{"id":12037,"date":"2013-04-12T15:21:43","date_gmt":"2013-04-12T15:21:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12037"},"modified":"2013-04-12T15:47:54","modified_gmt":"2013-04-12T15:47:54","slug":"datoria-germaniei-fata-de-romania-dezbatuta-in-parlamentul-european","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/12\/datoria-germaniei-fata-de-romania-dezbatuta-in-parlamentul-european\/","title":{"rendered":"“Datoria Germaniei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, dezb\u0103tut\u0103 \u00een Parlamentul European”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“Europarlamentarul rom\u00e2n Adrian Severin a lansat seria de conferin\u0163e \u201eCauzele euroscepticismului\u201d. Prima conferin\u0163\u0103 – care a urm\u0103rit oferirea unui r\u0103spuns la \u00eentrebarea \u201eExist\u0103 o datorie a Germaniei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia?\u201d – s-a desf\u0103\u015furat miercuri, 10 aprilie, \u00een incinta Parlamentului European din Bruxelles.<\/p>\n

Progresul Uniunii Europene \u00een direc\u0163ia unei integr\u0103ri politice mai profunde se confrunt\u0103 cu o serie de critici \u015fi rezisten\u0163e din partea euroscepticismului. De\u015fi este respins de federali\u015ftii europeni, euroscepticismul are explica\u0163iile sale, care nu ar trebui ignorate.<\/p>\n

\u201ePrintre argumentele eurosceptice, s-ar putea reg\u0103si urm\u0103toarele: deficitul democratic al UE sau pretinsa imposibilitate de a construi o democra\u0163ie transna\u0163ional\u0103, discriminarea \u00eempotriva anumitor state membre sau a cet\u0103\u0163enilor acestora, tenta\u0163iile hegemonice ale principalilor protagoni\u015fti na\u0163ionali europeni, caracterul oligarhic al birocra\u0163iei europene, lipsa unei solidarit\u0103\u0163i transna\u0163ionale reale, lipsa unei atitudini corecte din partea celor mai dezvoltate na\u0163iuni europene c\u0103tre cele mai pu\u0163in dezvoltate, ne\u00eencrederea indus\u0103 de datorii istorice nerezolvate etc. Astfel de argumente sunt \u00eengrijor\u0103toare pentru viitorul proiectului european. De aceea, dorim s\u0103 oferim o platform\u0103 pentru prezentarea \u015fi dezbaterea unor astfel de probleme. Aceasta nu este menit\u0103 s\u0103 promoveze euroscepticismul, ci mai degrab\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 pledoaria pentru \u00abmai mult\u0103 Europ\u0103\u00bb \u015fi pentru o \u00abEurop\u0103 politic\u0103\u00bb \u00eentr-un context informativ \u015fi mai realist. Este aceasta o cauz\u0103 \u00eentemeiat\u0103 a euroscepticismului?,\u201d spune Adrian Severin.<\/p>\n

\u00cen cadrul acestei prime conferin\u0163e au vorbit prof. dr. Adrian Severin, deputat european, dr. ec. Radu Golban, expert politic, lector \u015fi publicist, dr. Albrecht Ritschl, profesor de istorie economic\u0103 la London School of Economics, dr. Klaus Th\u00f6rner, istoric, lector \u015fi publicist, Sorin Ro\u015fca St\u0103nescu, senator PNL, Corneliu Vlad, jurnalist \u015fi scriitor \u015fi dr. Lia Lucia Epure, jurnalist, directorul publica\u0163iilor ZIUA de Vest \u015fi Focus Vest. Vorbitorii au prezentat concluziile \u015fi opiniile lor privind atitudinea Germaniei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, \u00een special \u00een privin\u0163a datoriilor financiare pe care Germania le are fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia.\u00a0Lia Lucia Epure a vorbit despre faptul c\u0103 Radu Golban nu este un eurosceptic \u015fi c\u0103 demersul s\u0103u este unul menit s\u0103 repare nedreptatea istoric\u0103 pe care o face Germania fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia. \u201eRadu Golban s-a n\u0103scut la Timi\u015foara \u015fi a plecat din Rom\u00e2nia, \u00eempreun\u0103 cu familia, pentru persecut\u0103rile la care a fost supus de regimul comunist. Acum, Golban este \u00een continuare persecutat pentru convingerile sale. Economistul Radu Golban a sus\u0163inut cursurile la disciplina \u201cEconomie mondial\u0103, Politicile UE, Negocieri \u015fi conflicte\u201d, \u00een cadrul departamentului Rela\u0163ii Interna\u0163ionale \u015fi Studii Europene a Universit\u0103\u0163ii de Vest din TImi\u015foara, linia de predare \u00een limba german\u0103. Profesorul Golban a venit la UVT la \u00eenceputul anului universitar 2012-2013, preg\u0103tit s\u0103-\u015fi reia cursurile. A avut un \u015foc: i s-a comunicat c\u0103 nu mai este nevoie de el \u015fi c\u0103 decizia a fost luat\u0103 la recomandarea consulului Germaniei. Acum \u201eCazul Golban\u201d a fost adus \u00een fa\u0163a Comisiei de Etic\u0103 a UVT,\u201d a spus Lia Lucia Epure.<\/p>\n

Red\u0103m \u00een cele ce urmeaz\u0103 discursul integral al economistului Radu Golban, cel care a descoperit datoria istoric\u0103 a Germaniei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia.”<\/p>\n

Onorat\u0103 asisten\u0163\u0103,<\/p>\n

“Permite\u0163i-mi s\u0103 \u00eencep prin a mul\u0163umi Domnului Prof. Dr. Adrian Severin, membru al Parlamentului European \u015fi fost ministru de externe al Rom\u00e2niei, pentru receptivitatea f\u0103r\u0103 rezerve manifestata fa\u0163\u0103 de ideea dezbaterii \u00een aceast\u0103 onorant\u0103 incint\u0103 a tendin\u0163ei, \u00een cre\u015ftere, a euroscepticismului, pe fundalul crizei dar \u015fi al politicilor neadecvate ce s-au aplicat crizei.<\/em><\/em><\/p>\n

Aduc, de asemenea, mul\u0163umirile mele reputa\u0163ilor speciali\u015fti, Domnului Prof. Dr. Albrecht Ritschl \u015fi Domnului Dr. Klaus Th\u00f6rner, invita\u0163i s\u0103 se pronun\u0163e \u00een acest cadru european, de pe pozi\u0163ia \u00eenaltei lor competen\u0163e, asupra studiului de caz din rela\u0163iile germano-rom\u00e2ne ce face obiectul concret al reuniunii de ast\u0103zi.<\/em><\/p>\n

V\u0103 mul\u0163umesc Dumneavoastr\u0103 tuturor pentru interesul manifestat fa\u0163\u0103 de problematica dezbaterii de azi \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 \u00een r\u00e2ndurile noastre se afl\u0103 \u015fi un grup de tineri ziari\u015fti din Rom\u00e2nia oaspe\u0163i \u00een aceste zile ai institu\u0163iilor europene.<\/em><\/p>\n

Constructul de integrare a Europei cunoscut sub numele de Uniune European\u0103 se afl\u0103 ast\u0103zi \u015fi \u00eentr-o criz\u0103 de identitate. Pe fundalul unei perioade \u00eendelungate de criz\u0103 economic\u0103 au ap\u0103rut \u015fi primele semne de \u00eendoial\u0103 fa\u0163\u0103 de proiectul de integrare a Europei. Pentru a \u00een\u0163elege mai bine aceast\u0103 atitudine critic\u0103 fa\u0163\u0103 de modul \u015fi mai ales de procesul unific\u0103rii Europei trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 preciz\u0103m ce \u00eenseamn\u0103 \u015fi la ce se refer\u0103 termenul de euroscepticism. Acest termen nou \u00een limbajul politic apare, tot mai frecvent, \u00een ultima vreme, de la micul contribuabil \u015fi p\u00e2n\u0103 la nivel de na\u0163iune. Neologismul compus din denumirea geografic\u0103 a continentului \u015fi substantivul scepticism, care se trage din greac\u0103 \u2013 \u201eskeptios\u201d = \u201ec\u0103ut\u0103tor\u201d, este mai degrab\u0103 un termen generic dec\u00e2t o disciplin\u0103 filosofic\u0103 opus\u0103 dogmatismului politic.<\/em><\/p>\n

Euroscepticismul nu trebuie confundat cu anti-europenismul sau cu na\u0163ionalismul, el nu este un ateism politic ci o c\u0103utare dup\u0103 o alt\u0103 Europ\u0103. Motivele euroscepticismului sunt cel pu\u0163in la fel de diferite cum sunt \u015fi popoarele Europei. Pentru a analiza \u015fi a \u00een\u0163elege mai bine acest fenomen, trebuie identificate motivele particulare, adic\u0103 ale fiec\u0103rui stat, ale fiec\u0103rei categorii sociale, care \u00eei determin\u0103 pe oameni s\u0103 devin\u0103 eurosceptici. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 Europa se afla ast\u0103zi, \u00een ciuda aparen\u0163elor de unitate, la \u00eenceputul \u015fi nu la apogeul integr\u0103rii, are \u015fi euroscepticismul o justificare fireasc\u0103, \u00eentruc\u00e2t, prin logica \u015fi defini\u0163ia sa, el este mai aproape de statutul de independen\u0163\u0103 \u015fi suveranitate a fiec\u0103rui stat, dec\u00e2t de dezideratul integr\u0103rii. Deoarece procesul de unificare al Europei genereaz\u0103, \u00een special la periferia continentului, probleme economice, ca urmare a dezindustrializ\u0103rii, cet\u0103\u0163enii \u00een\u0163eleg tot mai pu\u0163in de ce imaginea l\u0103udabil\u0103, \u00eens\u0103 abstract\u0103 a proiectului european numit \u201egarant al p\u0103cii \u015fi prosperit\u0103\u0163ii\u201d se suprapune cu tensiunea social\u0103 devenit\u0103 realitate. Pe c\u00e2t de abstract \u015fi de general pare euroscepticismul \u00een discursul politic \u015fi public, pe at\u00e2t de concret devine protestul \u00eempotriva Germaniei prin pancartele agitate \u015fi sloganurile scandate de la Nikosia la Lisabona. Faptul c\u0103 grafica acestor pancarte prelucreaz\u0103 cu obstina\u0163ie fizionomia mereu aceluia\u015fi dictator, cea a lui Hitler, treze\u015fte \u00eentrebarea de ce protestul euroscepticilor nu se \u00eendreapt\u0103 \u00eempotriva actorilor politici de la Bruxelles ai Uniunii Europene sau \u00eempotriva altor state membre ale Uniunii dec\u00e2t Germania, de ce vizeaz\u0103 mereu Berlinul \u015fi conducerea Republicii Federale.<\/em><\/p>\n

Se pare c\u0103 binomul Bruxelles \u2013 Berlin anihileaz\u0103 oricare ini\u0163iativ\u0103 politic\u0103 a celorlalte capitale europene. Desigur c\u0103 preluarea cresc\u00e2nd\u0103 de r\u0103spundere \u015fi responsabilitate de c\u0103tre Berlin \u00een Europa creeaz\u0103 Germaniei \u015fi o suprafa\u0163\u0103 mai mare pentru critic\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in fondat\u0103. Scopul final al integr\u0103rii este bun\u0103starea tuturor cet\u0103\u0163enilor europeni \u015fi nu performan\u0163a economic\u0103 a unora prin redistribuirea factorilor de produc\u0163ie \u00een Europa.<\/em> <\/em><\/p>\n

Euroscepticismul \u00eencepe s\u0103 se insinueze pretutindeni \u00een Europa, inclusiv \u00een Germania. Euroscepticismul german vizeaz\u0103 contribu\u0163ia Germaniei la proiectul european prin transferurile germane c\u0103tre Bruxelles de 214 Euro pe cap de locuitor, adic\u0103 o sum\u0103 u\u015for peste media UE-27, de 190 Euro. Proiectul european creeaz\u0103, prin excedentul comercial al Germaniei de peste 500 de miliarde de Euro, locuri de munc\u0103, dar \u015fi imaginea de performan\u0163\u0103 economic\u0103. A\u015fadar, Germania, principalul contributor \u00een Europa Unit\u0103, motor al dezvolt\u0103rii generale pe continent, ba poate chiar \u015fi filantrop pentru alte \u0163\u0103ri membre ale Uniunii. Este oare fidel\u0103 realit\u0103\u0163ii o asemenea reprezentare?<\/em><\/p>\n

Realit\u0103\u0163ile sunt mai nuan\u0163ate. Analiza euroscepticismului raportat de la stat la stat porne\u015fte de la r\u0103spunderea social\u0103 fa\u0163\u0103 de proprii cet\u0103\u0163eni, care trebuie asigurat\u0103 \u015fi \u00een contextul migra\u0163iei din est spre vest a for\u0163ei de munc\u0103.<\/em><\/p>\n

R\u0103spunderea \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 revine statului na\u021bional \u015fi nu Europei. A\u015fadar, europeniz\u0103m performan\u0163a, \u00eens\u0103 nu \u015fi r\u0103spunderea social\u0103, care r\u0103m\u00e2ne tot \u00een sarcina statului na\u0163ional, dup\u0103 cum tot lui \u00eei revine \u015fi dreptul de a stimula economia, de a-\u015fi proteja unit\u0103\u0163ile de produc\u0163ie, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 asigura un trai decent propriilor cet\u0103\u0163eni.<\/em><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dreptul de vot al a\u015fa zi\u015filor cet\u0103\u0163eni europeni este limitat doar \u00een cadrul \u0163\u0103rilor lor de origine \u015fi nu este europenizat precum for\u0163a lor de munc\u0103, este foarte probabil c\u0103 \u00eentr-un viitor apropiat, forma de euroscepticism pe care o reprezint\u0103 nemul\u0163umirile oamenilor s\u0103 se articuleze prin vot la nivelul na\u0163ional al \u0163\u0103rilor membre. A\u015ftept\u0103rile fire\u015fti ale acestor cet\u0103\u0163eni nu pot fi satisf\u0103cute cu lozinci de g\u00e2ndire grandioas\u0103 sau cu sacrificii pentru un trai mai bun \u00een viitor. \u00cen timp ce unele state membre ale Uniunii se \u00eenzestreaz\u0103 mereu cu viziuni de dimensiuni politice \u015fi arhitecturale supradimensionate, alte state membre nu au nicio viziune. Pentru unii Europa este o preocupare ne\u00eentrerupt\u0103, iar pentru al\u0163ii un subiect \u00eendep\u0103rtat. Tocmai de aceea pa\u015fii \u00een Europa nu se pot justifica doar prin ini\u0163iativa unuia ci impune mereu \u015fi acceptul celuilalt sau celorlal\u0163i pentru un parteneriat.<\/em><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia euroscepticismul sau mai degrab\u0103 eurorealismul a ap\u0103rut recent, adic\u0103 mai t\u00e2rziu dec\u00e2t \u00een alte state membre ale Uniunii Europene. Prezen\u0163a sa, tot mai remarcat\u0103 \u00een spa\u0163iul public, are \u00een mare m\u0103sur\u0103, ca fond politic, interven\u0163ia Bruxelles-ului \u015fi a unor capitale europene \u00een conflictul constitu\u0163ional din vara anului trecut dup\u0103 cum se datoreaz\u0103 \u015fi politicii de austeritate impus\u0103 de Bruxelles. Este drept ca euroscepticismul apare cu \u00eent\u00e2rziere \u00een Rom\u00e2nia, dar acest lucru nu-l \u00eempiedica s\u0103 devin\u0103 un factor mobilizant, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu alte r\u0103bufniri politice din istoria recent\u0103 a \u0163\u0103rii.<\/em><\/p>\n

Pentru mul\u0163i romani, aderarea la Uniunea European\u0103 a \u00eenlocuit \u00een primii ani ai integr\u0103rii propaganda comunist\u0103 semi-sacrosanct\u0103 cu basme de bun\u0103stare \u015fi fericire. Bilan\u0163ul pentru omul de r\u00e2nd ast\u0103zi, la peste cinci ani dup\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103, cuprinde inevitabil starea deplorabil\u0103 a economiei \u0163\u0103rii pe urma dezindustrializ\u0103rii, suspiciunea fireasc\u0103 fa\u0163\u0103 de climatul poli\u0163ienesc \u00eentre\u0163inut de serviciile secrete, o atmosfer\u0103 de ne\u00eencredere \u00een institu\u0163iile statului, corup\u0163ia, erodarea democra\u0163iei, dar \u015fi lipsa de speran\u0163\u0103 \u00eentr-o schimbare spre bine. Iar faptul c\u0103 demnitari europeni de la Bruxelles \u015fi lideri din state europene s-au implicat public \u00een conflictul pe tema suspend\u0103rii pre\u015fedintelui \u015fi a \u00eendep\u0103rt\u0103rii de la putere a unei grup\u0103ri politice ale c\u0103rei guverne din ultimii c\u00e2\u0163iva ani au atins o cifr\u0103 record la neabsorb\u0163ia de fonduri datorit\u0103 corup\u0163iei, justific\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva Bruxelles-ul sprijin\u0103 de fapt corup\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia in loc s\u0103 o combat\u0103.<\/em><\/p>\n

Raporturile \u00eentre parteneri inegali sunt mult mai vulnerabile \u00een astfel de conjuncturi. Egali la obliga\u0163ii \u00eenseamn\u0103 a fi egali \u015fi la drepturi \u015fi de a beneficia \u015fi de egalitatea \u015fanselor \u00eentre \u0163\u0103rile \u00een curs de subdezvoltare din Europa de est \u015fi de sud \u015fi cele \u00een curs de consolidare a industriei din centrul continentului. Institu\u0163iile europene au rolul de garant al tratatelor dar \u015fi de mediator \u00een articularea intereselor na\u0163ionale ale diferitelor state, pentru a preveni o situa\u0163ie de folosire a corup\u0163iei \u00een scopul implement\u0103rii unui Realpolitik. Dac\u0103 realizarea \u015fi implementarea principiilor statului de drept \u015fi lupta \u00eempotriva corup\u0163iei sunt obiectivele centrale ale integr\u0103rii europene, atunci trebuie s\u0103 admitem c\u0103 \u015fi corup\u0163ia are nu doar corup\u0163i, dar \u015fi corup\u0103tori.<\/em><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, istoria cel pu\u0163in ne d\u0103 dreptate. Iar institu\u0163ia Parlamentului European reprezint\u0103 cel mai potrivit sediu pentru un management al memoriei istorice. Permite\u0163i-mi, de aceea, un scurt rapel istoric. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial premierii rom\u00e2ni Br\u0103tianu \u015fi Averescu au negociat aproape \u015fase ani cu Germania pentru o sum\u0103 de aproximativ 5 miliarde de Reichsmark din afacerea devastatoare numit\u0103 \u201eBanca General\u0103\u201d din timpul ocupa\u0163iei germane \u00een 1918. Germania nu era dispus\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 absolut nimic Rom\u00e2niei. \u00centr-un limbaj ales, respectabilul ministru de externe al Germaniei, Gustav Stresemann, laureat al premiului Nobel pentru Pace, scria la data de 13 noiembrie 1926 \u00eentr-o telegram\u0103 c\u0103tre Ambasada german\u0103 de la Bucure\u015fti c\u0103 se arat\u0103 dispus de a – textual – \u201comor\u00ee\u201d acea datorie a Germaniei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia cu bani, solicit\u00e2nd ambasadorul de la Bucure\u015fti s\u0103 identifice cercuri \u201einteresate\u201d din \u0163ara care ar putea, contra unei pl\u0103\u0163i, abandona problema.<\/em><\/p>\n

Aceast\u0103 tactic\u0103 \u00eendoielnic\u0103 s-a ascuns bine sub paravanul corectitudinii \u015fi pretextul bunelor rela\u0163ii economice. Probabil c\u0103 suma oferit\u0103 pe cale privat\u0103 de Stresemann a fost conving\u0103toare pentru domnul Averescu, obiectivul recomand\u0103rii germane, care a \u00eencheiat apoi pentru totdeauna tratativele pe tema \u201eB\u0103ncii Generale\u201d. Dac\u0103 numele \u201cGustav Stresemann\u201d are ast\u0103zi o conota\u0163ie at\u00e2t de pozitiv\u0103, fiind chiar \u015fi numele a nenum\u0103rate licee \u015fi institute din Germania, ce garan\u0163ii avem noi c\u0103 nu s-ar putea p\u0103stra tactica sa \u015fi fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia din zilele noastre c\u00e2nd este vorba de o datorie istoric\u0103 mult mai mare? Precum se poate observa, discu\u0163ia pe tema datoriei neachitate a Germaniei dup\u0103 1947 de peste 1 miliard de Reichsmark \u00een baza Tratatului de Cliring, care st\u0103 ast\u0103zi \u00een centrul aten\u0163iei noastre la acest eveniment, nu este prima de acest gen \u00een istoria celor dou\u0103 state; nu este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd Rom\u00e2nia a r\u0103mas p\u0103gubita. O \u0163ar\u0103 la nivelul Germaniei ar trebui cu at\u00e2t mai mult ast\u0103zi, \u00een familia european\u0103 unit\u0103 \u015fi institu\u0163ional, s\u0103 trateze Rom\u00e2nia ca pe un partener egal \u015fi s\u0103 se arate responsabil\u0103 pentru faptul c\u0103 a r\u0103mas, nu o dat\u0103 \u00een istorie, datornic\u0103 fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\n

Rela\u0163ia economic\u0103 rom\u00e2no-german\u0103 din perioada 1936-1944 bazat\u0103 pe cliring \u015fi cursuri de schimb fixe mi-a trezit interesul \u00een mod special. Mai ales extrasul de cont al Casei de Compensa\u0163ie\u00a0 a Germaniei, o institu\u0163ie pe l\u00e2ng\u0103 Reichsbank, a stat \u00een centrul aten\u0163iei, deoarece prezint\u0103 soldurile Germaniei fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile asociate \u00een acest model de colaborare. Suma de 1,126 miliarde Reichsmark eviden\u0163iat\u0103 \u00een acest extras de cont a reprezentat la \u00eenceput doar o constatare \u015fi un argument \u00een cadrul unor publica\u0163ii; ulterior a devenit o provocare.<\/em><\/p>\n

Lips\u0103 acut\u0103 de valut\u0103 a Germaniei \u00een urma Primului R\u0103zboi Mondial a determinat \u00eencheierea de contracte nonvalutare bazate pe schimburi de m\u0103rfuri \u00eentre Germania \u015fi alte state. Un asemenea acord a fost \u00eencheiat cu Rom\u00e2nia deja din anul 1936. Prin acest acord s-a stabilit ca pl\u0103\u0163ile dintre Rom\u00e2nia \u015fi Germania, provenind din schimbul de m\u0103rfuri \u015fi din alte obliga\u0163ii de stat \u015fi particulare, s\u0103 fie efectuate prin cliring bilateral \u00eentre Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi Casa de Compensa\u0163ie\u00a0 german\u0103. Printr-o clauz\u0103, Banca Na\u0163ional\u0103 a fost \u00eens\u0103 obligat\u0103 s\u0103 achite exportatorii din Rom\u00e2nia, chiar dac\u0103 sumele necesare pentru aceasta dep\u0103\u015feau v\u0103rs\u0103mintele \u00een Lei ale importatorilor. Deoarece Germania celui de al treilea Reich importa din Rom\u00e2nia mai mult dec\u00e2t exporta, aceast\u0103 obliga\u0163ie, la \u00eenceput limitat\u0103 ca sum\u0103, a ajuns \u00een anul 1942 s\u0103 nu mai aib\u0103 nicio limit\u0103 conven\u0163ional\u0103 de sum\u0103. Fluxul de m\u0103rfuri rom\u00e2ne\u015fti spre Germania, f\u0103r\u0103 un flux corespunz\u0103tor dinspre Germania spre Rom\u00e2nia, s-a soldat cu s\u0103r\u0103cirea de m\u0103rfuri a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, cu o cre\u015ftere a infla\u0163iei \u015fi cu o crean\u0163\u0103 \u00een m\u0103rci nevalorificabil\u0103 a B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de Casa de Compensa\u0163ie German\u0103. Aceast\u0103 crean\u0163\u0103 a reprezentat un credit for\u0163at \u00een m\u0103rfuri acordat economiei germane de economia rom\u00e2neasc\u0103. De\u015fi au existat preocup\u0103ri \u015fi inten\u0163ii concrete pentru fr\u00e2narea cre\u015fterii \u015foldului (ca urmare a schimbului neechivalent cu Germania), acestea au fost respinse sau doar formal acceptate de c\u0103tre Berlin.<\/em><\/p>\n

Conform lucr\u0103rilor de specialitate , la nivelul anului 1944, soldul activ pentru Rom\u00e2nia rezultat ca urmare a opera\u0163iunilor de cliring rom\u00e2no-german dep\u0103\u015fea 1 miliard de Reichsmark. Acest sold este confirmat \u015fi de surse oficiale externe, precum Casa de Compensa\u0163ie German\u0103 \u2013\u00a0 institu\u0163ie ce \u0163inea eviden\u0163a opera\u0163iunilor de cliring pe l\u00e2ng\u0103 Reichsbank , Banca Reglementelor din Basel\u00a0 \u015fi Academia Rom\u00e2na.<\/em><\/p>\n

Consider oportun\u0103 prezentarea cadrului legal \u00een contextul c\u0103ruia am invocat recuperarea datoriilor Germaniei din rela\u0163iile comerciale cu Rom\u00e2nia. \u00cen primul r\u00e2nd, invoc art. 28, alin. 4, din Tratatul de Pace dintre Rom\u00e2nia \u015fi Puterile Aliate \u015fi Asociate, adoptat \u00een 10 februarie 1947, la Paris. Dat fiind faptul c\u0103 derularea pl\u0103\u0163ilor dintre Germania \u015fi Rom\u00e2nia s-a f\u0103cut \u00een baza Acordului pentru Reglementarea Pl\u0103\u0163ilor din 1936, acest acord nu cade sub inciden\u0163a Tratatului de Pace de la Paris, care prevede explicit c\u0103 Rom\u00e2nia nu renun\u0163\u0103 la preten\u0163ii rezult\u00e2nd din contracte \u015fi alte obliga\u0163ii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum \u015fi din drepturi dob\u00e2ndite \u00eenainte de aceea\u015fi dat\u0103. \u00cen urm\u0103toarea propozi\u0163ie citim ca \u201eaceast\u0103 renun\u0163are va fi considerat\u0103 ca \u00eenglob\u00e2nd crean\u0163ele… \u201c. Adjectivul demonstrativ la \u00eenceputul propozi\u0163iei \u201eaceast\u0103 \u201cse refer\u0103 la propozi\u0163ia precedent\u0103, \u00een care se explic condi\u0163iile renun\u0163\u0103rii. Formularea alin. 4 din art. 28 cu precizarea renun\u0163\u0103rii Rom\u00e2niei la preten\u0163ii \u00eempotriva Germaniei \u015fi a fix\u0103rii datei de 8 mai 1945 (ziua de armisti\u0163iu a Reichului) pentru scaden\u0163a preten\u0163iilor face ca lucrurile s\u0103 fie c\u00e2t se poate de clare. Efectele juridice ale Acordului pentru Reglementarea Pl\u0103\u0163ilor din 1936 sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, drepturi \u015fi preten\u0163ii dob\u00e2ndite dinainte de 1 septembrie 1939 \u015fi ca urmare excluse de la renun\u0163area la preten\u0163ii \u00eempotriva Germaniei, care se refer\u0103 doar la angajamente din timpul r\u0103zboiului. A\u015fa cum reiese din reglement\u0103rile Tratatului, soldul Rom\u00e2niei nu s-a prescris.<\/em><\/p>\n

Doresc s\u0103 mai precizez c\u0103, \u00een cadrul Conferin\u0163ei de la Londra, din anul 1953, c\u00e2nd Germania \u015fi-a asumat \u00eentreaga r\u0103spundere \u015fi responsabilitate pentru toate datoriile Reichului, a l\u0103murit \u015fi problema soldurilor deficitare rezultate din opera\u0163iunile de cliring derulate cu Belgia, Fran\u0163a, Elve\u0163ia, Rom\u00e2nia etc. Motivul pentru care Rom\u00e2nia nu a participat la Conferin\u0163a de la Londra se bazeaz\u0103 pe art. 5 alin. 4 al Tratatului acestei conferin\u0163e, care este identic cu articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris. Ambele acte normative exonereaz\u0103 Germania de plat\u0103 desp\u0103gubirilor aferente perioadei 1.09.1939 \u015fi 8.05.1944. \u00cen concluzie, acest \u015fold este descoperit \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi. Este bine de \u015ftiut c\u0103 aceast\u0103 sum\u0103 nu reprezint\u0103 nici o desp\u0103gubire de r\u0103zboi.<\/em><\/p>\n

Se poate na\u015fte \u00eentrebarea cum se calculeaz\u0103 suma de 19,5 miliarde Euro?<\/em><\/p>\n

Plec\u00e2nd de la aprecierea c\u0103 1 Reichsmark este evaluat, \u00een prezent, la 3,3 Euro, se poate calcula, estimativ, valoarea cuantumului datoriei: 3,717 miliarde Euro, f\u0103r\u0103 a mai ad\u0103uga \u015fi dob\u00e2nda aferent\u0103 celor 69 de ani – din 1944 p\u00e2n\u0103 \u00een 2013; f\u0103r\u0103 a ne lansa \u00eentr-un calcul matematic costisitor de actualizare, ci doar dac\u0103 am calcula o dob\u00e2nd\u0103 moderat\u0103 de doar 2,5% pe an, se poate aprecia c\u0103 valoarea total\u0103 a datoriei (suma ini\u0163ial\u0103 \u015fi dob\u00e2nda capitalizat\u0103) se ridic\u0103 la aproximativ 19,5 miliarde de Euro.<\/em><\/p>\n

\u00cen cadrul unei dezbateri din luna martie 2012, sub egida Consiliului de Administra\u0163ie al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei se confirm\u0103 existen\u0163a crean\u0163ei asupra Germaniei la Casa de Compensa\u0163ie de aproximativ 1 miliard Reichsmark la sf\u00e2r\u015fitul anului 1944, fapt ce constituie un mare progres fa\u0163\u0103 de discre\u0163ia remarcabil\u0103 a acestei institu\u0163ii \u00een ultimii doi ani. Cel mai mare succes al acestei dezbateri \u00eel reprezint\u0103 faptul c\u0103 totu\u015fi Bana Na\u0163ional\u0103 admite existen\u0163a unei datorii a Germaniei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia \u00een 1947 de 14 miliarde de Lei, ce a fost considerat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile acelor timpuri ca fiind o \u201ecrean\u0163\u0103 nesigur\u0103 asupra str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii \u201c. Ceea ce a fost nesigur \u00een 1947 nu se mai poate spune ast\u0103zi despre motorul economic al Europei.<\/em><\/p>\n

Pe scurt doresc sa men\u021bionez c\u0103 sub inciden\u0163a Tratatului de Pace de la Paris cad de asemenea \u015fi crean\u021bele private necompensate \u00een valoare de mai multe sute de milioane de Reichsmark ale firmelor \u015fi persoanelor din Romania care au ob\u021binut o sentin\u021ba favorabila \u00een baza Tribunalului Arbitrar Mixt, romano-german \u00een perioada 1919-1928, \u00eenfiin\u021bat \u00een baza art. 304, alin. b 2 al Tratatului de la Versailles.<\/em>
\n\u00cen privin\u0163a p\u0103rerii rom\u00e2nilor despre datoria Germaniei, a\u015f aminti faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent peste 5600 de rom\u00e2ni au semnat o peti\u0163ie lansat\u0103 de mine pentru a determina guvernul s\u0103 negocieze cu Germania pentru recuperarea crean\u0163ei din acordul de cliring cu Germania. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 rata de penetrare a serviciilor web este \u00een Germania conform unui studiu publicat recent dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de rata de penetrare a serviciilor web din Rom\u00e2nia \u015fi c\u0103 Germania are o popula\u0163ie de aproape patru ori mai mare dec\u00e2t Rom\u00e2nia, 5600 de semn\u0103turi \u00een \u0163ar\u0103 ar fi echivalentul la aproximativ 45000 de semn\u0103turi \u00een Germania. Aceast\u0103 cifr\u0103 de propor\u0163ii arat\u0103 incontestabil c\u0103 rom\u00e2nul nu a uitat de aceast\u0103 datorie istoric\u0103.<\/em><\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nia nu are nimic de ascuns, ci doar de profitat de transparen\u0163a maxim\u0103 \u00een aceste demersuri. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Germania este o \u0163ar\u0103 cu un codex moral recunoscut, care se manifest\u0103 \u015fi prin demersurile partidului \u201eDie Linke\u201c, partid cu 12% din Bundestag, \u00een l\u0103murirea acestei crean\u0163e ini\u0163iind in 2010 dou\u0103 interpel\u0103ri.<\/em><\/p>\n

Distins\u0103 asisten\u0163\u0103,<\/em><\/p>\n

Permite\u0163i-mi, \u00eenainte de a \u00eencheia, c\u00e2teva remarci. Demersul tematic al acestui simpozion nu este unul antieuropean, nici unul antigerman.<\/em><\/p>\n

Incidentele de parcurs european (fie el \u015fi un parcurs istoric) nu trebuie instrumentate sau dramatizate, dar nici trecute cu vederea \u015fi cronicizate, ci gestionate cu bun\u0103 credin\u0163\u0103. Rezervele fa\u0163\u0103 de institu\u0163iile europene \u015fi fa\u0163\u0103 de preeminen\u0163a Germaniei \u00een Europa Unit\u0103 nu trebuie s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 \u00een asemenea situa\u0163ii surse de poten\u0163are a euroscepticismului.<\/em><\/p>\n

Euroscepticismul zilei de ast\u0103zi nu este un obstacol de neocolit \u015fi nici o boal\u0103 incurabil\u0103, ci mai degrab\u0103 un simptom \u015fi un semnal fa\u0163\u0103 de care se poate ac\u0163iona \u00een conformitate cu interesele generale europene.<\/em><\/p>\n

Marile muta\u0163ii istorice se nasc de obicei din acumul\u0103ri de detalii \u2013 \u015fi izbucnesc nu odat\u0103 tot printr-un detaliu \u2013 pentru a ajunge la o nou\u0103 stare. Studiul de caz prezentat aici este doar unul din sumedenia de detalii care se aglutineaz\u0103 zi de zi pentru a da consistenta euroscepticismului ridicat pe valul crizei \u015fi al politicilor de austeritate aflate \u00eentr-o nefericit\u0103 mod\u0103. Situa\u0163ia, r\u0103mas\u0103 deschis\u0103, din rela\u0163iile rom\u00e2no-germane prezentat\u0103 aici genereaz\u0103, \u015fi ea, o doz\u0103 mai mare sau mai mic\u0103 de scepticism \u015fi ne\u00eencredere – \u015fi \u00een privin\u0163a politicii Germaniei fa\u0163\u0103 de partenerii s\u0103i europeni de ieri \u015fi de azi, \u015fi fa\u0163\u0103 de etaloanele morale ale Europei Unite.<\/em><\/p>\n

Euroscepticismul de ast\u0103zi nu este \u00eens\u0103 o tendin\u0163\u0103 inexorabil\u0103 \u015fi el \u00eencepe de altfel a fi convertit \u00een eurorealism. Urm\u0103torul pas, salutar, ar trebui s\u0103 fie o tendin\u0163\u0103 pe care a\u015f numi-o euroconstructivism. \u00centr-o asemenea viziune poate fi solu\u0163ionat \u015fi cazul \u00eenc\u0103 deschis din rela\u0163iile rom\u00e2no-germane dezb\u0103tut ast\u0103zi aici.”<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Dr. ec. Radu Golban<\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/bit.ly\/YoIyqp<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Europarlamentarul rom\u00e2n Adrian Severin a lansat seria de conferin\u0163e \u201eCauzele euroscepticismului\u201d. Prima conferin\u0163\u0103 – care a urm\u0103rit oferirea unui r\u0103spuns [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12037","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12037","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12037"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12037\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12040,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12037\/revisions\/12040"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}