u015ftiu cum s-o abordez. Trebuie s-o pun pe sor-mea. Ea-i cu \u201dtrecere\u201d \u00een familie, numai s-o conving. A, \u015ftiu, vorbesc cu prietenul ei care-mi este, \u00een primul r\u00e2nd, prieten mie. Sper s\u0103 fie \u201dprieteni\u201d destul de buni \u015fi s\u0103 aib\u0103 ceva influen\u0163\u0103!? Dac\u0103 nu, nu! Sunt major \u015fi gata! Cu ai t\u0103i e mai greu. Nici nu-i cunosc, iar tu e\u015fti minor\u0103. Aici e buba! Vorbe\u015fte cu sor-ta \u015fi c\u00e2\u015ftig-o de partea noastr\u0103. Sper s\u0103 nu m\u0103 dea \u00een judecat\u0103 pentru corupere de minore! Ce zici?!<\/p>\n

– Asta n-ahr face-o \u00een nici un caz, sunt siguhr\u0103!<\/p>\n

A\u015fa s-a declan\u015fat calvarul care avea s\u0103 bulverseze lini\u015ftea incon\u015ftient\u0103 a doi copii, s\u0103 se reverse precum un p\u00e2r\u00e2u de munte, sc\u0103pat de sub control. Tratativele au \u00eenceput sub auspicii nu dintre cele mai bune, iar planurile, proiectele, au trecut pe planul doi. Primii nori negri au acoperit cerul senin al t\u00e2n\u0103rului artist, care f\u0103urea planuri peste planuri, c\u0103lc\u00e2nd peste v\u00e2rst\u0103, dar se \u015fi l\u0103sa cople\u015fit de neprev\u0103zut. \u015ei \u201dneprev\u0103zutul\u201d nu era o glum\u0103. \u0162in minte c\u0103 m-a convocat printr-o telegram\u0103 la Gojdu. Am b\u0103nuit c\u0103-i ceva serios \u015fi m-am conformat. In prealabil f\u0103cuse o vizit\u0103 acas\u0103, \u00een Satul Natal pentru a o sensibiliza pe Mami. E\u015fec total.<\/p>\n

– Cum ai putut s\u0103 te \u00eencurci cu o mucoas\u0103, cu o poam\u0103 care te v\u00e2neaz\u0103 pentru viitorul t\u0103u. A f\u0103cut-o, s\u0103-i fie de bine! S\u0103 se descurce cum o duce-o capul. \u015ei p\u0103rin\u0163ii ei ce spun? Vor \u015fi ei un artist \u00een familie? Ce fel de oameni sunt? Sunt intelectuali?<\/p>\n

– Mami, las\u0103 prostiile astea \u015fi ascult\u0103 ce spun eu, nu ce crezi tu. Sunt oameni simpli, oameni de treab\u0103 care au crescut dou\u0103 fete \u015fi nu le-a fost u\u015for.<\/p>\n

– \u015ei mie mi-a fost u\u015for?! Doamne, Istenem, voi ave\u0163i v\u00e2rst\u0103 de \u00eensur\u0103toare?! Din ce ve\u0163i tr\u0103i, cum ve\u0163i cre\u015fte copilul, sau, te pomene\u015fti c\u0103 vrei s\u0103 mi-l arunci mie \u00een bra\u0163e? Nici s\u0103 nu te g\u00e2nde\u015fti! Spune-i s\u0103 scape de el cum o \u015fti \u015fi s\u0103 te lase \u00een pace s\u0103-\u0163i faci un rost \u00een via\u0163\u0103. Nu vreau s\u0103 \u015ftiu nimic de voi! Doamne, ce vremuri am ajuns s\u0103 tr\u0103im! Educa\u0163ie f\u0103r\u0103 Dumnezeu! Istenem, Istenem! C\u00e2t\u0103 deosebire \u00eentre tine \u015fi Anna! Ce pedeaps\u0103 pe capul meu!…<\/p>\n

– Las-o-n pace pe Anna, ea va g\u00e2ndi altfel dec\u00e2t tine. Nu pot s\u0103 cred c\u0103 tu \u00eemi spui c\u0103 trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m de copil. Eu, nu am nevoie de binecuv\u00e2ntarea ta. Sunt major \u015fi m\u0103 voi descurca singur. R\u0103m\u00e2i cu Anna a ta \u015fi uit\u0103 de mine, de Ralu, de nepotul care se va na\u015fte! Tu, cu principiile tale, dac\u0103 principii se pot numi, iar eu cu via\u0163a real\u0103, via\u0163a de toate zilele. S\u0103rut m\u00e2inile, mam\u0103!<\/p>\n

– Nicki, Nickiii,\u2026stai,\u2026nu pleca a\u015fa! Nickiii\u2026<\/p>\n

Cu ochii \u00een lacrimi a ie\u015fit ca o furtun\u0103 tr\u00e2ntind u\u015fa cu furie. Zgomotul geamurilor sparte a p\u0103truns p\u00e2n\u0103-n ad\u00e2ncul inimii cu un efect devastator. Mami s-a l\u0103sat s\u0103 cad\u0103 pe o canapea, privind \u00een gol neputincioas\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit \u00een curtea liceului, Nick p\u0103rea un alt om. Greu de caracterizat: era mai b\u0103tr\u00e2n, era \u00eengrozit?! Nu, era cople\u015fit!<\/p>\n

– Bine c\u0103 ai venit! C\u00e2nd ai s\u0103 auzi povestea \u00eent\u00e2lnirii cu propria mea mam\u0103, ai s\u0103 te cutremuri, ai s\u0103 fugi de familia asta destr\u0103mat\u0103, blestemat\u0103\u2026Nici nu \u015ftii \u00een ce belea intri\u2026Hai s\u0103 mergem \u00eentr-un parc, undeva, s\u0103 nu ne aud\u0103 nimeni. O dat\u0103 am avut \u015fi eu nevoie de \u00een\u0163elegerea mamei, de c\u0103ldura ei \u015fi a ie\u015fit un dezastru. Ce fel de cre\u015ftini sunt astfel de oameni care sunt capabili s\u0103 semneze condamnarea la moarte a unui copil, a unui copil din s\u00e2ngele lor?!<\/p>\n

– Stai a\u015fa, frate, \u015fi l\u0103mure\u015fte-m\u0103 despre ce este vorba. Despre ce condamnare la moarte vorbe\u015fti, omule?! Ce copil?!…<\/p>\n

\u00centr-o manier\u0103 telegrafic\u0103, Nick m-a pus la curent cu necazul \u00een care intrase, cu solu\u0163ia pe care o \u00eentrevedea ca unic\u0103 posibil\u0103, respectiv c\u0103s\u0103toria cu Ralu, problema v\u00e2rstei ei \u015fi a faptului c\u0103 nu g\u0103siser\u0103 o cale de a-i pune la curent pe p\u0103rin\u0163i ei, \u015fi pe nimeni altcineva.<\/p>\n

– Fata-i disperat\u0103, dar nu se g\u00e2nde\u015fte la avort, eu?!, eu m-am trezit tat\u0103 peste noapte, \u00eencerc s-o \u00eencurajez, nici prin g\u00e2nd nu-mi trece solu\u0163ia sacrific\u0103rii copilului, ba din contra, \u00eencepe s\u0103-mi sur\u00e2d\u0103 ideea unui fiu care s\u0103 m\u0103 urmeze \u00een ceea ce fac, simt c\u0103-mi va mo\u015fteni talentul, m\u0103 \u015fi v\u0103d cu el \u00een atelier pe post de radio, ce mai, nu sunt speriat! Te-am chemat s\u0103 fii de partea mea, s-o l\u0103mure\u015fti pe sor-mea, s-o convingi s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Mami, s-o potoleasc\u0103 \u00een pornirile ei intransigente. Ce zici?<\/p>\n

– Ce s\u0103 zic?! Sigur c\u0103 sunt de partea ta, de partea voastr\u0103, sigur va fi \u015fi Anna, dar, din p\u0103cate, eu personal n-a\u015f avea nici o \u015fans\u0103 s-o abordez direct. \u00cen primul r\u00e2nd abia o cunosc, nu cred c\u0103 ne-a iertat c\u0103 ne-am logodit pe \u015fest, nici nu f\u0103ceam parte din proiectele ei – trebuia s\u0103 fiu mai copt \u015fi cel pu\u0163in medic – cum, de altfel, erau \u015fi planurile tu\u015fii tale Ma\u0163u\u015f, sau cum \u00eei spune\u0163i, etc., etc. Anna, da! Ea, chiar dac\u0103 s-a mul\u0163umit greu cu mine, cu aiuritul \u0103la cu p\u0103rul c\u00e2t o c\u0103pi\u0163\u0103, vorba unchiului t\u0103u Andrei, e aproape de sufletul mamei tale, care o ador\u0103, \u015fi nu numai pe ea, ci chiar \u015fi pe tine, contrar spuselor tale, ea poate s-o ia pe ocolite \u015fi s\u0103-i explice c\u0103 inevitabilul s-a produs, c\u0103 vremurile s-au mai schimbat, c\u0103 \u015ftie c\u0103-i vorba de o fat\u0103 bun\u0103, care te iube\u015fte, c\u0103 vina este mai mult a ta dec\u00e2t a fetei\u2026M\u0103i, Anna e fat\u0103 istea\u0163\u0103 \u015fi va \u015fti s\u0103-i intre pe sub piele, s-o \u00eembuneze. C\u0103s\u0103toria este inevitabil\u0103, copilul are nevoie de ambii p\u0103rin\u0163i, dar are nevoie \u015fi de bunici, de m\u0103tu\u015fi, de unchi. E dreptul la o via\u0163\u0103 normal\u0103 al oric\u0103rui copil care vine pe lume. Dar, spune, de unde siguran\u0163a asta c\u0103 va fi b\u0103iat?!<\/p>\n

– E ceva care m\u0103 b\u00e2ntuie din copil\u0103rie. Eu c\u00e2nd am un presentiment, atunci po\u0163i fi sigur c\u0103 merg la sigur\u2026Nu, trebuie s\u0103 fie b\u0103iat, \u015fi c\u00e2nd va fi mare \u015fi va face prostii ca \u015fi mine, s\u0103 sufere ca un b\u0103rbat \u015fi nu s\u0103 cad\u0103 \u00een pr\u0103pastia disper\u0103rii care le este destinat\u0103, cu prec\u0103dere, femeilor. Mi-e mil\u0103 de Ralu \u015fi nu \u015ftiu cum s\u0103 procedez\u2026<\/p>\n

– Da, nu te invidiez.<\/p>\n

Ce a urmat, e u\u015for de presupus. Anna a \u00een\u0163eles situa\u0163ia \u015fi, cu g\u00e2ndul la propria c\u0103s\u0103torie, a trecut la preg\u0103tirea terenului, nepled\u00e2nd de la \u00eenceput pentru nimic concret, dar f\u0103c\u00e2nd \u00eencerc\u0103ri de atenuare a izbucnirilor explozive ale mamei, Mami pentru pruncii ei, Mami, care avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 apelativul unic \u00een familie, \u015fi nu peste prea mult timp, mai ales pentru nepo\u0163i. Anna era \u00eentr-adev\u0103r singura fiin\u0163\u0103 care, cu dragoste, cu r\u0103bdare, dar \u015fi cu argumente, putea s-o lini\u015fteasc\u0103, s-o \u00eempace cu realitatea, s-o coboare cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt,\u00a0 \u00een tumultul vie\u0163ii de toate zilele, cu bune \u015fi rele, a\u015fa cum se desf\u0103\u015fura \u00een jurul nostru, neplanificat\u0103 ca la carte. Ce a urmat nu merit\u0103 a fi expus.<\/p>\n

Nu sunt cuvinte care s\u0103 descrie disperarea unei mame care \u00ee\u015fi vede copilul \u201dpr\u0103bu\u015findu-se\u201d \u00een neant. Nimic din ceea ce visase pentru copiii ei nu avea s\u0103 se realizeze. Anna se logodise de capul ei cu un coate goale ca \u015fi ea \u015fi urma s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, s\u0103 plece de acas\u0103, s-o lase singur\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. Zv\u0103p\u0103iatul de b\u0103iat, a f\u0103cut cum l-a t\u0103iat capul, a dat cu piciorul la arhitectur\u0103, s-a \u00eenh\u0103itat cu \u201darti\u015ftii\u201d, vrea s\u0103 urmeze boema lor, plin\u0103 de vise \u015fi cu buzunarele goale. \u015etia, sau mai bine spus, sim\u0163ea c\u0103 episodul de la Bucure\u015fti a fost o idee fix\u0103 a lui Puiu al ei, o \u015fmecherie de-a lui, c\u0103 alegerea f\u0103cut\u0103 avea s\u0103-i aduc\u0103 numai belele, o sim\u0163ea din atitudinea lui de \u201dstudent la arte\u201d, cu perspectiva de a nu fi \u201dnimic\u201d \u00een via\u0163\u0103. \u015ei, colac peste pup\u0103z\u0103, \u00eencurc\u0103tura \u00een care a fost atras: tat\u0103, la o v\u00e2rst\u0103 de copil necopt, cu o nevast\u0103-mam\u0103, \u015fi mai copil\u0103 dec\u00e2t el!<\/p>\n

Doamne, cum s-a schimbat via\u0163a! Nichi, cum ai putut s\u0103 pleci \u015fi s\u0103 m\u0103 la\u015fi singur\u0103, cu doi copii, care mai de care mai \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat?! Acolo, unde e\u015fti, nu te fr\u0103m\u00e2nt\u0103 viitorul celor pe care i-ai adorat?! \u015etiu c\u0103 nu mai este cale de \u00eentoarcere, dar simt c\u0103 se pr\u0103bu\u015fe\u015fte totul \u015fi m\u0103 las\u0103 puterile. Blestemat s\u0103 fie r\u0103zboiul care ne-a adus at\u00e2tea rele! Blestema\u0163i s\u0103 fie barbarii \u0103\u015ftia care ne-au distrus via\u0163a! Anna, vin-o acas\u0103 s\u0103 m\u0103 sf\u0103tuie\u015fti ce trebuie s\u0103 fac! Simt c\u0103 nu mai pot! Doamne, s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 nu are nevoie de binecuv\u00e2ntarea mea, s\u0103 m\u0103 fac\u0103 criminal\u0103 \u00een g\u00e2ndurile mele!? Ce \u015ftie el ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii mam\u0103 \u015fi s\u0103 fii<\/em> \u015fi singur\u0103?!\u2026<\/em><\/p>\n

La insisten\u0163ele mele Anna a luat primul tren spre cas\u0103. \u015etia ce o a\u015fteapt\u0103, \u0163inea mult la fratele ei \u00een al c\u0103rui talent credea cu t\u0103rie, cuno\u015ftea suferin\u0163ele \u00eendurate de-a lungul anilor de mama lor, teama ei de viitor, \u015fi, mai presus de toate, \u015ftia felul ei de a privi via\u0163a, morala, no\u0163iunea de familie. \u015etia c\u0103 va trebui s-o conving\u0103 s\u0103 accepte situa\u0163ia, c\u0103 era vorba de via\u0163a unui copil nevinovat, de implicarea sufleteasc\u0103 a unui \u201dartist extremist\u201d, care nu era de neglijat. Mami trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103 accepte faptul c\u0103 acest fr\u0103\u0163ior neast\u00e2mp\u0103rat, s-a maturizat datorit\u0103 talentului, care i-a dat con\u015ftiin\u0163a propriei valori, c\u0103, oricum, va face ceea ce va crede el c\u0103 trebuie f\u0103cut, c\u0103 orice \u00eempotrivire n-ar aduce dec\u00e2t o \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire a situa\u0163iei. Pentru mine este clar, dar nu \u015ftiu cum am s\u0103 aleg argumentele \u015fi<\/em> mai ales cuvintele\u2026<\/em><\/p>\n

Nu, Mami nu avea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 a\u015fa de u\u015for nici argumentele aduse de Anna, nici aceast\u0103 atitudine. Mai era ceva care o sup\u0103ra. De la \u015fcoal\u0103 aflase c\u0103 o feti\u0163\u0103 \u201dfrumu\u015fic\u0103\u201d se interesase despre ea abord\u00e2nd femeia de serviciu, ceruse adresa ei, spun\u00e2nd c\u0103 era \u00een trecere \u015fi avea ceva de transmis de la fiul ei. Afl\u00e2nd c\u0103 era la ore, o luase pe strada principal\u0103, \u00een direc\u0163ia casei cu pricina, dar pierz\u00e2nd elanul care o \u00eenso\u0163ise, f\u0103cu drumul de \u00eentoarcere la gar\u0103, tremur\u00e2nd de emo\u0163ie la g\u00e2ndul temerarei sale inten\u0163ii. Ralu petrecu c\u00e2teva ore bune pe o banc\u0103, \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 un bilet de \u00eentoarcere \u015fi, spre sear\u0103, se urc\u0103 \u00een tren. Ce ehra s\u0103-i spun?! Doamne, ce phrostie ehram s\u0103 fac! Asta este threaba lui Nick \u015fi a Annei, dac-o vhrea s\u0103 intehrvin\u0103, \u015fi nici nu chred c\u0103 lui Nick i-ar face pl\u0103cehre s\u0103 afle. Nici cu ai mei nu am avut cuhrajul s\u0103 vohrbesc, iahr<\/em> sohr-mea este \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103.<\/em><\/p>\n

Mami a \u00een\u0163eles pe dat\u0103 despre cine putea fi vorba \u015fi se tot minuna de \u00eendr\u0103zneala lui Puiu de a o trimite pe viitoarea \u201dnor\u0103\u201d prezumtiv\u0103 la tratative. Totu\u015fi, putea s\u0103 se prezinte nu s\u0103 fug\u0103, nu?! Cine \u015ftie \u00een ce culori de scorpie m-a prezentat fiul meu!? Frumos, nimic de zis! A\u015fa m\u0103 vede el?! M\u0103car puteam s-o v\u0103d \u015fi eu pe \u201dfrumu\u015fica\u201d, vorba M\u0103riuc\u0103i. Am ajuns sperietoare \u00een ochii propriului meu copil! Dar, \u015fi dac\u0103 \u00eendr\u0103znea s\u0103 vin\u0103, ar fi \u00een\u0163eles cu cine are de-a face! Nu, tinerii de azi nu mai au nici un respect, nici o moral\u0103! Cu<\/em> ideile lor \u201dmoderne\u201d despre via\u0163\u0103, te bag\u0103 un-doi \u00een morm\u00e2nt\u2026Nichi, Nichi, dac\u0103 \u0163i-ai vedea fiul, \u0163i-ai da seama ce \u00eenseamn\u0103 pentru un b\u0103iat s\u0103 creasc\u0103 f\u0103r\u0103 tat\u0103\u2026Uite unde te-a dus b\u0103utura \u015fi unde am ajuns \u015fi noi! M\u0103car Puiu nu bea. Se pare c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at ceva pe seama purt\u0103rii tale. S\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 \u0163in\u0103!<\/em><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 stare de spirit a primit-o Mami pe Anna. Ceva plutea \u00een aer care le-a f\u0103cut s\u0103 nu abordeze imediat subiectul at\u00e2t de dureros. Parc\u0103 se fereau, se temeau de lipsa unei solu\u0163ii, de o confruntare chiar. In fond \u015fi Anna, ve\u015fnicul model cu care-l agasa pe fiul s\u0103u, manifestase o atitudine stranie fa\u0163\u0103 de ea \u00eentr-o problem\u0103 legat\u0103 de viitorul ei, logodindu-se dup\u0103 noile norme, f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul nici unui membru din familie. Responsabil era f\u0103cut unchiul ei de la Timi\u015foara care avea misiunea sacr\u0103 de a o \u00eengriji \u015fi, bine\u00een\u0163eles, de a o supraveghea. Dac\u0103 nu era vizita inopinat\u0103 a m\u0103tu\u015fii Ma\u0163u\u015f, n-ar fi aflat nici acum. La cantin\u0103, prins\u0103 pe picior gre\u015fit, Anna-i s\u0103rise de g\u00e2t uit\u00e2nd s\u0103 mascheze inelul de logodn\u0103. Cu ochi de Cerber, m\u0103tu\u015fa recep\u0163ion\u0103 pe loc informa\u0163ia simbolului str\u0103lucitor \u015fi secretul a fost deconspirat. Surpriza a fost at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t, la aflarea ve\u015ftii, pentru a nu fi pus\u0103 \u00een situa\u0163ie delicat\u0103, Mami a replicat c\u0103 \u015ftia, c\u0103 n-a vrut s\u0103 fac\u0103 v\u00e2lv\u0103, c\u0103 Bobo a ales un b\u0103iat \u201ddeosebit\u201d. \u0162in minte \u015fi acum, cum la aflarea calificativului dintre ghilimele, am pufnit \u00een r\u00e2s cu g\u00e2ndul la celelalte\u00a0 calificative cu care m\u0103 onora unchiul Annei. Da, abordarea subiectului nu a fost u\u015foar\u0103, mai ales c\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, Anna a luat o atitudine surprinz\u0103toare pentru Mami.<\/p>\n

– Cum, Bobo, tu vrei s\u0103-i sus\u0163ii pe neru\u015fina\u0163ii \u0103ia doi \u015ftiind ce p\u0103rere am eu despre astfel de lucruri?! Oare eu nu mai am nici un cuv\u00e2nt \u00een casa asta, \u00een familia noastr\u0103 destr\u0103mat\u0103?!<\/p>\n

– Nu-i vorba de nici o familie destr\u0103mat\u0103, Mami drag\u0103! Dac\u0103 era a\u015fa, crezi c\u0103 mai venea Puiu s\u0103-\u0163i cear\u0103 binecuv\u00e2ntarea?! B\u0103iatul acesta te ador\u0103, dar nu-i cere s\u0103 se manifeste cum nu \u00eei este firea. Pe mine m-a impresionat c\u00e2t de matur a abordat el problema. Este de admirat \u00eentr-o lume \u00een care aceste valori morale se pierd \u00een desuetudine. Este matur \u015fi responsabil \u015fi po\u0163i fi m\u00e2ndr\u0103 de educa\u0163ia care i-ai dat-o, \u00een afara talentului pa care l-a mo\u015ftenit de la tine.<\/p>\n

– Nu, nu, c\u0103 simt c\u0103 \u00eennebunesc! Eu chiar nu mai \u015ftiu s\u0103 judec?! Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu voi, copiii mei?!<\/p>\n

– Nimic r\u0103u, Mami drag\u0103, doar c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, a ap\u0103rut o problem\u0103 delicat\u0103, \u00een care e greu s\u0103 te descurci ca s\u0103 \u00eempaci \u015fi capra \u015fi varza. \u015ei eu am emo\u0163ii c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la c\u00e2t de fragezi sunt, dar, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 ne-ai crescut \u00een principiile moralei cre\u015ftine \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 fratele meu g\u00e2nde\u015fte cum g\u00e2nde\u015fte \u015fi, ca s\u0103-l repet, consider\u0103 c\u0103 cea mai mare minune a lumii este copilul. C\u00e2\u0163i tineri g\u00e2ndesc ast\u0103zi a\u015fa?! \u00ce\u0163i spun eu, foarte pu\u0163ini!<\/p>\n

– Eu zic s\u0103 nu mai continu\u0103m discu\u0163ia asta c\u0103, \u015fi a\u015fa, ai vorbit numai tu. Grozav avocat a g\u0103sit fratele t\u0103u!<\/p>\n

35<\/p>\n

Ideea de a face o vizit\u0103 \u00een \u201dSatul Natal\u201d al lui Nick i-a venit lui Ralu \u00eentr-o clip\u0103 de sup\u0103rare. Nick a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece singur cu Decebalul lui la Albac pentru a se \u00eent\u00e2lni cu mo\u0163ii lui din Apuseni, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama de rug\u0103min\u0163ile ei de a-l \u00eenso\u0163i. Pleac\u0103 \u015fi m\u0103 las\u0103 singuhr\u0103 s\u0103 m\u0103 descuhrc cu toat\u0103 povestea asta care \u00eencepe s\u0103 m\u0103 s\u00e2c\u00e2ie. \u015ei ghre\u0163uhrile<\/em> astea infehrnale, cum s\u0103 le maschez?!<\/em><\/p>\n

La \u00eentoarcere nici nu \u015ftia dac\u0103 trebuia s\u0103-i spun\u0103 ceva\u00a0 lui Nick despre tentativa ei de a lua taurul de coarne. Era c\u00e2t pe ce s\u0103 fac\u0103 pasul hot\u0103r\u00e2tor dar se \u00eempotmolise ca \u0163iganul la mal. Acum sim\u0163ea gustul amar l\u0103sat de teama care o apucase, acuz\u00e2ndu-se de la\u015fitate. M\u0103car a\u015f fi aflat la ce s\u0103 m\u0103 a\u015ftept.<\/em> A\u015fa, dup\u0103 tentativa e\u015fuat\u0103 a lui Nick de a o \u00eembuna pe Mami a lui, totul p\u0103rea cenu\u015fiu. Nu vedea nici o solu\u0163ie, c\u00e2t de c\u00e2t, plauzibil\u0103. Ideea chiuretajului, cu toat\u0103 teama care o st\u0103p\u00e2nea, \u00eencepea s\u0103 apar\u0103 ca o solu\u0163ie salvatoare. Trebuia doar s\u0103 se pun\u0103 de acord cu Nick \u015fi s-o pun\u0103 \u00een gard\u0103, pentru orice eventualitate, pe sor\u0103-sa. Mai avea o speran\u0163\u0103: un efort excesiv la repeti\u0163iile de balet. Era un sfat dat de sor\u0103-sa, sportiv\u0103 de performan\u0163\u0103, la curent cu astfel de practici. C\u00e2nd a aflat de \u00eencurc\u0103tur\u0103 a intrat \u00een panic\u0103, de parc\u0103 ea era cea \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

– Ralu, ar fi un dezastru la v\u00e2rsta ta \u015fi o lovitur\u0103 pentru ai no\u015ftri. Ce p\u0103rere are Nick al t\u0103u?<\/p>\n

– Nick este al\u0103tuhri de mine \u015fi nici nu vhrea s\u0103 aud\u0103 de chiuhretaj. A fost la maic\u0103-sa \u015fi a ie\u015fit hr\u0103u de tot. Mami a lui nici nu vhrea s\u0103 aud\u0103 de copil, de c\u0103s\u0103tohrie, de mine. Spehran\u0163a \u015fi-a pus-o \u00een sohr\u0103-sa \u015fi \u00een logodnicul ei cu care, de altfel, este foahrte bun phrieten \u00eenc\u0103 din liceu. Nu \u015ftiu cum s\u0103-i spun mamei.<\/p>\n

– Nu te gr\u0103bi cu informa\u0163iile! \u00cen treburi de astea nu \u015ftii ce se poate \u00eent\u00e2mpla, chiar dac\u0103 ai confirmare de la medic. F\u0103 eforturi fizice repetate, p\u00e2n\u0103 la oboseal\u0103\u2026<\/p>\n

– \u0162ie \u0163i-e u\u015fohr s\u0103 vohrbe\u015fti, tu e\u015fti mai mahre\u2026Eu?, ce dhracu m\u0103 fac la v\u00e2hrsta mea?!\u2026<\/p>\n

– Ar fi o catastrof\u0103 pentru tine! Adio ani frumo\u015fi, adio cariera de balerin\u0103! \u015ei, la v\u00e2rsta asta, ce v\u0103 face\u0163i voi cu un copil?! Cine va lucra, cine va avea grij\u0103 de copil? Cu spa\u0163iul care-l avem, va fi un dezastru, draga mea!<\/p>\n

– Mul\u0163umesc de \u00eencuhrajare! Ce s\u0103 mai spun?! To\u0163i sunte\u0163i \u00eempothriva mea! Numai Nick este \u00een\u0163eleg\u0103tohr \u015fi nu vede nici o \u201dcatasthrof\u0103\u201d \u00een toat\u0103 povestea asta\u2026<\/p>\n

– N-o lua chiar a\u015fa! Eu \u00ee\u0163i ar\u0103t partea neagr\u0103 a problemei, at\u00e2ta doar\u2026Dac-o fi s\u0103 ave\u0163i un copil dorit de am\u00e2ndoi, eu voi fi prima \u201dm\u0103tu\u015fic\u0103\u201d din familie care va fi al\u0103turi de voi. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, va fi chiar interesant \u015fi toat\u0103 lumea se va \u00eembulzi \u00een jurul lui, mama lui de copchil! Dar pe Nick al t\u0103u, c\u00e2nd ai de g\u00e2nd s\u0103 mi-l prezin\u0163i? \u015ei acas\u0103, la noi, c\u00e2nd \u00eel aduci?<\/p>\n

– Acum, chiahr c\u0103 va threbui s\u0103 vi-l bag pe g\u00e2t, la to\u0163i. De pl\u0103cut, sunt sigur\u0103 c-o s\u0103 v\u0103 plac\u0103. Ahre el ceva cu cahre \u00eei d\u0103 gata pe to\u0163i, ceva ghreu de explicat, c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti ce n\u0103b\u0103d\u0103ios este, dahr, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 e fhrumos, are \u015fi un z\u00e2mbet ce te d\u0103 gata, chiahr \u015fi c\u00e2nd te ia \u00een zeflemea. Zic fetele c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu Gehrahrd Philip, dar nici pe depahrte. Gehrahrd ahre un z\u00e2mbet de actohr, ceva ahrtificial. Nu, Nick ahre un z\u00e2mbet apahrte, ghreu de definit, cu toate c\u0103, dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc mai bine, eu l-am \u00eent\u00e2lnit la cineva dahr, dahr nu m\u0103 pot dumihri c\u00e2nd \u015fi unde.<\/p>\n

Trebuia s\u0103 treac\u0103 ceva timp ca enigma s\u0103 fie descifrat\u0103. C\u00e2nd figura i s-a maturizat, multe admiratoare l-au asemuit cu un alt actor devenit celebru, cu Robert Redford. Era deja \u00een perioada \u00een care orgoliul lui, zdruncinat de valurile vie\u0163ii, avea nevoie de a\u015fa ceva. C\u00e2nd am auzit, chiar de la el, mi-am dat seama c\u0103 afirma\u0163iile ascundeau un s\u00e2mbure de adev\u0103r. Z\u00e2mbetul lui cuceritor, dar \u015fi asem\u0103narea, nu i-au adus satisfac\u0163iile scontate ci, mai degrab\u0103, doar o sumedenie de \u00eencurc\u0103turi sentimentale care, nu o dat\u0103, sau r\u0103sfr\u00e2nt negativ asupra crea\u0163iei artistice, scopul declarat al vie\u0163ii sale zbuciumate. Nick era un orgolios \u015fi savura, aproape \u201dla vedere\u201d, laudele, tot a\u015fa de mult precum iubea parfumurile de calitate. \u00cen afara de scule, parfumurile aveau s\u0103 fac\u0103 parte din galeria cadourilor celor mai apreciate. Cea care a \u00een\u0163eles acest lucru a fost Anna, care a constituit cea mai bun\u0103 surs\u0103 de aprovizionare. Tot \u00een aceast\u0103 categorie intrau \u015fi s\u0103punurile de lux. Da, Nick de peste ani nu mai avea s\u0103 fie nici adolescentul r\u0103sf\u0103\u0163at, nici studentul-artist \u00eencrez\u0103tor, promi\u0163\u0103tor. Con\u015ftiin\u0163a propriei valori avea s\u0103-l \u00eenso\u0163easc\u0103, f\u0103r\u0103 crize de c\u0103dere, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. A crezut mereu \u00een menirea lui \u015fi a avut dreptate.<\/p>\n

De vizita f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Ralu \u00een \u201dsatul natal\u201d, Nick avea s\u0103 afle mult mai t\u00e2rziu de la Anna. Nu l-a deranjat, nu s-a \u00eenfuriat.<\/p>\n

– P\u0103i bine, m\u0103i, fato, te duci \u00een vizit\u0103 la viitoarea ta soacr\u0103 \u015fi nu-mi pomene\u015fti nimic?! P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 de ce ai renun\u0163at s-o \u00eent\u00e2lne\u015fti? Poate c\u0103 o cucereai!? Nu c\u0103 ai fi avut \u015fanse, dar ar fi r\u0103mas ca un gest de bun\u0103-credin\u0163\u0103, de recunoa\u015ftere a \u201dautorit\u0103\u0163ii\u201d. Mai \u015ftii?!<\/p>\n

– Nick, mi-a fost team\u0103, puhr \u015fi simplu nu am avut cuhraj. Cine \u015ftie ce imphresie i-a\u015f fi f\u0103cut cu moaca mea de copil t\u00e2mpit!?!<\/p>\n

– Ei, nici chiar a\u015fa! S\u0103 \u015ftii c\u0103 nu e o zgrip\u0163uroaic\u0103, e doar o femeie cu principii mo\u015ftenite \u015fi sunt convins c\u0103 nimeni nu le va putea zdruncina, chiar dac\u0103 va \u00eenghi\u0163i unele abateri de la dogm\u0103. In sinea ei este o femeie puternic\u0103, iubitoare, credincioas\u0103, dar posesiv\u0103. Nu po\u0163i ie\u015fi din cuv\u00e2ntul ei, f\u0103r\u0103 ca asta s\u0103 \u00eensemne c\u0103 nu \u00een\u0163elege, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, gre\u015felile altora \u015fi se adapteaz\u0103. Chiar dac\u0103 am luat-o tare, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am pierdut ceva \u00een ochii ei de mam\u0103, c\u0103 m\u0103 va l\u0103sa de izbeli\u015fte. Ca m\u00e2ine va trimite solii de recunoa\u015ftere, va trebui s\u0103 \u015ftie totul despre tine, despre rela\u0163ia noastr\u0103, va rumega totul la rece chiar dac\u0103 se va manifesta la \u201dfierbinte\u201d. \u00ce\u0163i spun eu c\u0103 va fi vai \u015fi amar de cel care se va lega de \u201dnepotul\u201d ei, sau de cei care vor vrea s\u0103-l acapareze. Dar, p\u00e2n\u0103 atunci va trece ceva vreme \u015fi nu ne va c\u0103dea bine. Trebuie s\u0103 te obi\u015fnuie\u015fti cu asta!<\/p>\n

– Cel mai mult m\u0103 tem de tine, Nick! Tu s\u0103 hr\u0103m\u00e2i acela care \u00eemi vohrbe\u015fte cum \u00eemi vohrbe\u015fti \u00een clipa asta. Tu s\u0103 nu te schimbi \u015fi totul va fi bine, sau, mai bine zis, totul se va ahranja cum \u00eemi dohresc eu acum\u2026<\/p>\n

Aparent, aceast\u0103 \u201d\u00een\u0163elegere\u201d a lui Nick aducea o stare de lini\u015fte \u00een via\u0163a lui, bulversat\u0103 ex abrupto, dar, luarea unei astfel de atitudini \u00een total\u0103 contradic\u0163ie cu firea, nu putea s\u0103 nu se r\u0103sfr\u00e2ng\u0103 asupra activit\u0103\u0163ii sale artistice. \u00centors la sculele sale din atelierul cimitirului, cu g\u00e2ndul la proiectul acelui \u201dtriptic\u201d al eroilor din Apuseni, Nick a sim\u0163it, poate pentru prima oar\u0103, efectul lipsei de concentrare. La ce fel de triptic mi-a fost g\u00e2ndul c\u00e2nd m-am oprit la Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan?! Tot materialul de care dispun nu-i dec\u00e2t un butuc de tei \u015fi at\u00e2t! Efectiv nu mai \u015ftiu ce-am vrut cu tripticul!? \u015ei totu\u015fi, dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc pu\u0163in, ar fi o solu\u0163ie, ca-n cazul mu\u015fchetarilor \u00eencol\u0163i\u0163i, spate \u00een spate, cu fe\u0163ele \u00eendreptate \u00eenspre inamicul comun, cu priviri de o\u0163el \u0163in\u00e2nd la distan\u0163\u0103 cercul opresiunii. A\u015fa nu va mai fi vorba de nici o ierarhie, de nici o prioritate scoas\u0103 din manualele de istorie. Trei chipuri legendare vor ie\u015fi dintr-un singur trunchi, trunchiul revoltei, pom al speran\u0163ei \u015fi al \u00eend\u00e2rjirii. Acum chiar c\u0103-mi<\/em> va prinde bine \u015fan\u0163ul f\u0103cut de \u015eefu. Am s\u0103 m\u0103 pot \u00eenv\u00e2rti \u00een voie, f\u0103r\u0103 nici o mas\u0103 rotativ\u0103, s\u0103-i privesc st\u00e2nd la un loc, mai bine zis, \u0163\u00e2\u015fnind dintr-un singur loc, s\u0103 lucrez la to\u0163i trei deodat\u0103, \u00eentr-un mod unitar. Da, acum sunt dumirit. To\u0163i trei \u00eenfr\u0103\u0163i\u0163i trup \u015fi suflet. S-ar putea s\u0103 mearg\u0103, numai s\u0103 pot<\/em> lucra, s\u0103 m\u0103 pot concentra. \u00cen rest, ce-o vrea \u0102l de<\/em> Sus!<\/em><\/p>\n

A fost o \u00eencercare de a se desprinde, c\u00e2t de c\u00e2t, din str\u00e2nsoarea exercitat\u0103 de teama de viitor. E mai u\u015for s\u0103 \u00eencurajezi pe cineva dec\u00e2t s\u0103 te convingi pe tine \u00eensu\u0163i de con\u0163inutul vorbelor de \u00eencurajare. Nick \u015ftia cel a\u015fteapt\u0103. To\u0163i vor \u015fti mai bine ca el ce-i de f\u0103cut. \u00cen adolescen\u0163\u0103 \u015fi chiar mai t\u00e2rziu cultivase ideea incompatibilit\u0103\u0163ii dintre misiunea lui \u00eentr-ale artei \u015fi c\u0103s\u0103torie, copii. Era convins c\u0103 nimic nu-l va putea abate de la drumul ce-i era h\u0103r\u0103zit. Acum se \u00eenvinov\u0103\u0163ea de inconsecven\u0163\u0103 care putea s\u0103-l coste scump. Cum s\u0103 te d\u0103ruie\u015fti artei dac\u0103 pierzi libertatea, acea libertate deplin\u0103 pe care o visase at\u00e2t. Era un moment de cump\u0103n\u0103 \u00een care reac\u0163ionase contrar \u201dprincipiilor\u201d s\u0103dite in ad\u00e2ncul fiin\u0163ei sale de el \u00eensu\u015fi. R\u0103m\u0103sese dezorientat \u00een fa\u0163a neprev\u0103zutului \u015fi reac\u0163ionase exact cum nu se a\u015fteptase, cum se autopreg\u0103tise pentru via\u0163a pe care o considerase ca neapar\u0163in\u00e2nd lui, ci artei. Toat\u0103 purtarea lui de la aflarea ve\u015ftii \u00eel intriga mai mult pe el dec\u00e2t pe cei din jur. Implicarea, f\u0103r\u0103 echivoc, \u00een noul rol pe care via\u0163a i-l servise pe nepus\u0103 mas\u0103, \u00eel dezechilibrase. Tocmai domeniul \u00een care se credea inexpugnabil, cumva, pe nesim\u0163ite, \u00eencepea s\u0103-i scape de sub control. Concentrarea, p\u00e2n\u0103 la deta\u015farea total\u0103 de \u201dnimicurile\u201d vie\u0163ii, \u00eencepea s\u0103-i joace feste.<\/p>\n

Ce, dracu, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu mine?! Nimic nu se mai leag\u0103 \u00een acest cap sec! Iau dalta \u00een m\u00e2n\u0103, m\u0103 apropii de materialul care m\u0103 a\u015fteapt\u0103 cu bra\u0163ele deschise, \u015fi, \u015fi r\u0103m\u00e2n neputincios, chiar dac\u0103 proiectul st\u0103 neclintit \u00een memoria \u00eenc\u0103 vie. \u015etiu ce voiam s\u0103 fac, \u015ftiu ce trebuie s\u0103 fac, \u015fi totu\u015fi, un nou proiect se cuib\u0103re\u015fte, \u00ee\u015fi face loc, parc\u0103, d\u00e2nd din coate, \u00eemi deturneaz\u0103 g\u00e2ndurile. E chiar un \u201dproiect\u201d, sau o nou\u0103 orientare, o nou\u0103 viziune, asupra vie\u0163ii de toate zilele?! Copilul! Ce subiect, pentru via\u0163\u0103, ce subiect pentru crea\u0163ie! Mama \u015fi copilul! Ceva nou \u015fi totu\u015fi acaparator,<\/em> cople\u015fitor!<\/em><\/p>\n

Da, Nick nu se \u00een\u015fela. Acest poten\u0163ial subiect, \u201dmama \u015fi copilul\u201d, \u00eel va\u00a0 urm\u0103ri tot restul vie\u0163ii \u015fi va rodi d\u00e2nd \u201dfructe\u201d de o ging\u0103\u015fie de nedescris, \u00een lemn, sau \u00een piatr\u0103. Primele \u00eencerc\u0103ri cu tripticul l-au scos din s\u0103rite. Se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul butucului, studia lumina \u015fi \u00eenjura, ca de obicei, pe ungure\u015fte, spre deliciul lui \u015eefu. P\u0103i cum s\u0103 mearg\u0103 dac\u0103, butucul fiind sta\u0163ionar, nu pot beneficia de aceea\u015fi lumin\u0103?! Degeaba alerg prin \u015fan\u0163! Lumina n-o pot c\u0103ra dup\u0103 mine, \u015fi atunci?! Atunci, fiecare chip va trebui s\u0103-l abordez a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t, atunci c\u00e2nd butucul va fi privit prin ocolire, fiecare chip s\u0103 lumineze el privirile spectatorilor, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi rolul din triptic care, nu poate fi dec\u00e2t \u00eentr-un\u00a0 perfect echilibru. Nici unul dintre eroii mei nu vreau s\u0103 apar\u0103 \u00een fruntea grupului, pe post de prima\u015f, pentru c\u0103, \u00een mintea mo\u0163ilor<\/em> mei, sau mai bine zis \u00een legendele lor, to\u0163i<\/em> trei sunt unul \u015fi acela\u015fi. Da, mu\u015fchetarii mei trebuie s\u0103 fie to\u0163i pentru unul \u015fi fiecare \u00een to\u0163i trei\u2026Nu va fi u\u015for, Nicolae, dar dac\u0103 tot te lauzi c\u0103 e\u015fti mare, nu po\u0163i s\u0103 te<\/em> \u00eempiedici de o buturug\u0103 at\u00e2t de mic\u0103.<\/em><\/p>\n

Erau clipele \u00een care se autolini\u015ftea, \u00een care \u00eencerca s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 momentul inedit prin care trecea, s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 cu noua lui postur\u0103, de artist \u015fi tat\u0103. Au trecut zile \u015fi zile \u00een care n-a f\u0103cut nimic cu butucul care, \u00een\u0163eleg\u0103tor, parc\u0103, \u00eel a\u015ftepta \u00eendemn\u00e2ndu-l la r\u0103bdare. Nu mai era cale de \u00eentoarcere. Trebuia s\u0103 ia taurul de coarne \u015fi s\u0103 ia via\u0163a a\u015fa cum era, f\u0103r\u0103 despicarea firului \u00een patru, cu menirea sa de om, menire care nu trebuia s\u0103 exclud\u0103 nici una din cele dou\u0103 ipostaze, de om normal, de artist plastic \u015fi \u201dfondator\u201d de familie. Am marcat cuv\u00e2ntul fondator pentru c\u0103 \u00eei intrase \u00een cap c\u0103 avea s\u0103 pun\u0103 bazele unei familii de arti\u015fti, \u00een care gena mo\u015ftenit\u0103 de la mam\u0103-sa, trebuia s\u0103 se manifeste \u00een toat\u0103 plenitudinea peste genera\u0163ii.<\/p>\n

Vechea lui sintagm\u0103, \u201dsunt mare\u201d, nu-l p\u0103r\u0103sise, dup\u0103 cum p\u0103rea la un moment dat. Ea a stat latent\u0103 un timp \u015fi a ren\u0103scut \u00eempins\u0103, parc\u0103, de noul lui statut. Era speriat, pentru c\u0103 a\u015fa \u00eei era firea, se temea de \u201docultul\u201d care-l urm\u0103rea ca o umbr\u0103 s\u00e2c\u00e2indu-l, dar nu manifesta nici un fel de dubii asupra rolului genei care, ba \u00eel \u00eempingea \u00eenainte, ba \u00eel arunca \u00een abisul din care trebuia s\u0103 ia de la \u00eenceput munca de Sisif\u00a0 a urcu\u015fului spre acoperi\u015ful lumii unde i-a fost h\u0103r\u0103zit de soart\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00centre timp, lucrurile care trebuiau s\u0103 descurce i\u0163ele trenau, munca de l\u0103murire nu-\u015fi ar\u0103ta roadele, disperarea se strecura perfid \u00een sufletele celor doi \u201dcopii\u201d, cum erau considera\u0163i mai de toat\u0103 lumea, iar norii negri care se adunau, anun\u0163au furtun\u0103 cu tunete \u015fi fulgere. Un lic\u0103r de speran\u0163\u0103 a ap\u0103rut, totu\u015fi, la orizont. Mama Raluc\u0103i a dat dovad\u0103 de proverbiala-i \u00een\u0163elepciune, s-a \u00eenchinat \u00een fa\u0163a icoanei Fecioarei cu Pruncul \u015fi, resemnat\u0103, a spus f\u0103r\u0103 de glas: Fac\u0103-se voia Ta!<\/em> Ca urmare \u015fi-a asumat rolul de intermediar pe l\u00e2ng\u0103 bl\u00e2ndu-l ei so\u0163 \u015fi, mai cu vorba domoal\u0103, mai cu un ton hot\u0103r\u00e2t, care nu o prea caracteriza, a adus \u00een familie pacea acceptului \u00een fa\u0163a inevitabilului. Mai mult, \u015fi-a \u00eensu\u015fit sfatul fiicei mai mari \u015fi l-a invitat pe Nick la o prim\u0103 \u00eentrevedere.<\/p>\n

Emo\u0163iile pe care le-a \u00eencercat t\u00e2n\u0103rul viitor ginere au fost, de departe, mai profunde dec\u00e2t cele \u00eencercate \u00een primele \u00eent\u00e2lniri cu Mi\u015fu, cel cu ochii alba\u015ftri. N-au fost repro\u015furi, n-au fost oftaturi mascate, totul urm\u00e2nd drumul impus de \u00een\u0163elepciunea acestei femei, de dragostea ei fa\u0163\u0103 de cele dou\u0103 odrasle. Ea a \u00een\u0163eles c\u0103 nu era nici locul, nici momentul, nici starea celor doi \u201dinculpa\u0163i\u201d, pentru lament\u0103ri. Era vorba de s\u0103n\u0103tatea fiicei sale mezine, de inevitabila sosire pe lume a viitorului nepot, de lini\u015ftea familiei a c\u0103rei responsabil\u0103 nedeclarat\u0103 era. Am spus nepot deoarece, \u00een pu\u0163inele cuvinte pe care Nick a apucat s\u0103 le rosteasc\u0103 \u00een cadrul acestei prime \u00eentrevederi de familie, a reu\u015fit s\u0103 strecoare convingerea, spre bucuria nedisimulat\u0103 a viitorului bunic, c\u0103 nu putea fi vorba dec\u00e2t de un b\u0103iat, un purt\u0103tor de gen\u0103 de artist. Era o b\u0103t\u0103lie c\u00e2\u015ftigat\u0103, mai u\u015for dec\u00e2t se a\u015fteptase, pe unul din cele dou\u0103 fronturi. R\u0103zboiul nu era c\u00e2\u015ftigat, doar c\u0103 eforturile puteau fi \u00eendrumate spre cel\u0103lalt c\u00e2mp de b\u0103taie.<\/p>\n

36<\/p>\n

Pe cel\u0103lalt front, \u00eens\u0103, situa\u0163ia ostilit\u0103\u0163ilor nu d\u0103dea semne de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. A mai avut loc \u015fi un mic consiliu de familie cu sediul la Tu\u015fa Ma\u0163u\u015f. Cele dou\u0103 surori au fredonat aceea\u015fi melodie trist\u0103: Nu, \u015fi nu, \u015fi nu, \u015fi nu! Unchiul Nelu, mai molcom din fire \u015fi f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 autoritate, a \u00eencercat s\u0103 domoleasc\u0103 spiritele, ba, mai mult, a g\u0103sit \u015fi o solu\u0163ie pentru viitorul apropiat: copilul, putea sta o bun\u0103 vreme \u015fi pe la ei, s\u0103 mai umple pu\u0163in golul unei case, r\u0103mas dup\u0103 plecarea \u00een lume a celor doi nepo\u0163i – Puiu \u015fi Anna. N-a fost o inspira\u0163ie str\u0103lucit\u0103. Toate relele s-au spart \u00een capul lui. S-a \u00eembr\u0103cat, \u015fi-a luat tabla de \u015fah \u015fi dus a fost.<\/p>\n

Ceea ce o intriga cel mai mult pe Mami era felul \u201d\u00een\u0163eleg\u0103tor\u201d \u00een care Anna privea lucrurile. Era firesc ca, dup\u0103 felul \u00een care eram eu a\u015fteptat \u00een mijlocul \u201dSfintei Familii\u201d, sintagm\u0103 introdus\u0103 de Nick \u015fi preluat\u0103 \u015fi de mine, vina s\u0103 nu m\u0103 ocoleasc\u0103.<\/p>\n

– Ma\u0163u\u015f drag\u0103, eu nu pricep cum \u015fi Bobo \u015fi Puiu s-au pricopsit cu asemenea exemplare. Am citit ni\u015fte scrisori trimise de viitorul meu ginere \u015fi am r\u0103mas pe g\u00e2nduri. M\u0103 crezi c\u0103 n-am priceput nimic?! Bate omul acesta apa-n piu\u0103 de nici nu \u015ftii la ce se refer\u0103. Ce tineret!<\/p>\n

– Aaaa, s\u0103 nu crezi c\u0103 n-am vorbit cu mama lui\u2026Trebuia s\u0103 pun lucrurile la punct \u015fi i-am spus-o de la obraz c\u0103, Bobo a noastr\u0103, e un element excep\u0163ional care a cules toate premiile I din \u015fcoal\u0103. \u015etii ce mi-a r\u0103spuns Lenu\u0163a?! Simplu, c\u0103 nici\u00a0 b\u0103iatul lor nu-i de lep\u0103dat \u015fi c\u0103 putem fi m\u00e2ndri de a\u015fa alegere!? Auzi ce preten\u0163ie!? A\u015fa m-am enervat c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 vorbesc ungure\u015fte\u2026Culmea e c\u0103 nu m-a \u00eentrerupt \u015fi a continuat s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 privindu-m\u0103, cumva, de sus\u2026<\/p>\n

– Ma\u0163u\u015f, cu povestea asta nu mai e nimic de f\u0103cut \u015fi trebuie s\u0103 accept\u0103m lucrurile a\u015fa cum sunt. Cu Puiu \u00eens\u0103 e altceva. E \u00eenc\u0103 un copil, n-are nici un viitor cu meseria pe care a ales-o, iar Raluca asta, cic\u0103-i balerin\u0103, asta mai lipsea, e \u015fi mai copil dec\u00e2t Puiu. Cum s\u0103 aib\u0103 ei un copil de crescut, de educat?! Cu ce?! Nici nu \u015ftiu din ce familie vine! P\u0103i cum s\u0103 fiu de acord?! Istenem, Istenem! Cu Puiu nu m\u0103 mai \u00een\u0163eleg deloc. M-a min\u0163it \u015fi cu arhitectura \u015fi crede \u015fi azi c\u0103 m-a p\u0103c\u0103lit. Se crede mare artist plastic, mare sculptor. Ce va face?, c\u0103-i plin\u0103 \u0163ara de arti\u015fti, unul mai s\u0103rac ca altul\u2026O s\u0103 sculpteze opere \u201dnemuritoare\u201d ca s\u0103 moar\u0103 de foame. \u015etiu eu ce va face: va ciopli pietre, va tr\u0103i \u00een mizerie \u015fi va fugi la mine dup\u0103 ajutor. \u015ei eu?! Din ce s\u0103-l ajut?!…<\/p>\n

Era oare vorba\u00a0 \u00eentr-adev\u0103r de un \u201dconflict \u00eentre genera\u0163ii\u201d sau, pur \u015fi simplu, o manifestare a iubirii de mam\u0103 pentru puii ei, femeie puternic\u0103 dar obosit\u0103 de necazurile vie\u0163ii care, fie zis, nu au ocolit-o? Cel care, totu\u015fi, o \u00een\u0163elegea, era chiar Puiu al ei, dar o f\u0103cea \u00een felul s\u0103u, \u00een cu\u015fca de nep\u0103truns a sufletului s\u0103u. Avea s-o demonstreze peste ani, \u00een perioadele lui de criz\u0103, c\u00e2nd o \u0163inea la curent cu necazurile, ne\u00eemplinirile sentimentale, cu nevoile materiale, trimi\u0163\u00e2ndu-i scrisori lungi, \u00een care-\u015fi etala f\u0103r\u0103 rezerve dragostea fa\u0163\u0103 de ea, recuno\u015ftin\u0163a declarat\u0103 pentru talentul pe care i l-a transmis. N-am \u00eendr\u0103znit s\u0103 m\u0103 ating de aceste adev\u0103rate \u201dm\u0103rturisiri de credin\u0163\u0103\u201d dec\u00e2t dup\u0103 prematura lui dispari\u0163ie c\u00e2nd, am descoperit noi laturi ale acestui suflet zbuciumat, am \u00een\u0163eles rolul pe care l-au jucat cu adev\u0103rat femeile din via\u0163a lui, lucruri care mi-au sc\u0103pat pe parcursul a zeci de ani de prietenie. Faptul c\u0103 am \u00eendr\u0103znit s\u0103 a\u015ftern pe h\u00e2rtie amintiri legate de via\u0163a unui artist, eu, biet \u201dconsumator\u201d de valori artistice, vorba lui \u0162\u00e2ru, m\u0103 face s\u0103 \u00een\u0163eleg mai bine, rolul pe care l-a jucat \u00een via\u0163a mea acest \u201dcreator\u201d de valori artistice, prin prietenia cu care m-a onorat \u015fi nu prin \u00eenrudirea noastr\u0103 prin alian\u0163\u0103. Cel mai sonor apelativ cu care m\u0103 \u201dr\u0103sf\u0103\u0163a\u201d , independent de clipele de bine sau de r\u0103u prin care trecea, era: fratele meu.<\/em> Am p\u0103strat sonorul acestor dou\u0103 cuvinte nealterat \u00een memorie a\u015fa cum s-au p\u0103strat ele scrise \u00een dedica\u0163iile pe care le semna atunci c\u00e2nd \u00eemi oferea daruri din crea\u0163ia lui artistic\u0103.<\/p>\n

\u00cen anii cei mai grei, c\u00e2nd \u00ee\u015fi lingea r\u0103nile l\u0103sate de vreme, c\u00e2nd se acuza f\u0103r\u0103 s\u0103 mai acuze, pl\u00e2ng\u00e2nd anii irosi\u0163i \u00een afara familiei, oferindu-mi \u00een dar lucr\u0103ri, fredona acela\u015fi leit motiv: \u015etiu c\u0103 prin tine aceste lucr\u0103ri vor ajunge la nepotul meu, care se va m\u00e2ndri cu bunicul s\u0103u, al\u0103turi de fiul meu, pe care nu l-am avut l\u00e2ng\u0103 mine din vina mea. Gena pe care o poart\u0103 acest copil \u00eei va asigura un loc special \u00een lumea artelor plastice. C\u00e2nd mai pui \u015fi gena adus\u0103 de mam\u0103-sa, talentat\u0103, dar comod\u0103, \u015fi, mare gre\u015feal\u0103, prea supus\u0103 sentimental fiului meu, g\u00e2nde\u015fte-te la ce viitor \u00eel a\u015fteapt\u0103. P\u0103cat c\u0103 n-am s\u0103 pot asista la \u201dtriumful genelor\u201d \u015fi totul, numai din vina mea! De la primele lui tr\u0103s\u0103turi de condei am \u015ftiut c\u0103 ne va bate pe to\u0163i\u2026<\/em><\/p>\n

Era at\u00e2t de con\u015ftient de gre\u015felile comise, \u00eempotriva tuturor angajamentelor adolescentine \u015fi ai primilor ani ai tinere\u0163ii, \u00eenc\u00e2t, f\u0103r\u0103 s\u0103-i \u00eencurajez \u201dlament\u0103rile\u201d, aprobam \u00een sinea mea deznod\u0103m\u00e2ntul\u00a0 inevitabil al vie\u0163ii celui care, direct sau indirect, \u00ee\u015fi f\u0103cea mea culpa. Dar, se pare c-am luat-o razna peste ani, c\u00e2nd, de fapt, mai am at\u00e2tea \u00een amintire, lucruri re\u0163inute din spusele lui Nick, din relat\u0103rile unor apropia\u0163i sau str\u0103ini, cum spun americanii, perfect strangers, relat\u0103ri obiective sau subiective, care, pe fondul prieteniei care ne-a legat, trec, volens-nolens, prin filtrul propriei p\u0103reri, p\u0103rere care, drept vorbind, e greu de zdruncinat.<\/p>\n

\u00cen fond e doar un roman, o fic\u0163iune inspirat\u0103 dintr-o multitudine de fapte reale, \u015fi, ca orice fic\u0163iune, se va bucura \u015fi de credibilitate dar \u015fi de respingere. Alt\u0103 cale nu exist\u0103. Ba, da! O monografie, bazat\u0103 pe documente, pe competen\u0163\u0103 \u00een domeniu, \u00een care prietenia \u015fi subiectivismul s\u0103 stea pe tu\u015f\u0103. Sunt \u00eens\u0103 al\u0163ii care \u00ee\u015fi pot atribui o astfel de misiune. Eu, voi \u00eencerca s\u0103 r\u0103m\u00e2n doar prietenul care pl\u0103te\u015fte tributul unei prietenii adev\u0103rate \u015fi se joac\u0103 nevinovat cu reac\u0163iile pe care le poate st\u00e2rni un astfel de demers. \u015ei apoi, cine poate ghici despre cine este vorba? Cu certitudine, doar eu! Dar eu nu fac parte dintre cititorii mei prezumtivi pentru care personajele\u00a0 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar crea\u0163ii ale imagina\u0163iei. S\u0103 m\u0103 \u00eentorc, totu\u015fi, la anii care aveau s\u0103 lase o puternic\u0103 amprent\u0103 asupra artistului \u00een devenire, la efectul \u201dsurprizelor\u201d vie\u0163ii de toate zilele asupra caracterului omului care se maturiza peste noapte, asupra artistului care sim\u0163ea c\u0103-i fuge p\u0103m\u00e2ntul de sub picioare, asupra convingerii c\u0103 arta cere sacrificii, c\u0103 nu se las\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 cu nimeni.<\/p>\n

Doamne, oare eu realizez cu adev\u0103rat ce pr\u0103pastie se casc\u0103 \u00eentre noul meu rol de \u00eentemeietor de familie \u015fi menirea mea de a face art\u0103 pentru art\u0103, liber de<\/em> orice constr\u00e2ngere care \u0163ine de \u201dbanalul cotidian\u201d ?! Cum m\u0103 voi \u00eemp\u0103r\u0163i astfel \u00eenc\u00e2t aceast\u0103 \u201dmenire\u201d s\u0103 nu aib\u0103 de suferit?! Va fi, oare, copilul puntea de leg\u0103tur\u0103 dintre aceste dou\u0103 extreme?! Niciodat\u0103 n-am crezut c\u0103 a\u015fa ceva ar fi posibil \u015fi, ca s\u0103-mi salvez harul d\u0103ruit de maic\u0103-mea, am tr\u0103it renun\u0163\u00e2nd la chem\u0103rile v\u00e2rstei. C\u00e2t de puternic m-am sim\u0163it \u00een fa\u0163a a tot felul de ispite, ca s\u0103 m\u0103 pomenesc neputincios \u00een fa\u0163a\u00a0 unui copil-femeie, sau femeie-copil, care mi-a deschis drumul neb\u0103nuit \u00eenspre pl\u0103cerile vie\u0163ii de toate zilele. Ha!\u2026Ce n-a reu\u015fit Ella \u00een ging\u0103\u015fia-i<\/em> nevinovat\u0103, cu toate str\u0103duin\u0163ele ei puerile, ai reu\u015fit tu, Ralu, c\u0103zut\u0103, parc\u0103, dintr-o lume necunoscut\u0103 mie!? Mi-a pl\u0103cut at\u00e2t de mult aceast\u0103 nou\u0103 rela\u0163ie \u00eenc\u00e2t, la un moment dat, m-am \u00eengrozit v\u0103z\u00e2nd cum toate convingerile mele se pr\u0103bu\u015feau, cum, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, alunec \u00een lumea de care \u00een mod deliberat m-am ferit, cum am \u00eenceput s\u0103 simt c\u0103 nu e nici o catastrof\u0103, cum am devenit un om ca to\u0163i oamenii, un om de r\u00e2nd. Convingerile mele legate de \u201dmenirea\u201d artistului nu s-au clintit dar au c\u0103p\u0103tat o nou\u0103 valen\u0163\u0103. A fost un mare semn de \u00eentrebare la care nu aveam r\u0103spuns. Dar a trebuit s\u0103-mi spui speriat\u0103 c\u0103 vom deveni p\u0103rin\u0163i dac\u0103 nu<\/em> \u00eentreprindem ceva, ca, speriat la r\u00e2ndu-mi, s\u0103-mi schimb atitudinea fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de cotidian, s\u0103 m\u0103 las furat de noua perspectiv\u0103 ce se deschidea, s-o iau razna \u015fi s\u0103 m\u0103 iau de piept, culmea, cu cei apropia\u0163i, s\u0103 lupt pentru copilul meu pe care-l \u015fi vedeam duc\u00e2nd mai departe \u201dmenirea\u201d mea de artist. \u015etiam c\u0103 gena pe care o purtam era d\u0103ruit\u0103 de maic\u0103-mea, o femeie talentat\u0103 \u015fi puternic\u0103, o \u201dGroz\u0103vescu\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se laude. C\u00e2nd stau \u015fi m\u0103<\/em> g\u00e2ndesc mai bine, poate c\u0103 ar trebui s\u0103 \u015fi renun\u0163 la numele meu de neam\u0163 \u015fi s\u0103 m\u0103 declar vl\u0103star al Groz\u0103ve\u015ftilor. Kr<\/em>\u00fc<\/em>ger!? C\u00e2nd figuram Nikolaus Otto, mai mergea, dar de c\u00e2nd m-au simplificat \u00een noul certificat de na\u015ftere spun\u00e2ndu-mi simplu Nicolae, \u00eencep s\u0103 cred c\u0103 ar fi mai nimerit, mai ales pentru aceste \u201dvremuri noi\u201d. Numai s\u0103 nu interpreteze Mi\u015fu al meu c\u0103-i o \u00eencercare de a-mi \u015fterge urmele!? Apropo de Groz\u0103vescu, c\u00e2nd s-a apucat fratele mamei s\u0103 umble la r\u0103d\u0103cinile arborelui genealogic al familiei \u015fi a ajuns la concluzia c\u0103 ne tragem de prin nordul<\/em> Olteniei, a s\u0103rit Mami ca ars\u0103<\/em>: Cum<\/em> s\u0103 fim olteni, drag\u0103?! Noi suntem ardeleni get-beget \u015fi ne-am n\u0103scut \u00een Austro-Ungaria! Ce prostii debiteaz\u0103 \u015fi<\/em> unchiul \u0103sta al vostru<\/em>!\u2026 Da, dac\u0103 n-o s\u0103 mai fiu neam\u0163, musai s\u0103 fiu ardelean, sau, cel pu\u0163in,<\/em> b\u0103n\u0103\u0163ean!<\/em><\/p>\n

\u00cen fond, Nick era \u00eenc\u00e2ntat c\u0103 era o \u201dcorcitur\u0103\u201d \u015fi avea s-o exprime peste ani: \u00a0Am \u00een mine toate\u00a0 lucrurile bune \u015fi rele ale etniilor din Europa \u015fi, dac\u0103 mai pun la socoteal\u0103 faptul c\u0103 bunicul meu s-a n\u0103scut \u00een America, \u015fi nu oriunde, \u00een Statele Unite, judec\u00e2nd dup\u0103 talentul meu, transmis deja fiului \u015fi nepotului meu, trebuie s\u0103 fiu m\u00e2ndru de acest aspect al universalismului etnic care zace \u00een mine\u2026<\/em><\/p>\n

Cam acesta era Nick din perioada \u00een care tripticul din butucul de tei \u00eei d\u0103dea fiori de pl\u0103cere \u015fi de team\u0103. Era preocupat mai mult de p\u0103rerea mo\u0163ilor s\u0103i din preajma Albacului dec\u00e2t de eventuala critic\u0103 ce ar fi putut \u0163\u00e2\u015fni din gura Maestrului. Lucrul \u00eenainta din greu, privirile colocatarilor din \u015fopronul cimitirului exprimau ner\u0103bdare \u015fi nedumerire, \u015fi, colac peste pup\u0103z\u0103, nesiguran\u0163a \u00eencepea s\u0103-i dea t\u00e2rcoale. Dar, chiar a\u015fa \u00eencol\u0163it cum era, Nick \u015ftia \u00een subcon\u015ftientul lui c\u0103, nu se va l\u0103sa b\u0103tut. Era \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat, c\u0103pos, cum i se spunea. Era o \u201d\u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare pozitiv\u0103\u201d, o sintagm\u0103 cu care se ap\u0103ra \u00een fa\u0163a acuzelor \u015fi avea dreptate. El nu avea idei preconcepute. \u00cen sinea lui ceda u\u015for \u00een fa\u0163a argumentelor plauzibile, dar \u00ee\u015fi ap\u0103ra cu ardoare punctele de vedere. C\u0103po\u015fenia o manifesta \u00een d\u00e2rzenia cu care lupta, muncind din greu, \u00een activitatea sa artistic\u0103. La nu merit\u0103 s\u0103 te omori<\/em>, r\u0103spundea cu senin\u0103tate, ba merit\u0103!<\/em> De mic a \u015ftiut, sau, mai bine spus, a \u00een\u0163eles sensul cuv\u00e2ntului \u201dmenire\u201d,\u00a0 a crezut \u00een menirea sa \u015fi a demonstrat-o: sculptor \u015fi nu pictor!, <\/em>\u015fi s-a opus vehement p\u0103rerilor Maestrului s\u0103u pe care l-a convins prin fapte \u015fi nu prin vorbe mari. C\u00e2nd Maestrul i-a dat dreptate, Nick a \u00een\u0163eles c\u0103 aspira\u0163iile sale nu erau utopice. \u015ei nici nu i-a trebuit prea mult timp pentru a ob\u0163ine aceast\u0103 recunoa\u015ftere.<\/p>\n

Practic, Maestrul l-a adoptat ca pe un fiu al artei, un coleg de breasl\u0103, pun\u00e2ndu-i la dispozi\u0163ie toat\u0103 \u015ftiin\u0163a sa pedagogic\u0103, atelierul s\u0103u, sculele, materialele \u015fi, mai presus de toate, prietenia, ceea ce nu era pu\u0163in. A \u00eenvins, ca de obicei, \u00eencrederea \u015fi d\u00e2rzenia. C\u00e2nd ceva \u00eencepea s\u0103 nu mearg\u0103, \u015ftia c\u0103 rezolvarea era \u00een munca f\u0103r\u0103 pauz\u0103. A\u015fa a \u015fi f\u0103cut. A \u00eenceput la prima or\u0103 \u015fi a sc\u0103pat dalta de oboseal\u0103 c\u00e2nd soarele unei noi zile a \u00eenceput s\u0103 mijeasc\u0103. Era at\u00e2t de concentrat, \u00eenc\u00e2t nimeni din anturajul s\u0103u nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103-l tulbure, nici m\u0103car pentru o invita\u0163ie la clis\u0103 cu ceap\u0103. Au p\u0103r\u0103sit atelierul \u00een lini\u015fte sim\u0163ind c\u0103, de data aceasta, vor g\u0103si ceva palpabil, pe \u00een\u0163elesul lor. Era pentru a doua oar\u0103 c\u00e2nd \u015eefu avea s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 dormind \u00een \u015fan\u0163ul de mi\u015fcare, dar \u015fi de protec\u0163ie, ce \u00eenconjura butucul de ieri, tripticul de a doua zi. Trei chipuri pogor\u00e2te, parc\u0103, din Apuseni, \u00eel priveau exprim\u00e2nd toat\u0103 d\u00e2rzenia acestor figuri legendare. Erau trei figuri \u00eempletite \u00eentr-unul singur care te f\u0103ceau s\u0103 te \u00eenchini ca \u00een fa\u0163a unei icoane, a unui triptic de biseric\u0103. Un lucru \u00eel intriga pe \u015eefu: cum \u00eentr-o lumin\u0103 at\u00e2t de neomogen\u0103, cele trei chipuri luminau cu aceea\u015fi intensitate. Din cauza pozi\u0163iei fixe a butucului \u015fi a luminii strecurate prin singura fereastr\u0103 a atelierului, te a\u015fteptai la o prezen\u0163\u0103 diferen\u0163iat\u0103 a chipurilor cioplite. Unde se ascundea secretul acestei \u201dtehnici\u201d de lucru?!<\/p>\n

– Secretul \u00eel de\u0163ine aceasta dalt\u0103 care \u015ftie s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie dar \u015fi s\u0103 p\u0103trund\u0103, d\u00e2nd lumin\u0103 sau umbr\u0103, contur\u00e2nd sau ascunz\u00e2nd am\u0103nuntele. Nici eu n-am \u015ftiut cum voi face, dar Diavolul din mine, chiar dac\u0103 nu-\u0163i place c\u0103-i spun a\u015fa, e frate cu dalta \u015fi, \u00eempreun\u0103, \u00eemi conduc m\u00e2inile dup\u0103 cum le este voia. Erted? \u015ei, \u015eefu, nu m\u0103 mai iscodi cu \u00eentreb\u0103rile! S-ar putea ca la unele s\u0103 nici nu \u015ftiu s\u0103-\u0163i r\u0103spund\u2026<\/p>\n

Da, acesta era Nick din \u00eenceputurile lui artistice care, ca \u015fi \u00een anii de adolescen\u0163\u0103, era sclavul unei intui\u0163ii creatoare. Peste ani avea s\u0103 se exprime critic la adresa acestor \u00eenceputuri, f\u0103r\u0103 a le nega, \u00eens\u0103, rolul avut \u00een formarea \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea artistului din el: \u00cen umbra Maestrului, eu m-am format singur!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

37<\/p>\n

Anul \u201954 s-a dovedit a fi un an plin de evenimente care, fiecare \u00een felul s\u0103u, au marcat via\u0163a eroilor precum \u015fi pe aceea a celor apropia\u0163i. \u00cen plin\u0103 var\u0103 a avut loc nunta mea. Au participat c\u00e2teva rude apropiate dar absen\u0163a lui Nick \u015fi a Raluc\u0103i a creat o atmosfer\u0103 destul de ap\u0103s\u0103toare. Nici situa\u0163ia material\u0103 nu a permis ceva deosebit: o mas\u0103 la un restaurant, dup\u0103 o cununie religioas\u0103 la romano-catolici, unde a trebuit s\u0103 accept, \u00een avans, botezul copiilor ce ar fi urmat s\u0103 vie, \u00een religia Annei.<\/p>\n

Nici \u00een ora\u015ful universitarilor lucrurile n-au putut lua o turnur\u0103 mai aparte. Spre toamn\u0103, o alt\u0103 nunt\u0103 \u00een familie, lipsit\u0103 \u015fi ea de prezen\u0163a unor apropia\u0163i, dar beneficiind de aportul unor prieteni de aur. P\u0103rin\u0163ii Raluc\u0103i au trecut peste situa\u0163ia economic\u0103 precar\u0103 \u015fi au organizat o petrecere, mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103, \u00een spa\u0163iul confortabil al cur\u0163ii blocului. A fost o atmosfer\u0103 deosebit\u0103 la care invita\u0163ii, studen\u0163i, actori, profesori, au adus cu ei suflul cultural al minunatului ora\u015f. Poarta blocului a r\u0103mas permanent deschis\u0103 atr\u0103g\u00e2nd ca un magnet curiozitatea trec\u0103torilor. Atmosfera \u00eencins\u0103 nu l-a dezechilibrat pe Nick. S-a mul\u0163umit s\u0103 \u00eenchine simbolic paharul st\u00e2rnind z\u00e2mbete \u015fi apropouri la abstinen\u0163a mirelui. Ralu, mul\u0163umit\u0103 dar \u015fi cu o urm\u0103 vizibil\u0103 de triste\u0163e \u00een ochi, \u00eencerca s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 atmosferei dar \u015fi gre\u0163urilor nechemate.<\/p>\n

Nick nu a \u00een\u0163eles absen\u0163a mea \u015fi a Annei. Mi-a repro\u015fat-o f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi: Anna, cea supus\u0103 \u015fi perfect\u0103, nu putea s\u0103 \u00eencalce dispozi\u0163iile scumpei noastre Mami! Dar tu, \u015fi tu ai intrat sub neclintita-i autoritate?!<\/em> Nu, eu nu intrasem sub nici o autoritate, dar, dintr-un fel de la\u015fitate, am vrut s\u0103 evit penibilele explica\u0163ii legate de absen\u0163a celei care ar fi trebuit s\u0103 le dea binecuv\u00e2ntarea.<\/p>\n

\u00cen tot acest timp, tripticul a stat s\u0103 a\u015ftepte revenirea sculptorului pentru a putea lua o form\u0103 definitiv\u0103. Nick nu se mai gr\u0103bea, ocolind cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 <\/em>atelierul. Sim\u0163ea un gust amar \u015fi \u00eencerca s\u0103 se am\u0103geasc\u0103 singur asupra perspectivelor ce se deschideau la orizont pe f\u0103ga\u015ful at\u00e2t de sensibil al rela\u0163iilor de familie: Nu se poate s\u0103 nu-\u015fi calce pe orgoliul r\u0103nit\u2026 Copilul, un nou Nikolaus \u00een familie – <\/em>nu putea fi dec\u00e2t b\u0103iat – o va aduce la nepotul ei, primul ei nepot. Sunt sigur!<\/em> Lucrurile trenau, \u00eens\u0103, cu obstina\u0163ie. A sosit momentul marilor emo\u0163ii, aducerea pe lume a noului Nikolaus, Nichi\u015for pentru toat\u0103 lumea, care nu a creat probleme. Ba, da! Pe t\u0103r\u00e2mul psihic. Tinerii p\u0103rin\u0163i, cople\u015fi\u0163i de bucurie, se comportau ca ni\u015fte copii, confund\u00e2nd copilul abia n\u0103scut cu o juc\u0103rie. O f\u0103ceau \u015fi prietenii apropia\u0163i care au declan\u015fat un adev\u0103rat pelerinaj la patul micu\u0163ului. Noroc cu mama Raluc\u0103i, care, tem\u0103toare ca orice bunic\u0103, mai punea, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, pu\u0163in\u0103 ordine \u00een entuziasmul debordant al n\u0103v\u0103litorilor.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, Nick, afectat peste m\u0103sur\u0103 de t\u0103cerea celeilalte bunici, r\u0103m\u00e2nea pironit cu privirea \u00een gol, l\u0103crima pe ascuns \u015fi f\u0103cea eforturi pentru a descifra viitorul apropiat, f\u0103r\u0103 a neglija \u00eens\u0103 col\u0163ul ascuns al menirii sale ca artist: dac\u0103 Mami nu se treze\u015fte, m\u0103 tem c\u0103 toate visele mele legate de sculptur\u0103 se vor duce pe apa s\u00e2mbetei. N-am crezut c\u0103 voi fi at\u00e2t de afectat de t\u0103cerea ei. Noroc cu Anna care a reac\u0163ionat prompt printr-o telegram\u0103 de felicitare \u015fi de ur\u0103ri de bine. N-au venit la eveniment, dar aveau o scuz\u0103 plauzibil\u0103 pentru acele vremuri (oare?!), probleme legate de instalarea la primul lor loc de munc\u0103, pe un mare \u015fantier de tip SOVROM\u2026Oare am s\u0103 mai pot sculpta \u00een voie?!<\/em><\/p>\n

Dincolo, factorul psihic \u00ee\u015fi f\u0103cea datoria. Mami, cea intransigent\u0103, c\u0103uta s\u0103 afle toate am\u0103nuntele legate de t\u00e2n\u0103ra familie \u015fi, mai ales, de starea micu\u0163ului \u201dei\u201d Nichi\u015for. \u00ce\u015fi f\u0103cea repro\u015furi, c\u0103uta solu\u0163ii reparatorii, dar teama de reac\u0163ia neiert\u0103torului ei fiu, o \u00eempiedica s\u0103 ia taurul de coarne \u015fi s\u0103 se urce \u00een primul tren.<\/p>\n

C\u00e2t de mult se \u00een\u015fela, aveam s-o aflu de la Nick \u015fi Raluca. Efectiv se am\u0103geau cu speran\u0163a c\u0103, m\u00e2ine-poim\u00e2ne, Mami va veni s\u0103 ia nepotul \u00een bra\u0163e. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere l-a scos practic pe Nick de pe f\u0103ga\u015ful preocup\u0103rilor sale artistice. A fost o perioad\u0103 steril\u0103. Nici m\u0103car tripticul nu a g\u0103sit \u00een\u0163elegere \u00een sufletul lui de artist. L-a abandonat \u00een faza \u00een care-l l\u0103sase \u015fi l-a expediat, prin bun\u0103voin\u0163a unui mo\u0163, la prietenii s\u0103i din Apuseni. Nu avea s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103 niciodat\u0103 la acest proiect aleg\u00e2ndu-l pentru lucr\u0103rile sale de viitor doar pe Horea.<\/p>\n

Horea, cel al Maestrului \u00eel intriga \u015fi preg\u0103tea schi\u0163e peste schi\u0163e pentru un Horea dup\u0103 propria sa viziune. Era o perioad\u0103 \u00een care se autoam\u0103gea cu proiectele f\u0103r\u0103 a se implica efectiv. E perioada \u201954 – \u201955 c\u00e2nd, se consolida, f\u0103r\u0103 un plan prestabilit, prietenia cu unii dintre viitorii pictori, colegi de institut, cum au fost Sever Fren\u0163iu, Alfred Grieb sau L\u00e1szlo Toth, talente incontestabile care se \u00eentreceau \u00eentre ei pentru a se lansa pe platforma consumatorilor de frumos. Dup\u0103 mul\u0163i ani, cotrob\u0103ind prin magazia atelierului personal al lui Nick pentru a pune o \u0163\u00e2r\u0103 de ordine printre materialele aflate \u00eentr-o ordine dezordonat\u0103, am dat peste dovezile acestor rela\u0163ii de prietenie din trecut: erau cadouri primite de la prietenii s\u0103i. Se aflau \u00eentr-o stare jalnic\u0103. Le-am recuperat, le-am \u201drecondi\u0163ionat\u201d \u015fi, drept mul\u0163umire, am primit trei lucr\u0103ri: dou\u0103 autoportrete \u015fi o natur\u0103 moart\u0103 care fac cinste micii mele colec\u0163ii de obiecte de art\u0103. Proveneau din acea perioad\u0103 de criz\u0103 \u00een care galeria lucr\u0103rilor din prima tinere\u0163e prezenta un gol pe care Nick nu putea s\u0103-l uite f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi \u015fi peste ani mea culpa. El se n\u0103scuse dintr-un aluat care nu cre\u015ftea dec\u00e2t prin fr\u0103m\u00e2ntare. Genul de apatie care pusese st\u0103p\u00e2nire pe latura lui artistic\u0103 \u00eel \u00eengrijora f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se manifeste, uneori, vehement la adresa familiei, al c\u0103rei \u0163ap isp\u0103\u015fitor nu putea fi dec\u00e2t Mami. Dar asta nu-l ajuta s\u0103 ias\u0103 din impas l\u0103s\u00e2ndu-se mereu \u00een voia a\u015ftept\u0103rii.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 se trezeasc\u0103 oamenii \u0103\u015ftia, trebuie s\u0103 reintre \u00een via\u0163a mea. F\u0103r\u0103 familie sunt un nimic! Copilul \u0103sta trebuie s\u0103 devin\u0103 un imbold \u00een crea\u0163ia mea artistic\u0103, nu o piedic\u0103. Oare asta vrei, tu, Mami?! Dac\u0103 mai persi\u015fti mult \u00een absurdit\u0103\u0163ile care te domin\u0103, n-am s\u0103 te iert niciodat\u0103!\u2026<\/em><\/p>\n

Primul gest de adev\u0103rat\u0103 apropiere a avut loc la botezul lui Nichi\u015for, c\u00e2nd eu \u015fi Anna am devenit na\u015fii lui, semn\u00e2nd leg\u0103m\u00e2ntul de dragoste fa\u0163\u0103 de acest copil, un \u201d\u00eenger de copil\u201d, dup\u0103 cum era r\u0103sf\u0103\u0163at de to\u0163i cei care l-au cunoscut, din cauza frumuse\u0163ii lui neobi\u015fnuite. Da, a fost un leg\u0103m\u00e2nt de dragoste u\u015for de \u00eendeplinit \u015fi datorit\u0103 r\u0103spunsului pe care l-am primit din partea lui. Mai mult dec\u00e2t rude, am fost \u015fi am r\u0103mas prieteni \u015fi ast\u0103zi. Nu ne-a spus niciodat\u0103 dec\u00e2t pe nume, spre surprinderea celor de v\u00e2rsta a treia, printre care se num\u0103ra \u015fi Mami, bine\u00een\u0163eles. A fost primul act de pace sufleteasc\u0103 \u00eencheiat cu Nick, un preambul la ceea ce urma, \u00een mod firesc, s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n

Mami nu a cedat, Mami s-a supus dragostei pe care a nutrit-o din prima clip\u0103, dar, pe care, din cauza firii sale, a \u0163inut-o ascuns\u0103, suferind \u00een t\u0103cere. Timpul a \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 f\u0103r\u0103 a aduce o rezolvare a conflictului. C\u00e2nd Nichi\u015for a \u00eemplinit cam un an \u015fi jum\u0103tate, a poposit \u00eempreun\u0103 cu Raluca la noi, pe \u015fantier, unde, \u00eentre timp, am ob\u0163inut un apartament. Acest copil s-a n\u0103scut pentru a cuceri. Atmosfera care a domnit la noi \u00een cas\u0103 nu poate fi descris\u0103. Ne-a subjugat f\u0103r\u0103 rezerve. To\u0163i trei eram \u00een al nou\u0103lea cer. Doamne, c\u00e2t s-a r\u00e2s! Eram to\u0163i copii. Era at\u00e2t de frumos \u00eenc\u00e2t ne \u00eempingea, parc\u0103, afar\u0103 din cas\u0103 ca s\u0103 se bucure \u015fi str\u0103inii.<\/p>\n

\u015ei cum toate au un sf\u00e2r\u015fit, Mami a rupt protocolul impus de ea \u015fi ne-am pomenit cu ea, pe nepus\u0103 mas\u0103, volubil\u0103 \u015fi dr\u0103g\u0103stoas\u0103, ca \u015fi cum nimic nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Emo\u0163ia care ne-a cuprins, alimentat\u0103 de team\u0103, ne-a l\u0103sat cu gura c\u0103scat\u0103.<\/p>\n

– Ce-i copii, ce v\u0103 uita\u0163i ca la o minune?! \u015ei tu, Ralu, nu vii s\u0103-\u0163i \u00eembr\u0103\u0163i\u015fezi soacra?! M-am plictisit s\u0103 a\u015ftept s\u0103-mi face\u0163i o vizit\u0103 \u015fi m-am hot\u0103r\u00e2t s-o fac eu. Hai, vino s\u0103 te s\u0103rut \u015fi du-m\u0103 la Nichi\u015for. Unde este copilul?\u2026<\/p>\n

Vorbea ea ce vorbea grasiat Raluca, dar nu era \u00een firea ei s\u0103 se \u015fi b\u00e2lb\u00e2ie. S-a repezit \u00een bra\u0163ele soacrei pl\u00e2ng\u00e2nd \u00een hohote.<\/p>\n

– V\u0103,\u2026v\u0103 mul\u0163umim c\u0103\u2026Nichi\u015fohr doahrme,\u2026Mami, dhrag\u0103\u2026pot s\u0103 v\u0103 spun a\u015fa?!\u2026<\/p>\n

– Po\u0163i, po\u0163i,\u2026ce, e dup\u0103 mine?! Hai, du-m\u0103 la copil!<\/p>\n

Norocul, dac\u0103 noroc i se poate spune, a fost c\u0103 Nick nu a fost de fa\u0163\u0103. Dup\u0103 c\u00e2t era de exploziv, sunt convins c\u0103 ar fi ie\u015fit \u015fi sc\u00e2ntei. A\u015fa, Rubiconul fusese trecut \u015fi toat\u0103 lumea a \u00een\u0163eles c\u0103 era timpul s\u0103 ne supunem legilor naturii. Eram \u00een vara lui \u201956 \u015fi Nick nici nu se g\u00e2ndea s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 \u00een \u201dSatul Natal\u201d. Ajunsese s\u0103 manifeste o oarecare indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de \u201dSf\u00e2nta Familie\u201d, cum repeta mereu, m\u0103cina de unul singur nemul\u0163umirea provocat\u0103 de atitudinea intransigent\u0103 a mamei \u015fi, cum era de a\u015fteptat, arunca \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie \u015fi responsabilitatea pentru starea lui de apatie din sfera crea\u0163iei. O perioad\u0103 important\u0103 din via\u0163a lui de creator se irosea arunc\u00e2nd nori negri asupra viitorului s\u0103u artistic, atunci c\u00e2nd al\u0163ii, cum am mai spus, se zb\u0103teau s\u0103 ias\u0103 la ramp\u0103. Se am\u0103gea cu scuza: M\u0103i, cu a\u015fa minune de copil, ajungi s\u0103 nu-\u0163i mai dore\u015fti nimic.<\/em><\/p>\n

Cea care, cu intui\u0163ia ei de femeie \u00een devenire, citea ceva \u00een ochii lui Nick, era Ralu. \u00cel sim\u0163ea noaptea, la ore t\u00e2rzii, cum se perpelea de nesomn, cu ochii a\u0163inti\u0163i \u00een tavan.<\/p>\n

– Ce-i Nick, nu po\u0163i dormi?\u2026Ce te fr\u0103m\u00e2nt\u0103?<\/p>\n

– Ce-\u0163i veni?! Am dormit prost \u015fi p\u00e2n\u0103 acum\u2026Hai, mai bine, lipe\u015fte-te de mine \u015fi spune-mi ce crezi de sf\u00e2rcul \u0103sta de om care cucere\u015fte tot ce-i \u00een jurul lui f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nimic deosebit. Am primit o scrisoare de la Mami,\u2026s\u0103 vezi cum face pe niznai \u015fi nu vorbe\u015fte dec\u00e2t de nepotul ei cel frumos. De c\u00e2nd l-a v\u0103zut la Anna acas\u0103 nu mai are alt g\u00e2nd dec\u00e2t s\u0103 ne vad\u0103 pe to\u0163i trei f\u0103c\u00e2ndu-i o vizit\u0103. S\u0103rmana! Bine\u00een\u0163eles c\u0103 va trebui s-o facem \u015fi pe asta. Nichi\u015for va trebui s\u0103 se bucure de dragostea tuturor. Numai bunicul lui nu are cum s\u0103 se bucure. N-am de g\u00e2nd s\u0103-i scriu nimic. El a ales calea asta, s\u0103-i fie de bine! M-a c\u0103utat Mi\u015fu. Face pe sup\u0103ratul. Ce s\u0103 zic! Nu-mi poate ierta faptul c\u0103 nu l-am invitat la nunt\u0103. \u00ce\u0163i dai seama ce ocazie a pierdut s\u0103 fie \u00een mijlocul celor pe care-i urm\u0103re\u015fte zi \u015fi noapte. \u015ei ce societate! Unul \u015fi unul! Acum \u00eencearc\u0103 s\u0103 reconstituie atmosfera tr\u0103g\u00e2nd de limb\u0103 pe cine apuc\u0103. Mare t\u00e2mpit! \u015etii, Ralu, ai p\u0103rin\u0163i pe cinste! Dac\u0103 era s\u0103 m\u0103 bizui pe ai mei, n-ar fi ie\u015fit nimic\u2026<\/p>\n

– \u00cencearc\u0103 s\u0103 dormi!\u2026mi-e a\u015fa de somn!<\/p>\n

Totu\u015fi, criza lui Nick era profund\u0103: apatia creativ\u0103, preocuparea pentru solu\u0163ionarea problemei unei locuin\u0163e adecvate, banii\u2026La mijloc nu mai era vorba de o boem\u0103, era copilul \u015fi siguran\u0163a zilei de m\u00e2ine. Era ceva nou \u00een via\u0163a lui – probleme c\u0103rora nu le d\u0103duse importan\u0163\u0103 \u00een via\u0163a lui de burlac. A se angaja undeva permanent \u00eensemna pierderea autonomiei tocmai \u00een domeniul cel mai sensibil, cel al crea\u0163iei artistice. Ce avea s\u0103 se aleag\u0103 din visul lui adolescentin?! Un z\u00e2mbet ironic ap\u0103rea pe buzele lui c\u00e2nd \u00eel fulgera acel \u201dsunt mare\u201d de alt\u0103dat\u0103. \u00ce\u015fi f\u0103cea proiecte de viitor apropiat care \u00eens\u0103 nu-\u015fi g\u0103seau locul tren\u00e2nd totul spre un sine die. Cel care a intuit noua stare de spirit a studentului s\u0103u favorit a fost Maestrul.<\/p>\n

– Nicolae, f\u0103tu-meu, se mai las\u0103 omul dus de val dar se \u015fi urc\u0103 pe creasta lui. Apuc\u0103-te, omule, de treab\u0103! Ce dracu?! Intr\u0103m \u00een anul \u201957 \u015fi e cazul s\u0103 te lipe\u015fti de ceva eveniment expozi\u0163ional cu o lucrare mai ac\u0103t\u0103rii. Uite, cei din Banat, organizeaz\u0103 ceva \u00een cadrul Muzeului Banatului la care sper\u0103 s\u0103 aib\u0103 participare bogat\u0103 \u015fi au trimis o invita\u0163ie Institutului. Le-am r\u0103spuns cu mul\u0163umiri, dar onoarea ne oblig\u0103! \u0162i-am preg\u0103tit un d\u0103rab bun de marmur\u0103 la care ai putea s\u0103 te \u00eenhami. Timpul este scurt dar merit\u0103! Ce zici?<\/p>\n

– Nu \u015ftiu, s\u0103 m\u0103 mai g\u00e2ndesc\u2026am s\u0103 trec s\u0103 v\u0103d piatra \u015fi mai vorbim.<\/p>\n

– Numai s\u0103 nu dureze prea mult starea de cujetare c\u0103 va fi greu s\u0103 dila\u0163i timpul. Te a\u015ftept. \u015ei, \u015fi nu te mai l\u0103sa cople\u015fit de probleme. La tine problemele de abia au \u00eenceput. Trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163i s\u0103 le gestionezi c\u00e2t mai ra\u0163ional.<\/p>\n

– Am expus la \u00eenceputul anului la Regionala de la Arad un portret de b\u0103tr\u00e2n \u00een calcar \u015fi un autoportret \u00een marmur\u0103, a\u015fa c\u0103 nu-i vorba de prima ie\u015fire \u00een lume. Culmea, tocmai autoportretul, de care nu eram deloc mul\u0163umit, a fost achizi\u0163ionat! Pe nimic, e-adev\u0103rat, dar totu\u015fi, achizi\u0163ionat\u2026<\/p>\n

– De ce, totu\u015fi?! Eu l-am considerat foarte bun.<\/p>\n

– S\u0103 m\u0103 fereasc\u0103 Dumnezeu de a\u015fa \u201dfoarte bun\u201d !\u2026<\/p>\n

38<\/p>\n

Maestrul nu a putut s\u0103 treac\u0103 cu vederea starea de nesiguran\u0163\u0103 prin care trecea Nick. Faptul c\u0103 a refuzat s\u0103 se prezinte la examenul de stat brav\u00e2nd cu: ceva lipsit total de valoare, <\/em>l-a f\u0103cut s\u0103 intervin\u0103 cu acea propunere de a-l plasa pe orbita unei importante expozi\u0163ii. Pentru el \u201dd\u0103rabul\u201d de marmur\u0103 nu reprezenta mare lucru, dar gestul de a-l reantrena \u00een activitatea de crea\u0163ie a avut ecou. Sper s\u0103 nu m\u0103 mai bat\u0103 la cap cu examenul de stat momindu-m\u0103 cu marmura lui!? \u015ei-ar pierde timpul. Nu mai am chef de explica\u0163ii. Ce s\u0103-i spun, c\u0103 am fost asaltat de Mi\u015fu cu tot felul de propuneri \u015fi chiar amenin\u0163\u0103ri, c\u0103 l-am trimis unde<\/em> trebuie, c\u0103 nu mai vreau s\u0103 am de a face cu un cretin obsedat de cariera lui,\u2026Nu, mai bine m\u0103 lipsesc de diplom\u0103, care nu este dec\u00e2t o h\u00e2rtie \u015fi nu un certificat al talentului meu. Lucr\u0103rile vor fi atestarea mea ca artist<\/em> plastic \u015fi basta!<\/em><\/p>\n

Nick s-a prezentat la atelierul Maestrului, f\u0103r\u0103 o vorb\u0103, f\u0103r\u0103 un salut, mul\u0163umindu-se s\u0103 dea aprobativ din cap. Maestrul l-a \u00een\u0163eles \u015fi, imit\u00e2ndu-\u015fi discipolul, i-a ar\u0103tat cu degetul marmura coco\u0163at\u0103 pe un banc de lucru.<\/p>\n

– Pot s\u0103 lucrez aici sau s-o duc la cimitir?<\/p>\n

– Nicolae, aici ai tot ce-\u0163i trebuie. Ce rost are s\u0103 te cari p\u00e2n\u0103 acolo?!<\/p>\n

– Ave\u0163i dreptate, dar cu condi\u0163ia s\u0103 nu m\u0103 d\u0103sc\u0103li\u0163i. Pot lucra lini\u015ftit dup\u0103 paravan, nu? C\u00e2nd nu sunt aici pute\u0163i s\u0103 v\u0103 uita\u0163i \u00een voie. Am \u00een cap subiectul: \u015fv\u0103boaica. Cred c\u0103 se potrive\u015fte cu tematica muzeului.<\/p>\n

– Da, e-n ordine, numa\u2019 n-o lungi cu \u00eenceputul\u2026\u015fi, spune-i mai bine, \u0163\u0103ranc\u0103. \u015ev\u0103boaica sun\u0103 ca o provocare la politica dus\u0103 fa\u0163\u0103 de nem\u0163i.<\/p>\n

– M\u00e2ine v\u0103 ar\u0103t o schi\u0163\u0103. Mul\u0163am!<\/p>\n

Intr-adev\u0103r schi\u0163a a ap\u0103rut a doua zi spre satisfac\u0163ia Maestrului. \u00cel cuno\u015ftea prea bine pe Nick ca s\u0103 nu fie sigur de reu\u015fita interven\u0163iei sale. \u015ei a avut dreptate. In toamna lui \u201957, lucrarea acceptat\u0103 de juriul de selec\u0163ie, a intrat la prima expozi\u0163ie adev\u0103rat\u0103 din via\u0163a artistului, nelansat \u00eenc\u0103, \u015fi, culmea, a r\u0103mas achizi\u0163ionat\u0103 \u00een Muzeul Banatului. Era prima ie\u015fire oficial\u0103, prima recunoa\u015ftere, primul Carnet CEC. Suma era modic\u0103, a\u015fa cum era normal pentru acele vremuri. Mai important\u0103 a fost cronica din ziarele de circula\u0163ie care semnalau apari\u0163ia unui nume necunoscut, numele t\u00e2n\u0103rului Nicolae Kr\u00fcger, absolvent al Institutului de Arte, dotat cu o \u201dmaturitate artistic\u0103 neobi\u015fnuit\u0103\u201d.<\/p>\n

La vernisaj, Nick a fost abordat de Directorul Muzeului care, felicit\u00e2ndu-l, \u015fi-a exprimat dorin\u0163a de a-l p\u0103stra printre colaboratorii institu\u0163iei. Vorbe calde au fost exprimate \u015fi de reporterul unei publica\u0163ii locale.<\/p>\n

– Maestre, eu sunt \u015fvab \u015fi pot aprecia cum trebuie aceast\u0103 redare a femeii noastre.\u00a0 Haide\u0163i s\u0103 ciocnim un pahar de \u015fampanie, masa este plin\u0103, Slav\u0103 Domnului!<\/p>\n

– De unde ai scos c\u0103-i \u015fv\u0103boaic\u0103?!\u2026<\/p>\n

– Cum s\u0103 nu-mi dau seama c\u00e2nd strig\u0103 de la distan\u0163\u0103?!<\/p>\n

– O fi strig\u00e2nd ea, dar e mai bine s\u0103 nu pomene\u015fti \u015fi \u00een reportaj. E o \u0163\u0103ranc\u0103 din Rom\u00e2nia, ca toate \u0163\u0103r\u0103ncile noastre\u2026Ni\u015fte pi\u015fcoturi da, \u015fampanie doar pentru a ciocni. Nu beau!<\/p>\n

Bucuria lui Nick era re\u0163inut\u0103 dar savurat\u0103 \u00een interiorul lui. Curios, nimeni nu m-a \u00eentrebat de examenul<\/em> de stat!?\u2026<\/em>\u00centoarcerea acas\u0103, cu o map\u0103 plin\u0103 de ziare \u015fi un binevenit CEC, chiar \u015fi modic, a fost a unui \u00eenving\u0103tor.<\/p>\n

– Uite Ralu, cu banii \u0103\u015ftia, pentru c\u0103 sunt primii c\u00e2\u015ftiga\u0163i, te duci \u015fi-\u0163i iei ce vrei tu. S\u0103 nu-l ui\u0163i pe Nichi\u015for!<\/p>\n

– Nicki, sunt foarte fericit\u0103 pentru succesul t\u0103u. Noroc cu Maestrul t\u0103u c\u0103 a insistat! Cu banii, hai s\u0103 nu ne gr\u0103bim c\u0103 sunt destule care a\u015fteapt\u0103\u2026<\/p>\n

– F\u0103 cum vrei, dar alt\u0103 ocazie de \u201drisip\u0103\u201d nu cred c\u0103 va ap\u0103rea prea cur\u00e2nd, a\u015fa c\u0103 pierzi o ocazie unic\u0103 s\u0103-mi mul\u0163ume\u015fti pentru un cadou. \u00cen viitor, banii se vor topi \u00een scule \u015fi materiale, c\u0103 doar n-am s\u0103 primesc totul pe gratis. Atunci ai s\u0103 vezi ce fericire e s\u0103 fii nevast\u0103 de artist plastic, \u015fi mai ales, sculptor. Ce face feciora\u015ful?<\/p>\n

– Nicki, n-am crezut c\u0103 un copil poate fi at\u00e2t de frumos \u015fi, totodat\u0103, cuminte. Vrea mereu s\u0103 se joace. Cu sor-mea se \u00een\u0163elege grozav.<\/p>\n

Bucuria succesului a fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi la atelierul Maestrului.<\/p>\n

– Spune, Nicolae, cine \u0163i-a servit drept model? Trebuie c\u0103 a fost o femeie deosebit\u0103. Oricum, ceea ce ai f\u0103cut \u00eenseamn\u0103 art\u0103, art\u0103 adev\u0103rat\u0103!<\/p>\n

– Modelul l-am avut mereu \u00een cap \u015fi \u00een inim\u0103. Am copil\u0103rit \u0163in\u00e2ndu-m\u0103 de fustele ei, \u015fi erau destule! Este Kati N\u00e9ni. Am stat la ei \u00een gazd\u0103. Mi-a fost o adev\u0103rat\u0103 bunic\u0103\u2026<\/p>\n

– Nicolae, o s\u0103-\u0163i prind\u0103 bine \u015fi la oper\u0103. Altfel ai s\u0103 pui problema angaj\u0103rii permanente, cu un salariu ceva mai r\u0103s\u0103rit. Ei \u015ftiau \u015fi p\u00e2n\u0103 acum c\u0103 e\u015fti bun, dar, ca artist recunoscut, au o acoperire mai solid\u0103. \u015etii bine c\u0103 ast\u0103zi aceste \u201daprecieri\u201d sunt importante \u00een construc\u0163ia viitorului, pentru oricine ar fi el. Dac\u0103 mai la\u015fi pu\u0163in de la tine \u015fi mai tr\u00e2nte\u015fti \u015fi un portret al nu \u015ftiu cui, \u015fi-l prezin\u0163i \u00een public, nu se mai leag\u0103 nici un Mi\u015fu de tine. Vremurile oblig\u0103 la compromisuri, mai ales dac\u0103 ai \u015fi ceva responsabilit\u0103\u0163i familiale\u2026<\/p>\n

– La ce m\u0103 \u00eempingi Maestre?! Nu-mi vine s\u0103 cred! S\u0103 m\u0103 joc \u00een mocirla politicii, a unei politici impuse, cu politicieni de ocazie, fripturi\u015fti, f\u0103r\u0103 nici o ideologie la baz\u0103, mocirl\u0103 din care s\u0103 \u015fi ies curat?! Mai bine cioplesc cruci prin cimitire, scriu pe ele nume de oameni cinsti\u0163i, care cred \u00een ceva sf\u00e2nt, \u00een Dumnezeu! Nu, eu n-am s\u0103 fac compromisuri, n-am s\u0103 cioplesc chipuri de nemernici, care vor s\u0103 \u00eenchid\u0103, sau chiar s\u0103 d\u0103r\u00e2me biserici. Istoria e plin\u0103 de c\u0103rturari, de eroi, de savan\u0163i, de oameni. Nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 documentez, s\u0103 aleg, \u015fi galeria portretelor mele, chiar dac\u0103 nu vor fi cump\u0103rate, va fi atestatul talentului meu. Cum s\u0103 c\u00e2\u015ftig bani pentru fiul meu sc\u0103ld\u00e2ndu-m\u0103 \u00een compromisuri.?!\u2026<\/p>\n

– Nicolae, \u015fi eu am g\u00e2ndit ca tine, \u015fi eu am crezut \u015fi mai cred \u00een talentul meu, dar via\u0163a m-a \u00eempins \u015fi la compromisuri, ca s\u0103 nu fiu \u00eempins \u00een groapa indezirabililor. M-a preocupat \u015ecoala Ardelean\u0103, dar am acceptat \u015fi concursul pentru Petru Groza. \u015ecoala Ardelean\u0103, dup\u0103 un vernisaj al vreunei expozi\u0163ii, va zace undeva departe de ochii lumii. Petru Groza, \u00een schimb, va trona \u00een plin Bucure\u015fti \u015fi va purta \u00een v\u0103zul lumii semn\u0103tura mea. Nu trebuie s\u0103-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u00eenclina\u0163iile politice, la drept vorbind destul de \u00eendoielnice, ca s\u0103 fac portretul unui om, \u015fi-l voi face a\u015fa cum \u00eel v\u0103d eu \u015fi nu cum mi s-ar putea pretinde. Ai s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u015fi ai s\u0103 vezi c\u00e2te voci vor \u00eencerca s\u0103 m\u0103 fac\u0103 praf \u00een cadrul comisiei de avizare, \u015fi nu vor fi numai voci de politruci, vor fi \u015fi voci ale marilor mae\u015ftri, care lupt\u0103 \u015fi ei pentru supravie\u0163uire. Nu te gr\u0103bi s\u0103 te pi\u015fi \u00eempotriva v\u00e2ntului! Tu vei fi cel stropit, nu politrucii\u2026\u015ei, dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc mai bine, nu tu ai aplicat compromisul f\u0103r\u0103 s\u0103 beneficiezi de lec\u0163iile mele? Ce au fost portretele f\u0103cute lui Mi\u015fu al t\u0103u? Au fost acte de compromis, nimic altceva, acte pentru care nu te pot condamna. Ai f\u0103cut portrete, nimic compromi\u0163\u0103tor! \u015ei defectele unor oameni pot constitui surse de inspira\u0163ie. Totul e c\u0103, \u00een vremuri ca cele pe care le suport\u0103m, trebuie s\u0103 red\u0103m \u015fi hidosul, dar, bine\u00een\u0163eles, \u00eentr-o form\u0103 subtil\u0103. Marele public nu este preg\u0103tit pentru a descoperi subtilul, politrucii sunt prea orgolio\u015fi ca s\u0103 caute s\u0103 descifreze ascunsul, iar noi, noi nu ne hr\u0103nim dec\u00e2t cu ceea ce sim\u0163im \u015fi transpunem\u2026\u015ei mai e ceva, ceva ce trebuie rezolvat pe loc\u2026Nu m\u0103 mai lua cu \u201dMaestre\u201d , nu se mai potrive\u015fte! Nu mai e\u015fti studentul meu, e\u015fti colegul meu de breasl\u0103 \u015fi dup\u0103 cum v\u0103d, \u015fi eu v\u0103d bine, te v\u0103d urc\u00e2nd pe podiumul celor \u201dmari\u201d, a celor buni \u015fi foarte buni, dar, nu neap\u0103rat \u015fi simpatici. Te rog s\u0103-mi spui pe nume, f\u0103r\u0103 diminutive, simplu: Romul. Batem palma?\u2026<\/p>\n

– Batem, cu toate c\u0103 o s\u0103-mi vin\u0103 peste m\u00e2n\u0103\u2026M-am obi\u015fnuit cu \u201dMaestre\u201d, din respect \u015fi, mai ales, din admira\u0163ie. Ce mai?! E\u015fti Mare, Maestre Romul!<\/p>\n

Nicolae, acuma chiar c\u0103 ar trebui s\u0103 mergem undeva s\u0103 ciocnim o p\u0103linc\u0103, ce zici?!\u2026<\/p>\n

– Prieteni, prieteni, dar asta nu! Prea seam\u0103n\u0103 a compromis \u015fi, m\u0103car \u00een acest domeniu, vreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n neclintit\u2026<\/p>\n

Nici atmosfera din c\u0103min, nici apropierea de Maestru, nici multiplii vizitatori care veneau s\u0103 se joace cu Nichi\u015for acas\u0103 la ei, n-au putut s\u0103-l corup\u0103 pe \u201dne\u00eenduplecatul\u201d Nick. De fumat a sc\u0103pat f\u0103r\u0103 efort consider\u00e2nd c\u0103 a fost doar o \u00eencercare f\u0103r\u0103 sens. De b\u0103utur\u0103, \u015fi intram \u00een anul \u201958, nu s-a atins niciodat\u0103, spre nedumerirea \u015fi chiar iritarea multora din cei din anturaj. Dar \u015fi c\u00e2nd s-o apuca, s\u0103 te \u0163ii!\u2026,<\/em>erau vorbele care r\u0103sunau adesea \u00een spatele lui.<\/p>\n

\u00cen acea perioad\u0103 Nick era \u00eentr-adev\u0103r fericit. Era sigur de viitorul artistului din el, era fericit de \u201dmarea realizare\u201d, copilul.<\/p>\n

– B\u0103rbate, n-am crezut c\u0103 va avea un astfel de impact asupra psihicului meu. Sunt mul\u0163umit, \u00een\u0163elegi?, sunt mul\u0163umit! Copilul acesta a st\u00e2rnit at\u00e2ta dragoste \u00een jurul lui \u00eenc\u00e2t nu pot cuprinde \u00een vorbe ceea ce simt. Abia a\u015ftept s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 un pic personalitatea ca s\u0103-i pot desena \u015fi sculpta chipul. De c\u00e2nd l-am v\u0103zut \u00een bra\u0163ele Raluc\u0103i, sunt obsedat de o tem\u0103: mama \u015fi copilul.<\/p>\n

– E o tem\u0103 generoas\u0103, cu un \u00eenceput, \u015fi f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n

Au fost vorbe aruncate la repezeal\u0103 dar s-au materializat \u00eentr-o multitudine de lucr\u0103ri \u00een lemn \u015fi marmur\u0103, toate pline de o ging\u0103\u015fie pe care n-o puteai b\u0103nui dac\u0103 te luai dup\u0103 felul lui de a vorbi, voit aspru. Nick era \u00een verv\u0103. Ca sculptor la Oper\u0103 nu c\u00e2\u015ftiga suficient pentru a acoperi nici m\u0103car cheltuielile legate de procurarea sculelor \u015fi materialelor. Aportul \u00een cas\u0103 era nesemnificativ. Ralu \u00eencerca s\u0103 acopere g\u0103urile prin revenirea \u00een corpul de balet, dar grosul venea din partea p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, care, din pu\u0163inul lor, \u00eencercau s\u0103-l \u201er\u0103sfe\u0163e\u201d pe micul \u201edar ceresc\u201d. Atmosfera devenea uneori tensionat\u0103 dar f\u0103r\u0103 manifest\u0103ri zgomotoase. Copilul reu\u015fea, prin dr\u0103g\u0103l\u0103\u015fenia lui, prin firea lipicioas\u0103, s\u0103 impun\u0103\u00a0 echilibrul at\u00e2t de necesar \u00eentr-o familie de copii cu copil.<\/p>\n

Neav\u00e2nd condi\u0163ii de lucru \u00een\u00a0 atelierul de la Oper\u0103, Nick f\u0103cea curse \u00eentre atelierul Maestrului \u015fi atelierul de la cimitir, se angaja \u00een proiecte greu de realizat, venea t\u00e2rziu, obosit, nu rareori umilit de starea financiar\u0103 precar\u0103. Pu\u015ftiul \u00eel a\u015ftepta p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu frec\u00e2ndu-\u015fi ochii p\u00e2n\u0103 la lacrimi, ca s\u0103 nu adoarm\u0103. La ore t\u00e2rzii \u00eencepea joaca \u00een doi, sau \u00een trei, p\u00e2n\u0103 ce somnul \u00eei cucerea pe to\u0163i, c\u00e2nd adormeau \u00eembr\u0103ca\u0163i. Da, era un copil deosebit, lipicios, cum \u00eei spuneau unii, ginga\u015f, dar hot\u0103r\u00e2t. La trei ani va ajunge s\u0103 le spun\u0103 tuturor pe nume. Ralu, Anna, vor suna at\u00e2t de cald \u00een guri\u0163a lui, st\u00e2rnind ochiade. Cu mine, ce s\u0103 zic? C\u0103-mi spunea pe nume, p\u0103rea ceva mai mult dec\u00e2t normal, dar felul cum m\u0103 c\u0103uta, cum dorea s\u0103 disp\u0103rem \u00een doi ca s\u0103 nu fim tulbura\u0163i, pun\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 inventez pe loc noi jocuri, a constituit palatul \u00een care afinitatea ce se manifesta tot mai evident va da na\u015ftere unei prietenii \u00een care v\u00e2rsta nu va juca nici un rol. El m-a cobor\u00e2t \u00een lumea copil\u0103riei sale iar eu, eu l-am ridicat \u00een bra\u0163ele maturit\u0103\u0163ii mele.<\/p>\n

De c\u00e2te ori eram cu ei, \u201ecvintetul\u201d, cum \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 spun, tr\u0103ia clipe aparte iar \u201d\u015feful de orchestr\u0103\u201d \u00ee\u015fi va l\u0103sa amprenta pe dorin\u0163a mea \u015fi a Annei de a m\u0103ri ansamblul la \u201dsextet\u201d. Prin iunie \u201958 dorin\u0163a ne-a fost \u00eemplinit\u0103 \u015fi Nichi\u015for a aflat c\u0103 va avea o veri\u015foar\u0103. A urmat o perioad\u0103 senin\u0103 \u00een care Kity a intrat \u00een sufletul lui Nick a\u015fa cum Nichi\u015for a p\u0103truns \u00eentr-al meu. Am s\u0103rit pu\u0163in peste timp pentru c\u0103 impactul care l-a avut acest copil neasemuit de frumos se strecoar\u0103 \u015fi azi de c\u00e2te ori aduc vorba de el. Voi reveni, cu siguran\u0163\u0103, ori de c\u00e2te ori cronologia, mai mult sau mai pu\u0163in respectat\u0103, \u00eemi va aduce povestirea la zi. Tot \u201dneamul\u201d a jubilat, dar impactul cel mai puternic s-a manifestat asupra prieteniei mele cu Nick. Aceast\u0103 prietenie a \u00eenceput \u00eenaintea cumn\u0103\u0163iei \u015fi s-a consolidat prin prezen\u0163a \u00een via\u0163a noastr\u0103 a celor doi veri\u015fori. \u015ei, foarte important, nimic \u015fi nimeni n-au putut-o zdruncina!<\/p>\n

39<\/p>\n

Sculptura, poate mai mult ca orice alt compartiment al artelor plastice, cere mult de la artist. \u00cencep\u00e2nd cu materialele \u015fi sculele costisitoare \u015fi termin\u00e2nd cu atelierul, totul joac\u0103 un rol deosebit \u00een activitatea de zi cu zi a artistului. Da, atelierul, vechea obsesie a lui Nick, devenea problema num\u0103rul unu \u00een via\u0163a lui de artist plastic. La cimitir condi\u0163iile erau precare chiar dac\u0103 atmosfera era deosebit de cald\u0103 datorit\u0103 acelui bun sim\u0163, greu de \u00eent\u00e2lnit,\u00a0 manifestat de trupa lui \u015eefu. La atelierul Maestrului, datorit\u0103 prieteniei care se legase \u00een ultimul timp \u00eentre cei doi arti\u015fti, sculele \u015fi chiar materialele nu ridicau probleme, dar, prezen\u0163a la un loc a dou\u0103 caractere ferme, diferite \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, crea o atmosfer\u0103 deranjant\u0103. Nu puteai fi mereu pe aceea\u015fi und\u0103. Nu puteai s\u0103 nu tragi cu ochiul \u00een ograda vecinului, s\u0103 nu intri \u00een vorb\u0103 \u00een mod inoportun, s\u0103 nu dai din umeri a ne\u00een\u0163elegere la reac\u0163iile reflexe de iritare, s\u0103 nu \u00eentrerupi \u015firul creativ \u00een momente prost alese.<\/p>\n

La atelierul Operei, \u00een anumite perioade, putea lucra lini\u015ftit dar trebuia s\u0103 se limiteze doar la cioplitul sc\u00e2ndurilor, la reliefuri care nu presupuneau mari degro\u015f\u0103ri de material. Aici aveau s\u0103 se nasc\u0103 primele compozi\u0163ii pe tema, deja amintit\u0103, a mamei \u015fi a copilului. Aceast\u0103 goan\u0103 \u00eentre ateliere, impus\u0103 de starea de spirit, de subiectul tratat, de materialul ales, aveau un impact negativ asupra comportamentului, \u015fi a\u015fa tumultos, al sculptorului. Iritabilitatea lua, tot mai des, propor\u0163ii sup\u0103r\u0103toare pentru cei din jur. \u00cen astfel de momente salvarea venea, uneori, de la Nichi\u015for. Se \u00eent\u00e2mpla ca, m\u00e2nat de dorul dup\u0103 Nick al lui, s-o mobilizeze pe Ralu \u015fi s\u0103 poposeasc\u0103 la atelierul unde b\u0103nuiau c\u0103-l pot g\u0103si. Totul se schimba ca prin farmec. Nick arunca sculele, \u00ee\u015fi lua odrasla \u00een bra\u0163e, se a\u015feza la o mas\u0103, \u00eei \u00eentindea o coal\u0103 de h\u00e2rtie \u015fi un versatil cu c\u0103rbune \u015fi-l \u00eendemna s\u0103 deseneze la comand\u0103. Nichi\u015for era \u00een culmea fericirii. \u015ei desena spre satisfac\u0163ia artistului.<\/p>\n

– Ralu, uite la el ce face! G\u0103se\u015fte solu\u0163ie pentru orice tem\u0103. Solu\u0163ia pare infantil\u0103 dar ascunde ceea ce speram c\u0103 se va manifesta: talentul.<\/p>\n

– Haide, m\u0103! Tu nu vezi c\u0103 abia a \u00eemplinit 4 ani\u015fohri?! Ce talent vezi tu \u00een m\u00e2zg\u0103lituhrile lui de copil?!<\/p>\n

– M\u00e2zg\u0103lituri, hai?! Am s\u0103 le p\u0103strez \u015fi peste ani vei vedea c\u00e2t de \u00een afar\u0103 ai fost cu aceste afirma\u0163ii. Cu toat\u0103 imprecizia cu care contureaz\u0103 \u201dsubiectul\u201d, urm\u0103re\u015fte \u015fi tu cum intuie\u015fte el mi\u015fcarea \u00een tot ce \u201dm\u00e2zg\u0103le\u015fte\u201d\u2026Pentru asta nu-i suficient s\u0103 stai \u00een v\u00e2rful poantelor, mai trebuie \u015fi ceva sim\u0163 artistic. \u015ei, unde nu-i, nici Dumnezeu nu pune cu de-a sila\u2026<\/p>\n

– Nu fii nesufehrit, \u015fi nu \u00een fa\u0163a phruncului!<\/p>\n

– P\u00e2n\u0103 te judec eu nu-i nici un bai\u2026c\u00e2nd va \u00eencepe el s\u0103 te caracterizeze, atunci s\u0103 vezi tu sup\u0103rare!<\/p>\n

Erau \u00eentr-adev\u0103r clipele \u00een care Nick era fericit c\u0103 s-a g\u0103sit cineva s\u0103-l \u00eentrerup\u0103. La acea vreme, auzind toate aceste pove\u015fti de familie \u015fi must\u0103cind \u00een sinea mea la firea n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103 a prietenului meu, m\u0103 \u00eentrebam – c\u00e2t timp va domni pacea pe uli\u0163a lor, fericirea? Nu eram un \u201dartist\u201d \u00een acel sens al cuv\u00e2ntului, dar m\u0103 temeam adeseori de intui\u0163ia mea. Viitorul avea, din p\u0103cate, s\u0103 confirme temerile mele. O fire n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103, un talent incontestabil, con\u015ftient de propria sa valoare \u015fi menire \u00een lumea artei, legat prin tot felul de leg\u0103minte, de jur\u0103minte, care trebuiau s\u0103-i asigure o autonomie deplin\u0103, autonomia solitarului ne\u00een\u0163eles, trebuia s\u0103-\u015fi demonstreze lui \u00eensu\u015fi c\u0103 ideea fix\u0103 a adolescentului, acel \u201dsunt mare\u201d, nu era o figur\u0103 de stil.<\/p>\n

Acele angajamente cu Eu nu m\u0103 pot \u00eensura,<\/em> sau, Eu nu am dreptul s\u0103 am copii, <\/em>precum \u015fi cel cu Eu n-am s\u0103 beau niciodat\u0103,\u2026A b\u0103ut taic\u0103-meu \u015fi pentru mine\u2026,<\/em>\u00eencepuser\u0103 a fi \u00eenc\u0103lcate \u015fi acest lucru, oric\u00e2t \u00eencerca s\u0103 se am\u0103geasc\u0103, \u00eel preocupa, \u00eel irita. Unde, dracu, am s\u0103 ajung dac\u0103 tot renun\u0163 la drumul pe care trebuia s\u0103 merg?! M-am \u00eensurat, am un copil de care trebuie s\u0103 am grij\u0103, s\u0103-l umplu de dragostea pe care, copil fiind am tot dorit-o cu gelozie, am fumat \u015fi simt c\u0103 voi fuma iar\u0103\u015fi\u2026Ce mai r\u0103m\u00e2ne?! S\u0103 m\u0103 apuc de b\u0103utur\u0103 \u015fi s\u0103 fac pe artistul ne\u00een\u0163eles\u2026Numai s\u0103 nu pierd \u00eencrederea \u00een mine! Dac\u0103 \u0103sta-i blestemul pe care mi l-ai l\u0103sat c\u00e2nd ai plecat, tat\u0103, atunci, probabil c\u0103 n-am s\u0103 te iert niciodat\u0103. Atunci, p\u0103catul care m\u0103 va ap\u0103sa mereu va fi faptul c\u0103 l-am adus pe lume pe Nichi\u015for, aceast\u0103 minune a lumii, care nu trebuie s\u0103 sufere<\/em> din cauza unui tat\u0103 cum am avut eu\u2026<\/em><\/p>\n

Alerg\u0103tura asta \u00eentre trei \u201dlocuri de crea\u0163ie\u201d a avut, totu\u015fi, \u015fi un efect pozitiv. Lucr\u00e2nd \u00een \u201dspiritul stahanovist al vremii\u201d la trei r\u0103zboaie deodat\u0103, Nick s-a ales, \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp, cu o serie de lucr\u0103ri cu care a putut s\u0103 apar\u0103 \u00een suita de expozi\u0163ii organizate de cei de la cultur\u0103 \u015fi art\u0103 \u00een marele centru universitar: Expozi\u0163ia regionala 1959, Expozi\u0163ia colectiva a tinerilor arti\u015fti 1960, Expozi\u0163ia regional\u0103 1961. Tematica extrem de variat\u0103 – osta\u015f de-al lui Doja, bust de copil, muncitor, mam\u0103 cu copil, feti\u0163\u0103 portret – materiale diferite, \u015fi implicit tehnici diferite – i-au f\u0103cut adev\u0103rata intrare \u00een lumea artelor, \u00een vederile criticilor. Lemn, ipsos, piatr\u0103.<\/p>\n

Anul 1961 a fost marcat prin dou\u0103 lucr\u0103ri deosebite: Horea, bust lemn 75 cm \u015fi, pentru prima oar\u0103 un bronz, un relief, portretul Maestrului. Era o regional\u0103 cu o participare a elitelor unde prezen\u0163a cu dou\u0103 lucr\u0103ri a unui t\u00e2n\u0103r, fie el \u015fi talentat, soldat\u0103 cu o critic\u0103 extrem de m\u0103gulitoare \u015fi cu o achizi\u0163ie, nu mai putea fi trecut\u0103 cu vederea. Participa al\u0103turi de Maestrul s\u0103u, participa cu un portret al mentorului, f\u0103cut f\u0103r\u0103 \u015ftirea celui din urm\u0103, deci cu o surpriz\u0103, portret apreciat ca fiind opera unui \u201dmaestru\u201d. Bustul lui Horea, achizi\u0163ionat, pentru cei \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 era o replic\u0103 evident\u0103 la Horea, la bustul Maestrului care a atras \u201dcritica\u201d t\u00e2n\u0103rului candidat la studen\u0163ie, soldat\u0103 cu acceptarea tacit\u0103 a observa\u0163iei, spre mul\u0163umirea must\u0103cit\u0103 a lui Nick.\u00a0 Satisfac\u0163ia a fost cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t a reu\u015fit s\u0103 \u201dstrecoare\u201d dou\u0103 lucr\u0103ri neimplicate \u00een nici un fel de tematic\u0103 a \u201dvremurilor noi\u201d. F\u0103cuse un \u201dcompromis\u201d cu un an \u00eenainte c\u00e2nd acceptase o recomandare venit\u0103 din partea celor de la Sfatul Popular de a prezenta figura unui muncitor de la o\u0163el\u0103ria din C\u00e2mpia Turzii. Nick r\u0103m\u00e2nea recalcitrant, conform promisiunilor ce \u015fi le f\u0103cuse, la orice ingerin\u0163\u0103 \u00een planurile personale.<\/p>\n

– Fratele meu, nu pot lucra la comand\u0103. Eu nu fac mobil\u0103 pentru X sau Y, eu fac munc\u0103 de crea\u0163ie artistic\u0103, iar c\u00e2nd fac portrete, \u00eemi aleg singur personajele \u015fi acestea le voi face oprindu-m\u0103 doar la figuri expresive, care au avut sau au ceva de comunicat, fie c\u0103 acel ceva vine dintr-un trecut \u00eendep\u0103rtat sau dintr-o prezen\u0163\u0103 <\/em>vie\u2026<\/em><\/p>\n

Cu un \u201ddosar\u201d ca al lui, aceast\u0103 abordare a activit\u0103\u0163ii artistice avea s\u0103-l pun\u0103, nu rare ori, \u00een situa\u0163ii delicate \u00een rela\u0163iile cu mai marii vremii. A-l ignora pe Mi\u015fu nu era echivalent cu a sc\u0103pa de s\u00e2c\u00e2ielile unui neispr\u0103vit, pur \u015fi simplu. Din contra, acest gen de oameni trebuiau \u201ddu\u015fi cu pre\u015ful\u201d, flata\u0163i, cointeresa\u0163i \u00een procesul micilor recompense. La acea vreme, oamenii \u201dnormali\u201d nu vedeau \u00een asta alunecarea spre marea corup\u0163ie \u015fi, nici pe departe, spre drumul f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere al \u201dpurific\u0103rii\u201d prin mijloacele poli\u0163iei politice. \u00cencerc\u0103rile Maestrului de a-l tempera \u00een av\u00e2ntul lui de \u201dcreator liber\u201d se izbeau de \u201dc\u0103po\u015fenia\u201d lui proverbial\u0103. Asta nu \u00eensemna c\u0103 Nick era un curajos. Dup\u0103 orice respingere afi\u015fat\u0103 zgomotos, Nick r\u0103m\u00e2nea dependent de o fric\u0103 congenital\u0103, cum el \u00eensu\u015fi o caracteriza, care-i m\u0103cina sistemul nervos, lini\u015ftea de care avea at\u00e2ta nevoie.<\/p>\n

– Nu pot s\u0103 \u00eenghit impunerea, sub orice form\u0103 s-ar <\/em>manifesta! <\/em>Clar?!<\/p>\n

\u00cen ace\u015fti ani minuna\u0163i \u00een care Nichi\u015for cre\u015ftea v\u0103z\u00e2nd cu ochii, cre\u015ftea \u015fi ata\u015famentul lor reciproc. Era o \u00eenc\u00e2ntare s\u0103-i urm\u0103re\u015fti. Nu \u00eemplinise \u00eenc\u0103 6 ani c\u00e2nd, \u00eentr-o zi de vizit\u0103 la atelier, Nick, cucerit de desenele pu\u015ftiului, l-a pus la o nou\u0103 \u00eencercare: modelarea \u00een lut. P\u00e2n\u0103 atunci se mul\u0163umise doar s\u0103-l lase ca observator pentru a nu se m\u00e2zg\u0103li. Acum i-a improvizat o mas\u0103 de lucru cu o \u00een\u0103l\u0163ime potrivit\u0103 pruncului, acest termen fiindu-i foarte drag, lucru ce reie\u015fea din felul \u00een care pronun\u0163a acest cuv\u00e2nt. Tema fiind la alegere a pornit un dialog \u00eentre tat\u0103 \u015fi fiu care risca s\u0103 degenereze \u00eentr-un rateu.<\/p>\n

– Dar eu nu \u015ftiu s\u0103 lucrez\u2026Hai, lucreaz\u0103 cu mine, te rog!<\/p>\n

– Ascult\u0103 bine la ce-\u0163i spun, Nichi\u015for! Dac\u0103 \u015ftii s\u0103 desenezi, ai s\u0103 \u015ftii \u015fi s\u0103 modelezi. A\u015fa am p\u0103\u0163it eu. Ce, tu la gr\u0103dini\u0163\u0103 nu te joci cu plastilin\u0103? Nu tu mi-ai adus sold\u0103\u0163eii \u0103ia frumo\u015fi? Deci \u015ftii, numai c\u0103 acum po\u0163i face ceva mai mare, c\u00e2t de mare vrei tu. Bine?<\/p>\n

– Bine, dar nu \u015ftiu ce vrei tu s\u0103 fac eu, c\u0103 nu mi-ai spus \u00eenc\u0103. A, \u015ftiu, am s\u0103 fac un soldat mai mare, sau un ofi\u0163er care salut\u0103 la cozoroc.<\/p>\n

– Bine, fiule, ofi\u0163er s\u0103-l faci, s\u0103 comande.<\/p>\n

C\u00e2nd s-a \u00eentors Ralu s\u0103-l preia pe prunc, a scos un strig\u0103t de uimire.<\/p>\n

– P\u0103i bine, m\u0103i, Nick, tu n-ai stat l\u00e2ng\u0103 copil? Uite \u00een ce hal ahrat\u0103!…<\/p>\n

– Dar tu altceva n-ai v\u0103zut \u00een afar\u0103 de bluza murd\u0103rit\u0103?! Ia prive\u015fte pu\u0163in, dac\u0103 nu e un efort prea mare pentru tine, la mog\u00e2ldea\u0163a care te salut\u0103 ost\u0103\u015fe\u015fte de pe masa de crea\u0163ie a noului artist plastic. Uite-te ce rezolvare a temei: un osta\u015f salut\u00e2nd milit\u0103re\u015fte. Uite-te la propor\u0163iile corpului, la pozi\u0163ia u\u015for \u00eenclinat\u0103 spre spate, la privirea \u00eendreptat\u0103 \u00eenspre nev\u0103zutul salutat, la \u0163inuta chipiului. Astea toate el le-a furat privind prin atelier, dar furtul acesta presupune ceva aparte, ceva ce se cheam\u0103 talent. Se repet\u0103 istoria copil\u0103riei mele c\u00e2nd talentul m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fur din ochi, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 din mers, mai bine zis din cre\u015ftere. Uite, n-a uitat s\u0103-i fac\u0103 \u015fi o platform\u0103, bine dimensionat\u0103, care-i confer\u0103 osta\u015fului atributul de monument, \u00een miniatur\u0103, dar monument. Nu, nu z\u00e2mbi! Chiar dac\u0103 nu realizezi nimic din tot ce \u0163i-am spus, atunci ai grij\u0103 \u015fi nu \u00eendr\u0103zni s\u0103-l descurajezi \u00een ceea ce are el mai personal \u00een el – talentul! Nu sunt ultimele c\u00e2rpe pe care la va murd\u0103ri c\u0103ci, pe aceast\u0103 murd\u0103rie, el va crea frumosul\u2026Ia spune, tu ai remarcat c\u0103 pruncul nostru ar fi st\u00e2ngaci?!<\/p>\n

– St\u00e2ngaci?!…<\/p>\n

– Da, st\u00e2ngaci! Dar, bine\u00een\u0163eles, tu nu vezi nimic \u00een afar\u0103 de ceea seam\u0103n\u0103 cu o pereche de poante. Ia uite-te cu aten\u0163ie la osta\u015ful \u0103sta. Nu observi nimic?!<\/p>\n

– Nu, Nick, ce threbuie s\u0103 v\u0103d?! Spune, neap\u0103hrat threbuie s\u0103 m\u0103 iei la mi\u015fto?!…<\/p>\n

– Nici un mi\u015fto, drag\u0103, nu vezi c\u0103 osta\u015ful d\u0103 salutul cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103? M-am g\u00e2ndit c\u0103 \u00een subcon\u015ftient, un st\u00e2ngaci ar putea fi influen\u0163at de acest cusur, dac\u0103 cusur i se poate spune. C\u00e2nd lucra, nu am observat nimic. \u00cen fine, st\u00e2ngaci sau dreptaci, pruncul mi-a ar\u0103tat c\u0103 are talent. Mai uite-te o dat\u0103 la aceast\u0103 pozi\u0163ie, at\u00e2t de natural\u0103, a osta\u015fului, sau ofi\u0163erului care, parc\u0103, prime\u015fte o defilare. Bravo, Nikolaus al II-lea, \u00een art\u0103 vreau s\u0103 spun, pentru c\u0103 \u00een arborele genealogic e\u015fti cam al IV-lea. \u015ei primul nepot care va ap\u0103rea, va fi tot un Nikolaus \u015fi nu Nicolae, spre disperarea celor de teapa lui Mi\u015fu. C\u0103 veni vorba de el, idiotul m-a c\u0103utat iar, \u015fi culmea, la Oper\u0103. A intrat p\u00e2n\u0103-n atelier spun\u00e2nd la poart\u0103 c\u0103 e prieten cu mine \u015fi c\u0103-l a\u015ftept. Bine c\u0103 n-a spus c\u0103 e ofi\u0163er de securitate! Mi-a spus, pe ocolite, c\u0103 ar fi bine s\u0103 iau \u015fi examenul de stat, c\u0103 el \u015ftie c\u0103 mi-e fric\u0103 de ce scrie \u00een dosar, auzi?!, \u00een dosar!, c\u0103 dac\u0103 a\u015f vrea s\u0103-l mai ajut \u015fi pe el atunci treaba s-ar aranja u\u015for, etc., etc. I-am spus c\u0103 la examenul de stat am renun\u0163at pentru c\u0103 n-am timp de prostii, c\u0103 pentru mine nu face doi bani \u015fi, \u00een final l-am rugat s\u0103 nu m\u0103 mai deranjeze \u015fi s\u0103 se duc\u0103 dracului. A plecat \u00eenjur\u00e2nd printre din\u0163i \u015fi mi-a promis c\u0103 ne vom mai \u00eent\u00e2lni. A\u015fa de tare m-am enervat \u00eenc\u00e2t am f\u0103cut diaree pe loc. Bine c\u0103 am apucat s\u0103 ajung p\u00e2n\u0103 la bud\u0103! Ce lume cretin\u0103! Cum s\u0103 faci art\u0103 \u00een condi\u0163iile astea de imbecilism de stat?!…<\/p>\n

– Nick, nu chred c\u0103 e bine c\u0103 te iei la hahr\u0163\u0103 cu un individ care luchreaz\u0103, unde luchreaz\u0103\u2026<\/p>\n

– Tu parc\u0103 ai vorbit cu Maestrul. \u015ei el m\u0103 bate la cap cu teoria compromisului constructiv. Chiar a\u015fa, spune-mi c\u00e2nd ai mai p\u0103l\u0103vr\u0103git cu Dumnealui?<\/p>\n

– Vezi cum vorbe\u015fti phrostii? Dac\u0103 \u015fi el chrede a\u015fa, atunci ai face bine s\u0103-l \u015fi ascul\u0163i. Ahre mai mult\u0103 expehrien\u0163\u0103 dec\u00e2t tine.<\/p>\n

– M\u0103 \u0103sta pe experien\u0163a lui \u015fi pe sfaturile lui pre\u0163ioase. Dac\u0103 lui \u00eei place compromisul, s\u0103-i fie de bine \u015fi mai scute\u015fte-m\u0103, te rog, cu sfaturile lui. S\u0103 i le dea fiului s\u0103u!<\/p>\n

– Nu \u015ftiu ce te-a apucat, dahr v\u0103d c\u0103 nu mai pot sta de vohrb\u0103 cu nici un b\u0103hrbat. Doahr nu e\u015fti gelos?!<\/p>\n

– Eu?! pe cine?, pe cine, m\u0103i?!, ha, ha!<\/p>\n

Dac\u0103 stau \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc mai bine, rumeg\u00e2nd curgerea evenimentelor prezentate de fiecare parte-n parte, m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu acest minor incident a fost un preludiu la ce avea s\u0103 vie. Succesul de la Regionala 1961, \u00eenc\u00e2ntarea citit\u0103 pe chipul Maestrului pironit \u00een fa\u0163a \u201doperei\u201d elevului s\u0103u, o surpriz\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, i-au dat \u00eencredere \u015fi l-au motivat \u015fi mai mult \u00een alegerea subiectelor \u015fi \u00een impunerea lor pe \u201dpia\u0163a artei\u201d. Dar implicarea sa p\u00e2n\u0103 la epuizare \u00een munca de sculptor pe cont propriu \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd \u015fi solicit\u0103rile de la Oper\u0103 nu erau de neglijat, a atras dup\u0103 sine \u015fi tensiuni \u00een via\u0163a de familie.<\/p>\n

Obosit, poposind la ore t\u00e2rzii \u00een c\u0103minul lipsit de confort, vis\u00e2nd mereu la atelierul personal dotat \u201dca la carte\u201d, cu mobilier adecvat, cu utilaje auxiliare de manevr\u0103 a lucr\u0103rilor care se anun\u0163au tot mai voluminoase, mai grele, cu scule performante, cu grup sanitar civilizat, cu gaze pentru \u00eenc\u0103lzire \u015fi ap\u0103 cald\u0103, transmitea celor din preajm\u0103 o stare de nelini\u015fte, de nemul\u0163umire. Pentru posibilit\u0103\u0163ile acelor vremuri, cu resursele sale materiale mai mult dec\u00e2t modeste, acest deziderat era o utopie, pe care o \u00eenregistrau ca atare cei apropia\u0163i. Timpul alocat pruncului, \u015fi nu numai, era tot mai insuficient pentru a putea p\u0103stra armonia primilor ani \u00een c\u0103snicie. A\u015fa a devenit anul 1962 un an greu, greu pentru toat\u0103 lumea lui, care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, se rezuma doar la ei trei: pruncul, el \u015fi, \u00eencet-\u00eencet, pe planul doi, Ralu.<\/p>\n

Era anul activit\u0103\u0163ii de documentare care avea s\u0103 fie \u00eencununat de un portret de o mare valoare artistic\u0103. Intrigat de interesul st\u00e2rnit de via\u0163a \u015fi opera lui Bacovia, a r\u0103scolit, a g\u0103sit \u015fi studiat tot ce a putut g\u0103si prin biblioteci sau anticariate. Recita versurile marelui poet de o manier\u0103 personal\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l cunoasc\u0103, s\u0103 \u015fi-l apropie. \u00centr-o vizit\u0103 pe care a f\u0103cut-o la Bucure\u015fti m-a antrenat \u015fi pe mine \u00een aceast\u0103 stare recit\u00e2ndu-mi poezii pe care nici nu le \u015ftiam, cu toate c\u0103 m\u0103 declarasem un fan al lui George, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103. S-a urcat \u00een tramvai \u015fi s-a oprit la casa poetului unde a fost primit cu c\u0103ldur\u0103 de Agata.<\/p>\n

Bog\u0103\u0163ia de am\u0103nunte legate de via\u0163a acestui \u201dne\u00een\u0163eles\u201d \u015fi mai ales episodul mor\u0163ii poetului i-au hot\u0103r\u00e2t viziunea: portretul trebuia s\u0103 fie o masc\u0103, precum m\u0103\u015ftile mortuare.<\/p>\n

40<\/p>\n

1963 a fost un an agitat at\u00e2t pe plan familial c\u00e2t \u015fi pe plan artistic. Apari\u0163ia portretului masc\u0103 la \u201dexpozi\u0163ia tinerilor arti\u015fti\u201d organizat\u0103 la Bucure\u015fti i-a adus \u015fi prima mare satisfac\u0163ie. Un Comarnescu era cineva \u00een lumea criticilor de art\u0103 iar referirea special\u0103 f\u0103cut\u0103 la adresa lucr\u0103rii \u015fi a t\u00e2n\u0103rului autor \u00een materie de portretistic\u0103 – \u2026dar poate la nici un cap expresia nu este at\u00e2t de ad\u00e2ncit\u0103 \u015fi emo\u0163ionant\u0103 ca \u00een portretul-masc\u0103\u2026-<\/em>\u00a0 nu-l putea l\u0103sa indiferent, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 par\u0103.<\/p>\n

– Fratele-meu, este atestatul de care aveam nevoie. Cu aceast\u0103 ocazie l-am cunoscut pe marele artist-fotograf Ion Miclea care, dup\u0103 ce a fotografiat lucrarea, a venit, m-a felicitat \u015fi m-a asigurat c\u0103 va fi onorat s\u0103-mi fotografieze operele oriunde s-ar afla. Am sim\u0163it o emo\u0163ie cople\u015fitoare \u015fi, ca de obicei, am c\u0103utat lini\u015ftea \u00eentr-o bud\u0103. Dup\u0103 ce lucrurile se vor lini\u015fti, acest portret din lut ars va poposi la tine. P\u00e2n\u0103 atunci trebuie s\u0103 mai fac un Bacovia, un bronz, pentru Comitetul pentru Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103.<\/p>\n

Am t\u0103cut pentru c\u0103 nu am g\u0103sit cuvinte care s\u0103 tulbure, sau s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103, aceast\u0103 stare de emo\u0163ie. S-a \u0163inut de cuv\u00e2nt, bronzul promis a fost achizi\u0163ionat \u015fi, printr-o filier\u0103 \u00eentortocheat\u0103, a ajuns la Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, de unde prin 1970 avea s\u0103 dispar\u0103 \u00een umbra unei \u00eensemn\u0103ri laconice din registrul de eviden\u0163\u0103: transferat. Nici un num\u0103r, nici o adres\u0103. Ceva asem\u0103n\u0103tor s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu bustul lui Tudor, sau cu relieful Marienburg, achizi\u0163ionate de Muzeul Militar Central. Nu era nici primul, nici ultimul caz, iar scuza general acceptat\u0103: mutare, reorganizare, etc., etc. Oricum, promisiunea cu Bacovia al meu s-a \u00eemplinit, \u015fi ea, dup\u0103 lungi peripe\u0163ii la care au contribuit \u201dprietenii\u201d apropia\u0163i ai maestrului \u00een devenire.<\/p>\n

Starea de stres nimicitor, legat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de emotivitatea lui excesiv\u0103, avea s\u0103 se amplifice, din p\u0103cate, \u00een via\u0163a sa personal\u0103. Prima reac\u0163ie a fost revenirea la \u0163igar\u0103. Cum \u015fi Ralu nu se d\u0103dea, mai nou, \u00een l\u0103turi de la aceast\u0103 pl\u0103cere nevinovat\u0103, problema nu a constituit un semnal de alarm\u0103. Au \u00eenceput s\u0103 fumeze \u00een draci spre dezaprobarea pruncului. Pur \u015fi simplu nu-i pl\u0103cea fumul de \u0163igar\u0103, dar \u00een materie de a\u015fa ceva, egoismul fum\u0103torilor, de obicei, prevaleaz\u0103. Mai erau \u015fi prietenii, \u00een cea mai mare parte fum\u0103tori \u00eenr\u0103i\u0163i, care, \u00een timpul vizitelor unde-\u015fi manifestau dragostea fa\u0163\u0103 de prunc, se sim\u0163eau elibera\u0163i de tortura abstinen\u0163ei.<\/p>\n

Dar nu \u0163igara era solu\u0163ia pentru irascibilitatea crescut\u0103 a lui Nick, sau pentru primele insatisfac\u0163ii ale Raluc\u0103i, prins\u0103 \u00een mrejele c\u0103sniciei premature, ajuns\u0103 acum la splendoarea v\u00e2rstei cu toate preten\u0163iile \u015fi tenta\u0163iile ei. Ging\u0103\u015fia vorbelor \u015fi a gesturilor se topea v\u0103z\u00e2nd cu ochii. Pe de o parte, dorin\u0163a ei de a se sim\u0163i \u00een continuare femeia dorit\u0103 – \u015fi acum era femeie \u015fi nu copil – admirat\u0103, cuceritoare, pe de alt\u0103 parte, teama ei de a ie\u015fi din mijlocul aten\u0163iei admiratorilor, mai mult sau mai pu\u0163in voala\u0163i, au adus \u015fi primele repro\u015furi, primele vorbe necontrolate, spuse pe un ton agresiv, cu repercusiuni at\u00e2t asupra celor doi, c\u00e2t \u015fi asupra celor din jur, \u015fi, ceea ce era mai grav, asupra pruncului dezorientat. Era \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului, era, pentru cei ca Mami, ceva inevitabil, dar cu care nu putea fi, totu\u015fi, de acord din cauza \u201dpruncului\u201d, ceva ce prev\u0103zuse de la bun \u00eenceput. Bine\u00een\u0163eles, vinovat\u0103 nu putea fi dec\u00e2t Ralu, etc., etc\u2026<\/p>\n

Un singur lucru \u00eel intriga pe Nick, \u015fi anume, aparenta apropiere a Raluc\u0103i de un prieten.<\/p>\n

– M\u0103i, fratele-meu, c\u00e2nd am sim\u0163it c\u0103 e ceva putred, am crezut c\u0103 \u00eennebunesc. Tocmai el s\u0103-mi fac\u0103 mie asta?! Eu am acceptat \u00een sinea mea solu\u0163ia desp\u0103r\u0163irii dar cu condi\u0163ia unui angajament tacit de a nu-i r\u0103pi copilului p\u0103rin\u0163ii prin implicarea unor ter\u0163e persoane. P\u0103i ce va \u00een\u0163elege acest copil din toat\u0103 povestea asta dup\u0103 ce i-am umplut inima \u015fi capul cu nem\u0103rginita noastr\u0103 dragoste?! Eu \u00een\u0163eleg s\u0103 ne desp\u0103r\u0163im dar s\u0103 r\u0103m\u00e2nem singurii lui p\u0103rin\u0163i pe care-i iube\u015fte cu tot sufletul lui curat. Am comite o crim\u0103 pentru care, peste ani, vom primi condamnarea din partea sa. Nu \u015ftiu, nu v\u0103d cum se va termina, nu v\u0103d ce alt\u0103 alternativ\u0103 la divor\u0163 ar exista. De fapt ar fi, s\u0103 ne vedem fiecare de via\u0163a lui, s\u0103 contribuim am\u00e2ndoi la via\u0163a pruncului, desp\u0103r\u0163i\u0163i, dar nu oficial, s\u0103-l l\u0103murim, dac\u0103 a\u015fa ceva este posibil, s\u0103-l protej\u0103m, s\u0103-l acoperim cu dragoste, s\u0103 ne ocup\u0103m de educa\u0163ia lui, s\u0103, nu \u015ftiu mai ce\u2026<\/p>\n

– Complicat, amice! Toate solu\u0163iile astea \u201dsalvatoare\u201d nu au sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103 \u00een fa\u0163a unui copil. Cunosc destule cazuri \u00een care copiii pu\u015fi \u00een fa\u0163a destr\u0103m\u0103rii familiei, se simt abandona\u0163i \u015fi, de regul\u0103, \u00eei acuz\u0103 pe ambii p\u0103rin\u0163i neaccept\u00e2nd nici un fel de argumente. Poate, a\u015fa zisul acord de principiu asupra divor\u0163ului, este pripit. Cum \u00ee\u0163i imaginezi c\u0103 ar putea fi dus la \u00eendeplinire? Desp\u0103r\u0163i\u0163i, \u015fi nu, fiecare cu via\u0163a lui, dar \u00eempreun\u0103, uni\u0163i de la distan\u0163\u0103 \u00een actul de protejare al copilului?! Nu, Nick, eu zic c\u0103 v\u0103 gr\u0103bi\u0163i \u00een luarea unor angajamente utopice, \u00een care, sunt convins, nu crede\u0163i nici unul. Dovad\u0103, tensiunea dintre voi pe care o afi\u015fa\u0163i f\u0103r\u0103 sfial\u0103 \u00een fa\u0163a apropia\u0163ilor \u015fi, ce este mai grav, \u00een fa\u0163a copilului. Nu, lua\u0163i-v\u0103 adio de la speran\u0163a c\u0103 ve\u0163i fi \u00een\u0163ele\u015fi. Copiii nu iart\u0103 a\u015fa ceva!…<\/p>\n

– M\u0103i, \u00een\u0163elege c\u0103 eu nu mai sunt acela\u015fi, sunt disperat c\u0103 se duce pe apa s\u00e2mbetei tot visul meu, talentul \u00een care am crezut at\u00e2t, sunt obsedat de munca mea, de menirea mea ca artist. Ori, eu nu mai sunt capabil de dr\u0103g\u0103l\u0103\u015fenii adolescentine, iar dac\u0103 acest mod de maturizare al meu o r\u0103ne\u015fte pe mama copilului meu, ce pot s\u0103 fac?! \u015ei ea, ea trebuie s\u0103 m\u0103 suporte cu toate nebuniile mele, a\u015fa cum lumea caracterizeaz\u0103 ie\u015firile mele?! Or fi nebunii, dar ele sunt \u00een fapt doar dou\u0103: nebunia dup\u0103 pruncul meu \u015fi nebunia dup\u0103 chemarea mea de artist. Eu \u00een\u0163eleg c\u0103 este o femeie \u00een toat\u0103 splendoarea v\u00e2rstei \u015fi c\u0103 nu se va \u00eemp\u0103ca, probabil, cu asemenea frustr\u0103ri. \u015ei-atunci?! Nu, nu am solu\u0163ii. S\u0103 continu\u0103m s\u0103 convie\u0163uim \u00een virtutea iner\u0163iei n-ar rezolva problema pruncului care – e m\u0103ricel, de\u015ftept –\u00a0 va suferi \u00een t\u0103cere. Avem acum ceva mai mult confort, chiar dac\u0103 nu este vorba de un apartament normal, suntem aproape de bunica lui, care-l ador\u0103 pe prunc, mai departe pu\u0163in de bunicul cu care pruncul nu se prea \u00een\u0163elege, dar asta nu este suficient pentru o familie \u00een care p\u0103rin\u0163ii nu se mai arunc\u0103 toat\u0103 ziua unul \u00een bra\u0163ele celuilalt. E, totu\u015fi, o singur\u0103 camer\u0103, cu doi fum\u0103tori \u015fi vizitatori ca la cantina studen\u0163easc\u0103, \u00een care s\u0103r\u0103cia troneaz\u0103\u2026\u015etii, eu mai am o idee pe care n-am discutat-o \u00eenc\u0103 cu voi. A\u0163i accepta s\u0103-l lua\u0163i un timp la voi pe copil? S\u0103 vedem dac\u0103 timpul nu va fi un sfetnic bun \u015fi pentru noi. Ce zici? Pruncul v\u0103 iube\u015fte, ar avea-o pe veri\u015foara lui mai mic\u0103 l\u00e2ng\u0103 el, voi \u00eei sunte\u0163i na\u015fi\u2026<\/p>\n

– Se accept\u0103 f\u0103r\u0103 tratative, dar, problema nu o po\u0163i hot\u0103r\u00ee tu singur. Trebuie s\u0103 vezi ce spune Ralu. De acord? S-ar putea s\u0103 fie solu\u0163ia salvatoare iar timpul s\u0103 v\u0103 potoleasc\u0103 pu\u0163in pornirile astea n\u0103stru\u015fnice spre desp\u0103r\u0163ire. Cine \u015ftie?! Vorbe\u015fte cu Ralu pentru un astfel de armisti\u0163iu\u2026<\/p>\n

– Da, am s\u0103 \u00eencerc marea cu degetul\u2026<\/p>\n

Iar\u0103\u015fi m\u0103 gr\u0103besc \u015fi sar peste cronologia faptelor, l\u0103s\u00e2nd la o parte tocmai ceea ce m-a \u00eempins la aceste confesiuni care privesc via\u0163a unui prieten, \u015fi anume, via\u0163a lui de artist, crea\u0163ia anilor de \u00eemplinire artistic\u0103. Dar, Nick era prin excelen\u0163\u0103 un om sensibil iar crea\u0163ia lui artistic\u0103 nu putea s\u0103 nu fie influen\u0163at\u0103 de up to day-ul vie\u0163ii lui intime, al vie\u0163ii lui de familie.<\/p>\n

Lucrurile nu au evoluat spre binele mult sperat nici \u00een anul care a urmat. \u00cencercarea de a o l\u0103muri pe Ralu \u00een privin\u0163a \u201dgenialei sale idei\u201d a st\u00e2rnit, din contra, suspiciuni.<\/p>\n

– Acum te chrezi \u015fi diplomat, nu?! Cine te-a sf\u0103tuit, nu cumva Mami?! Sau poate tot clanul?! Cum s\u0103-mi dau eu copilul?! Chrezi c\u0103 asta este calea penthru a-l hr\u0103pi?! Doamne, ce naiv e\u015fti! Nu, copilul poate mehrge la ei \u00een vizit\u0103, dahr numai \u00een vizit\u0103!<\/p>\n

– Nu, tu nu e\u015fti normal\u0103, dragostea mea cea din urm\u0103! Cum po\u0163i s\u0103 presupui m\u0103car a\u015fa ceva?! \u0102sta e omul de care ziceai c\u0103 te-ai \u00eendr\u0103gostit?! Halal dragoste! M\u0103 acuzi c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 beau. C\u0103 nu sunt un bun exemplu pentru prunc. Dar acela care-\u0163i poart\u0103 s\u00e2mbetele, bunul meu \u201dprieten\u201d, \u0103la nu te sperie cu b\u0103utura?! Vai de copilul nostru dac\u0103 va \u00eenc\u0103pea pe m\u00e2na lui! Ascult\u0103-m\u0103, fat\u0103, ai s\u0103 ai o mare surpriz\u0103. Da, sunt de acord s\u0103 divor\u0163\u0103m, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103-l protej\u0103m pe prunc, c\u00e2t s-o putea. P\u00e2n\u0103 facem formele de divor\u0163, am s\u0103-l duc pe copil la soacra lui Anna unde vor petrece cu to\u0163ii vreo dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Va fi scutit de porc\u0103riile \u00een care ne vom b\u0103l\u0103ci. N-am s\u0103 lupt pentru copil, cu toate c\u0103 a\u015f avea destule motive s-o fac. S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la mam\u0103-sa c\u0103 a\u015fa e omene\u015fte, dar, fereasc\u0103 Dumnezeu s\u0103\u00a0 devii o mum\u0103! M\u00e2ine plec cu Nichi\u015for p\u00e2n\u0103 nu se dumire\u015fte cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe spinarea lui, c\u0103ci el este cel care va avea cel mai mult de suferit. Dar, vorba ceea, s\u0103 ne fie de bine!<\/p>\n

\u015ei numai bine nu le-a c\u0103zut. Pruncul, s-a sim\u0163it \u00eentotdeauna bine cu noi, iar pu\u015ftoaica era \u00een culmea fericirii \u00een preajma veri\u015forului s\u0103u. N-a fost s\u0103 fie dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Cam la cinci zile a venit Ralu dup\u0103 copil. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 ne-a cam \u015focat. Anna a fost prima care a reac\u0163ionat refuz\u00e2nd s\u0103 accepte motivele invocate. Maic\u0103-mea a potolit spiritele pun\u00e2nd lucrurile la punct.<\/p>\n

– Nu se poate, draga mea! Dup\u0103 copil a venit mama lui, nu altcineva. \u00cen situa\u0163ii ca aceasta, mamele sunt suspicioase, tem\u0103toare. N-ai cum s\u0103 intervii\u2026<\/p>\n

\u015ei n-a mai intervenit nimeni iar pruncul mult iubit a plecat acas\u0103 s\u0103 guste p\u00e2n\u2019 la fund paharul \u201ddragostei p\u0103rinte\u015fti\u201d. Important pentru to\u0163i, dar mai ales pentru prunc, a fost faptul c\u0103 a r\u0103mas acela\u015fi copil minunat, care a p\u0103strat leg\u0103tura cu noi peste ani \u015fi, implicit, leg\u0103tura dintre beligeran\u0163i. Dar \u015focul a fost \u015foc \u015fi a fost resim\u0163it de mai mul\u0163i. \u00cen primul r\u00e2nd, nu at\u00e2t divor\u0163ul care mai l\u0103sa o raz\u0103 de speran\u0163\u0103, c\u00e2t c\u0103s\u0103toria Raluc\u0103i l-a debusolat pe copilul supus unui proces de maturizare for\u0163at\u0103. Un copil, parc\u0103 am mai spus-o, nu accept\u0103 a\u015fa ceva.<\/p>\n

Dar unda de \u015foc l-a lovit \u015fi pe Nick, cel care \u00eenc\u0103lcase \u015fi ultimul angajament al adolescen\u0163ei – b\u0103utura. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci stresul provocat de divor\u0163 l-a f\u0103cut s\u0103 se am\u0103geasc\u0103 cu efectele benefice ale licorii lui Bachus \u015fi s\u0103 ocoleasc\u0103 cu obstina\u0163ie atelierele de crea\u0163ie, c\u0103s\u0103toria cu pricina l-a supus unui \u015foc frate cu nebunia. A b\u0103ut peste puterile lui, a suferit un \u015foc psihic, a fost internat la o clinic\u0103 de psihiatrie, unde directorul \u00eei era prieten. Alarm\u0103, zvonistic\u0103, b\u00e2rfe de toate calibrele – internat pentru dezalcoolizare\u2026<\/em><\/p>\n

S-a trezit \u00eengrijit, \u00eencurajat, iubit: o student\u0103 la medicin\u0103, o admiratoare din umbr\u0103, s-a a\u015fezat pe patul de suferin\u0163\u0103, aduc\u00e2nd \u00een mintea lui confuz\u0103, \u00eenc\u0103, o idee nou\u0103 \u2013 r\u0103zbunarea.<\/p>\n

– M\u0103i, eu i-am propus s\u0103 r\u0103m\u00e2nem p\u0103rin\u0163ii pruncului \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, s\u0103 nu ne rec\u0103s\u0103torim, \u015fi ce-a ie\u015fit?! P\u0103i, dup\u0103 ce m-am trezit \u00eengrijit \u015fi m\u00e2ng\u00e2iat de aceast\u0103 siren\u0103, o student\u0103 eminent\u0103, dr\u0103gu\u0163\u0103 foc, m-am hot\u0103r\u00e2t pe loc. Lili, vrei s\u0103 ne c\u0103s\u0103torim?<\/em> \u015ei fata mi-a \u00eenchis gura cu un s\u0103rut \u015fi mi-a \u015foptit la ureche: Dac\u0103 te la\u015fi de b\u0103utur\u0103, adic\u0103 s\u0103 bei \u015fi tu cu m\u0103sur\u0103.<\/em><\/p>\n

Am r\u0103mas blocat la telefon. El a sim\u0163it reac\u0163ia \u015fi a \u00eenchis. Internarea la clinica de psihiatrie a fost, totu\u015fi, benefic\u0103: hran\u0103 normal\u0103, vitamine la suprasatura\u0163ie, un nou \u201dexperiment\u201d pentru dezalcoolizare, desen, multe desene pentru director \u015fi pentru \u201dnebunii\u201d lui, adev\u0103rate studii \u00een ale portretisticii, scrisori lungi c\u0103tre Mami. \u015ei, \u00eentr-una din ele, vestea cu \u00eensur\u0103toarea, cu o motivare de loc conving\u0103toare: Nu m\u0103 mai intereseaz\u0103 Raluca, Lili este o fat\u0103 grozav\u0103, ai s-o cuno\u015fti \u015fi ai s\u0103 te convingi, termin\u0103 medicina \u015fi, cel mai important, o iubesc. Dup\u0103 ce ies de la sanatoriu, venim s-o vezi. I\u0163i trimit adresa p\u0103rin\u0163ilor ei \u015fi, dac\u0103 vrei s\u0103 m\u0103 aju\u0163i, scrie-le c\u00e2teva r\u00e2nduri pentru un prim contact.<\/em><\/p>\n

Reac\u0163ia a fost pe m\u0103sur\u0103: B\u0103iatul acesta o s\u0103 m\u0103 bage \u00een morm\u00e2nt. Ce tineret am crescut noi?! Nici nu s-a uscat cerneala de pe divor\u0163 \u015fi hop, iresponsabilii \u0103\u015ftia se rec\u0103s\u0103toresc. \u015ei copilul?! \u015ei eu ce s\u0103 fac?! S\u0103 \u00eencep s\u0103 pe\u0163esc?! Doamne fere\u015fte! Istenem, Istenem!..<\/em><\/p>\n

Ca multe lucruri care se fac \u00een prip\u0103, a\u015fa \u015fi c\u0103s\u0103toriile celor doi eroi, s-au terminat cu tam-tam. \u015ei cine a intrat \u00een derut\u0103 dac\u0103 nu pruncul, care, prunc fiind, nu a avut un cuv\u00e2nt de spus, dar a suportat consecin\u0163ele. O raz\u0103 de speran\u0163\u0103 a lic\u0103rit, totu\u015fi, \u00een sufletul lui de copil. Fiecare din cele dou\u0103 c\u0103s\u0103torii ar putea constitui subiecte pentru ni\u015fte nuvele de succes.<\/p>\n

Din p\u0103cate nici \u201dexperimentul\u201d cu dezalcoolizarea nu a avut efecte pe termen lung a\u015fa cum s-a scontat.<\/p>\n

– M\u0103i omule, dragul meu prieten, explic\u0103-le acestor \u015ftiutori de carte c\u0103 nu sunt nici alcoolic, nici be\u0163iv. Beau c\u00e2nd simt nevoia s\u0103 evadez pu\u0163in din aceast\u0103 lume \u00eempu\u0163it\u0103, beau c\u00e2t vreau eu, m\u0103 opresc c\u00e2nd vreau eu. Cu tratamentul pe care mi l-au f\u0103cut, mi-au f\u0103cut mai mult r\u0103u dec\u00e2t bine – toat\u0103 lumea a aflat c\u0103 am fost la dezalcoolizare \u015fi cu asta m-au \u00eencondeiat f\u0103r\u0103 drept de apel. Lucrez \u015fi c\u00e2nd sunt treaz \u015fi c\u00e2nd sunt beat. Rezultatul? Voi p\u0103r\u0103si acest ora\u015f \u015fi voi c\u0103uta un loc unde s\u0103 pot lucra \u00een lini\u015fte, f\u0103r\u0103 mae\u015ftri, f\u0103r\u0103 Mi\u015fu. Mai greu va fi cu pruncul. Are talent \u015fi n-am s\u0103 fiu aproape de el ca s\u0103-l \u00eendrum. So ist das Leben, mein Herr!…<\/p>\n

Ce puteam s\u0103-i r\u0103spund, \u015fi \u00eenc\u0103 la telefon?!<\/p>\n

41<\/p>\n

Perioada 1965 – 1967 a fost \u00eentr-adev\u0103r critic\u0103. Dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea clinicii, s\u0103n\u0103tos, dezalcoolizat, sc\u0103pat de b\u0103utur\u0103, gata de munc\u0103, <\/em>Nick cunoa\u015fte o nou\u0103 perioad\u0103 de stres indus\u0103 de pneumonia contractat\u0103 de Lili. Spitalizare, \u00eentreb\u0103ri legate de \u201dsecretele\u201d legate de aceast\u0103 subit\u0103 \u00eemboln\u0103vire, lipsa unui spa\u0163iu adecvat pentru locuit, b\u00e2rfele. Vinovatul f\u0103r\u0103 vin\u0103 cedeaz\u0103, mai o dat\u0103, \u00een fa\u0163a du\u015fmanului salvator: b\u0103utura. Divor\u0163ul, pe de o parte, c\u0103s\u0103toriile \u00een desf\u0103\u015furare, pe de alt\u0103 parte, ridic\u0103 \u015ftacheta tensiunilor \u00een ambele tabere. Ceea ce limiteaz\u0103, totu\u015fi, escapadele bahice \u0163in\u00e2ndu-l pe linia de plutire, este multitudinea de proiecte antamate \u00een cele trei ateliere de crea\u0163ie. \u015ei rezultatele \u00eencep s\u0103 se vad\u0103.<\/p>\n

Cu cele zece reliefuri (bronz, aluminiu, lemn) \u00eencepe un periplu al \u201dexpozi\u0163iei personale\u201d: Cluj, N\u0103s\u0103ud, Bistri\u0163a. Ziarele locale, presa marelui centru universitar, se \u00eentrec \u00een elogii. Maestrul este \u00eenc\u00e2ntat, gurile rele se retrag din prim plan, Nick \u00ee\u015fi re\u00eennoie\u015fte vechiul angajament, cel cu b\u0103utura. Nichi\u015for \u00ee\u015fi manifest\u0103 f\u0103\u0163i\u015f bucuria iar \u00eent\u00e2lnirile cu Nick se \u00eenmul\u0163esc. Nick este bucuros dar \u015fi \u00eendurerat.<\/p>\n

– A\u015f fi vrut ca aceste manifest\u0103ri s\u0103 aib\u0103 loc \u015fi \u00een clipele mai pu\u0163in faste din via\u0163a mea. Prea rar ne vedem \u015fi nu \u015ftiu pe cine s\u0103 dau vina, pe prunc, sau pe cei din jurul lui. Oricum, prezen\u0163a lui e ca un elixir pentru mine, chiar dac\u0103, uneori, atmosfera dintre noi pare pu\u0163in \u00eencordat\u0103.<\/em><\/p>\n

Au urmat alte expozi\u0163ii, regionale de data aceasta: Cluj 1965, Cluj 1966 \u015fi, ca un semn de r\u0103mas bun, Ploie\u015fti 1967. Alte lucr\u0103ri, aceea\u015fi predilec\u0163ie pentru piatr\u0103, bronz \u015fi lemn: portrete \u015fi compozi\u0163ii \u015fi, din p\u0103cate, aceea\u015fi d\u0103rnicie, ast\u0103zi considerat\u0103 iresponsabil\u0103. \u00cempr\u0103\u015ftia lucr\u0103rile f\u0103r\u0103 a \u0163ine m\u0103car o strict\u0103 eviden\u0163\u0103, iar \u201dprietenii\u201d profitau din plin nelu\u00e2nd \u00een seam\u0103 nici m\u0103car valoarea materialelor, at\u00e2t de greu de procurat \u00een acele vremuri. Da, \u00een ace\u015fti ani, aproape \u00een paralel, plec\u00e2nd de la o destr\u0103mare, au avut loc dou\u0103 c\u0103s\u0103torii \u015fi dou\u0103 divor\u0163uri. \u00cen ceea ce-l prive\u015fte pe Nick, \u015ftiu c\u0103 mi-a relatat la telefon un lucru pe care \u00eencerca s\u0103 \u015fi-l \u00eensu\u015feasc\u0103.<\/p>\n

– Lili \u00een loc s\u0103 vad\u0103 realitatea \u00een toat\u0103 splendoarea ei, mi-a repro\u015fat, \u015fi nu o dat\u0103, c\u0103 am luat-o pe post de \u00eenlocuitor \u00een locul Raluc\u0103i. Ce t\u00e2mpenie! Eu n-am pl\u00e2ns <\/em>dup\u0103 divor\u0163, eu am pl\u00e2ns dup\u0103 prunc\u2026<\/p>\n

A\u015fa s\u0103 fi fost, sau intui\u0163ia de femeie a Lilianei i-a dictat acea \u00eentrebare?! Este posibil, dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc \u015fi la alte \u00eemprejur\u0103ri \u00een care, purtarea de macho a lui Nick, tr\u0103da atitudini de autoap\u0103rare.<\/p>\n

Ultimul an din metropola universitar\u0103 a fost \u00eendulcit de mutarea \u00een casa unei familii de al c\u0103ror fiu se ocupase personal \u00een vederea intr\u0103rii acestuia la Arte. Condi\u0163ii civilizate \u015fi, cel mai important, un atelier. Totu\u015fi nu a fost suficient pentru a-l determina s\u0103 renun\u0163e la ideea plec\u0103rii.<\/p>\n

– M\u0103 duc la miticii din Regat. Se spune c-ar fi prea \u015fmecheri. Nu, domnule, sunt iste\u0163i \u015fi direc\u0163i. \u015ei c\u00e2nd te \u00een\u015fal\u0103, o fac simplu, \u00een fa\u0163\u0103. \u0102\u015ftia din Ardeal, par molcomi, dar te lucreaz\u0103 din umbr\u0103, sunt adep\u0163ii \u201dmuncii subterane\u201d\u2026M-am s\u0103turat de ei \u015fi de \u201daprecierile\u201d lor.<\/p>\n

Cu aceast\u0103 <\/em>hot\u0103r\u00e2re \u015fi cu o nou\u0103 stare de spirit s-a preg\u0103tit Nick s\u0103 <\/em>\u00eencerce marea cu degetul, s\u0103 se despart\u0103 de cea mai frumoas\u0103 perioad\u0103 a vie\u0163ii. Va \u00eencerca prin munca lui de crea\u0163ie s\u0103 sting\u0103 dorul dup\u0103 tot ce a \u00eensemnat pentru el prima tinere\u0163e, iar c\u00e2nd drumul ales i se va p\u0103rea greu de suportat, va apela, din p\u0103cate, \u015fi la alte metode mai pu\u0163in ortodoxe. Se va \u00eentoarce \u00een ora\u015ful universitar ori de c\u00e2te ori \u00eemprejur\u0103rile \u00eei vor permite \u015fi se va bucura sorbind din amintiri \u015fi din c\u0103ldura cu care va fi primit. Chiar adoptat f\u0103r\u0103 rezerve de \u201dmiticii\u201d din Regat, Nick va r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna fiul crescut \u015fi lansat \u00een Ardeal.<\/p>\n

A\u015fa \u201dpui de neam\u0163\u201d cum era considerat, Nick era mai rom\u00e2n dec\u00e2t rom\u00e2nii! Iubea aceste plaiuri, iubea oamenii simpli care populau satele \u015fi mun\u0163ii, \u015ftia s\u0103 se apropie de ei, s\u0103 fie \u00een\u0163eles. Crea\u0163ia lui artistic\u0103 va deveni o galerie nesf\u00e2r\u015fit\u0103 de portrete ale unor personaje din lumea culturii vechi \u015fi contemporane rom\u00e2ne\u015fti. Nu vor lipsi \u00eens\u0103 nici oamenii simpli – munteni, \u0163\u0103rani, eroi din vremurile de r\u0103zboi. Literatura \u015fi istoria vor fi cele dou\u0103 domenii care-i vor livra necontenit personalit\u0103\u0163i \u015fi evenimente. Baza p\u0103trunderii sufletelor personajelor sale o va constitui documentarea. Va r\u0103scoli biblioteci, arhive, va nota, va schi\u0163a. Desenul i-a fost la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi l-a ajutat enorm \u00een creionarea portretelor care vor \u00eembog\u0103\u0163i continuu galeria \u201dmarilor figuri\u201d.<\/p>\n

Peste ani, cineva m-a \u00eentrebat de leg\u0103turile lui cu etnia german\u0103, de lucr\u0103rile l\u0103sate. Nu prea am avut ce s\u0103-i r\u0103spund. Ba da! \u015ev\u0103boaica din Muzeul Banatului \u015fi un cadou primit prin 1974, portretul savantului rom\u00e2n, de etnie german\u0103, de prin Media\u015f, devenit celebru \u00een Statele Unite, Hermann Oberth. \u00cel schi\u0163ase \u00een c\u0103rbune, pe un pat de spital. Pe verso scrisese o dedica\u0163ie cald\u0103: Lui Daris, cu<\/em> dragoste de frate! Nicki Kr\u00fcger.<\/em> Au fost singurele lucr\u0103ri, dup\u0103 \u015ftiin\u0163a mea, legate de \u201dvreun neam\u0163\u201d de-ai lui, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se exprime.<\/p>\n

– Fratele meu, m-am hot\u0103r\u00e2t pentru Valea Prahovei. \u00cemi sur\u00e2de ideea de a fi \u00eenconjurat de st\u00e2nci. Poate c\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi voi ciopli ceva direct \u00eentr-o st\u00e2nc\u0103 gola\u015f\u0103, ca americanii. Valea e lung\u0103 \u015fi nu m\u0103 g\u00e2ndesc la vreun loc anume. Nu vreau s\u0103 depind de nimeni. Poate c\u0103 frumuse\u0163ea mun\u0163ilor \u00eel va aduce mai des \u00een preajma mea pe al meu prunc. E mare deja, e talentat, e sportiv, are caracter, pare s\u0103 fie c\u0103pos ca \u015fi mine, taman bun s\u0103-mi sus\u0163in\u0103 moralul la nevoie. \u0162ine la voi iar vacan\u0163ele le vom petrece \u00eempreun\u0103, ca \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de crea\u0163ie. \u015ei, \u015fi vom fi mai aproape\u2026<\/p>\n

– \u015ei cu facultatea cum va fi?<\/p>\n

– A, numai la Cluj! Nu are ce c\u0103uta la Bucure\u015fti, cu toate c\u0103 mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 stea la voi. Acolo am l\u0103sat o amprent\u0103 de ne\u015fters, lumea \u00eel cunoa\u015fte, \u00eel iube\u015fte. Va face sculptur\u0103 dac\u0103 \u00ee\u015fi va respecta talentul.<\/p>\n

– \u015ei el, el ce spune? S-a hot\u0103r\u00e2t pentru ceva?<\/p>\n

– El, el m\u0103 roag\u0103 s\u0103-l sf\u0103tuiesc \u015fi s\u0103 nu-l las de capul lui s\u0103 aleag\u0103 singur. Dar mai e p\u00e2n\u0103 atunci. Am \u00een\u0163eles c\u0103 pleac\u0103 cu voi la mare. Poate trec s\u0103 v\u0103 v\u0103d.<\/p>\n

Valea Prahovei l-a primit cu bra\u0163ele deschise indiferent de loca\u0163iile pe care \u015fi le alegea. A\u015fa a \u00eenceput cea mai fructuoas\u0103, dar \u015fi cea mai zbuciumat\u0103 pagin\u0103 a vie\u0163ii lui de artist. D\u0103ruit trup \u015fi suflet sculpturii, iubit \u015fi apreciat, supus, din p\u0103cate, c\u0103derilor suflete\u015fti \u00eenecate \u00een b\u0103utur\u0103, singur sau \u00een compania unor prieteni geniali, cum a fost Nichita, risipitor de darnic cu str\u0103inii dar nu \u015fi cu pruncul iubit, Nick a iubit via\u0163a cu toat\u0103 fiin\u0163a lui pe care \u00eens\u0103 a subminat-o p\u00e2n\u0103 la distrugere. C\u00e2nd abordam subiectul autodistrugerii se crampona de argumentul: Nu sunt nici be\u0163iv, nici alcoolic, s\u0103 le intre asta \u00een cap tuturor care m\u0103 cople\u015fesc cu dragostea \u015fi grija lor! Am, ca orice artist, sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi. C\u00e2nd sunt pe culme c\u00e2nt, c\u00e2nd m\u0103 pr\u0103v\u0103lesc, trag o perdea de alcool \u00eentre mine \u015fi restul lumii. Lucrez, creez \u015fi c\u00e2nd sunt treaz \u015fi c\u00e2nd sunt beat. Fii atent la cele mai frumoase lucr\u0103ri pe care le-am f\u0103cut. Toate, sau aproape toate, au fost create c\u00e2nd sufletul cople\u015fit de nelini\u015fte \u015fi durere m\u0103 \u00eempingea \u00eenspre b\u0103utur\u0103. La mine b\u0103utura nu este un drog, nu sunt un dependent. A\u015fa cum m\u0103 apuc, a\u015fa m\u0103 \u015fi las. \u00cen zilele c\u00e2nd beau, \u015fi beau zdrav\u0103n, consum \u00een paralel litri \u015fi litri de lapte. Sunt zile c\u00e2nd nu g\u0103se\u015fti un strop de b\u0103utur\u0103 \u00een preajma mea, \u00een schimb bidonul cu lapte este mereu plin. Nu sunt nici primul, nici ultimul artist plastic care-\u015fi \u00eeneac\u0103 amarul \u00een b\u0103utur\u0103. M-am jurat s\u0103 nu beau, dar acele jur\u0103minte au apar\u0163inut copilului ne\u015ftiutor, adolescentului, t\u00e2n\u0103rului artist \u00een formare. Ce, Maestrul meu n-a creat opere de art\u0103\u00a0 printre pic\u0103turi de alcool?! \u015etef\u0103nescu n-a creat cea mai frumoas\u0103 ecvestr\u0103, cea a lui \u015etefan de la Vaslui, \u00een timp ce prietenii nu-l scoteau din alcoolic?! Sunt contemporanii no\u015ftri, nu arti\u015fti sco\u015fi de prin tratatele de art\u0103 plastic\u0103 \u015fi, Slav\u0103 Domnului, n-au fost pu\u0163ini\u2026<\/em><\/p>\n

\u00cen astfel de momente era imposibil s\u0103-l \u00eentrerupi. O singur\u0103 dat\u0103 i-am repro\u015fat c\u0103 nu face uz de un dram de voin\u0163\u0103, pentru c\u0103 ra\u0163iune are c\u00e2t zece. Mi-a replicat: Cum, nici tu, fratele-meu, singurul meu prieten, nu p\u0103trunzi \u00een miezul problemei?!\u00a0 Eu cu cine s\u0103 mai schimb o p\u0103rere?! \u00cen jurul meu sunt numai c\u0103c\u0103nari care nici s\u0103 bea nu \u015ftiu. \u0102\u015ftia da, se \u00eembat\u0103 ca porcii. Unul singur \u015ftie care-i rostul b\u0103uturii. E Nichita. El \u015fi c\u00e2nd bea, creeaz\u0103! Trebuie s\u0103 \u0163i-l prezint!<\/em> Ce spirit!<\/em><\/p>\n

Cel care ceda eram eu pentru c\u0103 \u00een toat\u0103 argumenta\u0163ia lui aparent artificial\u0103, z\u0103ream \u015fi sclipiri de adev\u0103r. Am s\u0103rit iar\u0103\u015fi peste cronologia faptelor m\u00e2nat \u00een subcon\u015ftient de teama pe care am dob\u00e2ndit-o \u00een curgerea anilor. M-am \u00eenh\u0103mat la ingrata misiune de a readuce \u00een memoria celor care l-au cunoscut, pe un prieten, un mare artist, un suflet curat de copil, cople\u015fit deseori de dimensiunile talentului cu care l-a h\u0103r\u0103zit natura. \u015ei nu i-a fost u\u015for. Acolo, pe Valea Prahovei, Nick a fost luat \u00een bra\u0163e, de la bun \u00eenceput, a primit un atelier \u015fi o magazie pentru materiale, ceea ce nu era pu\u0163in pentru un nou \u00eenceput. S-a apucat de lucru \u015fi i-a convins c\u0103 poate fi un bun pre\u015fedinte de filial\u0103 a Fondului Plastic \u015fi, cu tot dosarul \u201dp\u0103tat\u201d a rezistat zece ani. A ap\u0103rut \u015fi noul securist, tot un aparent civil, dar de o alt\u0103 factur\u0103 dec\u00e2t Mi\u015fu. I-a prezentat situa\u0163ia arti\u015ftilor din zon\u0103, l-a asigurat de tot \u201dsprijinul\u201d s\u0103u. A adus vorba de tat\u0103l lui plecat cu nem\u0163ii, de \u201ddispari\u0163ia\u201d misterioas\u0103 a acestuia dat\u0103 pe seama \u201dunei\u201d sinucideri, de o \u201d\u00eenchidere\u201d a problemei. A fost numit profesor la \u015ecoala de Arte. Acest lucru i-a adus \u015fi o serie de nepl\u0103ceri, dac\u0103 nu e prea mult spus.<\/p>\n

Un b\u0103rbat \u201dbine\u201d, t\u00e2n\u0103r profesor, artist plastic al c\u0103rui talent era pe buzele tuturora, singur, trebuia s\u0103 aduc\u0103 cu el \u015fi ceva nou. Se crease o mod\u0103, \u00een special \u00een r\u00e2ndul adolescentelor \u015fi a tinerelor ce se preg\u0103teau s\u0103 se lanseze. Atelierul a devenit \u00een scurt timp locul magic. Toate doreau s\u0103 ajung\u0103 artiste, s\u0103 se lanseze \u00een arta plastic\u0103, s\u0103 fie ajutate personal de noul Maestru. Lumea a z\u00e2mbit cu sub\u00een\u0163elesuri, Maestrul a sim\u0163it be\u0163ia adul\u0103rii, s-a d\u0103ruit muncii de preg\u0103tire a noilor cadre. Munca de crea\u0163ie a \u00eenceput s\u0103 sufere. Nick nu era omul care s\u0103 \u00eentrerup\u0103 o treab\u0103 \u00eenceput\u0103 ori de c\u00e2te ori i se n\u0103z\u0103rea cuiva s\u0103-l calce. Au ap\u0103rut \u015fi momentele \u201ddelicate\u201d din via\u0163a lui personal\u0103 c\u00e2nd \u00eenchidea pur \u015fi simplu u\u015fa atelierului \u015fi se al\u0103tura unei sticle cu licoare salvatoare. Lucrurile nu au putut sc\u0103pa vigilen\u0163ei adulatorilor \u015fi a autorit\u0103\u0163ilor, dar mult timp nu au deranjat pe nimeni. Omul este un artist, \u015fi nu unul oarecare, are \u015fi el problemele lui \u015fi, dec\u00e2t s\u0103 plece cum a venit, mai bine e s\u0103 nu ne amestec\u0103m. Ne-a umplut cu lucr\u0103ri de art\u0103, a deschis expozi\u0163ii, a reorganizat via\u0163a artistic\u0103. De acum e al nostru \u015fi trebuie s\u0103-l accept\u0103m a\u015fa cum este! <\/em>Cam a\u015fa suna verdictul sus\u0163in\u0103torilor, m\u00e2ndri de marea lor achizi\u0163ie.<\/p>\n

Totu\u015fi, marea lor apreciere nu a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 rezolve, \u015fi \u00eenc\u0103 mult timp, problema unei locuin\u0163e decente, mult visate, ceea ce a contribuit \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 la \u00eensu\u015firea de c\u0103tre artist a unui stil de via\u0163\u0103 dezordonat\u0103. Visul lui de a avea un atelier dotat cu \u201dtot confortul\u201d \u00eencepea s\u0103 par\u0103 o himer\u0103. \u015ei, colac peste pup\u0103z\u0103, o nou\u0103 problem\u0103. Rela\u0163ia cu Raluca.<\/p>\n

Neimplicarea sa \u00een sus\u0163inerea financiar\u0103 a pruncului a ridicat, la un moment dat, problema rezolv\u0103rii prin justi\u0163ie. Mami s-a alarmat, noi l-am contactat pe tat\u0103l \u201dn\u0103b\u0103d\u0103ios\u201d, am adus argumente, am pledat pentru respectarea \u00eendatoririlor \u015fi ne-am ales cu explica\u0163ii: C\u00e2\u015ftig greu un ban, totul se duce pe materiale \u015fi scule, banii pentru lucr\u0103rile contractate vin cu \u00eent\u00e2rziere, \u00een a\u015fteptarea lor m\u0103 \u00eendatorez. Am s\u0103 rezolv\u2026<\/em><\/p>\n

Rezolvarea a venit din partea lui Nichi\u015for, care, maturizat, la o v\u00e2rst\u0103 c\u00e2nd al\u0163i copii se g\u00e2ndesc doar la joac\u0103, i-a spus sec Raluc\u0103i: Nici s\u0103 nu te g\u00e2nde\u015fti! Ce idee absurd\u0103!<\/em> Zvonul a f\u0103cut ocolul. Mami, impresionat\u0103, a pl\u00e2ns iar Nick, umilit, s-a \u00eemb\u0103tat \u015fi mi-a dat un telefon: Treaba asta am s-o rezolv eu \u015fi f\u0103r\u0103 tribunal. Ce porc\u0103rie! Poate c\u0103 n-ar fi trebuit s\u0103 m\u0103 mut. Ce caracter are feciorul meu!<\/em>…<\/p>\n

Avea dreptate Nick. La 15 -16 ani Nichi\u015for se maturiza v\u0103z\u00e2nd cu ochii, dar o f\u0103cea cumva pe cont propriu. Vacan\u0163a a f\u0103cut-o cu noi, la mare \u015fi pu\u0163in prin Delt\u0103. Era o figur\u0103 prin felul s\u0103u de a se bucura, de a gusta binefacerile naturii. Au r\u0103mas memorabile pozele pe care le-am f\u0103cut exclusiv \u00een regia lui. \u00centr-o scrisoare cald\u0103 trimis\u0103 tat\u0103lui s\u0103u, \u00eei descria metodele folosite pentru a face rost de ceva bani de buzunar. F\u0103cea reproduceri dup\u0103 un desen al lui Nick, copie \u015fi aceasta dup\u0103 D\u00fcrer, cu chipul lui Cristos, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le plaseze la u\u015fa bisericii. Nu prea a mers. \u0102lora le trebuie un Cristos cu priviri bl\u00e2nde a\u015fa c\u0103 am luat plas\u0103 ur\u00e2t de tot. La u\u015fa bisericii eu st\u0103team la un st\u00e2lp al por\u0163ii, iar cer\u015fetorul la cel\u0103lalt. \u00ce\u0163i \u00eenchipui ce ne potriveam, numai c\u0103 el f\u0103cea bani! M\u0103 preg\u0103tesc s\u0103 fac poze la o nunt\u0103. Vreau s\u0103 dau un anun\u0163 la ziar pentru lucr\u0103ri de ornamentare a camerelor de copii. Dup\u0103 multe exerci\u0163ii am reu\u015fit s\u0103-i fac bine pe Stan \u015fi Bran.<\/em> Nu lipseau nici referiri critice la adresa unor expozi\u0163ii: Am fost la expozi\u0163ia lui Benczedi. A fost monstruos! Pare un artist specializat \u00een mon\u015ftri. \u00cen orice caz a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 din sculptur\u0103 o b\u0103taie de joc\u2026<\/em>Nu lipse\u015fte nici referirea emo\u0163ionant\u0103 la rela\u0163ia dintre ei: Nu \u015ftiu, dar a\u015fa de dor mi s-a f\u0103cut s\u0103 fim din nou \u00eempreun\u0103. Cu b\u0103tr\u00e2nul nu m\u0103 \u00eempac iar mama \u00eencearc\u0103 s\u0103 m\u0103 fac\u0103 s\u0103 m\u0103 simt ca \u00eentr-o familie\u2026dar s\u0103 \u015ftii tat\u0103 c\u0103-mi lipse\u015fti teribil, la fel cum mi-ar lipsi \u015fi mama dac\u0103 ar fi invers.<\/em><\/p>\n

Era greu s\u0103 r\u0103m\u00e2i lini\u015ftit la asemenea manifest\u0103ri de dragoste, s\u0103 dai un r\u0103spuns plauzibil unor \u00eentreb\u0103ri, mai mult sau mai pu\u0163in voalate, pornite din sufletul unui copil. \u00cen astfel de clipe Nick \u00ee\u015fi \u00eeneca durerea \u00een b\u0103utur\u0103, c\u00e2nd cople\u015fit de sentimentul vinov\u0103\u0163iei, declarat\u0103 mereu a fi f\u0103r\u0103 vin\u0103, \u00eei scria lui Mami scrisori la dou\u0103-trei zile. Regretul p\u0103r\u0103sirii ora\u015fului universitar se ad\u00e2ncea, dar nu era Nick omul care s-o recunoasc\u0103.<\/p>\n

42<\/p>\n

Existen\u0163a, totu\u015fi, a atelierului s-a manifestat benefic \u00een via\u0163a lui Nick. S-au \u00eenmul\u0163it proiectele, s-a amplificat munca de documentare, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 lucr\u0103ri de \u201dmaturitate\u201d, au \u00eenceput, din p\u0103cate, s\u0103 \u015fi dispar\u0103 lucr\u0103ri. A ap\u0103rut \u015fi dorin\u0163a de a duce o via\u0163\u0103 mai ordonat\u0103. La munca depus\u0103 se impunea imperios odihna \u015fi alimenta\u0163ia. Solu\u0163ia a venit de unde se a\u015ftepta mai pu\u0163in. O cuno\u015ftin\u0163\u0103 care practica actoria \u00een ora\u015ful visurilor sale de alt\u0103dat\u0103, complexat\u0103 de cerin\u0163ele prea mari ale vie\u0163ii de actor, de nereu\u015fita \u00een c\u0103snicie, dup\u0103 un tratament \u00eendelungat la clinica de psihiatrie, s-a \u00eentors pe valea Prahovei, la p\u0103rin\u0163i, la ba\u015ftin\u0103. P\u0103rea hot\u0103r\u00e2t\u0103 s-o rup\u0103 cu trecutul, cu b\u0103utura, cu nesiguran\u0163a. S-au \u00eent\u00e2lnit dou\u0103 fiin\u0163e labile, urm\u0103rite, \u00eentr-un anumit fel, de aceea\u015fi dorin\u0163\u0103. S-au \u00een\u0163eles s\u0103 stea \u00eempreun\u0103. Fleur, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 i se spun\u0103, Florica get-beget, pentru cei de acas\u0103, avea o locuin\u0163\u0103, ceea ce nu era pu\u0163in pentru situa\u0163ia lui Nick. Au purces la drum pentru a se sus\u0163ine reciproc, \u00een loc de acte de convie\u0163uire pun\u00e2nd pe tapet angajamentul \u201df\u0103r\u0103 b\u0103utur\u0103\u201d. Era o hot\u0103r\u00e2re important\u0103 pentru am\u00e2ndoi.<\/p>\n

Fleur g\u0103tea, venea la atelier cu m\u00e2ncare, se interesa de lucr\u0103ri, de nevoile artistului, \u015fi toate acestea \u00een \u00eentr-o atmosfer\u0103 de calm \u015fi de fum de \u0163igar\u0103. Fumau am\u00e2ndoi \u015fi fumau bine. Au plecat \u015fi primele scrisori c\u0103tre Mami, scrisori de laud\u0103, de speran\u0163e. Experien\u0163a \u201db\u0103tr\u00e2nei Doamne\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103-i spun\u0103 lui Nick c\u00e2nd mai glumea uneori, a pus-o \u00een gard\u0103 \u015fi a reac\u0163ionat cu pruden\u0163\u0103. Cu timpul a trebuit s\u0103 cedeze, cum \u00eei \u015fede bine oric\u0103rei mame \u015fi a r\u0103spuns cererii fiului iubit trimi\u0163\u00e2ndu-le mobila vechii locuin\u0163e din \u201dSatul Natal\u201d, \u00eempreun\u0103 cu alte lucruri trebuincioase. Nu avea s\u0103 dureze. Fleur a \u00eenceput s\u0103 petreac\u0103 prea mult timp la atelier, s\u0103 se amestece \u00een proiectele artistului, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 dirijeze munca de crea\u0163ie, s\u0103 bea pe ascuns. Nick nu a reac\u0163ionat cum s-ar crede, cunosc\u00e2nd experien\u0163a \u00een domeniu, a cedat \u015fi el \u00een fa\u0163a angajamentului, a pornit tiptil pe drumul p\u0103r\u0103sit de bun\u0103voie \u015fi, din aproape \u00een aproape, a contribuit, nesilit de nimeni, la o spectaculoas\u0103 revenire pe drumul autodistrugerii, \u015fi asta, \u00eentr-o perioad\u0103 nesperat de creativ\u0103. Au \u00eenceput discu\u0163iile, repro\u015furile, minciunile. \u00cen prima faz\u0103 i-a interzis accesul \u00een atelier, a \u00eenceput s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een atelier peste noapte. Separarea era inevitabil\u0103. Starea de spirit, sub orice critic\u0103.<\/p>\n

\u00cen disperare de cauz\u0103 Fleur a recurs la o tactic\u0103 nou\u0103. A \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 la atelier cu b\u0103utur\u0103, bine ascuns\u0103 sub hainele largi. Cu to\u0163ii am fost \u00eenclina\u0163i s\u0103 d\u0103m vina pe el, mai ales c\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 de lini\u015fte, \u015fi-a petrecut la ei \u015fi Nichi\u015for o parte din vacan\u0163\u0103, chiar dac\u0103, la un moment dat a preferat s\u0103 se mute la atelier. Perioada nefast\u0103 a acestei leg\u0103turi a mai durat ce a mai durat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, nevoit s\u0103-mi petrec vreo zece zile la atelier, c\u00e2nd dormeam \u00een ma\u015fina parcat\u0103 \u00een curte, zile \u00een care lucram al\u0103turi de Nick la monumentul pentru morm\u00e2ntul mamei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l \u0163in departe de b\u0103utur\u0103, am surprins-o pe Fleur strecur\u00e2ndu-i o sticl\u0103 de votc\u0103, bine ascuns\u0103 sub bluza-i larg\u0103. A fost prima \u015fi ultima dat\u0103 c\u00e2nd mi-am pierdut controlul, ceea ce nu era de loc indicat \u00een prezen\u0163a lui Nick, \u015fi, nu \u015ftiu cu ce drept, am scos-o \u00een \u015futuri din atelier.<\/p>\n

Atunci am \u00een\u0163eles c\u0103 \u201dminciunile\u201d lui Nick nu erau minciuni, c\u0103 \u201db\u00e2rfele\u201d nu erau doar b\u00e2rfe. Am r\u0103mas dezorientat. Nick, \u00een schimb, s-a amuzat copios pe seama mea.<\/p>\n

-Nu mi te-am imaginat violent, fratele-meu!? Trebuie s\u0103 fiu atent cu tine\u2026Poate o \u00eencasez \u015fi eu, mai \u015ftii?! \u015etiu c\u0103 ai f\u0103cut-o pentru mine \u015fi apreciez gestul. Cu Fleur sau f\u0103r\u0103 ea, m\u0103 descurc \u015fi singur cu b\u0103utura, c\u00e2nd e cazul. Acum po\u0163i fi lini\u015ftit. Lucrarea va fi gata la termen \u015fi vom pleca am\u00e2ndoi cu Fiatul s-o mont\u0103m. A\u015fa s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat \u015fi bine c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa deoarece ne-am dumirit asupra situa\u0163iei reale. \u00cencet, \u00eencet, Nick s-a descotorosit de partenera cu care plecase pe drumul salv\u0103rii, chiar dac\u0103, pentru a evita complica\u0163iile inutile, a renun\u0163at la lucrurile at\u00e2t de dragi lui, amintirile din \u201dSatul Natal\u201d. \u00cen atari situa\u0163ii, Nick a g\u0103sit, ca \u015fi alt\u0103dat\u0103, alinarea \u00een munca de crea\u0163ie \u015fi a creat adev\u0103rate opere de art\u0103. Mai puteai s\u0103-i spui ceva?! Nu, Nick avea \u00eentotdeauna dreptate\u2026cel pu\u0163in eu am acceptat acest lucru.<\/p>\n

Starea de depresie a atins apogeul, dup\u0103 acea lini\u015fte aparent\u0103, \u00een anul 1971 c\u00e2nd Nick a devenit greu de abordat, chiar dac\u0103 el era cel care lansa alarma prin scrisorile trimise lui Mami. Multe si dure, la adresa unei Fleur devenite o \u201epacoste\u201d, la adresa \u00eentregii familii, cu referiri, mai mult sau mai pu\u0163in, chiar si la mine. To\u0163i eram vinova\u0163i de egoism, de ne\u00een\u0163elegere, de nep\u0103sare. Totu\u015fi, printre pic\u0103turi, \u015fi acestea soseau la fiecare dou\u0103-trei zile, r\u0103zb\u0103teau \u015fi raze de soare: Nichi\u015for \u00eemi scrie, merge bine cu \u015fcoala, ce caracter!, judec\u00e2nd dup\u0103 situa\u0163ia \u00een care se zbate, situa\u0163ie de care nu sunt str\u0103in \u015fi nici nep\u0103s\u0103tor, dup\u0103 cum m\u0103 judec\u0103 mul\u0163i. Va fi un om dintr-o bucat\u0103\u2026numai s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de talentul care nu poate fi fructificat dec\u00e2t prin munc\u0103, mult\u0103 munc\u0103. Cele mai mari note le are la englez\u0103 \u015fi francez\u0103(9 \u015fi 10). Dac\u0103 mai pui \u015fi germana, va putea s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 visul document\u0103rii prin c\u0103l\u0103torii. Frumos\u2026Eu n-am visat a\u015fa ceva, dar el face parte dintr-o nou\u0103 genera\u0163ie\u2026\u00cel a\u015ftept s\u0103 lucr\u0103m cot la cot \u00een vacan\u0163\u0103. Se apropie de 17 ani \u015fi \u015ftie ce vrea. O spun, chiar dac\u0103 \u00eent\u00e2lnirile noastre, nu rareori, sunt \u015fi furtunoase. Nu-i de mirare dac\u0103 \u0163ii cont de experien\u0163a mea \u015fi de personalitatea lui tot mai bine definit\u0103. \u015ei apoi, am\u00e2ndoi avem un talent exploziv iar lupta dintre genera\u0163ii nu-i doar o simpl\u0103 sintagm\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

\u00centr-o atmosfer\u0103 at\u00e2t de tulbure, ruptura cu restul lumii \u015fi, bine\u00een\u0163eles, cu noi, \u00eel m\u0103cina. Lucra, crea \u015fi bea, bea \u015fi crea. Accesul \u00een atelier era interzis pentru toat\u0103 lumea. Ba, nu chiar. \u0162iganii, \u201dprietenii \u015fcluptorului\u201d cum se autointitulau, se bucurau de liber\u0103 trecere. Aduceau cu ei scule f\u0103cute cu mult\u0103 m\u0103iestrie, d\u0103l\u0163i din o\u0163eluri speciale, procurate Dumnezeu \u015ftie cum. Lucrau ieftin \u015fi erau m\u00e2ndri c\u0103 puteau sta \u00een voie \u00een atelier. Lucrau \u015fi pe datorie. Urm\u0103reau cu aten\u0163ie, \u015fi chiar spirit critic neb\u0103nuit, actul crea\u0163iei, cioplirea \u00een piatr\u0103 sau lemn. Se minunau de dexteritatea cu care \u015fcluptorul m\u00e2nuia d\u0103l\u0163ile aduse. Nu rareori veneau cu b\u0103utur\u0103 \u015fi, prin firea lor deschis\u0103, aduceau cu ei atmosfera necesar\u0103 \u201drelax\u0103rii\u201d prin chef. Pot spune c\u0103 erau chiar prietenii lui Nick, \u00eentr-un sens, poate, mai greu de \u00een\u0163eles. Se respectau reciproc pentru m\u0103iestria lor manifestat\u0103 \u00een meseriile care-i legau. Erau arti\u015fti \u00een felul lor, iar Nick \u015ftia s\u0103 respecte arta lor.<\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile Annei \u015fi a nefericitei Mami de a-l aborda pe teritoriul lui se soldau cu e\u015fecuri care l\u0103sau r\u0103ni ad\u00e2nci \u00een sufletele lor. C\u00e2nd le \u00eenso\u0163eam, din spatele u\u015fii \u00eenchise m\u0103 punea s\u0103 jur c\u0103 voi intra singur dac\u0103 deschide u\u015fa. Nu aveam de ales \u015fi-i f\u0103ceam pe plac. Mai adresa niscai amenin\u0163\u0103ri, care aveau s\u0103 fie puse \u00een aplicare \u00een caz de nerespectarea \u201djur\u0103m\u00e2ntului\u201d, tr\u0103gea la o parte o mas\u0103 cu care-\u015fi baricada intrarea \u015fi, tras dup\u0103 u\u015f\u0103, \u00eenarmat cu o topori\u015fc\u0103, m\u0103 l\u0103sa s\u0103 intru. Chiar b\u0103ut, cu deja amintitele sticle cu lapte pe masa de lucru, devenea lucid, m\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa \u015fi, cu toat\u0103 nevinov\u0103\u0163ia, trecea la prezentarea lucr\u0103rilor realizate \u00een acea singur\u0103tate, at\u00e2t de hulit\u0103 de cei din afar\u0103.<\/p>\n

– M\u0103i, tu, fratele-meu, care e\u015fti un om cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, l\u0103mure\u015fte femeile astea alarmiste c\u0103 nu sunt nici be\u0163iv, nici alcoolic, nici imoral. Sunt un creator, \u015fi ai s\u0103 vezi c\u0103 nu m\u0103 laud, un suflet de artist, un artist care are \u015fi sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi, dar care nu-\u015fi tr\u0103deaz\u0103 menirea. Dac\u0103 trec printr-o criz\u0103 sufleteasc\u0103, de care nu sunt str\u0103ini cei din afara atelierului \u015fi nici sistemul acesta idiot care calc\u0103 totul \u00een picioare, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt un nimic. Am \u015fi eu un orgoliu, o m\u00e2ndrie care nu se las\u0103 terfelite, s\u0103 fie clar. Ia pu\u0163in mapa asta \u015fi uit\u0103-te la desenele create \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de \u201dpierzanie\u201d. Fiecare are data la vedere. E u\u015for s\u0103 reconstitui cronologia faptelor. Dup\u0103 ce te dumire\u015fti, am s\u0103-\u0163i ar\u0103t c\u00e2teva din realiz\u0103rile \u00een piatr\u0103 sau lemn, sau bronz. Am de toate, doar lini\u015fte nu am. Cel mai mult m\u0103 doare c\u0103 sunt momente c\u00e2nd nu m\u0103 \u00een\u0163eleg nici cu fiul meu. \u015etiu c\u0103 devin aparent impulsiv c\u00e2nd este vorba de art\u0103, c\u0103 am \u00een fa\u0163\u0103 un talent care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u0163\u0103, dar aceste ie\u015firi pleac\u0103 din totala mea implicare \u00een problemele care apar \u00een mintea \u015fi sufletul lui de adolescent. Este la o v\u00e2rst\u0103 la care trebuie \u015fi temperat. Ceea ce trebuie \u00eens\u0103 \u00een\u0163eles este faptul c\u0103-l respect foarte mult, c\u0103-l iubesc cu vin\u0103, c\u0103 am toat\u0103 \u00eencrederea \u00een viitorul lui. Sper c\u0103 Dumnezeu m\u0103 va \u0163ine treaz \u00eenc\u0103 mul\u0163i ani ca s\u0103 m\u0103 bucur de aceast\u0103 continuitate. Uite, am aici o compozi\u0163ie, un relief \u00een lemn. Tema? Un b\u0103tr\u00e2n \u00ee\u015fi prive\u015fte cu m\u00e2ndrie opera: un copil \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 c\u00e2nte din fluier. Uite-te la s\u00e2rguin\u0163a copilului \u015fi la privirea cald\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului mul\u0163umit de actul continuit\u0103\u0163ii\u2026<\/p>\n

– Ai b\u0103ut mult, Nick?!…sunt nedumerit, cum po\u0163i fi at\u00e2t de treaz?! Nu mi-o lua \u00een nume de r\u0103u, dar noi doi putem s\u0103 ne spunem orice\u2026<\/p>\n

– E\u015fti o figur\u0103, fratele-meu! Nu e \u00een lumea asta o b\u0103utur\u0103 care s\u0103 m\u0103 doboare. Uite, r\u0103m\u00e2i \u00een atelier cu mine, nu te b\u0103ga \u00een nimic, urm\u0103re\u015fte doar cum beau t\u0103rii sau vin, cum \u00eenghit litri de lapte, cum lucru. \u00cen timpul acesta eu te voi ignora, te voi l\u0103sa s\u0103 cite\u015fti, s\u0103 r\u0103sfoie\u015fti albume de art\u0103, s\u0103 scrii. Chiar a\u015fa, mi-ai promis c\u0103-mi vei ar\u0103ta c\u00e2te ceva din scrierile tale secrete. Adu materialul \u015fi te asigur c\u0103-l vom b\u0103ga pe g\u00e2tul unei tipografii, a unei edituri. Z\u0103u, a\u015fa!<\/p>\n

– Dac\u0103 vrei s\u0103 re\u00eennoie\u015fti interesul unor \u201dcivili\u201d \u00een privin\u0163a ta, atunci al\u0103tur\u0103-te mie. Ce scriu eu nu se public\u0103. Vom \u00eemp\u0103r\u0163i aceea\u015fi soart\u0103, soarta celor \u201dvinova\u0163i f\u0103r\u0103 vin\u0103\u201d\u2026<\/p>\n

\u00cen astfel de situa\u0163ii, repetabile din p\u0103cate, m\u0103 sim\u0163eam \u00eentre nicovala de afar\u0103 \u015fi ciocanul din atelier. Toate argumentele preg\u0103tite cu migal\u0103 de acas\u0103, se pierdeau \u00een fa\u0163a unei astfel de realit\u0103\u0163i. Nick era capabil s\u0103 conving\u0103 pe orice \u201dconsumator\u201d de art\u0103, vorba neuitatului \u0162\u00e2ru. Urma prezentarea lucr\u0103rilor realizate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 fierbinte, proces mai mult dec\u00e2t conving\u0103tor. \u00cen aceste clipe Nick se transforma, devenea at\u00e2t de \u201dprofesionist\u201d \u00eenc\u00e2t puteai crede c\u0103 aveai de a face cu un muzeograf care-\u015fi laud\u0103 obiectul muncii. Iar eu, f\u0103r\u0103 s-o ar\u0103t, must\u0103ceam un g\u00e2nd: ce voi relata din toate acestea afar\u0103, unde, cei \u00een cauz\u0103, din \u201dprea mult\u0103 dragoste\u201d, nu vor crede o iot\u0103.<\/em> \u015etiam doar c\u0103, eu, eram de partea lui.<\/p>\n

Atelierul era ticsit cu lucr\u0103ri terminate sau in faza de finisare. \u015ei a \u00eenceput vizionarea sus\u0163inut\u0103 de o adev\u0103rat\u0103 prelegere despre arta sculptural\u0103 cu portretul \u00een prim plan. Nick iubea totul: lutul, teracota, ipsosul, bronzul, lemnul, piatra. Vorbea despre tehnica de lucru, despre scule, despre documentare. Portretul era peste tot. Pe pere\u0163i se odihneau efigiile \u015fi reliefurile de mici dimensiuni. Prin col\u0163uri, tronau monumentalele busturi. Trei calcare impresionante demonstrau varietatea subiectelor alese, dar, totodat\u0103 \u015fi dragostea lui unitar\u0103 fa\u0163\u0103 de tot ce era rom\u00e2nesc: Mihai Viteazul, Eufrosin Poteca \u015fi eroul de la Plevna, Grigore Ion, a\u015fteptau s\u0103 fie prezenta\u0163i. Ascultam adev\u0103rate biografii din care r\u0103zb\u0103tea fascina\u0163ia pe care o exercita asupra \u201dpuiului de neam\u0163\u201d istoria politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a rom\u00e2nilor, citit\u0103 \u015fi r\u0103scitit\u0103 din lucr\u0103rile marelui Iorga. Mapa lui cu studii creionate, cu observa\u0163ii scrise \u00een toate direc\u0163iile, era plin\u0103 de studii privind figura marelui istoric al c\u0103rui chip prindea contur \u00een proiectul pentru V\u0103lenii de Munte.<\/p>\n

– Nick, ce-i cu bucata asta impresionant\u0103 de calcar abia atins\u0103 de dalt\u0103?<\/p>\n

– \u0102sta-i un proiect mai vechi, am\u00e2nat dar nu abandonat, un cadou pe care-l preg\u0103tesc pentru Muzeul Militar Central, legendarul Vlad \u0162epe\u015f. E o figur\u0103 prea complex\u0103 ca s\u0103 m\u0103 las \u201ddus\u201d de fabula\u0163iile care \u00eencearc\u0103 s\u0103-i comercializeze figura asemuindu-l cu penibilul Dracula scornit de imagina\u0163ia ieftin\u0103 a unui scriitor. M-am apucat de acest bust f\u0103r\u0103 s\u0103 fac studii preparative. Nu prea ai s\u0103 g\u0103se\u015fti multe schi\u0163e \u00een map\u0103. Am vrut s\u0103-l fac dintr-o bucat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 opresc, dar m-am oprit. \u0162epe\u015f merit\u0103 o documentare mult mai ampl\u0103. Trebuie s\u0103 mai caut, s\u0103 scap de tenta\u0163ii false. Nu va dura, te asigur. E un personaj drag mie.<\/p>\n

– \u015ei efigia asta, cui \u00eei apar\u0163ine?<\/p>\n

– Ei, acesta e un personaj drag prahovenilor, Dobrogeanu Gherea, pentru care vor s\u0103 m\u0103 aga\u0163e cu o comand\u0103 ferm\u0103 \u015fi consistent\u0103, dac\u0103 a\u015fa ceva mai e posibil \u00een zilele noastre, un bust de propor\u0163ii. Nu e prima \u015fi nici ultima efigie pe care o vor primi, rezultat al studiului pe care l-am ini\u0163iat pentru a putea face o ofert\u0103 care s\u0103 le fie pe plac lor, dar \u015fi mie. Gherea e la mare mod\u0103 \u015fi vor s\u0103-l imortalizeze plas\u00e2ndu-l undeva prin centrul ora\u015fului Ploie\u015fti. Vor trebui s\u0103 accepte at\u00e2t lucrarea, c\u00e2t \u015fi amplasamentul, pentru c\u0103 monumentul \u00eemi va apar\u0163ine \u015fi nimeni nu \u015ftie mai bine ca mine ce rol are \u00een arta monumental\u0103 modul de prezentare al unei crea\u0163ii artistice. Sunt cam c\u0103po\u015fi, dar dac\u0103-l vor pe Gherea, vor trebui s\u0103-l accepte \u00een viziunea mea de ansamblu care, \u00een orice caz, nu va ar\u0103ta ca un secretar de partid. Pentru asta n-au dec\u00e2t s\u0103-l picteze \u015fi s\u0103-l pun\u0103 prin birouri sau s\u0103lile c\u0103minelor culturale. Oricum, va dura.<\/p>\n

– M\u0103i, Nicolae, acum c\u0103 te-ai mai dat pe brazda comunic\u0103rii, nu vrei s\u0103 invit\u0103m \u015fi doamnele noastre, s\u0103 nu mai stea la u\u015f\u0103 \u015fi s\u0103 se complac\u0103 \u00een fel de fel de presupuneri. Dac\u0103 m\u0103 uit la ceas, cred c\u0103 le-am supus la o adev\u0103rat\u0103 tortur\u0103. Ce zici?!<\/p>\n

– Ei, dac\u0103 o-ntorci ca la Ploie\u015fti, s\u0103 \u015ftii c\u0103 \u00eemi strici aceste momente de relaxare pe care mi le-ai oferit, ca s\u0103 nu spun, pe care mi le-ai impus. Nu, fratele-meu, apreciez spiritul t\u0103u \u00eemp\u0103ciuitorist dar, las\u0103-m\u0103 s\u0103 savurez aceste clipe de lini\u015fte. Dac\u0103 voi ceda, totul se va duce dracului \u015fi ar fi p\u0103cat. M\u0103 cuno\u015fti doar, nu?! \u015ei o cuno\u015fti \u015fi pe Mami. Chiar a\u015fa, tu cum de le supor\u0163i a\u015fa stoic?!<\/p>\n

– \u015ei eu ce le spun dup\u0103 ce trec pragul atelierului, c\u0103 totul e bine?!<\/p>\n

– \u015ei vrei s\u0103 spui c\u0103 nu e bine?! P\u0103i, nici tu n-ai \u00een\u0163eles care-i realitatea?! M\u0103i, ceea ce ai v\u0103zut \u015fi auzit, nu sunt pl\u0103smuiri ale imagina\u0163iei tale. Eu am sim\u0163it c\u0103 m-ai \u00een\u0163eles. Oare pentru a c\u00e2ta oar\u0103?! \u00centotdeauna ai reu\u015fit s\u0103 te descurci \u015fi s\u0103 m\u0103 sco\u0163i din mocirla \u00een care se complac unii s\u0103 m\u0103 arunce. Nu e mocirl\u0103! E via\u0163a unui artist pe care tu \u00eel \u00een\u0163elegi. \u015etii, cu tine n-a\u015f putea s\u0103 m\u0103 cert niciodat\u0103! Eu pe um\u0103rul t\u0103u nu pl\u00e2ng, eu doar m\u0103 sprijin. S\u0103 nu ui\u0163i asta niciodat\u0103!<\/p>\n

43<\/p>\n

Vizita a fost cum a fost. Mai greu a fost cu munca de l\u0103murire. Cum puteai s\u0103 explici acest comportament mamei care, \u00een tot acest r\u0103stimp tremurase pentru mine: Istenem, Istenem, Doamne, de ce aceste \u00eencerc\u0103ri pe capul meu?! Oare acest copil nu-\u015fi d\u0103 seama c\u0103 se distruge \u015fi ne distruge \u015fi pe noi?! La ce-i bun acest talent dac\u0103 mi-l duce la pierzanie?!…Cine a mai auzit ca un copil s\u0103 nu-i deschid\u0103 u\u015fa mamei sale \u015fi s-o mai \u015fi amenin\u0163e?! De unde vine acest blestem?! \u015ei pe tine, de ce te accept\u0103? Ce pune\u0163i acolo la cale? Eu nu trebuie s\u0103 \u015ftiu?!…Mi-a fost at\u00e2t de fric\u0103 s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple ceva r\u0103u, acolo, \u00een atelier\u2026Ce a\u0163i f\u0103cut at\u00e2ta timp?…<\/em>Era mai greu ca la examenul de marxism-leninism. Dar acolo m\u0103 duceam nepreg\u0103tit, dintr-o atitudine de frond\u0103 greu de explicat ast\u0103zi, o atitudine cu totul \u015fi cu totul \u00een afara logicii \u015fi a interesului strict personal. Acum, \u00eens\u0103, era diferit. Eram preg\u0103tit, acceptam realitatea a\u015fa cum era, nu aveam nevoie dec\u00e2t de pu\u0163in\u0103\u00a0 diploma\u0163ie. Explica\u0163iile mele sunau \u00een pustiu. Nu le accepta nici Anna. Cum ar fi putut s\u0103 le accepte Mami?! Vorbele mele \u00eembr\u0103cate \u00eentr-o sub\u0163ire hain\u0103 de convingere, r\u0103neau \u00een loc s\u0103 lini\u015fteasc\u0103. R\u0103suna tot mai des \u00eentrebarea retoric\u0103: Ce-i de f\u0103cut, dragii mei?!<\/em><\/p>\n

Pe drum a venit r\u0103spunsul, aparent, salvator. Ne-a ie\u015fit \u00een cale, venind spre atelier, Dumi, un t\u00e2n\u0103r tehnician, specializat \u00een probleme de mecanic\u0103 fin\u0103, \u00eendr\u0103gostit de sculptur\u0103, de \u201dinegalabilul\u201d lui Maestru, singurul om acceptat f\u0103r\u0103 restric\u0163ii \u00een \u201dTemplul Artei\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, om la toate, la degro\u015f\u0103ri, la \u015flefuiri, la alergat pentru diferite comisioane. Un singur lucru refuza s\u0103-l fac\u0103: s\u0103 aduc\u0103 b\u0103utur\u0103. Avea cheia de la atelier, avea \u00eentreaga \u00eencredere a Maestrului, avea darul de a trece cu vederea peste ie\u015firile intempestive ale eroului s\u0103u, \u015fi nu erau pu\u0163ine astfel de momente. \u015ei mai era ceva important, Maestrul \u00eel folosea dar \u00eel \u015fi instruia, \u015fi nu f\u0103r\u0103 folos. La Dumi sculptura n-a fost doar un moft, a fost o d\u0103ruire, ale c\u0103rei rezultate s-au v\u0103zut mai t\u00e2rziu \u00een lansarea cu succes de pe rampa \u201dartei naive\u201d, expresie nu tocmai m\u0103gulitoare dar prezent\u0103 \u00een lumea artei acelor vremuri. Dumi era la curent cu ultimele evenimente din via\u0163a Maestrului, cu starea lui de depresie profund\u0103, cu iritarea \u00een fa\u0163a atacurilor tot mai insistente ale demolatoarei Fleur care reu\u015fise s\u0103 bage efectiv spaima \u00een el, cu re\u00eentoarcerea la b\u0103utur\u0103.<\/p>\n

\u201dDemolatoarea\u201d era termenul cu care o h\u0103r\u0103zise chiar Dumi, s\u0103tul de necazurile pe care le aducea cu ea, ca s\u0103 nu spun cu b\u0103uturile. Solu\u0163ia salvatoare era o nou\u0103 rela\u0163ie care se \u00eenfiripase \u00eentre Nick \u015fi o admiratoare, o fat\u0103 lini\u015ftit\u0103, iubitoare a \u201dartelor frumoase\u201d, care-\u015fi omora timpul liber f\u0103c\u00e2nd m\u0103r\u0163i\u015foare, felicit\u0103ri \u015fi alte dr\u0103g\u0103l\u0103\u015fenii de acest gen, ad\u0103ug\u00e2nd c\u00e2te ceva la bugetul modest provenit dintr-o leaf\u0103\u00a0 de func\u0163ionar. Luciana, \u00eendr\u0103gostit\u0103 f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103, \u00eencerca s\u0103 se apropie de \u201didolul\u201d ei cu tandre\u0163e, cu ging\u0103\u015fie, s\u0103-l apere de raidurile devastatoare ale Floric\u0103i, pe care sub nici o form\u0103 nu accepta s-o dezmierde cu numele de Fleur. Care Fleur?! Toat\u0103 lumea, ca s\u0103 nu zic mahalaua, o \u015ftie de Florica. <\/em>Nick se amuza copios de reac\u0163iile noii prietene, dar \u00een clipele lui mai pu\u0163in faste, o \u0163inea \u015fi pe ea la distan\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a o brusca, totu\u015fi.<\/p>\n

– S\u0103 mergem p\u00e2n\u0103 la Luciana, s-o cunoa\u015fte\u0163i, s-o rug\u0103m s\u0103-l ia, cum \u015ftie ea, pe Maestru \u015fi,\u00a0 poate c\u0103 \u00ee-l va scoate din atelier. Sunt momente c\u00e2nd are o influen\u0163\u0103 pozitiv\u0103. Dac\u0103 \u00eel va convinge, dac\u0103 va vedea Maestrul c\u0103 o cunoa\u015fte\u0163i \u015fi Dumneavoastr\u0103, s-ar putea s\u0103 reu\u015fim s\u0103-l ducem la ea acas\u0103. Acolo va avea lini\u015fte \u015fi tot ce-i trebuie. S\u0103 mergem!<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eendelungi tratative, cu noi a\u015ftept\u00e2nd pe tu\u015f\u0103, n\u0103b\u0103d\u0103iosul artist a acceptat invita\u0163ia, mul\u0163umit, \u00een sinea lui, c\u0103 a sc\u0103pat de misiunea de a oficializa \u00een fa\u0163a cerberului Mami, noua lui leg\u0103tur\u0103. Toat\u0103 lumea p\u0103rea oarecum lini\u015ftit\u0103, la sfatul lui Dumi problema b\u0103uturii a fost ocolit\u0103, Fleur a primit por\u0163ia ei de condamnare iar atelierul a intrat \u00een vacan\u0163\u0103. N-a\u015f putea spune c\u0103 ne-am retras lini\u015fti\u0163i. \u015etiam c\u0103 \u00eencepea un nou capitol \u00een via\u0163a sentimental\u0103 a lui Nick, speram s\u0103 fie o rezolvare, credeam \u00een for\u0163a lui de supravie\u0163uire pe care eu o sus\u0163ineam bazat pe munca lui de artist care respira prin to\u0163i porii atelierului. C\u00e2nd intrai \u00een sanctuarul lui sim\u0163eai c\u0103 te afli \u00een centrul crea\u0163iei artistice, nu, al crea\u0163iei \u00een cel mai general sens al cuv\u00e2ntului. Vedeai lutul proasp\u0103t fr\u0103m\u00e2ntat iar al\u0103turi, ivite ca din str\u0103fundurile p\u0103m\u00e2ntului, forme primare de via\u0163\u0103. Pe o mas\u0103, undeva, tron\u00e2nd, un chip \u00een teracot\u0103, form\u0103 evoluat\u0103 \u015fi inegalabil\u0103 de via\u0163\u0103 artistic\u0103, eman\u00e2nd c\u0103ldura sufletului \u00eentruchipat. \u00centotdeauna m-a cucerit acest material, acest p\u0103m\u00e2nt, imortalizat parc\u0103 pentru a fi lansat \u00een cosmos, m\u0103rturie a existen\u0163ei noastre \u00een univers. Sim\u0163eai tehnologia pus\u0103 \u00een m\u00e2inile artistului sub forme dintre cele mai diferite.<\/p>\n

Scule simple \u015fi sofisticate, str\u0103lucind de luciul metalelor prelucrate prin cine \u015ftie ce col\u0163uri ale lumii, \u00eempr\u0103\u015ftiate \u00eentr-o dezordine \u201dordonat\u0103\u201d, fiecare oferindu-se, parc\u0103, m\u00e2inilor neast\u00e2mp\u0103rate ale creatorului. Da, Nick avea un cult al sculelor. C\u00e2nd st\u0103teai la taclale cu el, lua c\u00e2te o scul\u0103, \u0163i-o prezenta, o m\u00e2ng\u00e2ia, a\u015fa, ca din \u00eent\u00e2mplare. De fapt, se l\u0103uda. De jur-\u00eemprejur, de-a lungul pere\u0163ilor, sau prin col\u0163uri, g\u0103seai lucr\u0103ri mai vechi, dragi lui, al\u0103turi de ultime realiz\u0103ri \u00een a\u015fteptarea zborului. Calcar, marmur\u0103, bronz \u015fi lemn. Pe pere\u0163i at\u00e2rnau portretele \u00een c\u0103rbune \u015fi nelipsitele compozi\u0163ii, reliefuri \u00een lemn pe o tem\u0103 draga lui: mama \u015fi copilul. La un loc de cinste se afla studiul pentru o ecvestr\u0103, f\u0103cut \u00eenc\u0103 prin anii de \u00eenceput: Dimitrie Cantemir. Visul din adolescen\u0163\u0103, ecvestra, se l\u0103sa a\u015fteptat. Era \u00een c\u0103utarea unui erou al neamului, nu se putea hot\u0103r\u00ee, dar mapele de desen, precum \u015fi portretele \u00een lemn sau piatr\u0103, achizi\u0163ionate sau donate, tr\u0103dau o predilec\u0163ie pentru Mihai. Rar vorbea despre acest proiect dar mereu se referea la \u201dmicimea\u201d ecvestrei lui Mihai din fa\u0163a Universit\u0103\u0163ii, aduc\u00e2nd mai mult a\u00a0 bibelou dec\u00e2t<\/em> a statuie.<\/em><\/p>\n

– Chiar ai renun\u0163at la Cantemir?! La Cantemir c\u0103lare, vreau s\u0103 spun. Macheta asta arat\u0103 grozav.<\/p>\n

– \u00cemi place \u015fi mie, o car dup\u0103 mine, o p\u0103strez \u00een atelier, dar, doar at\u00e2t. Pe Cantemir am s\u0103-l cioplesc \u00een lemn \u00eentr-un ciclu al cronicarilor. Acolo \u00eei este locul. Ecvestra mea, probabil, va fi a lui Mircea sau Mihai. De \u015etefan nu m\u0103 mai ocup de c\u00e2nd am v\u0103zut macheta lui \u015etef\u0103nescu. Nu e bun\u0103, e foarte bun\u0103! E greu s\u0103 lup\u0163i cu omul \u0103sta, e mare, mare de tot! Mihai mi-e drag \u015fi le e drag \u015fi prahovenilor. Cu Mircea e o problem\u0103, dac\u0103 problem\u0103 i se poate spune. C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la el, recit f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau din Eminescu\u2026Pentru el m-a\u015f \u00eencumeta la un grup statuar m\u0103re\u0163, ceva ca \u00een Scrisoarea a treia. El \u00een fa\u0163a sultanului\u2026Dar nu, probabil c\u0103 proiectul se va opri la Mihai, mai ales c\u0103 \u00eencet-\u00eencet ne apropiem de o cifr\u0103 rotund\u0103, patru secole de existen\u0163\u0103 a Ploie\u015ftilor lui Mo\u015f Ploaie. Prahovenii viseaz\u0103 \u015fi umbl\u0103 pe la st\u0103p\u00e2nire \u00eenc\u0103 din 1966. Nu de mult mi-au propus s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103 m\u0103 implic, dar ve\u015fnica problem\u0103 a fondurilor le taie mereu av\u00e2ntul. Ceva am eu \u00een cap, dar e prematur s\u0103 vorbesc despre un proiect. Voi vedea\u2026<\/p>\n

Discu\u0163ia asta am purtat-o pe drumul de \u00eentoarcere de la Oradea. Monumentul pentru morm\u00e2ntul mamei a fost instalat la timp. S-a n\u0103scut greu, era o perioad\u0103 \u00een care Nick se lupta cu el \u015fi cu to\u0163i care-i voiau \u201dbinele\u201d, dar \u00eemi amintesc cu pl\u0103cere de acele zile \u00een care am uitat de laboratoare, de cercetare \u015fi, precum o calf\u0103 silitoare, am tras al\u0103turi de el, am \u015flefuit, am \u00eendreptat muchiile pietrei, o superb\u0103 marmur\u0103 de Ru\u015fchi\u0163a \u015fi, \u015fi l-am ferit c\u00e2t am putut de \u201dtenta\u0163ii\u201d \u015fi de \u201dmuierile\u201d care-l asaltau. \u00cen special de Fleur, demolatoarea.<\/p>\n

Solu\u0163ia \u201dLuciana\u201d s-a dovedit a fi viabil\u0103, cel pu\u0163in pentru o perioad\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani, timp \u00een care Nick se bucura de c\u0103ldura unei femei iubitoare, un copil \u00een aparen\u0163\u0103, de binefacerile unui c\u0103min \u00eengrijit, de mese calde regulate, de supraveghere discret\u0103. Cu tot aspectul ei ginga\u015f, s-a ar\u0103tat d\u00e2rz\u0103 \u00een privin\u0163a neostoitei rivale, un adev\u0103rat cerber la por\u0163ile atelierului. Chiar dac\u0103 nu a putut \u00eendep\u0103rta \u00een totalitate \u201dtenta\u0163iile\u201d care-l p\u00e2ndeau pe \u015fcluptorul \u0163iganilor t\u00e2rgului, s\u0103 opreasc\u0103 valul de vizitatori \u201dprieteni\u201d printre care \u201dmuierile\u201d ocupau un loc deloc neglijabil, a reu\u015fit \u00een primii doi-trei ani s\u0103 ordoneze, c\u00e2t de c\u00e2t, via\u0163a lui Nick. A g\u0103sit \u015fi un sprijin de n\u0103dejde \u00een Dumi, omul bun la toate al atelierului de sculptur\u0103, care-\u015fi urma, \u00eencet dar sigur, drumul spre afirmare, la nivelul lui bine\u00een\u0163eles, \u00een lumea sculpturii. Se d\u0103ruia cu toat\u0103 fiin\u0163a \u00eenclina\u0163iei spre arta plastic\u0103, precum \u015fi mentorului s\u0103u, c\u0103ruia i-a r\u0103mas credincios \u015fi recunosc\u0103tor p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ia prematur\u0103 a acestuia. \u00cen lumea arti\u015ftilor plastici amatori \u015fi-a v\u0103zut visul \u00eemplinit prin recunoa\u015ftere, ceea ce nu era pu\u0163in. Maestrul i-a recunoscut calit\u0103\u0163ile, i-a apreciat devotamentul \u015fi l-a tratat ca pe unul dintre cei mai apropia\u0163i prieteni.<\/p>\n

Dar nici prietenia lui Dumi, nici dragostea ginga\u015fei Luciana, n-au put face minuni, n-au putut opri drumul pe care urma s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 Nick \u00eempins de \u201ddestin\u201d. Un drum plin de spini, un drum predestinat<\/em>, cum adesea o spunea la un pahar de vin. Au fost situa\u0163ii c\u00e2nd m-am sim\u0163it obligat s\u0103-i \u0163in companie \u00een clipele lui de c\u0103dere, ciocnind, nu un pahar ci mai multe, \u00een atelier, pentru a prelungi orele de \u201dgard\u0103\u201d, pentru a goli mai repede sticla de acest elixir al distrugerii, pentru a-l convinge c\u0103-i destul. Uneori reu\u015feam, dac\u0103 a\u015fa ceva se poate spune, \u00eel convingeam s\u0103 se culce \u015fi p\u0103r\u0103seam atelierul tr\u00e2ntind u\u015fa pentru a fi sigur c\u0103 z\u0103vorul \u00eel va proteja de neaveni\u0163i. Ajuns acas\u0103, reconsideram atitudinea mea \u015fi-mi repro\u015fam faptul c\u0103 nu g\u0103seam o solu\u0163ie mai plauzibil\u0103 de sprijin, dec\u00e2t aceea de a-l l\u0103sa s\u0103 se descurce singur. Cum nu puteam eluda adev\u0103rul, iar \u201drapoartele\u201d care soseau trezeau alarma adormit\u0103, Anna prelua ini\u0163iativa \u015fi, la bra\u0163 cu Luciana, c\u0103utau solu\u0163ii care s\u0103 taie \u00een carne vie r\u0103ul, s\u0103-l aduc\u0103 pe inculpat pe calea isp\u0103\u015firii.<\/p>\n

Eram plecat c\u00e2nd, dup\u0103 o astfel de incursiune, Nick s-a l\u0103sat ademenit \u00een \u201dcapcana\u201d unui \u201dconcediu de odihn\u0103\u201d la un sanatoriu de dezalcoolizare din zon\u0103. Un director consumator de art\u0103, c\u00e2\u0163iva medici tineri amatori de experimente, asistente dr\u0103gu\u0163e, gata s\u0103 fie pe placul pacien\u0163ilor cu \u201dpil\u0103\u201d, au reu\u015fit s\u0103 \u00eenv\u0103luie ca \u00eentr-o cea\u0163\u0103, atmosfera dezolant\u0103 care domnea printre pacien\u0163i \u015fi mizeria \u00een care-\u015fi duceau zilele. Un lag\u0103r de concentrare<\/em>, dup\u0103 unii, de dezumanizare,<\/em> dup\u0103 al\u0163ii. Nick a f\u0103cut ceea ce \u015ftia s\u0103 fac\u0103 pentru a se supune caznei – a \u00eenceput s\u0103 lucreze. \u00cenarmat cu mapa plin\u0103 de coli imaculate \u015fi cu versatilul cu min\u0103 de c\u0103rbune, s-a apropiat de oameni, i-a cucerit, le-a f\u0103cut portrete. Succesul a fost nesperat, pentru el, pentru corpul medical. A fost, poate, cel mai bun tratament aplicat pacien\u0163ilor care, departe de a fi ni\u015fte irecuperabili, s-au dovedit consumatori de art\u0103, \u00een cel mai frumos sens al cuv\u00e2ntului. Nici medicii nu s-au dat la o parte de la \u201dexperiment\u201d. S-au al\u0103turat pacien\u0163ilor poz\u00e2nd la r\u00e2ndul lor \u015fi afi\u015f\u00e2nd portretele pe pere\u0163ii coridoarelor \u015fi cabinetelor. A fost perioada de \u00eenceput, perioada de cunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Nick a aflat cum pacien\u0163ii recalcitran\u0163i \u00ee\u015fi procurau b\u0103utur\u0103, cum aruncau pastilele aduc\u0103toare de st\u0103ri de nesuportat<\/em>, cum se \u00eenfiripau leg\u0103turi \u201dnepermise\u201d dintre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i. A \u00eenceput s\u0103 lucreze cu \u015fi mai mult\u0103 r\u00e2vn\u0103, s\u0103 re\u0163in\u0103 pentru el unele portrete. Nu a aruncat pastilele, le-a \u00eencercat, a renun\u0163at la tratament, a intrat \u00een dispute cu medicii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le prezinte adev\u0103rata realitate. Nu putea s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren \u00een aceste dispute, nu putea convinge prin \u00eencercarea lui de a generaliza \u201defectele dezalcooliz\u0103rii\u201d asupra alcoolicilor, dar a convins c\u0103 \u00een cazul lui eforturile lor erau zadarnice spun\u00e2ndu-le pe \u015fleau c\u0103 vrea doar s\u0103 se odihneasc\u0103, departe de zarva ora\u015fului, de grija \u201dprietenilor\u201d nepofti\u0163i, c\u0103 vrea s\u0103 lucreze pentru pacien\u0163i \u015fi, bine\u00een\u0163eles, pentru clinic\u0103.<\/p>\n

A f\u0103cut un drum p\u00e2n\u0103 la atelier, \u00eenso\u0163it de un medic atras de n\u0103stru\u015fnicele idei ale pacientului nr.1, a ales ceva scule elementare pentru cioplit piatr\u0103 sau lemn \u015fi s-a \u00eentors de bun\u0103 voie \u00een, ceea ce avea s\u0103-l numeasc\u0103 mai t\u00e2rziu, iadul impunerii. A lucrat l\u0103s\u00e2nd clinicii o serie de portrete \u015fi compozi\u0163ii care, cum era \u015fi de a\u015fteptat, au ie\u015fit pe poart\u0103 \u015fi au \u00eembog\u0103\u0163it \u201dcolec\u0163iile\u201d unor consumatori de art\u0103 eleva\u0163i. Episodul s-a \u00eencheiat \u00eentr-o not\u0103 optimist\u0103. Vizita lui Nichi\u015for, un b\u0103rbat \u00een toat\u0103 firea, cu soarta dirijat\u0103 de propriile m\u00e2ini, a adus o lumin\u0103 aparte \u00een rela\u0163ia tat\u0103-fiu. Doi sculptori, din dou\u0103 genera\u0163ii, s-au dus la cimitirul din Buz\u0103u pentru a se \u00eenchina la Rug\u0103ciunea lui Br\u00e2ncu\u015fi. O poz\u0103 memorabil\u0103, privit\u0103 prin prisma expresiei celor doi, plin\u0103 de senin\u0103tate, de \u00eenc\u00e2ntare, st\u0103 \u015fi ast\u0103zi m\u0103rturie a leg\u0103turii vii dintre cei doi eroi. \u015ei, de ce nu, un sprijin \u00een favoarea p\u0103rerii mele, adesea criticate, \u00een privin\u0163a pacientului Kr\u00fcger. Etapa Lucianei, chiar dac\u0103 se apropia de sf\u00e2r\u015fit, a acoperit c\u00e2\u0163iva ani buni de crea\u0163ie, de \u00eencredere \u00een destinul s\u0103u de artist.<\/p>\n

Dintr-o escapad\u0103 la un spital de chirurgie din ora\u015ful studen\u0163iei, o banal\u0103 opera\u0163ie de apendicit\u0103, m-am ales cu un portret \u00een c\u0103rbune al savantului plecat din Media\u015f, Hermann Oberth, ceea ce m-a lini\u015ftit \u00een privin\u0163a plec\u0103rii neanun\u0163ate. Era prin 1974, anul care a precedat aventura de la clinica de dezalcoolizare, unde numai pacient nu s-ar putea spune c\u0103 a fost. Tot pe atunci a turnat \u00een aluminiu un portret excep\u0163ional al marelui Henri Coand\u0103, care domin\u0103 \u015fi azi \u201dgaleria\u201d mea personal\u0103, iar un liceu s-a \u00eembog\u0103\u0163it cu o dona\u0163ie deosebit\u0103 – bustul \u00een lemn al lui Mihai Viteazul.\u00a0 \u00centors la bra\u0163 cu \u201dfeciora\u015ful\u201d, a intrat \u00een febra pregatirii retrospectivei ce urma s\u0103 fie deschis\u0103 \u00een Bucure\u015fti la Galateea \u00een 1976. Nu era o treab\u0103 simpl\u0103 adunatul lucr\u0103rilor, nu era simplu nici s\u0103-\u0163i \u00eenvingi emo\u0163iile induse de mult dorita \u00eent\u00e2lnire cu publicul \u015fi critica Bucure\u015ftilor. \u015ei, colac peste cum se spune, scaden\u0163a pred\u0103rii unor portrete de muncitori pentru o deschidere festiv\u0103 a unui salon de art\u0103.<\/p>\n

Timp nu mai era, iar teama de nu-\u015fi complica existen\u0163a printr-un act care putea primi interpret\u0103ri specifice vremurilor, l-a \u00eempins la un gest riscant. S-a prezentat \u00een fa\u0163a st\u0103p\u00e2nirii cu portrete de b\u0103rba\u0163i \u015fi femei rezultate din munca asidu\u0103 de portretist desf\u0103\u015furat\u0103 la clinica de dezalcoolizare. Culmea ironiei: succesul a fost total. Vorba Primului Secretar: M\u0103i tovar\u0103\u015fi, mare achizi\u0163ie e acest neam\u0163! Cum de cunoa\u015fte at\u00e2t de bine sufletul muncitorului zilelor noastre?! Face\u0163i cumva \u015fi ob\u0163ine\u0163i fondurile pentru acel Gherea\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

44<\/p>\n

Faptul c\u0103 \u201da \u0163inut figura\u201d nu l-a lini\u015ftit pe deplin pe Nick. Teama a persistat timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni c\u00e2t a durat expozi\u0163ia festiv\u0103. Oric\u00e2nd, un cap \u201dluminat\u201d putea s\u0103-\u015fi dea seama de cacialmaua artistului care, cu toate problemele vie\u0163ii personale, urca nestingherit pe rampa recunoa\u015fterii. \u015ei erau destui neaveni\u0163i \u00een lumea artelor, chiar \u015fi cu diplome \u00een regul\u0103, care \u00eencepeau s\u0103 se simt\u0103 marginaliza\u0163i \u00een prezen\u0163a acestui \u201dfiu adoptiv\u201d al V\u0103ii Prahovei. Te izbeai cam peste tot de prezen\u0163a lucr\u0103rilor semnate de acest \u201dintrus\u201d sau chiar de persoana sa \u00een carne \u015fi oase, invitat de onoare cam la toate ac\u0163iunile culturale. \u015ei erau destule, Slav\u0103 Domnului<\/em>, o expresie \u00eemprumutat\u0103 chiar \u015fi de cei mai vajnici reprezentan\u0163i ai puterii.<\/p>\n

Erau momentele care-l f\u0103ceau s\u0103 se simt\u0103 stingher, cu nelipsita cravat\u0103, un adev\u0103rat \u015ftreang pentru el, cu discu\u0163ii sterile, purtate la un nivel ce se dorea a fi \u201delevat\u201d, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, obositoare. Paharul de \u015fampanie \u00eel \u0163inea \u00een m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 soarb\u0103 nici o pic\u0103tur\u0103, ca o demonstra\u0163ie a dezinteresului fa\u0163\u0103 de b\u0103utura ca atare, f\u0103c\u00e2nd, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te un gest neglijent pentru a goli pe neobservate con\u0163inutul. Dup\u0103 astfel de \u201descapade\u201d pleca spre atelier istovit, cu un bagaj nelipsit de cereri \u201damicale\u201d, de promisiuni evazive, privind \u201dni\u015fte\u201d mici lucr\u0103ri, portrete sau compozi\u0163ii, \u00een lemn sau bronz. Pe drum se \u00eenarma cu c\u00e2te o sticl\u0103 de votc\u0103 \u015fi, singur, bodog\u0103nind la adresa \u201d\u00eempu\u0163i\u0163ilor\u201d punea cap\u0103t perioadelor de abstinen\u0163\u0103, de \u00eencredere.<\/p>\n

Diminea\u0163a \u00eel prindea scriind scrisori lungi adresate mamei, \u00een care tuna \u015fi fulgera la adresa tuturora, \u00een care nu eram scutit nici eu, bunul lui prieten, \u201dfratele\u201d lui. Oricum, scrisoarea \u00eencepea invariabil cu Drag\u0103 Mami<\/em> \u015fi se termina cu mul\u0163umiri pentru talentul pe care i l-a transmis \u015fi de nelipsitul S\u0103rut m\u00e2na Mam\u0103.<\/em> Miezul scrisorii \u00eens\u0103 tr\u0103da o imens\u0103 triste\u0163e dar \u015fi o \u00eencredere oarb\u0103 \u00een destinul lui. Depl\u00e2ngea mizeria \u00een care se zb\u0103tea \u015fi cerea \u00een\u0163elegere pentru sup\u0103r\u0103rile pe care f\u0103r\u0103 voia lui le provoca celor dragi.<\/p>\n

Anul \u201976 a adus o nou\u0103 schimbare \u00een via\u0163a lui sentimental\u0103. Irascibilitatea lui a crescut iar Luciana cu bl\u00e2nde\u0163ea \u015fi grija pentru s\u0103n\u0103tatea lui a devenit, \u00eencetul cu \u00eencetul, prea \u201ds\u00e2c\u00e2itoare\u201d. Primul pas a fost mutarea la atelier \u015fi implicarea \u00een preg\u0103tirea expozi\u0163iei de la Galateea. Nu a fost u\u015for s\u0103 adune o parte din lucr\u0103rile vizate, nici s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 sala eliberat\u0103 doar cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de deschidere. A fost \u00eens\u0103 un succes deplin. A adus vreo 20 de lucr\u0103ri care s\u0103-l reprezinte, printre care tronau portretele \u00een bronz si aluminiu cum era cel al lui Coand\u0103, al Maestrului, al lui Mar\u0163ian Negrea, busturi \u00een lemn ale lui \u0162epe\u015f \u015fi Horea, \u015fi, ca o \u00eencununare, dou\u0103 reliefuri \u00een lemn, cu dimensiuni de peste doi metri, reprezent\u00e2ndu-i pe Miron Costin \u015fi Varlaam. Am spus \u00eencununare deoarece p\u0103reau cobor\u00e2te din frescile vechilor biserici, adev\u0103rate icoane, cu figurile lor alungite cu specific bizantin. Nelipsitul s\u0103u prieten, extraordinarul artist fotograf Ion Miclea nu-\u015fi g\u0103sea locul. Se \u00eenv\u00e2rtea printre lucr\u0103rile expuse \u015fi rea\u015feza lucr\u0103rile func\u0163ie de lumin\u0103, de unghiurile de filmare, sub privirile \u00eeng\u0103duitoare ale lui Nick. \u015ei nu era Nick omul care s\u0103 fie s\u00e2c\u00e2it cu sfaturi! Miclea \u00eens\u0103, la orice preg\u0103tire de expozi\u0163ie la care participa cu tot sufletul \u015fi \u015ftiin\u0163a, se erija \u00een dirijor. Un erudit \u015fi un artist, un suflet.<\/p>\n

\u015ei preg\u0103tirea, \u015fi vernisajul, \u015fi urm\u0103toarele c\u00e2teva zile au ar\u0103tat iubitorilor de art\u0103 adev\u0103ratul om care era Kr\u00fcger. Hiperemotiv, cald, comunicativ, lipsit de orice tenta\u0163ie dintre cele at\u00e2t de hulite. Dar au n\u0103v\u0103lit \u015fi prietenii mai pu\u0163in ortodoc\u015fi. Dac\u0103 la vernisaj s-a gustat o \u015fampanie de Jidvei, la doar c\u00e2teva zile au ap\u0103rut votcile \u015fi p\u0103lincile. Chiar dac\u0103 s-a consumat \u00een spatele u\u015filor \u00eenchise, efectele nu s-au l\u0103sat rugate \u015fi, dup\u0103 cam dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Nick a cedat atmosferei importate, cu, sau f\u0103r\u0103 rea credin\u0163\u0103, \u015fi a intrat \u00een joc. Nu a f\u0103cut-o \u00een v\u0103zul lumii, dar a lipsit lumea de pl\u0103cerea de a-l cunoa\u015fte. \u015etia c\u0103-i \u00een culp\u0103 \u015fi a r\u0103mas \u00eenchis \u00een \u00eenc\u0103perea din spate iar \u00een ajunul \u00eenchiderii, sp\u0103\u015fit, mi-a l\u0103sat mie sarcina de a lua lucr\u0103rile \u015fi a elibera sala. Urm\u0103rile au fost \u015fi ele pe m\u0103sur\u0103. Nu dup\u0103 mult timp, speriat de durerile localizate \u00een special \u00een bra\u0163ul drept, s-a internat, cu sprijinul unui medic, pentru relaxare \u015fi \u00eent\u0103rire. Rolul Lucianei se \u00eencheiase.<\/p>\n

O asistent\u0103, desemnat\u0103 s\u0103-l ajute \u201dnon stop\u201d, s-a apropiat de el \u015fi, prin felul grijuliu de a fi, i-a intrat \u00een suflet. A fost ultima femeie care a p\u0103truns oficial \u00een via\u0163a lui. Nick con\u015ftientizase faptul c\u0103 avea nevoie permanent\u0103 de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi, \u00een stilul lui caracteristic, i-a f\u0103cut intrarea \u00een familie. Sperietura cu m\u00e2na dreapt\u0103 \u015fi-a spus cuv\u00e2ntul. Orice, dar nu m\u00e2na dreapt\u0103!..Cum s\u0103 mai sculptez?!…<\/em>erau vorbele pe care le rostea obsesiv. O vreme, Afrodita a reu\u015fit s\u0103-l pun\u0103 pe picioare \u015fi, cum era de a\u015fteptat, au oficializat leg\u0103tura prin c\u0103s\u0103torie, de data aceasta cu acordul \u015fi binecuv\u00e2ntarea celei pe care \u015fi mici \u015fi mari o numeam Mami. Lini\u015ftea a\u015fternut\u0103 era \u00eens\u0103 umbrit\u0103 de team\u0103. Nick avea de lucru dar nu era sigur pe el. Totu\u015fi, lucrurile mergeau spre bine,<\/em> vorba Afroditei. Durerile au cedat, pofta de via\u0163\u0103 a revenit iar b\u0103utura putea s\u0103 stea lini\u015ftit\u0103 chiar \u015fi la el \u00een atelier.<\/p>\n

Prin 1977 m\u0103 aflam undeva pe la tropic, \u00eendr\u0103gostit de natura luxuriant\u0103, de ocean, de oameni, dar cu sufletul, cumva, pustiu. Mi-era dor, dor de cas\u0103. O scrisoare de la Nick mi-a descre\u0163it fruntea. Era bine, \u00eemi trimetea 9 fotografii cu ultimele lui crea\u0163ii, cu titluri \u015fi detalii. Mi-a c\u0103zut bine \u015fi tot c\u0103ut\u00e2nd un mijloc de a le valorifica prezen\u0163a \u00een acel col\u0163 dep\u0103rtat al lumii, am organizat un fel de expozi\u0163ie. Le-am fixat pe ni\u015fte pl\u0103ci de placaj, t\u0103iate corespunz\u0103tor, \u015fi mi-am \u00eempodobit camera de lucru. A fost o idee grozav\u0103. Am sim\u0163it cum nu mai eram singur, c\u0103 am un motiv plauzibil de a invita colegi, de a tatona gustul pentru frumos al mozambicanilor. Am invitat chiar un sculptor amator, un t\u00e2n\u0103r, absolvent a 7 clase elementare, at\u00e2t avuseser\u0103 dreptul \u00een aceast\u0103 minunat\u0103 colonie portughez\u0103, care mo\u015ftenise me\u015fte\u015fugul din mo\u015fi-str\u0103mo\u015fi, me\u015fte\u015fugul cioplitului cu scule elementare, \u00een lemn sau filde\u015f, ceva asem\u0103n\u0103tor cu arta macond\u0103, at\u00e2t de specific\u0103 zonei de la grani\u0163a dintre Kenya \u015fi Tanzania, \u0163ara masailor. A r\u0103mas \u00eenc\u00e2ntat, cer\u00e2ndu-mi explica\u0163ii despre materialele \u015fi sculele folosite, f\u0103c\u00e2nd observa\u0163ii pertinente care l-au scos din sfera \u201damatorului\u201d. I-a pl\u0103cut \u00een mod special o compozi\u0163ie, un relief \u00een lemn \u00eentitulat sugestiv \u201dPurces-am \u00een lume\u201d, un b\u0103tr\u00e2n \u00eendrum\u00e2nd un copil \u00een arta c\u00e2ntatului la fluier. Mi-a spus simplu: bunicul \u00ee\u015fi \u00eenva\u0163\u0103 nepotul\u2026a\u015fa m-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi pe mine.<\/em> La plecare mi-a cerut fotografia pe care i-am dat-o cu mare emo\u0163ie. Dup\u0103 un timp m-a mai vizitat s\u0103-mi arate c\u00e2teva lucr\u0103ri. Am cump\u0103rat, la un pre\u0163 derizoriu, dou\u0103 lucr\u0103ri, doi b\u0103tr\u00e2ni. Una troneaz\u0103 \u015fi acum la loc de cinste \u00een casa mea, o lucrare deosebit de frumoas\u0103: b\u0103tr\u00e2nul trage din pip\u0103 sprijinindu-se \u00een baston. Este bunicul meu.<\/em> M-a impresionat felul \u00een care a spus aceste cuvinte. \u015etiam c\u0103 la ei, respectul pentru cei b\u0103tr\u00e2ni, cei \u00een\u0163elep\u0163i, este o lege a firii.<\/p>\n

I-am scris urgent lui Nick. Impresionat mi-a r\u0103spuns imediat. Scrisoarea era p\u0103tat\u0103 de parc\u0103 ar fi scris-o pe ploaie. La post scriptum era explica\u0163ia: Nu este \u00een firea mea s\u0103 m\u0103 manifest prin lacrimi. De data asta \u00eens\u0103\u2026<\/em>De atunci, de c\u00e2te ori trecea pe la noi, lua \u00een m\u00e2n\u0103 b\u0103tr\u00e2nul \u015fi-l studia m\u00e2ng\u00e2indu-l. Grozav, grozav\u2026<\/em>erau singurele cuvinte pe care le pronun\u0163a cu admira\u0163ie.<\/p>\n

Dar una erau scrisorile lui \u015fi alta cele venite de la Anna. Nick nu era bine. \u00cengrijorat de durerile din bra\u0163ul drept, s-a internat la amicul s\u0103u \u015fi, r\u0103ul care-l p\u00e2ndea, nu s-a l\u0103sat p\u00e2n\u0103 nu \u015fi-a f\u0103cut plinul. Paralizia bra\u0163ului drept l-a dus \u00een preajma disper\u0103rii. Echipa de medici, admiratori ai Maestrului lui Dumi, prezen\u0163a acestuia din urm\u0103 la patul de suferin\u0163\u0103 \u015fi, \u00eentr-un mod hot\u0103r\u00e2tor, devotamentul Afroditei, au u\u015furat drumul greu al vindec\u0103rii. Marele merit al acestei asistente a fost r\u0103bdarea, \u00eencrederea \u015fi suportarea cu z\u00e2mbetul pe buze a firii n\u0103b\u0103d\u0103ioase a so\u0163ului, ale c\u0103rui izbucniri puteau scoate din s\u0103rite pe oricine. Tratamentul, dublat de o voin\u0163\u0103 greu de imaginat, urmat de proceduri fizioterapeutice \u015fi de gimnastic\u0103 recuperatorie, au \u00eenceput s\u0103 dea rezultate. \u00cempotriva recomand\u0103rilor, plin de ner\u0103bdare, Nick a luat c\u0103rbunele \u015fi blocul cu foi imaculate \u015fi a purces la reeducare, \u00eendrum\u00e2ndu-\u015fi bra\u0163ul suferind cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103. Nu s-a l\u0103sat descurajat de primele rezultate, n-a p\u0103strat nici o m\u0103rturie a eforturilor f\u0103cute, arunc\u00e2nd la co\u015f toate \u00eencerc\u0103rile pe care le considera probe<\/em> penibile.<\/em> La telefonul surpriz\u0103\u00a0 primit Nick s-a\u00a0 ar\u0103tat optimist \u015fi st\u0103p\u00e2n pe sine.<\/p>\n

– Cum stai cu recuperarea, b\u0103rbate?<\/p>\n

– Mai bine dec\u00e2t m-a\u015f fi a\u015fteptat. Ce \u00eenseamn\u0103 \u015fi spaima asta! M\u0103n\u00e2nc bine, m\u0103 \u00eendop cu vitamine, fac gimnastic\u0103 prescris\u0103 \u015fi, f\u0103r\u0103 aprobarea nim\u0103nui, desenez. Asta \u00eemi limpeze\u015fte creierul \u015fi m\u0103 apropie de final, de reu\u015fit\u0103. Se poate \u015fi f\u0103r\u0103 b\u0103utur\u0103\u2026Cine nu m\u0103 crede, s\u0103 vin\u0103 s\u0103 m\u0103 vad\u0103. P\u0103cat c\u0103 Mami e at\u00e2t de sceptic\u0103. N-o crede nici pe Afrodita. S\u0103rmana! Mult sufer\u0103 din cauza mea\u2026Ce pot s\u0103 fac?! Ea mi-a dat talentul, iar via\u0163a celor \u00eenzestra\u0163i e un drum aparte, un mister, un strop de nebunie pe care pu\u0163ini ale\u015fi o pot decripta. Te a\u015ftept s\u0103 vii s\u0103 te convingi. Pe tine te vor crede chiar dac\u0103 ai \u015fi min\u0163it din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een favoarea mea. Asta se cheam\u0103 prietenie. Nu credeam c\u0103 o s\u0103-mi dea leg\u0103tura. C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc c\u00e2t e\u015fti de departe nu-mi vine s\u0103 cred c\u0103 nu ne-au bruiat. Dar mai bine s\u0103 \u00eenchei, s\u0103 nu-mi scape vreo prostie, care scap\u0103 ca \u015fi adev\u0103rul din gura p\u0103c\u0103tosului. \u015ei, cost\u0103 \u015fi bani\u2026<\/p>\n

A fost \u00eentr-adev\u0103r o surpriz\u0103! M-a prins la laborator \u00eenconjurat de \u201delevii mei ca\u015ftanii\u201d \u015fi nu negrotei, cum obi\u015fnuiau unii dintre rom\u00e2na\u015fii no\u015ftri \u201dspeciali\u015fti\u201d s\u0103-i apeleze d\u00e2nd adesea o nuan\u0163\u0103 peiorativ\u0103 cuv\u00e2ntului. \u00centr-adev\u0103r, o bun\u0103 parte a popula\u0163iei ar\u0103ta cum ne doream noi s\u0103 ar\u0103t\u0103m dup\u0103 c\u00e2te un concediu minunat \u015fi istovitor la mare. Ascultau curio\u015fi vorba mea rom\u00e2neasc\u0103, sper\u00e2nd s\u0103 priceap\u0103 ceva din aceast\u0103 convorbire telefonic\u0103. Z\u00e2mbeau, \u00ee\u015fi d\u0103deau ghionturi, chicoteau. Le-am spus doar c\u0103 vorbesc cu un prieten, cu Rom\u00e2nia. La sf\u00e2r\u015fit a trebuit s\u0103 abandonez lec\u0163ia practic\u0103 \u015fi s\u0103 le povestesc am\u0103nun\u0163it despre casa mea, despre familie, s\u0103 scot cele c\u00e2teva poze de care nu m\u0103 desp\u0103r\u0163eam, \u015fi multe altele. N-au lipsit nici \u00eentreb\u0103rile cu iz politic la care a trebuit s\u0103 fac un veritabil slalom printre jaloanele subtil plasate, adev\u0103rate capcane pentru un nediplomat. Oricum, a fost o zi plin\u0103 care mi-a mai ridicat moralul cobor\u00e2t adesea la nivelul oceanului, at\u00e2t de cople\u015fitor prin frumuse\u0163ea sa.<\/p>\n

45<\/p>\n

C\u00e2nd Nick a sim\u0163it c\u0103 se poate juca \u00een voie cu versatilul n-a mai stat pe g\u00e2nduri \u015fi a trecut la dalt\u0103, la mai. N-a mai fost nevoie de o perioad\u0103 de taton\u0103ri. \u015ei-a reluat munca de cioplitor ca \u015fi cum nimic nu se \u00eent\u00e2mplase. Jubila de \u00eenc\u00e2ntare, rea\u015feza lucrurile prin atelier, c\u0103uta un subiect. Se petrecuse o minune \u015fi se p\u0103rea c\u0103 avea s-o aprecieze la adev\u0103rata ei valoare. Cei din jur erau \u00eenc\u00e2nta\u0163i, medicii \u00eens\u0103 se ar\u0103tau sceptici \u015fi-i recomandau cump\u0103tare, o dozare a efortului. Dar puteai s\u0103 ai sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103 cu un c\u0103pos \u00eenr\u0103it, cum singur o recuno\u015ftea? C\u00e2nd m-am \u00eentors, pe la jum\u0103tatea lui \u201978, l-am g\u0103sit \u00een plenitudinea for\u0163elor fizice, volubil, poate prea volubil, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi demonstreze capacitatea lui de autost\u0103p\u00e2nire, de \u00eenving\u0103tor. Ceva, totu\u015fi, m-a frapat. Avea momente c\u00e2nd \u201ddisp\u0103rea\u201d , uit\u00e2nd parc\u0103 de prezen\u0163a interlocutorului, c\u00e2nd privirea lui se afunda \u00een gol \u00een c\u0103utarea unui loc unde s\u0103-\u015fi descarce povara care-i \u00eengreuna sufletul.<\/p>\n

– Nick, nu pari s\u0103 fii \u00een apele tale, e ceva care te fr\u0103m\u00e2nt\u0103? Nu vrei s\u0103 vorbim?<\/p>\n

– P\u0103i noi ce facem, nu vorbim?! Nu \u00een\u0163eleg ce \u0163i se parte straniu \u00een atitudinea mea. Fii mai direct! Dac\u0103 ai ceva de spus, spune! Nu-\u0163i st\u0103 \u00een fire s\u0103 m\u0103 iei pe ocolite. Hai, c\u0103 te cunosc, \u015fi s\u0103 \u015ftii c\u0103 sunt un bun psiholog. Ai ceva \u00eentreb\u0103ri de la Mami?<\/p>\n

– Nici vorb\u0103, pur \u015fi simplu \u00eemi pari preocupat, trist\u2026<\/p>\n

– Preocupat am fost de c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu, trist?!…se poate\u2026P\u0103i cum s\u0103 nu fiu preocupat c\u00e2nd cretinii \u0103\u015ftia de medici m\u0103 omoar\u0103 cu scepticismul lor \u00een loc s\u0103 se bucure \u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eencurajeze. Ca \u015fi c\u00e2nd nu-mi ajung temerile mele. \u015etii, tu, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii sculptor \u015fi s\u0103-\u0163i pierzi bra\u0163ul drept?! \u015etii c\u0103, pe ascuns, am \u00eencercat s\u0103-mi educ m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u015fi c\u0103 primele rezultate au fost catastrofale?! Ce viitor m\u0103 a\u015fteapt\u0103 la o recidiv\u0103?! \u00cen scepticismul lor, ei de asta se tem, dac\u0103 nu cumva chiar \u00eentrev\u0103d. \u015etii, mi-e dor de ceea ce am l\u0103sat \u00een urm\u0103: liceul, institutul, primii ani\u015fori ai pruncului meu, primele recunoa\u015fteri. Vezi, la Galateea, chiar dac\u0103 am zb\u00e2rcit-o, am avut marea satisfac\u0163ie a recunoa\u015fterii. Ca nic\u0103ieri am fost tratat drept un artist, ceea ce \u00een Bucure\u015fti nu-i de colo! Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 las provincia \u015fi s\u0103 merg \u00een capital\u0103. Peste tot sunt sfori, dar la un nivel redus, \u201dprovincial\u201d. Sforile mari, otgoanele, se trag la Bucure\u015fti. Controleaz\u0103 totul l\u0103s\u00e2nd s\u0103 le scape doar firimiturile. Lupta \u00een capital\u0103 este acerb\u0103 dar, fiind la fa\u0163a locului, fiind de-ai lor, sau m\u0103car printre ei, participi nemijlocit la marea \u00eemp\u0103r\u0163eal\u0103. F\u0103r\u0103 comenzi nu po\u0163i nici munci, crea vreau s\u0103 spun, nici tr\u0103i. Degeaba m\u0103 apreciaz\u0103 \u015fi m\u0103 iubesc prahovenii dac\u0103 mijloacele de care dispun sunt limitate. Da, fratele-meu, m\u0103 simt \u00een stare s\u0103 m\u0103 lupt chiar \u015fi cu medicii, care, printre altele fiind spus, \u00eemi sunt mai to\u0163i prieteni. Trebuie s\u0103 lucrez \u00een pofida sfaturilor \u201d\u00een\u0163elepte\u201d. Altfel, viitorul \u00een care am crezut at\u00e2ta, se va duce de r\u00e2p\u0103.<\/p>\n

\u0102sta era Nick, subjugat talentului s\u0103u, de care nu s-a \u00eendoit niciodat\u0103, un mare portretist, cum \u015fi era recunoscut de altfel, dar furios pe aceast\u0103 delimitare indus\u0103 de criticii vremii, mereu vis\u00e2nd s\u0103-i contrazic\u0103 prin monumentalul care-i curgea \u00een vine<\/em>, care se \u00eentrez\u0103rea la orizont. Gherea trebuia s\u0103 fie primul\u00a0 pas de propor\u0163ie care s\u0103-i deschid\u0103 calea pentru \u00eenf\u0103ptuirea visului adolescentin, ecvestra. Era hot\u0103r\u00e2t, renun\u0163ase la Cantemir, se preg\u0103tea asiduu pentru Mihai. \u00centre timp mai cochetase cu figura lui Avram Iancu, reu\u015fise c\u00e2teva variante vis\u00e2nd o ecvestr\u0103 \u015fi pentru ora\u015ful studen\u0163iei sale, dar ecourile deliber\u0103rilor locale nu prevesteau ceva bun pentru \u201dtr\u0103d\u0103tor\u201d. Se sim\u0163ea tare \u00een materie de cai, trebuia s\u0103 lucreze \u00eens\u0103 la c\u0103l\u0103re\u0163. \u015ei nu c\u0103l\u0103re\u0163ul \u00een sine \u00eei ridica probleme, ci ansamblul cal-c\u0103l\u0103re\u0163, asocierea acestor dou\u0103 elemente trebuind s\u0103 constituie, ca \u015fi \u00een metalurgie, un aliaj perfect.<\/p>\n

Dac\u0103 pentru Gherea nu mai erau probleme de contract, cu Mihai totul era \u00eenc\u0103 \u00een fa\u015f\u0103. \u015ei a\u015fa avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenc\u0103 o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme. Proiecte se f\u0103ceau, se aprobau la nivel local, dar se \u00eempotmoleau de fiecare dat\u0103 \u00een Neajlovul luptelor pentru fonduri. Mai am timp, sunt \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r, <\/em>erau vorbele de auto\u00eencurajare. Era benefic\u0103 aceast\u0103 atitudine permi\u0163\u00e2ndu-i s\u0103-\u015fi continue menirea de portretist. Galeria portretelor lua propor\u0163ii cuprinz\u00e2nd personaje din istoria rom\u00e2nilor, din lumea de ieri \u015fi de azi a culturii. Nu lipseau nici prietenii, dintre care alegea, cu privirea-i de critic de art\u0103, figuri sculpturale, expresive,<\/em> care s\u0103-\u015fi etaleze cu u\u015furin\u0163\u0103 tr\u0103s\u0103turile de caracter.\u00a0 S-a apucat de lucru croind parc\u0103 un drum aparte, drumul anilor optzeci, un deceniu de reu\u015fite \u00een tot ce avea Nick mai scump, crea\u0163ia artistic\u0103.<\/p>\n

Prins \u00een v\u00e2ltoarea monumentalului, Nick a intrat \u00een acest deceniu cu o lucrare de cert\u0103 valoare, statuia lui Gherea. S-au \u00eent\u00e2lnit \u00een aceast\u0103 realizare artistic\u0103 portretistul deja unanim recunoscut cu monumentalistul \u00een c\u0103utarea atest\u0103rii. Totul i-a reu\u015fit, spre satisfac\u0163ia mai marilor vremii care priveau cu \u00eengrijorare evolu\u0163ia artistului n\u0103b\u0103d\u0103ios \u015fi a angajamentelor sale contractuale. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, tulburat\u0103 \u015fi ea, cum era de a\u015fteptat, de micile-marile abateri ale artistului, Nick a mai avut parte de satisfac\u0163ii tot at\u00e2t de pre\u0163ioase: Nichi\u015for, prezent tot mai des \u00een via\u0163a lui, acum, la v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii, sculptor atestat, aducea \u00een sufletul s\u0103u \u015fi lini\u015fte, \u015fi satisfac\u0163ii.<\/p>\n

– \u015etii, feciora\u015ful meu apare tot mai des prin atelierul meu, am \u00eenceput s\u0103 ne trat\u0103m ca ni\u015fte colegi de breasl\u0103, ne spunem deschis p\u0103rerile, analiz\u0103m contradic\u0163iile \u015fi, chiar dac\u0103 nu c\u0103dem \u00eentotdeauna de acord, ne sim\u0163im grozav \u00een rela\u0163ia tat\u0103-fiu. Da, fratele-meu, recuper\u0103m! M\u0103 nelini\u015fte\u015fte oarecum \u00eencetineala cu care se define\u015fte \u00een lumea lui artistic\u0103. La v\u00e2rsta lui eram deja structurat, \u015ftiam ce vreau s\u0103 fac, ce vreau s\u0103 fiu. Visele mele nu erau simple himere, dovad\u0103 c\u0103, \u00eencet, \u00eencet, se materializeaz\u0103. Nu am oscilat \u00eentre c\u0103ut\u0103ri. E drept c\u0103, pe vremea mea – ce stupid sun\u0103 uneori aceast\u0103 sintagm\u0103 – nu existau at\u00e2tea tenta\u0163ii, at\u00e2tea \u00eencerc\u0103ri inovatoare. \u00cen mintea noastr\u0103, erau s\u0103pate spusele Mae\u015ftrilor, care erau cu aproape dou\u0103 genera\u0163ii \u00eenaintea noastr\u0103, erau definite \u015fi acceptate, cu tot caracterul rebel care ni se imputa, marile curente care dominau lumea artelor. Modernismul nu \u00eensemna neap\u0103rat inova\u0163ie de dragul inova\u0163iei. Era dominat de ceea ce \u00eensemna pentru noi clasicul cu milenara-i prezen\u0163\u0103. Pericolul inova\u0163iei in art\u0103 const\u0103 \u00een rolul nedorit pe care l-ar putea avea \u00een mascarea antitalentului. Simt c\u0103 feciora\u015ful meu este, \u00eenc\u0103, \u00een derut\u0103. P\u0103catul este c\u0103, sigur de talentul incontestabil dat de natura mam\u0103, poate c\u0103dea \u00een tenta\u0163ia de a se desprinde de clasicul care-i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 doar pe neaveni\u0163i, s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 caute \u00eempr\u0103\u015ftiindu-se. Mi-ar place s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ne-am \u015fi \u00een\u0163elege. Suntem dou\u0103 caractere ferme care s-ar putea ca niciodat\u0103 s\u0103 nu fac\u0103 un aliaj bun. Este greu s\u0103 m\u0103 amestec prea mult – este dreptul lui la deplin\u0103 autonomie. Un singur lucru i-am recomandat – s\u0103 nu renun\u0163e la portret \u015fi s\u0103 umple mapele de lucru cu desene. Portretul este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne nota de evaluare a unui sculptor. Joaca cu stiliz\u0103rile este necesar\u0103 pentru relaxare. Monumentalul este, cred, \u00een sufletul oric\u0103rui artist adev\u0103rat, \u015fi vine, de la sine, cu timpul. Dar f\u0103r\u0103 portret, monumentalul poate fi doar arhitectur\u0103, iar monumentul ca atare, o mas\u0103 de piatr\u0103 sau bronz, nu \u00eentotdeauna agreabil\u0103. Te-am plictisit, nu?!<\/p>\n

– Nu, nu! M\u0103 mir doar c\u0103 nu mi-ai amintit nimic de prima lui ie\u015fire \u00een lume, premiul ob\u0163inut la \u201dDantesca\u201d de la Ravena\u2026<\/p>\n

– De aici \u015fi teama mea. E ademenitor premiul, e o recunoa\u015ftere dar, angajamentul de a repeta \u00eencercarea \u00een anul viitor \u00eel va rupe de preocup\u0103rile curente, de aici, unde trebuie s\u0103 arate ce poate. Oricum, sunt \u015fi m\u00e2ndru \u015fi \u00eengrijorat. Doamne, ce scump pl\u0103tim gre\u015felile din tinere\u0163e! Alta ar fi fost situa\u0163ia dac\u0103 ar fi avut o familie unit\u0103, dac\u0103 a\u015f fi fost al\u0103turi de el. Ceea ce \u00eencerc s\u0103 fac acum \u015fi, Slav\u0103 Domnului, particip\u0103 \u015fi el cu tot sufletul, este s\u0103 astup acel gol.<\/p>\n

Da, \u00eentr-adev\u0103r, rela\u0163ia dintre ei era cum nu s-ar fi a\u015fteptat nici unul \u015fi nimeni din anturajul lor. \u00cen anul succesului cu Gherea, \u00eentr-o noapte petrecut\u0103 \u00een atelier, dup\u0103 o zi de plin\u0103 activitate \u00een care feciora\u015ful a modelat portretul tat\u0103lui, dup\u0103 care, istovit, a adormit pe canapea, Nick i-a f\u0103cut, la r\u00e2ndul s\u0103u, veghindu-i somnul profund de copil lini\u015ftit, un portret\u00a0 \u00een care i-a p\u0103strat tr\u0103s\u0103turile, \u00eenc\u0103 adolescentine, ascunse sub o barb\u0103 stufoas\u0103 de artist matur. Mult peste ani, feciora\u015ful \u00eemi m\u0103rturisea simplu: A fost o senza\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103 s\u0103 adormi sub privirile tat\u0103lui. Am realizat, o dat\u0103 \u00een plus, rolul prezen\u0163ei p\u0103rin\u0163ilor \u00een via\u0163a unui copil.<\/em><\/p>\n

Nick trecea astfel pragul noului deceniu, mul\u0163umit, \u00eencrez\u0103tor \u00een viitorul care se \u00eentrez\u0103rea la orizont,\u00a0\u00a0 at\u00e2t pentru el c\u00e2t \u015fi pentru fiul s\u0103u. Da, sperietura cu bra\u0163ul paralizat a avut un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een via\u0163a lui de artist care, la un moment dat, p\u0103rea compromis\u0103. C\u0103 rolul asumat de Afrodita nu poate fi contestat, este un fapt acceptat de to\u0163i care au cunoscut c\u00e2t de c\u00e2t realitatea. Dar cel care l-a \u00eentors din drumul pierzaniei a fost, \u015fi nu voi renun\u0163a la a sus\u0163ine acest lucru, Nick \u00eensu\u015fi. Printr-o for\u0163\u0103 l\u0103untric\u0103 neb\u0103nuit\u0103, printr-o voin\u0163\u0103 at\u00e2t de des pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 de noi to\u0163i, a luat taurul de coarne, a \u0163inut \u00een preajm\u0103-i b\u0103utura, i-a servit pe cei din jurul lui, \u00eentorc\u00e2ndu-se la anii adolescen\u0163ei \u015fi ai primei tinere\u0163i. Singurul lucru la care nu a putut, sau nu a vrut, s\u0103 renun\u0163e, a fost fumatul. Mi-am spus c\u0103 reu\u015fise s\u0103 dea uit\u0103rii toate episoadele legate de alcool, de dezalcoolizare.<\/p>\n

Nu era chiar a\u015fa. \u00centr-una din discu\u0163iile nevinovate pe care le purtam, \u00een care eu evitam cu grij\u0103 orice aluzie la \u201dvremurile\u201d nu de mult apuse, Nick mi-a servit o lec\u0163ie despre aduceri aminte.<\/p>\n

– \u00ce\u0163i mai\u00a0 aminte\u015fti cum \u00eempreun\u0103 cu sor-mea m-a\u0163i internat la dezalcoolizare?<\/p>\n

– Daaa, de ce?!<\/p>\n

– P\u0103i, de aia, c\u0103 a\u015fa ceva nu se uit\u0103, chiar dac\u0103 v-am iertat. Era dup\u0103 o suit\u0103 de chefuri, de st\u0103ri imposibile, de lips\u0103 de bani. A\u0163i venit cu Fiatul, m-a\u0163i prostit s\u0103 vin cu voi \u015fi am pornit. Eram destul de mahmur ca s\u0103 nu pun \u00eentreb\u0103ri. Am \u015fi adormit. Dup\u0103 un timp, trezit, probabil de aerul proasp\u0103t montan, m-am trezit \u015fi curios m-am uitat dup\u0103 indicatoare. Apoi ma\u015fina a intrat pe ni\u015fte serpentine \u015fi m-am trezit de tot. Cuno\u015fteam drumul \u015fi v-am ghicit inten\u0163iile. \u015etiu c\u0103 am strigat c\u0103 dac\u0103 nu opre\u015fti, sar din ma\u015fin\u0103. Te-ai conformat, ai tras pe dreapta \u015fi am cobor\u00e2t to\u0163i trei.<\/p>\n

\u00cemi aduceam perfect aminte \u015fi auzeam totul ca \u00eenregistrat pe band\u0103. Ce ave\u0163i de g\u00e2nd? \u00cencotro mergem?!…Opre\u015fte! M\u0103i fratele-meu, dac\u0103 nu opre\u015fti sar din ma\u015fin\u0103! <\/em>C\u00e2nd am cobor\u00e2t din ma\u015fin\u0103, Nick s-a dezl\u0103n\u0163uit. M\u0103i, tocmai tu \u00eemi faci figura \u015fi intri \u00een jocul obsesiv al muierilor?! Voi nu \u00een\u0163elege\u0163i c\u0103 eu nu pot fi nici prostit, nici for\u0163at?! Nu este nevoie de nici o dezalcoolizare. Eu sunt st\u0103p\u00e2n pe mine, fac ce vreau \u015fi nu periclitez siguran\u0163a nim\u0103nui. Eu am fost acolo s\u0103 v\u0103d un prieten. Este iadul pe p\u0103m\u00e2nt. Pentru ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin centrele astea ar trebui un Goya, sau, mai aproape de noi, un Picasso, care s\u0103 lase un fel de Guernica \u00een urma lui. Apreciez tot ce face\u0163i pentru mine, dar, um Gottes Willen!, mai \u0163ine\u0163i pu\u0163in cont \u015fi de sensibilitatea mea\u2026<\/em>Parc\u0103 m\u0103 aud cum, sp\u0103\u015fit, am murmurat Hai s\u0103 mergem acas\u0103 <\/em>\u015fi m-am \u00eendreptat spre ma\u015fin\u0103. Am auzit un Bineee! Fac\u0103-se voia voastr\u0103! Dar promite\u0163i c\u0103 nu-l ve\u0163i l\u0103sa pe feciora\u015f s\u0103 vin\u0103 \u00een vizit\u0103. A suferit destul din cauza mea. Nu mai vreau s\u0103-l pun \u00een astfel de situa\u0163ii jenante, mai ales c\u0103, pentru a para, o fac pe grozavul, \u00eel contrazic, \u00eel bruschez \u015fi dup\u0103 aia m\u0103 dau cu capul de pere\u0163i.<\/em> Dup\u0103 ce ne-am \u00eentors de la clinic\u0103 \u015ftiu c\u0103 am avut un gust amar, gustul pe care \u0163i-l d\u0103 sentimentul c\u0103 ai comis o gre\u015feal\u0103 ireparabil\u0103.<\/p>\n

46<\/p>\n

O nou\u0103 participare la Dantesca de la Ravena, privit\u0103 oarecum cu rezerv\u0103 de Nick, tem\u0103tor pentru \u201dorientarea\u201d \u00eenc\u0103 necoptului sculptor, s-a soldat cu un nou premiu, de data aceasta \u201dMarele Premiu al Papei\u201d, provoc\u00e2nd o stare confuz\u0103 de satisfac\u0163ie \u015fi temere.<\/p>\n

– M\u0103i, e frumos, e grozav, dar, parc\u0103, plute\u015fte \u00een aer o tenta\u0163ie riscant\u0103 de a te l\u0103sa antrenat \u00eentr-o activitate dirijat\u0103 de spectrul succesului facil. Ceea ce face acum Nichi\u015for abord\u00e2nd teme religioase, a\u015fa cum a fost acest portal, \u00eenso\u0163it de acele cuvinte memorabile – non omnis moriar – con\u0163inut dictat de Dante, \u00eel poate \u00eendep\u0103rta chiar de ceea ce este esen\u0163ial pentru structura lui de artist, de munca de portretist, dictat\u0103, de data aceasta de talentul lui. Nu \u015ftiu, nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103-l b\u00e2z\u00e2i tocmai acum c\u00e2nd succesul i-a sur\u00e2s, s\u0103 provoc o disput\u0103 care, \u00eentre dou\u0103 caractere cum sunt ale noastre, ar putea s\u0103 alunece pe un pov\u00e2rni\u015f periculos. \u015ei, s\u0103 fiu cinstit, acum sunt prea mul\u0163umit de rela\u0163ia care s-a instalat \u00eentre noi. Avem prea multe de recuperat ca s\u0103 risc o impruden\u0163\u0103. \u015ei apoi, nici eu nu sunt Mafalda. La timpul meu, nu prea am \u0163inut cont de nimeni \u015fi de nimic \u015fi mi-am v\u0103zut de drum.<\/p>\n

N-aveam ce comenta. Am dat din cap a \u00een\u0163elegere, tem\u0103tor la r\u00e2ndul meu, \u00eenc\u00e2ntat peste poate de succesul nepotului meu, dornic s\u0103 consolidez aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 printr-o real\u0103 prietenie. Acum, c\u00e2nd rumeg la rece acele vremuri, tr\u0103iesc satisfac\u0163ia unei \u00eempliniri. Am fost, \u00een primul r\u00e2nd, prieten cu Nick, ast\u0103zi, sunt, \u00een primul r\u00e2nd, prieten cu fiul s\u0103u. Dureroas\u0103 \u015fi, totodat\u0103, minunat\u0103 continuitate.<\/p>\n

Gherea i-a adus lui Nick un nou statut \u00een via\u0163a lui de artist. A fost chemat la st\u0103p\u00e2nire, l\u0103udat \u015fi propus pentru a ocupa postul de pre\u015fedinte al filialei arti\u015ftilor plastici.<\/p>\n

– Domnule secretar, scuza\u0163i, tovar\u0103\u015fe, nu cred c\u0103 face\u0163i o alegere bun\u0103. \u015eti\u0163i, eu nu m\u0103 prea am bine cu politica, am \u015fi un dosar al dracului de bun, \u015fi, \u015fi nu m\u0103 simt bine dec\u00e2t \u00een atelierul de sculptur\u0103. \u00cenainte de a m\u0103 transfera, am avut parte de\u00a0 h\u00e2r\u0163uiala unui oarecare Mi\u015fu \u015fi sunt mul\u0163umit c\u0103 s-a mai terminat. Alege\u0163i un administrator bun, nu un sculptor\u2026<\/p>\n

– M\u0103i, Nicolae! Las\u0103-m\u0103 pe mine s\u0103 judec dac\u0103 e\u015fti sau nu bun pentru munca asta. Treaba nu merge \u015fi am de g\u00e2nd s\u0103 facem multe pentru zona asta. Treaba cu dosarul nu mai are nici o importan\u0163\u0103, iar dac\u0103 te mai sup\u0103r\u0103 vreun Mi\u015fu, vino la mine, cu el cu tot. Ce mai?! Am hot\u0103r\u00e2t \u015fi va trebui s\u0103 te pui pe treab\u0103. Noi avem nevoie de oameni ca tine. M\u00e2ine, poim\u00e2ne, poate te facem \u015fi membru de partid, ce zici?<\/p>\n

– Doamne fere\u015fte! Adic\u0103, vreau s\u0103 spun c\u0103, nu e bine s\u0103 v\u0103 lega\u0163i de un om ca mine. Oi fi eu talentat, dar am \u015fi eu metehnele mele, \u015fti\u0163i dumneavoastr\u0103, nu?!<\/p>\n

– N-am spus c\u0103 te fac m\u00e2ine membru de partid, a\u015fa c\u0103 dormi lini\u015ftit. Ce \u0163i-e \u015fi cu arti\u015ftii \u0103\u015ftia, domnule, adic\u0103, tovar\u0103\u015fe! Face\u0163i-i formele, aranja\u0163i lucrurile \u015fi s\u0103-l v\u0103d pre\u015fedinte. \u00cen\u0163eles?<\/p>\n

– \u00cen\u0163eles, tovar\u0103\u015fe secretar!<\/p>\n

\u015ei a r\u0103mas Nick pre\u015fedinte vreo zece ani \u015fi s-a descurcat, cu toate \u201dmetehnele\u201d lui. \u015ei a mai f\u0103cut Nick un lucru bun, a intrat s\u0103 predea la \u015ecoala de Arte, unde, cum parc\u0103 am mai spus-o, a provocat o adev\u0103rat\u0103 nebunie, \u00een special \u00een r\u00e2ndul fetelor, dornice s\u0103 ajung\u0103 \u201dartist plastic\u201d peste noapte. Cel mai greu i-a fost s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 avalan\u015fa de vizite la atelier, pentru a lucra sau servi drept model. Vorba unui critic de art\u0103 al vremii, care l-a onorat cu o prezentare \u00eentr-unul din cataloagele multiplelor expozi\u0163ii: \u2026Kr\u00fcger este, \u00eenainte de toate un mare coleg\u00a0 \u015fi un pasionat ini\u0163iator. Mult din timpul propriei sale crea\u0163ii \u00eel consacr\u0103 celorlal\u0163i. U\u015fa sediului (re\u015fedin\u0163ei, atelierului) s\u0103u este \u00een permanen\u0163\u0103 deschis\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 episodul numirii sale la Filiala Arti\u015ftilor Plastici, Nick s-a \u00eenchis oarecum \u00een el, nemul\u0163umit de constatarea – m-am cam obi\u015fnuit s\u0103 \u00eenghit.<\/em><\/p>\n

– M\u0103i, fratele-meu, n-am crezut s\u0103 pot \u00eenv\u0103\u0163a o astfel de lec\u0163ie dar, dup\u0103 prima \u00eenghi\u0163itur\u0103 \u00een sec, v\u0103d c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 complac.<\/p>\n

– Care \u00eenghi\u0163itur\u0103?!<\/p>\n

– P\u0103i, figura cu monumentul Eroilor Patriei, de acum doi ani. N-am vrut s\u0103 comentez deoarece mi-era ru\u015fine de mine. Un artist nu poate \u00eenghi\u0163i a\u015fa ceva, \u015fi totu\u015fi, am \u00eenghi\u0163it, iar dovada \u00eemi zg\u00e2rie sufletul. C\u00e2nd a fost s\u0103 montez obeliscul, a\u015fa \u00eemi pl\u0103cea s\u0103-i spun, o coloan\u0103 supl\u0103, o flac\u0103r\u0103 ml\u0103dioas\u0103 urc\u00e2nd spre cer, am respectat cu stricte\u0163e macheta-proiect, consemnat\u0103 \u00een contract, folosind discurile de tuf vulcanic perfect dimensionate \u015fi, ca la vechii greci, perfect \u015flefuite. A fost o joac\u0103 de copii s-o \u00een\u0103l\u0163\u0103m. Practic n-a fost nevoie de material de \u00eembinare. Flac\u0103ra s-a \u00een\u0103l\u0163at pe dealul care ad\u0103postea cele dou\u0103 cimitire ale eroilor, rom\u00e2ni \u015fi sovietici. Am plecat lini\u015ftit \u015fi mul\u0163umit. Propor\u0163iile erau perfecte, silueta de siren\u0103 unduia spre \u00cenaltul Cerului. Peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 urma dezvelirea. A doua zi am fost chemat la st\u0103p\u00e2nire \u015fi mu\u015ftruluit. Ce-a urmat m-a umilit.<\/p>\n

– Tovar\u0103\u015fe Kr\u00fcger, ne-ai b\u0103gat \u00eentr-o mare belea. Cum ai putut s\u0103 faci un monument mai \u00eenalt dec\u00e2t cel \u00eenchinat eroilor armatei sovietice din cimitirul de al\u0103turi?!…<\/p>\n

– P\u0103i e conform cu proiectul avizat de toate forurile, inclusiv de dumneavoastr\u0103\u2026<\/p>\n

– Nu m\u0103 lua cu inclusivul! Eu nu sunt arhitect, eu nu sunt artist, eu nu fac m\u0103sur\u0103tori. Aveai datoria s\u0103 te orientezi pu\u0163in politic. Monumentul nu poate r\u0103m\u00e2ne a\u015fa cum l-ai f\u0103cut. Am fost, l-am v\u0103zut \u015fi am dat ordin s\u0103-i scoat\u0103 o roat\u0103 din alea pe care le-ai folosit, cam un metru. Nu-i o mare nenorocire, dar norocul nostru este c\u0103 am sesizat la timp \u015fi nu ne-am pomenit cu cineva de sus. Te rog i-a\u0163i sculele \u015fi mai cizeleaz\u0103 ceva, dac\u0103 mai este nevoie. Timp mult nu mai avem. La treab\u0103!…<\/p>\n

– Tovar\u0103\u015fe secretar, nu se poate a\u015fa ceva. Coloana, cum \u00eei spune\u0163i, <\/em>are o form\u0103 bine definit\u0103, este supl\u0103, e o flac\u0103r\u0103 vie\u2026dac\u0103 retez\u0103m din mijlocul ei un element component de un metru se duce dracului totul, oric\u00e2t a\u015f cizela \u00eembin\u0103rile. Da\u0163i-mi voie s\u0103 v\u0103 schi\u0163ez cam ce se va \u00eent\u00e2mpla cu ea. O coal\u0103 de h\u00e2rtie, v\u0103 rog\u2026<\/p>\n

– Asta-i o treab\u0103 politic\u0103 \u015fi ca la <\/em>armat\u0103, \u00een politic\u0103 ordinul se execut\u0103, nu se discut\u0103. Iar ordinul a fost dat! Nu mai avem ce discuta!…<\/p>\n

– Dar,\u2026Nici un dar! M\u00e2ine vine \u015fi directorul de la Monumente Istorice \u015fi va supraveghea totul\u2026<\/p>\n

– Am \u00een\u0163eles, dar s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 monumentul nu va purta <\/em>semn\u0103tura mea. E tot ce pot s\u0103 fac. Bun\u0103 ziua\u2026<\/p>\n

Am r\u0103mas surprins.<\/em> Nick s\u0103 \u0163in\u0103 \u00een el o asemenea tr\u0103snaie legat\u0103 de munca lui de crea\u0163ie f\u0103r\u0103 s\u0103 pomeneasc\u0103 nimic.<\/p>\n

– M\u0103i n-am \u015ftiut \u015fi, de fapt, n-am v\u0103zut dec\u00e2t macheta. \u00cemi \u00eenchipui c\u0103 arat\u0103 r\u0103u, trebuie s-o v\u0103d\u2026<\/p>\n

– Acum, a uitat de maniera \u00een care m-a umilit \u015fi m\u0103 vrea printre ei, sau, mai bine spus, supus lor. Mai mult, au \u00eenceput s\u0103 m\u0103 calce \u00een atelier domni suspu\u015fi, s\u0103-mi comande lucr\u0103ri de care nici n-am chef, nici n-am timp. A venit un fel de mai marele culturii \u015fi mi-a cerut s\u0103 fac urgent o efigie a primei doamne a \u0163\u0103rii, a academiceancei. Am crezut c\u0103 fac pe mine. Asta-mi lipse\u015fte! S\u0103-\u0163i ar\u0103t ce-am f\u0103cut \u00een lut. \u015etii, parc\u0103 nu m\u0103 ascult\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd nu \u015ftiu cum s-o \u00eembrac. Poze am destule. Ce zici?<\/p>\n

– M\u0103i, dac\u0103 se vrea doamna s\u0103 fie t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi frumoas\u0103, s\u0103 \u015ftii c\u0103-i O.K., dar cu rochi\u0163a asta de feti\u015fcan\u0103 nu \u0163ine. \u00cembrac-o \u015fi tu \u00eentr-un fel de rob\u0103, cu fund\u0103, ceva academic, ca s\u0103 nu spun, ca la tribunal.<\/p>\n

– M\u0103i, s\u0103 fiu al naibii, hai c\u0103 \u00eencerc. Imediat o dezbrac \u015fi-o \u00eembrac ca la carte. Stai \u015fi urm\u0103re\u015fte-m\u0103\u2026<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, n-a durat mult. Era un medalion reu\u015fit, un semi profil, dar puteai \u015fti reac\u0163ia nebunei?!<\/p>\n

– Ei, cum \u0163i se pare?<\/p>\n

– Bine! Te pomene\u015fti c\u0103 a\u015fa ar\u0103ta \u00een tinere\u0163e\u2026<\/p>\n

– Am s-o torn \u00een bronz \u015fi o duc la Bucure\u015fti, la acest Dumnezeu al culturii. Trec pe la voi s\u0103 vezi ce-a ie\u015fit.<\/p>\n

A ie\u015fit bine, chiar foarte bine. Lucrarea a ajuns la Cabinetul 2, \u015fi, prima doamn\u0103 a comandat o efigie \u015fi pentru so\u0163ul domniei sale. C\u00e2nd a primit din nou vizita curierului domnesc, Nick a intrat \u00een panic\u0103. S-a lini\u015ftit c\u00e2nd a auzit cum a reac\u0163ionat doamna dar a intrat la idei la auzul noii solicit\u0103ri. Pe \u0103sta cum s\u0103-l fac ca s\u0103 le plac\u0103 la am\u00e2ndoi?!<\/em>\u00a0 a fost reac\u0163ia lui pe loc. P\u0103i \u0103\u015ftia o s\u0103 m\u0103 \u00eenhame s\u0103 lucrez pentru toat\u0103 familia\u2026<\/em>La acest nou medalion de \u201dfamilie\u201d n-a mai consultat pe nimeni. L-a f\u0103cut din profil, cuno\u015ftea personajul din apari\u0163iile la televiziune, n-a c\u0103utat s\u0103-l \u00eenfrumuse\u0163eze, i-a \u201drespectat\u201d personalitatea. C\u00e2nd am v\u0103zut lucrarea am avut emo\u0163ii.<\/p>\n

– Nick, e reu\u015fit, ar trebui s\u0103 fie mul\u0163umi\u0163i. Un singur lucru m\u0103 nelini\u015fte\u015fte, izul \u0103sta de semit, datorat nasului proeminent, \u015ftiu eu?!<\/p>\n

– M\u0103i, de data asta am respectat omul a\u015fa cum este receptat de toat\u0103 lumea, a\u015fa cum arat\u0103, cu ceea ce am surprins pe viu, cu ceea ce sare \u00een ochi din comportamentul lui de zi cu zi. Vezi, nu m-am luat dup\u0103 portretele care i se fac \u015fi ocup\u0103 pere\u0163ii muzeelor.<\/p>\n

La muzeu au ajuns \u015fi cele dou\u0103 efigii, la fosta po\u015ft\u0103 a Bucure\u015ftiului, spre marea nemul\u0163umire a artistului. Se temea de judecata celor din breasl\u0103: s-a dat bine cu st\u0103p\u00e2nirea, neam\u0163ul!<\/em><\/p>\n

Vizitele curierului domnesc nu s-au \u00eencheiat. De data aceasta omul a vrut un medalion pentru morm\u00e2ntul mamei. O poz\u0103 \u015fi rug\u0103mintea s\u0103 nu dureze. Se \u00eemplinea o cifr\u0103 rotund\u0103 de la dispari\u0163ie. De aici au pornit primele necazuri. Avea \u00een fa\u0163\u0103 fotografia unei b\u0103tr\u00e2ne, un chip inexpresiv, o poz\u0103 de proast\u0103 calitate. N-a putut s\u0103 se achite rapid cum fusese solicitat. Trei variante au fost respinse cu brutalitate. Ceva nu-i reu\u015fea, \u015fi nici nu se str\u0103duia prea mult. C\u00e2nd am v\u0103zut opera am priceput ce dorea fiul doamnei. Dorea o figur\u0103 blajin\u0103, cu o \u0163inut\u0103 aristocrat\u0103, cu un z\u00e2mbet discret. De ce?! Pentru c\u0103 femeia trebuia \u00eentinerit\u0103, trebuia \u00eembl\u00e2nzit\u0103 privirea-i rece, trebuia o carna\u0163ie mai pronun\u0163at\u0103 a buzelor excesiv de sub\u0163iri. Cred c\u0103 a fost o femeie re\u0163inut\u0103, nu prea frumoas\u0103, nici expresiv\u0103. Nick a prelucrat ultimul lut, i-a \u00eengro\u015fat buzele \u00eenvelindu-le \u00eentr-un z\u00e2mbet blajin, fermec\u0103tor chiar. A f\u0103cut bronzul, a avut c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 \u015fi o str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103 iar eu, eu m-am ales cu penultima variant\u0103, turnat\u0103 \u00een bronz, pe care o p\u0103strez \u015fi acum ca amintire a unor vremuri prea pu\u0163in pl\u0103cute. Chiar a\u015fa, nici nu prea \u015ftiu pe unde o mai fi. Oricum, e prin cas\u0103.<\/p>\n

Important a fost c\u0103 Nick a ie\u015fit cu bine din acest clenci cu reprezentantul oligarhiei culturii acelor vremuri, nu \u00eens\u0103 \u015fi lini\u015ftit \u00een privin\u0163a evolu\u0163iei acestui gen de leg\u0103turi. El, artistul liber ca pas\u0103rea, cum se voia a fi, s-a pomenit deodat\u0103 \u00een spa\u0163iul \u00eenchis al unei colivii. Acest nou gen de ap\u0103sare l-a pus pe g\u00e2nduri. Dac\u0103 nu se ast\u00e2mp\u0103r\u0103 cu preten\u0163iile astea absurde ale st\u0103p\u00e2nului fa\u0163\u0103 de slug\u0103, \u00eei dau dracului \u015fi m\u0103 ascund undeva, \u00eentr-un sat pr\u0103p\u0103dit, pe l\u00e2ng\u0103 vreo carier\u0103 de marmur\u0103, unde s\u0103 pot lucra \u00een voie. Pot lucra \u015fi \u00een carier\u0103 ca s\u0103 am ce m\u00e2nca, numai s\u0103 pot avea ceva materiale pentru mine. Dac\u0103 nu, prefer s\u0103 plec dracului la nem\u0163i sau la italieni. Cu meseria mea n-am s\u0103 mor de foame.<\/em> Nici el nu credea \u00een ceea ce spunea \u015fi se afunda \u00een munc\u0103, \u015fi bine f\u0103cea.<\/p>\n

A fost o perioad\u0103 foarte productiv\u0103. Ani \u00een \u015fir a muncit pe rupte d\u00e2nd la iveal\u0103 noi \u015fi noi dovezi materiale ale talentului s\u0103u. Prin \u201982 mi-a trimis un extras dintr-o cronic\u0103 a unuia dintre cei mai titra\u0163i critici de art\u0103 – Dan Grigorescu. Sculptorul Nicolae Kr\u00fcger este un artist cu o cert\u0103 voca\u0163ie a monumentalului; o demonstreaz\u0103 elanul liniilor din unele lucr\u0103ri ale sale, \u015ftiin\u0163a de a pune \u00een valoare specificul vechii arhitecturi rom\u00e2ne\u015fti. Dar e \u015fi un bun portretist, care \u015ftie s\u0103 defineasc\u0103 personalitatea modelului deopotriv\u0103 prin efectele de modelaj \u015fi prin acelea\u00a0 ale cioplirii energice \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de o surprinz\u0103toare delicate\u0163e , a pietrei.<\/em> Nick era mul\u0163umit. Se s\u0103turase de caracteriz\u0103rile care-l plasau, voit parc\u0103, exclusiv \u00een lumea portretului. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, o eminen\u0163\u0103 cenu\u015fie venea cu recunoa\u015fterea voca\u0163iei sale pentru monumental.<\/p>\n

Cu inerentele-i abateri de la \u201ddisciplin\u0103\u201d, anii care au urmat succesului cu Gherea, au \u00eembog\u0103\u0163it portretistica lui cu nume sonore precum Enescu,\u00a0 St\u0103nescu, Rebreanu, Labi\u015f, Horea, Laz\u0103r. M\u0103 re\u00eentorc la extraordinarul portret f\u0103cut prietenului s\u0103u Condescu, extraordinar pentru mine tocmai pentru c\u0103 l-am cunoscut personal. Dac\u0103 ceilal\u0163i erau figuri cunoscute din fotografii, din cele scrise, din operele lor, doctorul Condescu era o fiin\u0163\u0103 vie a c\u0103rui personalitate mi-a p\u0103truns \u00een suflet a\u015fa cum a p\u0103truns prietenia lui \u00een via\u0163a artistului. Am avut aceea\u015fi reac\u0163ie ca atunci cnd am v\u0103zut portretul lui Ladea, pe care am avut pl\u0103cerea s\u0103-l cunosc personal. E drept, au c\u0103lcat \u015fi str\u00e2mb, uneori, dar \u015fi-au f\u0103cut, \u015fi bine \u015fi r\u0103u, \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103. Am\u00e2ndoi aveau deviza \u201dvinul bun nu stric\u0103\u201d prin care m-au convins nu o dat\u0103 s\u0103-i \u00eenso\u0163esc la volan la Valea C\u0103lug\u0103reasc\u0103. Chiar a\u015fa, unde nu aveau ei prieteni care s\u0103-i primeasc\u0103 cu bra\u0163ele deschise?! Acceptam, mai bine, s\u0103-i \u201dsprijin\u201d, dec\u00e2t s\u0103-i las de capul lor.<\/p>\n

Am\u00e2ndoi \u00eel iubeau pe Nichita, dragoste la care poetul r\u0103spundea din toat\u0103 inima. \u00cen \u201983 c\u00e2nd Nichita i-a p\u0103r\u0103sit, desenele portret care-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau cu o ging\u0103\u015fie demn\u0103 de poezia lui, au luat drumul lutului, apoi al bronzului, tron\u00e2nd peste tot pe unde a colindat poetul Necuvintelor. Nick a iubit compozi\u0163ia \u00een cadrul c\u0103reia a excelat \u00een lemn. Mai rar a lucrat \u00een lut \u015fi transpus apoi \u00een bronz sau aluminiu. Temele lui preferate au fost \u015fi au r\u0103mas p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii \u201dmama \u015fi copilul\u201d \u015fi \u201dfemeia versus femeie\u201d, cea din urm\u0103 diversificat\u0103 \u00een titluri precum \u201dvanitate\u201d sau \u201dinvidie\u201d, \u015fi altele. Tot aceast\u0103 perioad\u0103 de aur a l\u0103sat, cine \u015ftie pe unde, un bronz superb, un nud \u00eentruchip\u00e2nd starea de \u201dodihn\u0103\u201d. P\u0103catul legat de aceste compozi\u0163ii const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ele, de obicei, au luat calea \u00eenstr\u0103in\u0103rii, de multe ori f\u0103r\u0103 adres\u0103, cadouri smulse \u00een clipe \u201dnepotrivite\u201d de c\u0103tre \u201dprieteni\u201d afla\u0163i \u00een clipe potrivite. Nick nu a dat importan\u0163a cuvenit\u0103 acestui fapt, ceea ce l-a costat, nu rareori, pierderea f\u0103r\u0103 urm\u0103 a unor lucr\u0103ri deosebite pe care nu a apucat s\u0103 le expun\u0103 nici m\u0103car o dat\u0103. Uneori, m\u0103 punea s\u0103 deschid portbagajul. \u015etiam c\u0103 dorea s\u0103 salveze vreo lucrare \u00een jurul c\u0103reia se \u00eenv\u00e2rteau ochi pofticio\u015fi. Primeam \u015fi cadouri pe care mi le preg\u0103tea dup\u0103 \u00eendelungi observ\u0103ri ale atitudinii mele prin atelier. \u015etia cum s\u0103-mi fac\u0103 pl\u0103cere. A\u015fa pot s\u0103 m\u0103 laud cu un Ladea, un Coand\u0103, un Labi\u015f, sau compozi\u0163ii lucrate \u00een lemn sau turnate \u00een aluminiu. Avea o pl\u0103cere v\u0103dit\u0103 s\u0103 ofere lucr\u0103ri celor care-\u015fi manifestau deschis admira\u0163ia pentru arta lui. Erau \u00eens\u0103 destui care reu\u015feau s\u0103-i adoarm\u0103 vigilen\u0163a prin atitudini demne de actorie de performan\u0163\u0103, \u00eel flatau \u00een clipele lui mai pu\u0163in faste \u015fi plecau cu cadouri nemeritate. Cu astfel de iubitori de art\u0103 a avut destule surprize la organizarea retrospectivelor.<\/p>\n

Aceast\u0103 perioad\u0103 fructuoas\u0103 a mai avut la baz\u0103 un imbold aparte care l-a marcat profund pe Nick. Na\u015fterea mo\u015ftenitorului care avea s\u0103 devin\u0103 pentru to\u0163i noul Nichi\u015for, feciora\u015ful de mai ieri devenind peste noapte Niky,\u00a0 prea matur pentru diminutiv\u0103ri. Evenimentul l-a trimis pe \u201db\u0103tr\u00e2nul\u201d Nick \u00een lumea viselor specifice noului statut de bunic. Rar l-am v\u0103zut at\u00e2t de exuberant, at\u00e2t de pornit pe fapte mari. Participarea la botez, atmosfera de \u201dfamilie mare\u201d instalat\u0103 cu ocazia evenimentului, l-au f\u0103cut s\u0103 uite toate amintirile amare, s\u0103 fie acela\u015fi ne\u00eentrecut interlocutor din anii primei tinere\u0163i. Peste ani a recunoscut f\u0103r\u0103 ezitare rolul jucat de \u201dMicul Prin\u0163\u201d, cum \u00eemi pl\u0103cea s\u0103-l dezmierd.<\/p>\n

47<\/p>\n

Mult\u0103 munc\u0103 dar \u015fi primele semne de oboseal\u0103 \u201dcronic\u0103\u201d, cum a definit-o Nick. \u015ei dac\u0103 stau toat\u0103 ziua \u00een pat, tot obosit m\u0103 scol!?. <\/em>A \u00eenceput s\u0103 se \u201d\u00eendoape\u201d cu polivitamine, cu multiminerale, f\u0103r\u0103 nici un control medical, de rutin\u0103 m\u0103car. Tensiunea oscilant\u0103 \u00eel enerva, poate, mai mult ca orice: Eu nu-s s\u0103n\u0103tos dec\u00e2t dac\u0103 lucru p\u00e2n\u0103 la epuizare. Munca fizic\u0103 este medicamentul meu preferat care nu m\u0103 tr\u0103deaz\u0103 niciodat\u0103.<\/em> Acest niciodat\u0103<\/em> devenea, \u00eens\u0103, tot mai relativ iar starea de nemul\u0163umire cre\u015ftea v\u0103z\u00e2nd cu ochii. Afrodita nu mai continea cu \u00eendemnul la o internare pentru analize generale, lucru pe care nu-l considera realizabil \u00een ambulatoriu. Refuzul \u00eens\u0103 venea cu promptitudine: M-am s\u0103turat de atmosfera de spital, de concluziile lor pr\u0103p\u0103stioase. Dac\u0103 f\u0103ceam ce m-au tot sf\u0103tuit, muream de mult de inim\u0103 rea. Trebuie s\u0103 deschid retrospectiva anun\u0163at\u0103 \u00eenchinat\u0103 copiilor. Practic am cam adunat toate lucr\u0103rile de care aveam nevoie. Uite, catalogul e gata, cu feciora\u015ful meu pe prima pagin\u0103. Bine c\u0103 mi-a trimis la timp lucrarea, mam\u0103-sa. Va fi o demonstra\u0163ie a cunoa\u015fterii sufletului copiilor de toate v\u00e2rstele, de la gr\u0103dini\u0163\u0103 la adolescen\u0163\u0103. Majoritatea sunt copii de pe aici, vor fi recunoscu\u0163i, nu numai ca \u201dpoz\u0103\u201d, ci ca tr\u0103ire interioar\u0103. Niciodat\u0103 n-am fost at\u00e2t de mul\u0163umit de o idee. Trebuie s\u0103 fac totul ca la carte, dup\u0103 care promit s\u0103 m\u0103 dau pe m\u00e2na doctorilor, \u015fi a ta, bine\u00een\u0163eles. Clar? Subiectul este \u00eenchis.<\/em><\/p>\n

Realitatea era c\u0103 Nick se sim\u0163ea \u00een siguran\u0163\u0103 av\u00e2nd-o l\u00e2ng\u0103 el. \u015ei noi, la fel. Mami, cel pu\u0163in, b\u0103tea mereu \u00een lemn, s\u0103 nu se schimbe nimic. Noi cuno\u015fteam starea de fapt a pacientului dar ne bazam pe spusele ei. \u00centre timp, Afrodita nu sta cu m\u00e2inile \u00een s\u00e2n. Urm\u0103rea orice manifestare a st\u0103rii lui de s\u0103n\u0103tate, \u00ee\u015fi nota totul cu profesionalism \u015fi prezenta observa\u0163iile internistului, care-l cuno\u015ftea pe Nick ca pe un cal breaz. Din capul locului temerile doctorului s-au oprit la \u00eentrebarea: ce-o mai<\/em> fi cu ficatul?<\/em> Cuno\u015ftea antecedentele \u015fi mai ales n\u0103ravurile pacientului recalcitrant. F\u0103r\u0103 analize, f\u0103r\u0103 un examen direct, nu putea face nici un fel de afirma\u0163ii. De temerile lui eram, \u00eens\u0103, \u015fi noi st\u0103p\u00e2ni\u0163i.<\/p>\n

Anul \u201989 s-a soldat, totu\u015fi, cu un mare succes, cu noi recunoa\u015fteri, cu speran\u0163e pentru proiectul mult dorit numit Mihai. Expozi\u0163ia a fost \u00eentr-adev\u0103r un mare succes, cu angajamentul prezent\u0103rii ei \u015fi \u00een alte localit\u0103\u0163i, printre care la loc de cinste se situa, \u00een viziunea lui Nick, ora\u015ful studen\u0163iei. N-a fost s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 deoarece evenimentele politice au bulversat toate planurile, chiar dac\u0103 au trezit speran\u0163e noi. Anii ce-au urmat aveau s\u0103-l absoarb\u0103 \u00een realizarea visului s\u0103u adolescentin, ecvestra.<\/p>\n

Nici starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii nu-l mai \u00eendemna la diversificarea preocup\u0103rilor artistice, de crea\u0163ie. \u015ei, ceea ce era doar temere, avea s\u0103 zguduie chiar \u015fi cele mai pesimiste a\u015ftept\u0103ri ale medicilor. Nu ficatul a dat prima alarm\u0103, ci un atac cerebral, o semi paralizie, care i-a prins, din nou, bra\u0163ul drept \u015fi, poate cel mai grav, centrul vorbirii. Nick a pierdut capacitatea de a comunica cu cei din jur prin viu grai.<\/p>\n

Lucid, con\u015ftient de urm\u0103rile accidentului, dornic p\u00e2n\u0103 la disperare s\u0103 \u00eenving\u0103 boala, Nick s-a legat cu disperare de Afrodita. \u015ei a avut de ce. S-a d\u0103ruit total misiunii de vindecare, a colaborat cu medicii speciali\u015fti, n-a cedat disper\u0103rii induse de antecedentele pacientului, cum \u00eei spunea, a organizat \u015fedin\u0163ele de fizioterapie \u015fi, mai presus de toate, a trecut la reeducarea capacit\u0103\u0163ii de comunicare prin viu grai. N-a fost u\u015for, pacientul era mai mult dec\u00e2t dificil, teama de un eventual e\u015fec, indus\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u de ne\u00eencrederea ce pusese st\u0103p\u00e2nire pe medici, toate acestea reprezent\u00e2nd obstacole, aparent de netrecut. Nick nu mai \u015ftia s\u0103 vorbeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte,\u00a0 de fapt, nu mai vorbea deloc, comunic\u00e2nd doar prin semne. Auzea perfect, se chinuia s\u0103 r\u0103spund\u0103, dar sunetele scoase nu reu\u015feau s\u0103 articuleze cuvinte. Pe chipul lui suferin\u0163a se manifesta \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor. Ca prim semnal de \u00eencurajare, a \u00eenceput s\u0103 silabiseasc\u0103 \u00een german\u0103, nu premeditat, ci \u00eempins, probabil, de o for\u0163\u0103 interioar\u0103 \u015fi o voin\u0163\u0103 de neb\u0103nuit. Ce a fost \u00een sufletul lui nimeni nu a putut s\u0103 afle. A format num\u0103rul nostru de telefon \u015fi a \u00eencercat s\u0103 comunice cu Anna. Prin eforturi repetate a silabisit c\u00e2teva cuvinte nem\u0163e\u015fti. Eforturile erau \u00eens\u0103 supraomene\u015fti. Mai t\u00e2rziu, a ocolit acest subiect, sau mai bine zis, a refuzat s\u0103-l abordeze. O concluzie emis\u0103, \u00een particular, de un psihiatru, a fost: Frageda copil\u0103rie l-a salvat.<\/em><\/p>\n

Rezultatele nu s-au l\u0103sat a\u015fteptate \u015fi, sprijinit \u015fi moral \u015fi fizic, de tandemul Afrodita-Dumi, Nick a luat taurul de coarne \u015fi a intrat \u00een atelier. A fost \u00eengrozitor. Cu pu\u0163inele for\u0163e de care mai dispunea, a m\u0103turat tot ce era pe mese, a c\u0103lcat \u00een picioare totul cu o energie devastatoare, a \u00eencercat s\u0103 rup\u0103 mapa cu desene, practic opera lui de o via\u0163\u0103, pr\u0103bu\u015findu-se \u00eentr-un final pe canapeaua at\u00e2tor nop\u0163i de odihn\u0103. Un pl\u00e2ns \u00eenso\u0163it de adev\u0103rate r\u0103gete de animal r\u0103nit au instalat o atmosfer\u0103 sinistr\u0103. Pl\u00e2nsul lui cu sughi\u0163uri a p\u0103truns \u00een sufletele celor doi precum j\u0103ratecul \u00eentr-o g\u0103leat\u0103 cu ap\u0103. A sf\u00e2r\u00e2it durerea neputin\u0163ei \u00een fa\u0163a durerii crea\u0163iei. Nick era \u00eentruchiparea Crea\u0163iei \u00cendurerate. Apoi, o lini\u015fte, prevestitoare a nu \u015ftiu ce, vorba lui Dumi, s-a a\u015fternut \u00een atelier iar nefericitul pacient a c\u0103zut \u00eentr-un somn profund.<\/p>\n

Cu timpul, somnul a trecut \u00eentr-o faz\u0103 aparte, cu o respira\u0163ie imperceptibil\u0103, pe chipul lui a\u015ftern\u00e2ndu-se acel z\u00e2mbet fermec\u0103tor al lui Redford. Spaima i-a cuprins pe Afrodita \u015fi Dumi, s-au privit \u00eentreb\u0103tor dar f\u0103r\u0103 a\u00a0 \u00eendr\u0103zni s\u0103 fac\u0103 o mi\u015fcare. Ca pentru a-i lini\u015fti, Nick s-a s\u0103ltat \u00een coate, a privit curios spre cei doi \u015fi, cu un ton, de parc\u0103 nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat nimic, i-a interogat lini\u015ftit \u00een rom\u00e2n\u0103: Ce-i cu voi?! De c\u00e2nd dorm?<\/em> Dac\u0103 cuv\u00e2ntul nedumerire poate exprima ceva palpabil, atunci asta s-a putut citi pe chipul s\u0103u. M\u0103i, ce-i cu t\u0103cerea asta?! S-a \u00eent\u00e2mplat ceva? \u015ei de ce suntem to\u0163i trei aici? Ce-i cu dezordinea asta?! <\/em>Parc\u0103 era \u00een trans\u0103. \u00cen continuare nici o reac\u0163ie. \u00cen capul Afroditei s-a instalat un semn de \u00eentrebare: Ce-o fi cu el, Doamne?! De ce nu-i furios?!<\/em><\/p>\n

Nick s-a aplecat dup\u0103 o dalt\u0103 ce z\u0103cea la piciorul mesei de lucru, a luat-o cu m\u00e2na dreapt\u0103, a pus-o la locul ei \u00een dulapul de scule \u015fi, f\u0103c\u00e2nd o inspec\u0163ie prin atelier, s-a \u00eentors cu o m\u0103tur\u0103.<\/p>\n

– Eu am f\u0103cut mizeria asta?! Hei, Afrodita, nu te mai <\/em>holba \u015fi ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 facem curat, ce dracu ai?!<\/p>\n

\u00cen via\u0163\u0103 apar momente \u00een care, \u00eentr-adev\u0103r, r\u0103m\u00e2i blocat. Nick s-a mai aplecat dup\u0103 un ciocan, o pies\u0103 relativ grea pentru m\u00e2na lui bolnav\u0103, s-a apropiat de o menghin\u0103 \u015fi, cu o mi\u015fcare vioaie, a f\u0103cut metalul s\u0103 r\u0103sune. Era mai mult dec\u00e2t se putea a\u015ftepta.<\/p>\n

– Nu te mai doare m\u00e2na dreapt\u0103?!<\/p>\n

\u00centrebarea a r\u0103sunat cu intensitatea unui strig\u0103t. Nick a avut o tres\u0103rire \u015fi, spre nedumerirea celor doi, a \u00eenceput s\u0103 zburde prin atelier, r\u00e2z\u00e2nd zgomotos, c\u00e2nt\u00e2nd afonic: M-am<\/em> f\u0103cut bine, m-am vindecat!<\/em> A s\u0103rit la Afrodita s-o s\u0103rute, l-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat pe Dumi, a mai f\u0103cut un tur al atelierului \u015fi \u00een final s-a a\u015fezat la masa de lucru \u015fi a \u00eenceput s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103 mapa cu desene.<\/p>\n

– Doamne! S-a \u00eent\u00e2mplat o minune!<\/p>\n

Nick s-a ridicat, s-a apropiat de Afrodita, a str\u00e2ns-o la piept \u015fi i-a \u015foptit: Minunea ai fost tu \u015fi puterea mea, voin\u0163a.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 Afrodita \u015fi Dumi au r\u0103mas bloca\u0163i \u015fi au avut nevoie de timp pentru a realiza \u201dminunea\u201d, doctorii, \u00een special neorologul, a r\u0103mas sceptic: Nu \u00een\u0163eleg nimic! Nu se poate, Domnule! Asta nu-i a bun\u0103! O rec\u0103dere este inevitabil\u0103!<\/em><\/p>\n

De data aceasta Afrodita nu a mai luat \u00een seam\u0103 \u201dobserva\u0163ia\u201d aparent mali\u0163ioas\u0103 \u015fi a continuat pe cont propriu munca de asistent\u0103, l\u0103s\u00e2nd la o parte toate precau\u0163iile prescrise. Omul s-a f\u0103cut bine \u015fi asta-i principal. Nick trebuie s\u0103 fie convins de asta, \u015fi asta am s\u0103 fac.<\/em><\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles, revenirea nu a \u00eensemnat \u015fi reluarea imediat\u0103 a activit\u0103\u0163ii de crea\u0163ie, dar a s\u0103dit \u00een sufletul disperat al lui Nick \u00eencrederea c\u0103 era pe drumul cert al recuper\u0103rii \u015fi, contrar obiceiului, a luat-o cu bini\u015forul. \u00cen primul r\u00e2nd zvonurile care alarmaser\u0103 oficialit\u0103\u0163ile, tocmai \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care se reluase problema statuii ecvestre, s-au risipit, iar vizita sculptorului la mai marele locului, a \u00eent\u0103rit \u00eencrederea celui din urm\u0103 \u00een reu\u015fita proiectului. Primul lucru bun f\u0103cut, pe loc, cum s-ar spune, a fost repartizarea unui apartament \u00een zona planificat\u0103 pentru amplasarea ecvestrei. Voi urm\u0103ri din balcon lucr\u0103rile de la ridicarea soclului p\u00e2n\u0103 la coco\u0163area c\u0103l\u0103re\u0163ului. Acum chiar c\u0103 o s\u0103-mi prind\u0103 bine binoclul militar pe care l-am cump\u0103rat de la talcioc. Nici nu mi-a luat mult \u0163iganul. Nu va fi nevoie s\u0103 stau mereu pe \u015fantier. Trebuie s\u0103 m\u0103 apuc de machet\u0103. <\/em>\u015ei s-a apucat.<\/p>\n

Interesul mai marilor locali, ai noilor veni\u0163i la putere, era mare, \u00eencredere total\u0103 \u00een artistul r\u0103sf\u0103\u0163at, dar nu \u015fi trecere pe la mai marii vremii, cerberii din capital\u0103, unde, cum a mai semnalat chiar sculptorul, se tr\u0103geau sforile mai ceva ca \u00een trecutul apropiat. Un proiect, devenit drag din prima clip\u0103 ale\u015filor locali, a fost aprobat\u00a0 consemn\u00e2ndu-se \u00een pres\u0103 realizarea machetei ansamblului de c\u0103tre reputatul artist Nicolae Kr\u00fcger.<\/em> Proiectul cuprindea, in afara statuii ecvestre propriu zise, un ansamblu de personaje care \u00eenconjurau soclul: trei femei dintre care una cu un prunc \u00een bra\u0163e, \u015fi trei c\u0103pitani de-ai lui Mihai. Aprobarea a venit \u015fi treburile trebuiau \u00eempinse pentru deschiderea finan\u0163\u0103rii. Dar asta nu mai era treaba lui Nick. Aveau s\u0103 se ocupe cei direct interesa\u0163i \u00een realizarea proiectului.<\/p>\n

Din nefericire, pe de o parte oboseala acumulat\u0103, iar pe de alt\u0103 parte lovitura primit\u0103 telefonic, c\u00e2nd a aflat c\u0103 Mami plecase dintre noi, l-au debusolat, tocmai c\u00e2nd avea mai mare nevoie de un echilibru stabil. \u015ei mai era ceva. Feciora\u015ful, prins de meserie \u015fi de via\u0163a de familie, nu mai era disponibil pentru vizite, tocmai c\u00e2nd ar fi vrut s\u0103-l aib\u0103 mai aproape. Visa chiar s\u0103-l coopteze \u00een realizarea proiectului, s\u0103 se prezinte lumii cu \u201dtat\u0103-fiu\u201d particip\u00e2nd cot la cot \u00een actul crea\u0163iei artistice. \u00cenc\u0103 \u015fubrezit de necazurile prin care trecuse, nu a putut veni la \u00eenmorm\u00e2ntare, ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 exclame: Nici fiul, nici nepotul, nici str\u0103nepotul la morm\u00e2ntul celei care a fost pentru to\u0163i Mami.<\/em><\/p>\n

\u015ei s-a mai \u00eent\u00e2mplat ceva de care se temuse – verdictul final al st\u0103p\u00e2nirii. A venit, cam t\u00e2rziu, respingerea proiectului ini\u0163ial, aprobat la un proiect redus doar la cal \u015fi c\u0103l\u0103re\u0163.<\/em> Sup\u0103rarea nu l-a afectat doar pe el, i-a afectat \u015fi mai mult pe ale\u015fii locali. S-au f\u0103cut demersuri, dar ministrul culturii, de altfel, critic de art\u0103,<\/em> \u015fi-a impus \u201dpunctul de vedere\u201d \u015fi provincia a trebuit s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 cu ce li s-a dat, \u015fi nu cu ce \u015fi-ar fi dorit. Ca \u00een vremurile recent apuse. Birocra\u0163ia nu putea dispare peste noapte \u015fi, ceea ce era mai r\u0103u, nici nu se dorea, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe mai departe izvorul nesecat al corup\u0163iei.<\/p>\n

48<\/p>\n

Mami a plecat nem\u00e2ng\u00e2iat\u0103, \u00eemp\u0103cat\u0103 cu sine, dar \u00eengrijorat\u0103. De mult o urm\u0103rea o presim\u0163ire sumbr\u0103 \u00een privin\u0163a fiului s\u0103u. Lucid\u0103 p\u00e2n\u0103-n ultimele ei zile, ne-a murmurat doar at\u00e2t: Ave\u0163i grij\u0103 de Puiu! <\/em>\u00a0\u015ei la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u00eel alinta cu acest nume. Nick nu \u015fi-a putut ierta faptul c\u0103 n-a putut s\u0103-\u015fi ia r\u0103mas bun de la Mami a lui, c\u0103reia, indiferent de starea lui de spirit, \u00eei scria scrisori lungi, cu bucuriile \u015fi necazurile, mai ales cu necazurile, scrisori pe care le \u00eencheia cu invariabilele cuvinte: S\u0103rut m\u00e2na Mam\u0103.<\/em> Nu a fost o scrisoare \u00een care, printre r\u00e2nduri, s\u0103 nu-i fi mul\u0163umit pentru mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103: talentul. P\u0103stra cu sfin\u0163enie cele c\u00e2teva desene \u015fi goblenuri salvate cu ocazia scurtelor vizite f\u0103cute \u00een \u201dSatul Natal\u201d. Nu-\u015fi putea ierta \u00eens\u0103 pierderea lucrurilor aduse de acas\u0103, a mobilei, l\u0103sate \u00een seama demolatoarei. \u015etia c\u0103 Mami nu a putut ierta a\u015fa ceva. \u00cen aceast\u0103 stare de spirit a purces Maestrul lui Dumi, la realizarea marelui s\u0103 vis, ecvestra.<\/p>\n

Noua variant\u0103, la scara 1\/1, urma s\u0103 ia drumul turn\u0103toriei, cu cele 49 de negative. Era prin \u201994 c\u00e2nd au ap\u0103rut primele semne alarmante date de ficatul obosit. Neput\u00e2nd conta pe prezen\u0163a permanent\u0103 a feciora\u015fului, a \u00eenceput s\u0103 caute ajutoare care s\u0103 se ocupe de urm\u0103rirea lucr\u0103rilor. Din cele c\u00e2teva variante puse \u00een discu\u0163ie, a ales-o pe cea agreat\u0103, sau mai bine zis impus\u0103, de Afrodita. Doi dintre \u201dsculptora\u015fii\u201d locali, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103-i defineasc\u0103, din care unul, \u00een special, petrecea mult timp prin atelierul s\u0103u \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 asimileze din secretele crea\u0163iei artistice ale Maestrului, iar cel\u0103lalt prea prins cu treburile\u00a0 administr\u0103rii filialei fondului plastic, s-au ar\u0103tat interesa\u0163i de actul finaliz\u0103rii, accept\u00e2nd f\u0103r\u0103 obiec\u0163ii condi\u0163ia, exprimat\u0103 ferm, cu \u201dlimb\u0103 de moarte\u201d, de Nick: Nici o interven\u0163ie \u00een lucrare, doar urm\u0103rirea lucr\u0103rilor!<\/em> Era perioada \u00een care, cu puterile reduse, se mul\u0163umea cu urm\u0103rirea lucr\u0103rilor din parcul unde urma s\u0103 domneasc\u0103 monumentul, st\u00e2nd \u00eentr-un fotoliu, \u00een balcon, cu binoclul care devenise prietenul s\u0103u nedesp\u0103r\u0163it.<\/p>\n

Soclul se ridica v\u0103z\u00e2nd cu ochii, iar imagina\u0163ia artistului vedea chiar forfota ce urma s\u0103 se i\u015fte la ridicarea c\u0103l\u0103re\u0163ului pe piedestal. Era destul de lini\u015ftit, nutrind convingerea c\u0103 va rezista tuturor presiunilor exercitate de prietenii s\u0103i, doctorii, care \u00eel doreau \u00een preajma lor, internat pentru investiga\u0163ii \u015fi tratamente. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 au reu\u015fit s\u0103 aranjeze c\u00e2teva \u015fedin\u0163e de supraveghere la interne, unde, cu toate precau\u0163iile luate, Nick a dibuit diagnosticul presupus \u015fi \u0163inut cu str\u0103\u015fnicie \u00een secret: ciroz\u0103.<\/p>\n

A \u00eenceput un adev\u0103rat r\u0103zboi al medicilor, at\u00e2t \u00eentre ei, c\u00e2t \u015fi cu pacientul. \u00centrebarea era crucial\u0103: s\u0103 fie, sau s\u0103 nu fie operat? Dac\u0103 da, atunci unde? \u015fi c\u00e2nd? Ini\u0163ial \u201dConsiliul\u201d a optat pentru tratament f\u0103r\u0103 interven\u0163ie chirurgical\u0103. Condescu, marele prieten, chirurg de excep\u0163ie, s-a opus ideii de a fi operat. Mi-e prieten \u015fi ar trebui s-o fac eu. Ar fi cel mai greu examen din via\u0163a mea. Nick este o personalitate \u015fi de aceea prietenia cade \u00een subsidiar. Ca medic neutru, n-a\u015f opta pentru opera\u0163ie. Cunosc capacitatea volitiv\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun a acestui artist, \u015fi cred, \u015fi sper, c\u0103, pus la curent cu realitatea, va g\u0103si \u00een el r\u0103spunsul. E dracul \u00eempeli\u0163at \u015fi nu se supune el legilor mul\u0163imii. Ce facem? \u00cei spunem? Dac\u0103 da, eu ar trebui s-o fac. <\/em>Au acceptat propunerea, u\u015fura\u0163i cumva de oferta f\u0103cut\u0103. De Afrodita nu trebuiau s\u0103 se fereasc\u0103, ea fiind la curent cu toate concluziile trase pe parcursul investiga\u0163iilor.<\/p>\n

A avut t\u0103ria s\u0103 nu-l alarmeze pe Nick, dar a f\u0103cut impruden\u0163a de nu ne fi alarmat pe noi. A r\u0103mas un semn de \u00eentrebare pentru mine, dar dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc mai bine, fac leg\u0103tura cu felul \u00een care c\u0103uta s\u0103 ne \u0163in\u0103 departe de Nick sub pretextul c\u0103, prezen\u0163a noastr\u0103 \u00eel agit\u0103.<\/em> Noi eram mereu lini\u015fti\u0163i de faptul c\u0103 Nick se simte bine \u015fi c\u0103 nu se atinge de b\u0103utur\u0103.<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd Nick a aflat din gura prietenului s\u0103u verdictul dat \u015fi mai ales dilema creat\u0103 de acel \u201dda sau nu\u201d legat de opera\u0163ie, cu prima ocazie care s-a ivit a sunat-o pe Anna \u015fi a pus-o la curent: M\u0103i fat\u0103, am o veste nu tocmai bun\u0103, dar nici tragic\u0103. Nu e bun\u0103 pentru c\u0103 am aflat c\u0103 am cancer.<\/em> Nu e tragic\u0103 pentru c\u0103 amicul Condescu nu-i de acord cu opera\u0163ia \u015fi e convins c\u0103 o mai pot duce destul pe picioare ca s\u0103 v\u0103d calul coco\u0163at pe soclu. Intre timp \u00eencerc s\u0103-i urm\u0103resc pe cei doi aghiotan\u0163i ai mei s\u0103 nu o ia razna \u015fi s\u0103 fac\u0103 vreo prostie. Marea mea rezerv\u0103 este legat\u0103 de faptul c\u0103 nici unul din ei nu are stof\u0103 de monumentalist. Dac\u0103 se vor abate de la ceea ce le-am \u00eencredin\u0163at, totul se va duce de r\u00e2p\u0103. De ce ai t\u0103cut?! M\u0103i, nu m\u0103 sus\u0163ine\u0163i cu astfel de atitudini. Eu mi-am f\u0103cut veacul, mi-am \u00eemplinit menirea! Asta e!<\/em><\/p>\n

Investiga\u0163iile nu s-au \u00eencheiat. Domnul\u00a0 Primar, cu gesturi mo\u015ftenite, parc\u0103, de la tovar\u0103\u015ful Prim, i-a luat din scurt pe cei implica\u0163i: Dac\u0103 vre\u0163i s\u0103-mi dovedi\u0163i c\u0103 sunte\u0163i buni, atunci salva\u0163i-l pe Kr\u00fcger. S\u0103 sune ca un ordin! Acest om nu poate muri, clar?! A f\u0103cut pentru noi mai mult dec\u00e2t to\u0163i comuni\u015ftii care s-au \u00eenv\u00e2rtit prin Valea Prahovei \u015fi, Slav\u0103 Domnului, n-a fost de-al lor. Dac\u0103 ave\u0163i nevoie de ceva, spune\u0163i \u015fi ve\u0163i primi.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 domnul primar a \u00eencercat s\u0103-i mobilizeze cu bun\u0103 credin\u0163\u0103, rezultatul nu a fost chiar cel scontat. Cea mai mare spaim\u0103 care-i putea cuprinde \u00een desf\u0103\u015furarea meseriei de vindec\u0103tori era legat\u0103 de \u201dr\u0103spunderea\u201d ce le revenea ori de c\u00e2te ori primeau un pacient recomandat de sus. Chit c\u0103 erau tovar\u0103\u015fi, chit c\u0103 se transformaser\u0103 \u00een domni, tot sus erau. Ceva se schimbase \u00een felul de a aborda problema. R\u0103spunderea fiind foarte mare, au re\u00eenceput tratativele. Ideea opera\u0163iei a prins contur dar cu recomandarea expres\u0103: S\u0103 fie operat la oncologie, \u00een capital\u0103. <\/em>Nemaifiind ocolit nici pacientul, nici prietenul s\u0103u Condescu, discu\u0163iile s-au purtat \u00een \u201dplen\u201d \u015fi, cum era de a\u015fteptat, \u00een prezen\u0163a Afroditei.<\/p>\n

N-a fost o problem\u0103 cu internarea. Un telefon al primarului \u015fi ma\u015fina salv\u0103rii l-a transportat la clinica de oncologie din capital\u0103. Telefoanele de recomandare au sunat din toate p\u0103r\u0163ile. Au intervenit medicii, au intervenit arti\u015ftii plastici. Afrodita s-a instalat la c\u0103p\u0103t\u00e2iul bolnavului, noi am \u00eenceput vizitele. Cele c\u00e2teva zile preg\u0103titoare l-au iritat destul de vizibil pe Nick. Era foarte preocupat, nervos. Cum Afrodita, fum\u0103toare cu state vechi, ie\u015fea pe balcon, orice absen\u0163\u0103 era taxat\u0103 cu repro\u015furi. Nick sl\u0103bise, dar nu ca s\u0103 \u00eengrijoreze \u00een mod deosebit. Era \u00een ajunul zilei stabilite pentru opera\u0163ie. Anna se \u00eentre\u0163inea cu Afrodita pe coridor. Eu stam pe marginea patului \u015fi \u00eencercam din r\u0103sputeri s\u0103 fiu degajat \u015fi s\u0103 \u00eentre\u0163in o conversa\u0163ie.<\/p>\n

– Fratele-meu, uite \u00een ce hal am ajuns! Numai piele \u015fi oase\u2026Oare mai rezist p\u00e2n\u0103 \u00eemi v\u0103d visul \u00eemplinit?!<\/p>\n

– Ce te-a apucat?! M-\u0103 provoci ca s\u0103-\u0163i pl\u00e2ng de mil\u0103?! Cum adic\u0103 s\u0103 apuci?! M\u0103i, Nick, ce te tot pl\u00e2ngi c\u0103 ai sl\u0103bit?! Uite ce bra\u0163e ai\u2026Ia str\u00e2nge-mi m\u00e2na\u2026Ho, u\u015furel, parc\u0103 ai str\u00e2ns un baros \u00een m\u00e2n\u0103. Ce te pl\u00e2ngi de sl\u0103biciune?! Nu sunt omul care s\u0103-\u0163i toarne \u00eencuraj\u0103ri de dragul \u00eencuraj\u0103rilor. Spune-mi mai bine, e\u015fti hot\u0103r\u00e2t s\u0103 te operezi? E\u015fti convins c\u0103 vrei s-o faci? S\u0103 \u015ftii c\u0103 e\u015fti singurul care trebuie s\u0103 hot\u0103rasc\u0103. Dac\u0103 nu vrei, chem un taxi \u015fi mergem la noi, s\u0103 scapi de atmosfera asta de spital. Ce dracu!, l-a banii care i-a luat \u201dme\u015fterul\u201d, putea s\u0103-\u0163i g\u0103seasc\u0103 o rezerv\u0103. Cic\u0103 \u0103sta e cel mai mare spital din \u0163ar\u0103. Halal! M\u0103 mir c\u0103 n-ai r\u0103mas la Condescu. Nu-mi place, e\u015fti dus cu g\u00e2ndul.<\/p>\n

– Tu, chiar crezi c\u0103 mai am zile? C\u0103 am s\u0103 pot termina ce mai am de f\u0103cut?<\/p>\n

– Sigur c\u0103 sunt convins de ceea ce spun. \u015etii bine c\u0103 noi am discutat \u00eentotdeauna pe \u015fleau. Hai s\u0103 mai schimb\u0103m pu\u0163in subiectul, c\u0103 prea ne lament\u0103m.<\/p>\n

– Auzi, ce mai \u015ftii de Ella? N-am mai \u00eent\u00e2lnit-o de c\u00e2nd am fost cu Ralu la opera din Bucure\u015fti. \u0162i-am spus, era cu Tedy, acela cu Y \u00een coad\u0103.<\/p>\n

– Ei, s-au \u00eent\u00e2mplat multe. S-a c\u0103s\u0103torit, s-a mutat la Bucure\u015fti, a r\u0103mas gravid\u0103, el n-a vrut, a convins-o s\u0103 avorteze, ea s-a \u00eemboln\u0103vit, rela\u0163iile s-au r\u0103cit \u015fi fata a f\u0103cut o depresie care a degenerat \u00een schizofrenie. \u015ei asta \u00een c\u00e2\u0163iva ani! \u0162i-o po\u0163i imagina pe Ella schizofrenic\u0103? El, bine plasat \u00een lumea presei, a ob\u0163inut divor\u0163ul, ceva strig\u0103tor la cer, ea a fost internat\u0103 la un amic de-al meu, a fost tratat\u0103 \u015fi \u00eentr-un final, dup\u0103 ani \u015fi ani, a fost externat\u0103 ca \u201dvindecat\u0103\u201d.<\/p>\n

Un prieten comun, postat \u00een fa\u0163a unei vitrine, a sim\u0163it un bra\u0163 pe um\u0103r. C\u00e2nd s-a \u00eentors a r\u0103mas f\u0103r\u0103 glas. \u015etia povestea ei. Foarte senin\u0103, Ella l-a lini\u015ftit spun\u00e2ndu-i: Nu te speria drag\u0103, sunt eu, sunt s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi am revenit pe p\u0103m\u00e2nt.<\/em> Mai multe nu \u015ftiu. La un moment dat s-a zvonit c\u0103 ar fi murit. Oricum, perioada care a precedat internarea la \u201dnebuni\u201d a fost \u00eengrozitoare at\u00e2t pentru ea, c\u00e2t \u015fi pentru cei apropia\u0163i. Trist, nu?!<\/p>\n

– M\u0103i, \u015fi i-am spus c\u0103 filfizonul acela nu era de ea, dar m-a ascultat cineva? Ai reu\u015fit s\u0103 m\u0103 sco\u0163i din opera\u0163ie, nu alta! C\u00e2nd stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc, dou\u0103 femei au r\u0103mas legate de mine prin ceea ce mi-au dat: Ella prin sufletul ei curat pe care mi l-a d\u0103ruit f\u0103r\u0103 preget \u015fi Ralu, prin feciora\u015ful meu iubit. \u00cen rest, nu a mai contat nimic, nu a mai existat nimic \u015fi nimeni!<\/p>\n

Am plecat cu sufletul \u00eendurerat \u015fi cu o team\u0103 \u201drece\u201d \u00een mine. Transpirasem tot, eram, cred, subfebril. Opera\u0163ia a fost scurt\u0103. T\u0103iat, v\u0103zut, cusut. N-am ce s\u0103-i fac! A atins \u015fi pancreasul\u2026<\/em>Totu\u015fi, ceva a f\u0103cut dup\u0103 cele c\u00e2teva minute de opera\u0163ie: a p\u0103strat banii! Nick nu a \u00een\u0163eles de la \u00eenceput, sau, poate c\u0103 a \u00een\u0163eles, dar ne-a scutit pe to\u0163i de lament\u0103ri \u015fi \u00eencuraj\u0103ri de circumstan\u0163\u0103.<\/p>\n

Afrodita a adoptat tactica: s\u0103-i dau tot ce i-a pl\u0103cut.<\/em> \u015ei a f\u0103cut m\u00e2ncare gustoas\u0103, l-a afumat din plin cu fum de \u0163igar\u0103, a p\u0103strat la \u00eendem\u00e2n\u0103 ceva t\u0103rie pentru eventualii vizitatori \u015fi, conform obiceiurilor zonei, a \u00eenceput s\u0103 se \u201dpreg\u0103teasc\u0103\u201d \u015fi s\u0103 se asigure de sprijinul unuia dintre \u201daghiotan\u0163ii\u201d lui Nick, cel cu munca administrativ\u0103. Erau destule lucruri care trebuiau aranjate \u201ddin timp\u201d: preg\u0103tirea \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii, ob\u0163inerea unui loc corespunz\u0103tor la cimitir, materiale pentru morm\u00e2nt, zugr\u0103virea apartamentului. Probabil c\u0103 era normal acest comportament \u00eentr-o atare situa\u0163ie, f\u0103r\u0103 ie\u015fire.<\/p>\n

Dar au fost \u015fi destule zile \u00een care Nick a trebuit sa r\u0103m\u00e2n\u0103 singur. Noi a\u015fteptam cu r\u0103bdare \u00een parc, l\u00e2ng\u0103 soclu. Apoi, ne \u00eendreptam \u00eenspre intrare, c\u00e2nd, la distan\u0163\u0103 de un bloc, o vedeam pe Afrodita cobor\u00e2nd dintr-o Dacie neagr\u0103. Se \u00eemp\u0103case cu g\u00e2ndul!?…<\/p>\n

Cele cinci luni care au urmat, au fost o adev\u0103rat\u0103 \u201dCalvarie\u201d pentru Maestru. \u015etia c\u0103 timpul fizic care-i mai r\u0103m\u0103sese nu-i va permite s\u0103-\u015fi vad\u0103 visul \u00eemplinit, \u015ftia c\u0103-l a\u015fteptau dureri mari, \u015ftia c\u0103 lucrarea \u00eenc\u0103puse pe m\u00e2ini nu tocmai profesioniste, regreta neparticiparea feciora\u015fului la salvarea visului s\u0103u adolescentin, sim\u0163ea c\u0103 va \u00eenchide ochii f\u0103r\u0103 prezen\u0163a celor care i-au p\u0103truns \u00een suflet. \u00cencet, \u00eencet, puterile \u00eel p\u0103r\u0103seau, devenise blajin, probabil resemnat, nu se mai str\u0103duia s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eencerc\u0103rile celor din jur de a-l \u0163ine treaz.<\/p>\n

\u0162in minte cum, la ultima vizit\u0103, Anna s-a a\u015fezat l\u00e2ng\u0103 el, l-a m\u00e2ng\u00e2iat \u015fi l-a \u00eentrebat: Tu \u015ftii cine sunt?<\/em> S-a s\u0103ltat \u00een coate iar r\u0103spunsul a venit prompt: Sigur c\u0103 \u015ftiu! E\u015fti sora mea, Anna.<\/em> Anna n-a mai rezistat \u015fi a ie\u015fit pl\u00e2ng\u00e2nd din camer\u0103. Nick s-a culcat \u015fi a r\u0103mas cu ochii a\u0163inti\u0163i spre mine.<\/p>\n

St\u0103team cam la un metru de el, a\u015fezat pe o m\u0103su\u0163\u0103 plin\u0103 de medicamente. Am \u00eenceput s\u0103 vorbesc. Am vorbit mult dar mi-ar fi imposibil s\u0103 reproduc ceva din monolog. Nu mi-a r\u0103spuns nimic, n-a scos nici un sunet, doar a clipit de c\u00e2teva ori. Cu pu\u0163in \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul iminent, a avut loc ceva care m-a impresionat: Ralu, \u015fi-a luat feciora\u015ful \u015fi a poposit la patul lui Nick. \u015etiu c\u0103 i-a fost greu c\u00e2nd a rostit: Dhrag\u0103 Nick, \u0163i-am adus fiul\u2026<\/em> Dac\u0103 a mai putut realiza Nick semnifica\u0163ia gestului nu o pot \u015fti, dar sper din tot sufletul. \u015etiu doar c\u0103 mi-am adus aminte de discu\u0163ia din salonul spitalului c\u00e2nd Nick a spus ceva ce nu prea era \u00een firea lui, pomenind de numele celor dou\u0103 femei care i-au marcat via\u0163a. Dac\u0103 atunci, preocupat de rolul asumat de mine, printr-o prea lung\u0103 b\u00e2lb\u00e2ial\u0103, pentru a-i distrage aten\u0163ia, n-am dat importan\u0163a cuvenit\u0103 acelei m\u0103rturisiri, ast\u0103zi, c\u00e2nd reiau acea discu\u0163ie \u015fi pomenesc de gestul Raluc\u0103i, simt un nod \u00een g\u00e2t. \u00cen fa\u0163a mea toate \u201dp\u0103rerile\u201d, toate b\u00e2rfele, indiferent din ce parte veneau, sau cui \u00eei erau adresate, m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 realizez dedesubturile suferin\u0163elor care au marcat via\u0163a lui Nick, \u015fi nu numai a lui, \u015fi m\u0103 \u00eentreb retoric: cine a fost de fapt acest prieten, ce a \u0163inut el ascuns chiar \u015fi fa\u0163\u0103de mine?! <\/em>\u00a0R\u0103spunsul\u00a0 nu poate fi dec\u00e2t unul: Un mare talent, un mare suflet, un sclav al familiei la a c\u0103rei destr\u0103mare a contribuit f\u0103r\u0103 voie, un \u201dvinovat f\u0103r\u0103 vin\u0103\u201d\u2026<\/em><\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fit<\/p>\n

 <\/p>\n

Boris David<\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti, 25 ianuarie 2007<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u00cenchin aceste r\u00e2nduri PRIETENIEI\u00a0! \u00a0 BUCURE\u015eTI 2007 www.darisbasarab.com L-am cunoscut pe Nick prin 1947, \u00eentr-un ora\u015f din Vest, la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-11793","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11793","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11793"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11793\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11796,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11793\/revisions\/11796"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11793"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11793"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11793"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}