{"id":1207,"date":"2012-01-16T13:31:31","date_gmt":"2012-01-16T13:31:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=1207"},"modified":"2012-08-26T21:57:36","modified_gmt":"2012-08-26T21:57:36","slug":"boabe-de-lacrimi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/01\/16\/boabe-de-lacrimi\/","title":{"rendered":"Boabe de lacrimi de VASILE PL\u0102VAN"},"content":{"rendered":"

<\/h1>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 VASILE PL\u0102VAN \/ BOABE DE LACRIMI<\/em><\/strong><\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tiparul<\/strong> Glasul Bucovinei, Cern\u0103u\u0163i, 1936<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/strong><\/strong>\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 *** \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 <\/em>
\n<\/em><\/p>\n

\u00a0 Iubitei mele so\u0163ii<\/em>
\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ~ Vanda ~<\/em>
\n\u00a0 care a\u00a0 \u00a0 \u00eemp\u00e3r\u0163it cu mine suferin\u0163ele<\/em>
\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 pe cari mi le-a adus gazet\u00e3ria<\/em>
\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ***\u00a0 <\/em>
\n<\/em><\/p>\n

Nota autorului<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Am f\u0103cut m\u0103nunchi din c\u00e2teva fire culese pe postata unde au putut r\u0103s\u0103ri \u00een urma muncii mele de redactor \u015fi, dup\u0103 moartea regretatului ziarist Petre C\u00e2rsteanu, de prim-redactor la ziarul \u201cGlasul Bucovinei\u201d, \u00een serviciul c\u0103ruia am robotit 13 ani, cei mai pre\u0163io\u015fi din via\u0163a mea.<\/em><\/strong><\/p>\n

Partea cea mai mare din buc\u0103\u0163ile cuprinse \u00een aceste \u201cBoabe de lacrimi\u201dau v\u0103zut lumina zilei \u00een ziarul \u201cGlasul Bucovinei\u201d; <\/em><\/strong>iar alta, \u00een \u201eVoluntarul Bucovinean\u201d, care apare acum \u00een Cern\u0103u\u0163i \u015fi lupt\u0103 cu mari greut\u0103\u0163i.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen cursul celor 13 ani de munc\u0103 \u00een redac\u0163ia ziarului \u201eGlasul Bucovinei\u201dam st\u0103ruit pentru \u00eent\u0103rirea elementului de bastin\u0103 aici \u00een Bucovina, pe temeiul credin\u0163ei str\u0103bune \u00een Dumnezeu, \u00een cinste, corectitudine \u015fi mai ales \u00een jertf\u0103 necrupe\u0163it\u0103 pentru interesele superioare ale Statului. M-am \u00eencredin\u0163at c\u0103 me\u015fte\u015fugul scrisului zilnic mistue\u015fte puterile omului mai mult decat alte \u00eendeletniciri.<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Cern\u0103u\u0163i, Noiembrie, 1936<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 AUTORUL<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0*<\/strong><\/p>\n

Boabe de lacrimi <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Soarele coboar\u0103 spre br\u00e2ul de mun\u0163i care se desprinde \u00een zare, alb\u0103striu \u015fi \u00eenv\u0103luit \u00een cea\u0163\u0103. Pe ogoarele f\u0103r\u0103 holde pasc vite \u00een c\u00e2rduri ; din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se aude\u00a0 glas tr\u0103g\u0103nat de fluer. Melancolia tomnatec\u0103 a miri\u015ftilor este alintat\u0103 de razele soarelui care d\u0103 s\u0103 scapete.<\/strong><\/p>\n

Pe drum de sat bucovinean trec \u015firuri de c\u0103ru\u0163e \u00eenc\u0103rcate cu fl\u0103c\u0103i cari se duc la Cern\u0103u\u0163i s\u0103 \u00eembrace hain\u0103 de soldat \u00eemp\u0103r\u0103tesc. E jale mare \u00een tot satul.Desc\u0103rc\u0103turi de pistoale urmate de chiote n\u0103valnice r\u0103scolesc v\u0103zduhul. Cei ce se desfac pentru trei ani din leg\u0103turile vie\u0163ii de sat, c\u00e2nt\u0103 cu foc nest\u0103vilit :<\/strong><\/p>\n

De m\u2019a \u0163ine Neam\u0163ul bine,<\/strong><\/p>\n

El a face om din mine,<\/strong><\/p>\n

De m\u2019a \u0163inea Neam\u0163ul r\u0103u,<\/strong><\/p>\n

Frunza \u015fi codru-i a meu\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00cen acel amurg trist de toamn\u0103 din anul 1898 un copil de 9 ani trecu\u0163i culegea, singur-singurel, pe un ogor fire de s\u0103car\u0103 scuturat\u0103. Pl\u00e2ngea \u00eenfundat \u015fi se tot pleca s\u0103 ridice firul de s\u0103car\u0103, cum \u00eel z\u0103rea \u00eentre \u0163\u0103pu\u015fele de miri\u015fte. \u00ce\u015fi pusese \u00een g\u00e2nd s\u0103 culeag\u0103 cu m\u00e2na sa m\u0103car un pumn de fire de s\u0103car\u0103, pentru a le s\u0103m\u0103na \u00een prim\u0103var\u0103 tot cu m\u00e2na sa. Cum \u00een pu\u0163inii ani pe cari \u00eei avea \u00eel ocolise bucuria \u015fi nu avusese parte s\u0103 cunoasc\u0103 voia ne\u00eengr\u0103dit\u0103 a sburd\u0103lniciilor, \u00eei tr\u0103sni lui Radu prin cap, \u00een fr\u0103gezimea min\u0163ii sale, s\u0103 \u00eencerce cu firele de s\u0103car\u0103 s\u0103m\u0103nate de el a \u00eentreba ursita sa dac\u0103 i-a f\u0103cut parte de noroc pe lumea asta. De trei ani r\u0103m\u0103sese orfan de mam\u0103, pe care \u015fi-o amintea cu at\u00e2ta dor \u015fi durere, \u015fi-o amintea bun\u0103, bl\u00e2nd\u0103, duioas\u0103, cum nu se g\u0103sea fiin\u0163\u0103 de om \u00een tot satul. De ce \u00eei luase Dumnezeu fericirea desmierd\u0103rilor mamei?<\/strong><\/p>\n

De c\u00e2te ori \u00ee\u015fi aducea \u00a0aminte de mama sa, Radu rar se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 nu pl\u00e2ng\u0103. A pl\u00e2ns de i s-au\u00a0 topit ochii c\u00e2nd, \u00eentr-o noapte neagr\u0103 cu fulgere \u015fi tunete, s-a trezit din somn \u015fi mo\u015ful s\u0103u care \u015fedea \u00een fa\u0163a vetrii cu j\u0103ratic i-a adus vestea, f\u0103r\u0103 nici un \u00eencunjur, c\u0103 mama sa a murit la oper\u0163ie \u00een Cern\u0103u\u0163i. De\u015fi brudiu, Radu a prins \u00een\u0163elesul \u015fi groz\u0103via \u015ftirii. Tot \u00eentr-un pl\u00e2ns a \u0163inut-o p\u00e2n\u0103 \u00een zorii zilei. De atunci parc\u0103 numai \u00een lacrimi \u00ee\u015fi m\u00e2ng\u00e2ie zilele. Jocurile nu-l\u00a0 ispitesc \u015fi nici cu \u00a0copii de seama sa nu se \u00eenzloje\u015fte. Cum culegea fire de s\u0103car\u0103 pe ogor, Radu v\u0103zu iar \u00een privazul \u00eenchipuirei sale icoana scump\u0103 a mamei \u015fi de aceea porni s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.<\/strong><\/p>\n

Radu urma la \u015fcoala din sat \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a bine, numai cu socotelile nu se prea \u00eemp\u0103ca. Era foarte scump la vorb\u0103, totdeauna \u00eenchis, aproape mut, \u00eensu\u015fire pe care \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul o constatase la copil cu oarecare \u00eengrijorare. Era de o sensibilitate nespus de mare. Un cuv\u00e2nt ne\u00eensemnat \u015fi f\u0103r\u0103 nici un ascu\u0163i\u015f rostit c\u0103tr\u0103 el de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor pentru a-l smulge din t\u0103cerea sa ciudat\u0103, ajungea ca s\u0103-l puie pe copil pe pl\u00e2ns neogoiat, s\u0103-l arunce \u00een clocotul disper\u0103rii. Radu de altfel se \u0163inea mai mult razna de colegii s\u0103i. De obicei nu le spunea nimic, nici c\u00e2nd \u00eel cic\u0103leau din cauza firei sale ciudate \u015fi \u00eei vedea f\u0103c\u00e2nd lucruri ne\u00eeng\u0103duite \u015fi \u015fotii. Nu se juca nicodat\u0103 cu ei, pentru c\u0103 nu se potrivea cu nici unul. Din aceast\u0103 cauz\u0103 nici nu era luat \u00een seam\u0103 \u00een clas\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o zi din aceea\u015fi \u00a0toamn\u0103 Radu fu chemat de tat\u0103l s\u0103u, ca s\u0103-l \u00eentrebe dac\u0103 n-ar vrea s\u0103 mearg\u0103 la \u015fcoal\u0103 la Cern\u0103u\u0163i. \u00centrebarea tat\u0103lui chem\u0103 \u00een amintirea lui Radu morm\u00e2ntul mamei sale din cimitirul de la Horecea pe care\u2013l v\u0103zuse odat\u0103. Radu primi cu bucurie st\u0103p\u00e2nit\u0103 s\u0103 plece la Cern\u0103u\u0163i, g\u0103sind m\u00e2ng\u00e2iere \u00een g\u00e2ndul c\u0103 va fi mai aproape de morm\u00e2ntul mamei iubite. C\u00e2nd fu s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 satul, era mai ab\u0103tut dec\u00e2t cum \u00eel \u015ftiau ai s\u0103i, era mai scump la vorb\u0103 \u015fi cu privirile ap\u0103sate \u00een p\u0103m\u00e2nt : \u00eel s\u0103pa amarul desp\u0103r\u0163irii de locurile unde-\u015fi dep\u0103nase firul zilelor de copil nem\u00e2ng\u00e2iat de nimeni. Era prima sa cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu sentimentul desp\u0103r\u0163irii de locul unde s-a pomenit pe lume. Radu nu uit\u0103 s\u0103 ia cu el o parte din firele de s\u0103car\u0103 pe care le culesese, pentru c\u0103 pusese de g\u00e2nd s\u0103 le samene pe morm\u00e2ntul maicei sale. T\u0103cut, cum \u00eei era felul, porni din cas\u0103 \u00eenso\u0163it de tat\u0103l s\u0103u, \u00een pl\u00e2nsetele sf\u00e2\u015fietoare ale sorioarei sale mai mici de v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t el. Pe la chindii se g\u0103sea \u00een sta\u0163ia din sat.<\/strong><\/p>\n

Cu trenul care se opinti din greu s\u0103 porneasc\u0103, Radu p\u0103r\u0103si satul. De la fereastra vagonului privi cu jale lunca, poiana \u015fi toloaca pe care nu odat\u0103 i-a \u00a0c\u0103lcat piciorul, p\u00e2n\u0103 ce toate se pierdur\u0103 din c\u00e2mpul vederii sale. \u00cen Ad\u00e2ncata se urc\u0103 \u00een alt tren, unde v\u0103zu un preot, cu care tat\u0103l s\u0103u intr\u0103 \u00een vorb\u0103. Radu \u00een\u0163elese c\u0103 \u015fi preotul \u00ee\u015fi duce la \u015fcoal\u0103 la Cern\u0103u\u0163i 2 copii.\u00a0 Mai t\u00e2rziu afl\u0103 cum se nume\u015fte preotul \u015fi din care sat este. Se piti l\u00e2ng\u0103 fereastra vagonului \u015fi se afund\u0103 \u00een t\u0103cerea sa ciudat\u0103, privind \u00eenc\u00e2ntat peste m\u0103sur\u0103 la apusul de soare care \u00eenv\u0103luia totul cu o vraj\u0103 minunat\u0103, \u015fi la podoaba galben\u0103 cu care toamna g\u0103tise codrul nesf\u00e2r\u015fit al Cosminului. Uit\u00e2ndu-se \u00eenm\u0103rmurit, \u00een huruitul cople\u015fitor de monoton al ro\u0163ilor de tren, la frumuse\u0163ea amurgului bucovinean \u015fi a codrului, Radu sim\u0163i cu oarecare pl\u0103cere cum i de p\u0103huiesc g\u00e2ndurile cari \u00eel puneau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu realitatea din jurul s\u0103u \u015fi, sc\u0103p\u00e2nd din c\u0103tu\u015fele acesteia, \u00eencepu s\u0103 viseze dulce \u015fi m\u00e2ng\u0103ietor\u2026..<\/strong><\/p>\n

Se f\u0103cea c\u0103 Radu se \u00eentorcea din \u0163arin\u0103 pe c\u0103r\u0103ri umbrite de spice de s\u0103car\u0103 \u00eendoite. Amurgul se l\u0103sase peste sat. Holdele erau trecute de pieptul omului. B\u0103tute alintat de zefir, se leg\u0103nau \u00eencet \u00eentr-un susur molcom. C\u00e2rduri de vite veneau de la p\u0103\u015fune, mugind prelung ca s\u0103 sparg\u0103 t\u0103cerea satului. Dintre ogoarele \u00eenc\u0103rcate de road\u0103 se desprindea, ca un farmec sf\u00e2nt, doina ciobanului care \u015fi-a pierdut turma. O c\u00e2nta din fluer fl\u0103c\u0103ul Toader Caprarul care se \u00eentorcea de la lucru cu carul cu boi. Cum \u00een tot satul nu se g\u0103sea fl\u0103c\u0103u care s\u0103 c\u00e2nte doina ciobanului cu \u015fartul lui Toader Caprarul, b\u0103tr\u00e2ni \u015fi tineri se topeau \u00een admira\u0163ie pentru fl\u0103c\u0103ul acesta care t\u0103lm\u0103cea cu foc jalea acestui c\u00e2ntec apucat din b\u0103tr\u00e2ni.Valurile doinei pline de alean se rev\u0103rsau peste sat \u015fi fetele se adunau\u00a0 botei \u015fi r\u0103m\u00e2neau \u00een loc pr\u0103p\u0103dite ca s\u0103 asculte cu ochii \u00een lacrimi glasul fluerului.\u00a0 La r\u0103d\u0103cina tufanilor din p\u0103durici, licuricii \u00ee\u015fi \u00eembiau lumina miraculoas\u0103, podoab\u0103 ceresc\u0103 prins\u0103 pe hlamida violet\u0103 a amurgului. Era at\u00e2ta voe bun\u0103 \u00een sat \u015fi at\u00e2ta mul\u0163umire\u2026<\/strong><\/p>\n

Visul lui Radu se spulber\u0103 cu iu\u0163eala fulgerului c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u \u00eel scutur\u0103 destul de bine pentru a-i spune c\u0103 au sosit la Cern\u0103u\u0163i. Se \u00eentunecase de-a binelea. Dup\u0103 ce se d\u0103dur\u0103 jos \u00een sta\u0163ia \u00a0Gr\u0103dina-Public\u0103, Radu \u015fi cu tat\u0103l s\u0103u apucar\u0103 spre ora\u015f.\u00a0 Ajunsi la internatul de b\u0103ie\u0163i rom\u00e2ni \u2013 \u0163inta drumului lor \u2013 cei doi s\u0103teni g\u0103sir\u0103 poarta \u00eencuiat\u0103. Li s-a deschis cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi oameni buni le d\u0103dur\u0103 as\u0103post.<\/strong><\/p>\n

A doua zi dis \u2013de-diminea\u0163\u0103 Radu v\u0103zu c\u0103 internatul are un cerdac lung de sc\u00e2nduri de brad, o ograd\u0103 destul de mare, iar la dreapta o gr\u0103din\u0103 larg\u0103 umbrit\u0103 de un nuc rotat \u015fi de al\u0163i pomi. Mai mul\u0163i b\u0103ie\u0163i, unii \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine or\u0103\u015f\u0103ne\u015fti iar al\u0163ii \u00een c\u0103m\u0103\u015fi albe ca om\u0103tul, \u00ee\u015fi f\u0103ceau ghetele \u00een jurul unui scaun lung, \u00een ograd\u0103. Vreo c\u00e2\u0163iva st\u0103teau pe gang.\u00a0 Dac\u0103 Radu se mirase mult c\u0103 pe drumul de la gar\u0103 p\u00e2n\u0103 la internat auzise vorbindu-se numai limbi pe care nu le \u00een\u0163elegea, acum se bucur\u0103 c\u0103 \u00eei auzea pe b\u0103ie\u0163i vorbind numai \u00een limba din satul sau. Prinse curaj s\u0103 se apropie de ei \u015fi s\u0103 intre \u00een vorb\u0103. \u015ecolarii din satele Bucovinei \u00eel \u00eentrebar\u0103, privindu-l cam de sus, din care sat este. Dup\u0103 ce li d\u0103du r\u0103spunsul, Radu s-a retras cu sfial\u0103.<\/strong><\/p>\n

Director al internatului era atunci un om potrivit la statur\u0103, mai mult bondoc; avea fa\u0163\u0103 plin\u0103 \u015fi purta cioc. Se chema Constantin \u015etefanovici. Acesta \u00eel primi pe Radu f\u0103r\u0103 nici o \u00eempotrivire \u015fi-i d\u0103du un pat \u00een unul din cele patru dormitoare ale internatului. Tat\u0103l s\u0103u l-a \u00eenscris apoi \u00een clasa a doua la \u015fcoala primar\u0103 din strada care ast\u0103zi poart\u0103 numele Generalului Prezan; dup\u0103 aceasta s-a \u00eenapoiat la gospod\u0103ria din sat, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi copilul \u00een lumea nou\u0103 a ora\u015fului.<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceput Radu nu g\u0103si nimic neobi\u015fnuit \u00een noul fel de via\u0163\u0103. Se p\u0103rea c\u0103 \u00eei place chiar disciplina internatului \u015fi via\u0163a nou\u0103 pe care o vedea \u00een ora\u015f, pentru c\u0103 \u00eei \u00eenc\u00e2nta brudenia cu at\u00e2tea lucruri noui. Dar c\u00e2nd sco\u0163i din r\u0103d\u0103cini nucul fraged \u015fi-l mu\u0163i \u00een alt loc, la \u00eenceput el \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u00een s\u0103la\u015ful s\u0103u proasp\u0103t verdea\u0163a s\u0103n\u0103toas\u0103 a vie\u0163ii. Gospodarul care se razim\u0103 pe aceast\u0103 spoial\u0103 de g\u00e2nd \u015fi nu grije\u015fte la vreme de pomul cu r\u0103d\u0103cinile \u00eens\u00e2ngerate, bag\u0103 de seam\u0103 dup\u0103 un timp cum frunzele nucului se las\u0103 \u00een jos triste, \u00eeng\u0103lbenesc \u015fi apoi cad la p\u0103m\u00e2nt. Cu m\u00e2hnire vede c\u0103 tulpina nucului \u00eenchirce\u015fte \u015fi prinde a se usca, se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 c\u0103 pomul nu s-a prins, \u00a0r\u0103d\u0103cinile bolnave \u015fi nec\u0103utate la timp neav\u00e2nd puterea de a suge din mana p\u0103m\u00e2ntului\u00a0 binecuv\u00e2ntarea vie\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

Asemenea nucului fraged mutat, Radu, nu-\u015fi putea g\u0103si loc \u00een noua desc\u0103lecare din ora\u015f, pe care i-o h\u0103r\u0103zise soarta. Sucul s\u0103n\u0103tos \u015fi curat pe care \u00eel adusese \u00een vinele sale din satul dep\u0103rtat, \u00eencepu cur\u00e2nd \u00a0s\u0103 se \u00eenv\u0103lureasc\u0103 \u00een larma neprielnic\u0103 a ora\u015fului, prinse a fierbe clocotind \u00een jind nest\u00e2ns dup\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u015fi aerul pe cari le pierduse. \u00cen \u015fcoal\u0103 primar\u0103 din Cern\u0103u\u0163i Radu auzia toate limbile, numai pe a sa nu. Copii cari vorbeau alte limbi \u00eencepur\u0103 din prima zi a-\u015fi bate joc de vorba \u015fi portul s\u0103u apucat din mo\u015fi-str\u0103mo\u015fi. \u00cel durea aceasta, dar la nimeni nu putea g\u0103si ajutor. Faptul acesta \u00eel \u00eentrist\u0103 \u015fi mai mult \u015fi-i \u00eent\u0103ri\u00a0 sentimental singur\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi al p\u0103r\u0103sirii, cu care dealtfel f\u0103cuse prea de timpuriu cuno\u015ftin\u0163\u0103. Cum se \u00eenapoia de la \u015fcoal\u0103 la internat, Radu \u00ee\u015fi \u00eenv\u0103\u0163a lec\u0163iile. Era singurul lucru pe care \u00eel f\u0103cea cu oarecare mul\u0163umire. Apoi, pe c\u00e2nd ceilal\u0163i copii se jucau \u00een ograda \u015fi gr\u0103dina internatului, el se retr\u0103gea \u00eentr-un ungher din sufrageria de sub sol, \u00ee\u015fi punea pe mas\u0103 firele de s\u0103car\u0103 aduse din sat \u015fi, privindu-le, pl\u00e2ngea amarnic \u00eenfundat, neauzit \u015fi nev\u0103zut de oameni. Era at\u00e2t de p\u0103r\u0103sit \u015fi de nefericit ! Firele de s\u0103car\u0103 \u00eei rechemau \u00een amintire, vii, zilele tr\u0103ite \u00een sat \u015fi dorul dup\u0103 murmurul apei, dup\u0103 t\u0103cuta poian\u0103 cu g\u00e2nguritul turturicei \u015fi dup\u0103 lunca \u00een care \u00een nop\u0163i cu lun\u0103 asculta c\u00e2ntecul privighetoarei \u2013 \u00eel st\u00e2ngea. Sufletul s\u0103u pustiit de n\u0103dejdi era luminat de raza unui singur g\u00e2nd care-i \u0163inea de ur\u00e2t \u015fi d\u0103dea, oarecum, \u00een\u0163eles vie\u0163ii sale. Era g\u00e2ndul de a s\u0103m\u0103na pe morm\u00e2ntul maicei firele de s\u0103car\u0103 culese din sat, spre a-\u015fi citi ursita din felul cum vor cre\u015ftea.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 multe cercet\u0103ri Radu d\u0103du de cimitir de morm\u00e2ntul mamei scumpe cu cruce de stejar, str\u0103juit de un mesteac\u0103n svelt. Era o toamn\u0103 frumoas\u0103. Dup\u0103 ce \u00ee\u015fi ostoi pl\u00e2nsul, d\u0103du la o parte crengile uscate \u015fi buruienele de pe morm\u00e2nt. Apoi \u00ee\u015fi f\u0103cu cruce, scormoni cu degetele t\u0103r\u00e2na de pe morm\u00e2nt \u015fi s\u0103m\u0103n\u0103 pe brazda sub care se odihneau oasele maicei sale iubite firele de s\u0103car\u0103. Tot cu degetele s\u0103v\u00e2r\u015fi gr\u0103patul. Dup\u0103 ce a spus rug\u0103ciunea, porni mul\u0163umit spre internat: \u00eenf\u0103ptuise ceace pusese de g\u00e2nd.<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 avea grije s\u0103-\u015fi \u00eenve\u0163e mai cu seam\u0103 lec\u0163iile la german\u0103, cu care avea de furc\u0103, Radu purta \u00een suflet, ca o comoar\u0103 scump\u0103, chinul \u015fi ner\u0103bdarea legate de r\u0103spunsul a\u015fteptat de la firele de s\u0103car\u0103. Nu-l p\u0103r\u0103sia niciodat\u0103 g\u00e2ndul de a afla ce ursit\u0103 are pe p\u0103m\u00e2nt. Acest g\u00e2nd crescuse puternic \u015fi pusese st\u0103p\u00e2nire pe tot sufletul s\u0103u. Mereu singur, mereu cu firea sa de g\u00e2citur\u0103 care nu poate fi t\u00e2lcuit\u0103, mereu t\u0103cut, dus pe g\u00e2nduri \u015fi sfios peste m\u0103sur\u0103, Radu trebuia s\u0103 rabde a fi \u0163inta spre care se \u00eendreptau glumele \u00een\u0163epate \u015fi r\u0103ut\u0103cioase ale colegilor de \u015fcoal\u0103 de alt\u0103 na\u0163iune. Ace\u015ftia nu-l suferiau \u015fi pentru c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a bine \u015fi era l\u0103udat, c\u00e2te odat\u0103, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor.<\/strong><\/p>\n

Veni iarna cu s\u0103rb\u0103torile Cr\u0103ciunului \u015fi Sf.Vasile. Radu le petrecu trist \u00een dormitorul internatului, unde r\u0103m\u0103sese numai el, deoarece nu venise nimeni s\u0103-l iee acas\u0103. Cum st\u0103tea \u00een dormitor, se uita cu pl\u0103cere la fulgii cari c\u0103deau din ceriul plumburiu \u015fi se g\u00e2ndea la via\u0163a sa de copil f\u0103r\u0103 de bucurii \u015fi m\u00e2ng\u00e2ieri. Ar fi voit s\u0103 aibe \u015fi el un prieten, cu care s\u0103 stea de vorb\u0103 deschis, dest\u0103inuindu-i necazurile. Nu putea \u00een\u0163elege de ce nu se g\u0103se\u015fte nici un copil care s\u0103-i priceap\u0103 amarul \u015fi obida. Deaceea c\u00e2nd z\u0103gazurile durerii str\u00e2nse \u00een sufletul s\u0103u se rupeau, Radu se ascundea \u00een locuri t\u0103inuite, de obicei \u00een sufrageria internatului, \u015fi se a\u015fternea pe pl\u00e2ns.<\/strong><\/p>\n

Radu g\u0103si c\u0103 prim\u0103vara de la ora\u015f nu vine g\u0103tit\u0103 cu at\u00e2tea podoabe ca cea din sat. Muguri cr\u0103pa\u0163i \u015fi ceri albastru sunt \u015fi \u00een ora\u015f. Dar aici \u00eentre ziduri nu se aude nici piruitul fermecat al privighetorii, nici c\u00e2ntecul cioc\u00e2rliei din slav\u0103 \u015fi nici strig\u0103tul voios al cucului din dumbrav\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen s\u00e2mb\u0103ta Rusaliilor copiii de \u015fcoal\u0103 s-au dus la cimitir sub conducerea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor. De ast\u0103 toamn\u0103 Radu nu d\u0103duse pe la cimitir. Dup\u0103 serviciul religios, el se furi\u015f\u0103 din r\u00e2ndul \u015fcolarilor, \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi pa\u015fii spre morm\u00e2ntul mamei. G\u00e2ndul la r\u0103spunsul firelor de s\u0103car\u0103 culese \u015fi s\u0103m\u0103nate de el \u00eel chinuia pe creer ca un sfredel de foc. Ore cum va fi r\u0103spunsul? P\u0103\u015fia nesigur cu capul \u00een p\u0103m\u00e2nt, p\u0103\u015fia \u00eencetinel printre morminte. Teama din suflet \u00eei se schimbase \u00een groaz\u0103, care-l \u0163inea \u00eencle\u015ftat f\u0103r\u0103 mil\u0103. \u201eCe se petrece cu mine ?\u201d Abia putu s\u0103 spuie aceste cuvinte. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eei p\u0103trundea \u00een auz c\u00e2te un pl\u00e2nset. Cu c\u00e2t Radu se apropia de fundul cimitirului unde se g\u0103sea mprm\u00e2ntul mamei sale, cu at\u00e2t mai puternic, mai avan era tremurul ce-l m\u0103sura din cre\u015ftet p\u00e2n\u0103 \u00een t\u0103lpi. Urechile \u00eei vuiau de parc\u0103 se zb\u0103tea acolo un \u015fivoi de munte. Limba i se uscase \u00a0ca surceaua, \u00eenc\u00e2t n\u2019o mai sim\u0163ea \u00een gur\u0103. Iat\u0103-l ! Radu v\u0103zu v\u00e2rful mesteac\u0103nului drept ca lum\u00e2narea \u015fi-apoi umerii de la cruce. Inima prinse a-i bate cu at\u00e2ta putere, \u00eenc\u00e2t parc\u0103 voia s\u0103 sar\u0103 din co\u015ful pieptului. Picioarele abia \u00eel puteau sluji, a\u015fa de r\u0103u \u00eel p\u0103r\u0103siser\u0103 puterile. O leas\u0103 de p\u0103injeni\u015f venit\u0103 Dumnezeu \u015ftie de unde \u00eei \u00eencurc\u0103 vederea. Deodat\u0103 i se t\u0103ie pasul, fiori reci ca sloiul \u00eel str\u0103b\u0103tur\u0103 de-a lungul spin\u0103rii \u015fi de-abia \u00ee\u015fi \u0163inea cump\u0103na. Radu \u00eenc\u0103 nu putu deslu\u015fi ce este pe morm\u00e2nt. Se apropie \u00eencet cu privirile \u00eenfipte \u00een c\u0103rarea dintre cruci, tremur\u00e2nd ca paserea c\u0103zut\u0103 \u00een gura pisicii. Nu avea puteri s\u0103-\u015fi ridice ochii. Se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 ca pe frigare, se \u00eencord\u0103 din r\u0103sputeri ca s\u0103-\u015fi arunce privirile pe morm\u00e2nt. \u00cen sf\u00e2r\u015fit privi. Ce v\u0103zu, \u00eel \u00eengrozi : firele de s\u0103car\u0103 culese \u015fi s\u0103m\u0103nate de el, nu r\u0103s\u0103riser\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u201eM\u2019am n\u0103scut s\u0103 r\u0103t\u0103cesc \u00een lume f\u0103r\u0103 noroc\u201d, \u015fi-a zis Radu, a c\u0103rui fa\u0163\u0103 \u00eeng\u0103lbenise ca lam\u00e2ia. R\u0103spunsul soartei era nemilos \u015fi crud. \u015ei pe Radu \u00eel podidir\u0103 lacrimile. \u015etia cum c\u0103 doar lacrimile \u00eel vor \u00eentov\u0103r\u0103\u015fi \u00een drumul vie\u0163ii, greu \u015fi plin de ponoare…<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd umbrele \u00eenser\u0103rii se l\u0103sar\u0103 asupra cimitirului, paznicii g\u0103sir\u0103 pe morm\u00e2ntul umbrit de mesteac\u0103n un copil c\u0103zut \u00een nesim\u0163ire.<\/strong><\/p>\n

Per aspera\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

C<\/em>\u00e2mpina, 5 Octombrie 1915<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Rusia a trimis ultimatum Bulgariei. La fel a f\u0103cut Fran\u0163a \u015fi Anglia. Situa\u0163ia Bulgariei este c\u00e2t se poate de grea. Poate c\u0103 Germanii o vor m\u00e2na la catastrof\u0103. Rom\u00e2nii a\u015fteapt\u0103 cu o nervoas\u0103 aten\u0163ie r\u0103spunsul Bulgariei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 7 Octombrie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 nu se \u015ftie r\u0103spunsul Bulgariei. Se zice c\u0103 Ru\u015fii bombardeaz\u0103 Varna. Oricum, \u00een Balcani focul st\u0103 gata s\u0103 izbucneasc\u0103. Generalul englez Hamilton a debarcat cu o armat\u0103 pe coasta Greciei.<\/strong><\/p>\n

Din \u201cUniversul\u201d aflu c\u0103 \u00een Bucovina se iau m\u0103suri sistematice pentru st\u00e2rpirea elementului rom\u00e2nesc. E o veste dureroas\u0103 din cale afar\u0103. Autorit\u0103\u0163ile austriece au ordinul, \u00een caz c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 ar n\u0103v\u0103li \u00een Bucovina, s\u0103 deporteze \u00een mass\u0103 peste Carpa\u0163i pe to\u0163i Rom\u00e2nii cari au mai r\u0103mas \u00een via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

8 Octombrie\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Rela\u0163iile diplomatice dintre \u00cemp\u0103trita \u00cen\u0163elegere \u015fi Bulgaria sunt rupte.Guvernul grec de sub conducerea lui Venizelos a demisionat. Atitudinea Greciei este neprecis\u0103. Despre noi se vorbe\u015fte c\u0103 mai a\u015ftept\u0103m. Sigur \u00eens\u0103 nu \u015ftie nimene nimic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Natura \u00eembrac\u0103 a doua hain\u0103 de toamn\u0103 de c\u00e2nd se aude dialectica macabr\u0103 a tunurilor. Aceast\u0103 dialectic\u0103 nu se resimte de oboseal\u0103, vocea ei se men\u0163ine la aceea\u015fi \u00een\u0103l\u0163ime, c\u0103ci puteri noui sub form\u0103 de muni\u0163iuni fabricate de \u015ftiin\u0163a omeneasc\u0103 \u2013 o \u00eenvioreaz\u0103, ba \u00eei ridic\u0103 timbrul din ce \u00een ce mai tare, mai obsedant. Na\u0163iunile care clip\u0103 cu clip\u0103, \u00eencet, dar continuu, \u015fi-au \u00eentrupat geniul, energia \u00een monumemte de art\u0103, \u00een \u00eenven\u0163iuni de tot soiul spre folosul omenirii, \u00een poezie, \u00een pictur\u0103, \u00een arhitectur\u0103, se \u00eentrec acum s\u0103 distrug\u0103, parc\u0103 ar fi cuprinse de nebunie, produsele eforturilor lor din timp de pace. Vremile acestea, cari ni-i dat s\u0103 le tr\u0103im, sunt cele mai lugubre, cum ne arat\u0103 r\u0103bojul istoriei. Sufletul plin de mil\u0103 \u015fi bun\u0103tate, iubitor de adev\u0103r \u015fi dreptate este exterminat. Se pare c\u0103 revine pe p\u0103m\u00e2nt era dinainte de ar\u0103tarea z\u0103rilor cre\u015ftinismului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 10 Octombrie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

S-a \u00eemplinit un an de la moartea marelui Rege Carol I. \u00cen toate bisericile din \u0163ar\u0103 se oficiaz\u0103 parastase pentru odihna sufletului s\u0103u. \u00cen timpurile acestea de cump\u0103n\u0103 se eviden\u0163iaz\u0103\u015fi mai cov\u00e2r\u015fitor c\u00e2t de str\u0103lucit conduc\u0103tor de \u0163ar\u0103 \u015fi mare obl\u0103duitor a fost Regele Carol I.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd eram func\u0163ionar \u00een gara Obor am avut fericirea s\u0103-l v\u0103d bine. Se \u00eenapoia din vizita pe care o f\u0103cuse pentru prima dat\u0103 \u00een Cadrilater. Era \u00een fereastra vagonului \u015fi ar\u0103ta cu m\u00e2na \u00eenspre gr\u0103dina \u201cEliade R\u0103dulescu\u201d Fa\u0163a \u00eei era \u00eencadrat\u0103 de o barb\u0103 ca om\u0103tul, din ochii s\u0103i se desprindea o \u00een\u0163elepciune \u015fi o senin\u0103tate de m\u0103re\u0163ie antic\u0103. Privindu-l cu un sentiment de rar\u0103 \u00een\u0103l\u0163are, tr\u0103iam aevea fericirea ce mi-o d\u0103duse Dumnezeu \u00een ziua aceea, c\u00e2nd \u00eent\u00e2lnii \u00een c\u0103rarea vie\u0163ii mele un erou de al lui Carlyle.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 11 Octombrie \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Ziua\u00a0 aceasta mi-a trecut greu. A fost posomor\u00e2t\u0103, de aici \u015fi greutatea ce a ap\u0103sat pe sufletul meu. Belgradul a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile Austro-Germanilor. Cu toate c\u0103 \u015fi-au ap\u0103rat hotarul cu mare eroism \u015fi o p\u0103tima\u015f\u0103 \u00eend\u00e2rjire, S\u00e2rbii au trebuit s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 scumpa lor capital\u0103. Vestea aceasta ne-a adus mult\u0103 durere. Atitudinea Bulgariei nu e cunoscut\u0103 pr\u00e9cis, dar se crede c\u0103 va lua armele pentru a lupta al\u0103turi de Germani. De altfel Ferdinand, \u0163arul Bulgariei, spune cu emfay\u0103 c\u0103 e convins de biruin\u0163a final\u0103 a Puterilor Centrale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 12 Octombrie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toat\u0103 ziua am fost trist. O cea\u0163\u0103 deas\u0103 \u015fi rece a plutit deasupra Prahovei. V\u00e2rfurile mun\u0163ilor au fost ascunse \u00een nouri de plumb. Codrului a \u00eenceput s\u0103-i \u00eeng\u0103lbeneasc\u0103 frunza. O zi de toamn\u0103 adev\u0103rat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u2026\u2026\u2026\u015ei ast\u0103zi am trecut pe l\u00e2ng\u0103 casa pictorului Grigorescu. Casa aceasta luminoas\u0103, cl\u0103dit\u0103 \u00een stil rom\u00e2nesc, a ad\u0103postit pe cel mai mare pictor al nostrum.<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi ea st\u0103 trist\u0103 \u015fi \u00eensinguratec\u0103 ; \u00een ograda ei nu se vede nici un semn de via\u0163\u0103. Vezi bine c\u0103 nu, pentru c\u0103 st\u0103p\u00e2nul ei a p\u0103r\u0103sit-o ! Purtate de v\u00e2nt, doar frunzele desprinse de pe copaci se a\u015ftern \u00een ograda pustie. \u015ei totu\u015fi odat\u0103 casa aceasta era m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 \u00een ea se sbuciumau marea g\u00e2ndire \u015fi marea sim\u0163ire a lui Grigorescu. Din cerdacul acestei case va fi privit el fermec\u0103toarele apusuri de soare, pe care le-a prins cu mare m\u0103estrie pe p\u00e2nzele sale, pentru a le da apoi \u00een seama veciniciei. De c\u00e2te ori trec pe l\u00e2ng\u0103 casa aceasta, mi se \u00eendeas\u0103 \u00een amintire carele \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti trase de boi usc\u0103\u0163ivi de pe p\u00e2nzele lui Grigorescu. Desigur c\u0103 Grigorescu a iubit \u0163\u0103ranul rom\u00e2n \u015fi via\u0163a i-a cunoscut-o p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte. El\u00a0 a g\u0103sit drumul care l-a dus la comorile t\u0103inuite \u00een sufletul \u0163\u0103ranului. De aceea\u00a0 aceasta a fost at\u00e2t de divinizat de pictor. Boii de pe p\u00e2nzele lui Grigorescu sunt totdeauna usc\u0103\u0163ivi, pentru c\u0103 aceasta cadreaz\u0103 cu via\u0163a grea a aceluia, c\u0103ruia de obicei i se zice talpa \u0163\u0103rii. Nici un penel n-a redat mai divin natura \u015fi ceriul \u0163\u0103rii noastre dec\u00e2t cel al lui Grigorescu. Numai el a \u015ftiut s\u0103 pue pe p\u00e2nz\u0103 farmecul unui melancolic amurg din \u0163ara noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 14 Octombrie <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum se l\u0103\u0163e\u015fte o ran\u0103 nec\u0103utat\u0103 cu mijloace profilactice peste tot corpul bolnavului, astfel r\u0103zboiul, ran\u0103 a cuget\u0103rii diploma\u0163ilor, cuprinde \u00eencet, treptat, c\u00e2te o \u0163ar\u0103 mai mult de pe rotogolul p\u0103m\u00e2ntului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bulgaria a declarat r\u0103zboi Serbiei \u2013 \u015ftire oficial\u0103. Ciocnirile au \u00eenceput cu toat\u0103 furia. Fapta la\u015f\u0103 a Bulgariei va r\u0103m\u00e2ne oare f\u0103r\u0103 sanc\u0163iunea cuvenit\u0103 din partea omenirii? Misterul \u00een care este \u00eenv\u0103luit guvernul d-lui Br\u0103tianu nu \u00eeng\u0103duie nim\u0103ruia s\u0103 conchid\u0103 cu precizie asupra atitudinii Rom\u00e2niei. T\u0103cerea aceasta a scos pe mul\u0163i din pepeni. Cu toate acestea soldatul rom\u00e2n vegheaz\u0103 la hotar, gata pentru orice. De peste Carpa\u0163i \u015fi Molna vin numai ve\u015fti de jale \u015fi durere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Salonic Alia\u0163ii debarc\u0103 trupe, pentru a veni \u00een ajutorul S\u00e2rbilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 24 Octombrie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Zi \u00eensemnat\u0103. \u201eFedera\u0163ia Unionist\u0103\u201d a \u0163inut o mare adunare \u00een sala \u201eDacia\u201d din Bucure\u015fti, la care am luat parte \u015fi eu. Au rostit cuv\u00e2nt\u0103ri \u00eenfl\u0103c\u0103rate Delavrancea, Take Ionescu, Grigore Filipescu, Octavian Goga, p\u0103rintele Lucaciu \u015fi al\u0163ii, cer\u00e2nd imediata intrare \u00een ac\u0163iune al\u0103turi de \u00cemp\u0103trita \u00cen\u0163elegere.Dup\u0103 adunare a urmat o manifesta\u0163ie frumoas\u0103 pe str\u0103zi. Autorit\u0103\u0163ile intervenind pentru men\u0163inerea ordinei, s-au produs ciocniri \u015fi busculade serioase. Manifestan\u0163ii au fost, fire\u015fte, \u015fi probegi din Ardeal \u015fi Bucovina.<\/strong><\/p>\n

*\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/em><\/strong><\/p>\n


\n<\/em><\/strong><\/p>\n

Voluntarii ardeleni \u015fi bucovineni, cari prin gestul lor hot\u0103r\u00e2t de patriotism curat \u015fi sincer, d\u0103dur\u0103 lumii dovad\u0103 str\u0103lucit\u0103 pentru unitatea sufleteasc\u0103 a Rom\u00e2nilor de pe ambele versante ale Carpa\u0163ilor, au fost incartirui\u0163i \u00een 1917 pentru organizare \u015fi instruire \u00een taberele din satele Cepleni\u0163a, Buhalni\u0163a \u015fi Deleni din jurul or\u0103\u015felului H\u00e2rl\u0103u. Acolo se \u00eenfiin\u0163ar\u0103 cele trei regimente de voluntary ardeleni \u015fi bucovineni : 1 Turda, 2 Alba-Iulia \u015fi 3 Avram Iancu, sub comanda d-lui colonel Olteanu, ast\u0103zi distins general. \u00cen \u00eemprejurimile H\u00e2rl\u0103ului voluntarii rom\u00e2ni au fost instrui\u0163i luni dear\u00e2ndul de c\u0103tre ofi\u0163erii rom\u00e2ni, preg\u0103tindu-se pentru ceasul cel mare care avea s\u0103 soseasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen Decembrie 1917 sosi la corpul voluntarilor un grup de c\u0103rturari ardeleni \u015fi bucovineni, voluntari \u015fi ei, cari absolviser\u0103 instruc\u0163ia \u00een \u015fcoala militar\u0103 din Boto\u015fani \u00een compania de voluntari de sub comanda c\u0103pitanului Beldiceanu. Nouii elevi plotonieri fur\u0103 \u00eentrebuin\u0163a\u0163i la deprinderea solda\u0163ilor voluntari cu metoda de lupt\u0103 dup\u0103 instruc\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103.Voluntarii avur\u0103, \u00eentre altele, \u00eens\u0103rcinarea s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 \u015fi s\u0103 men\u0163ie \u00een acea parte a \u0163\u0103rii ordinea periclitat\u0103 de armatele ruse\u015fti care se g\u0103seau \u00een plin\u0103 debandad\u0103.<\/strong><\/p>\n

Prin luna Martie 1918 mai mul\u0163i elevi \u015fi solda\u0163i am fost trimi\u015fi, dup\u0103 o alegere f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre comandan\u0163ii de batalioane, la \u015fcoala special\u0103 de mitraliere din Ia\u015fi. Ne g\u0103seam sub mistica triunghiului mor\u0163ii, care ni se aciuase \u00een suflet. Cu at\u00e2t mai v\u00e2rtos st\u0103ruiam s\u0103 ne preg\u0103tim c\u00e2t mai bine pentru \u00eemplinirea datoriei, muncind de zor. Abia ajunsesem s\u0103 m\u00e2nuim bine la \u015fcoala din Ia\u015fi mitralierele \u015fi grenadele, c\u00e2nd sosi un ordin de rechemarea noastr\u0103 la corp. \u00cen acela\u015fi timp veni ca un tr\u0103snet \u015fi vestea despre \u00eencheierea p\u0103cii de la Buftea, care rupsese f\u0103\u015fii din trupul s\u00e2nger\u00e2nd al \u0162\u0103rii, mut\u00e2nd bourii de pe locul unde str\u0103juiser\u0103 mai multe veacuri.<\/strong><\/p>\n

\u00cen Ia\u015fi aflar\u0103m c\u0103 una din condi\u0163iunile p\u0103cii de la Buftea este \u015fi disolvarea corpului de voluntari, a c\u0103ror extr\u0103dare o ceruse du\u015fmanul. C\u00e2nd zvonurile deslu\u015fir\u0103 tot mai mult condi\u0163iunile p\u0103cii de la Buftea, o jale de nedescris se las\u0103 pe sufletele voluntarilor. Nu puteau \u00een\u0163elege aceast\u0103 pr\u0103pastie ce suhnise at\u00e2t de dureros \u00eentre realitate \u015fi visul lor alintat de un \u015fir de genera\u0163ii. Lovitura venise cu at\u00e2ta cruzime, \u00eenc\u00e2t voluntarii la \u00eenceput nici nu credeau c\u0103 se d\u0103r\u00e2mase pentru o clip\u0103, visul cel mai scump al neamului.<\/strong><\/p>\n

Pe o noapte neagr\u0103 \u015fi p\u00e2cloas\u0103 cobor\u00e2r\u0103m spre gara Ia\u015fi pentru \u00eemb\u0103rcarea.\u00cen ora\u015ful ab\u0103tut nu \u00eent\u00e2lneam dec\u00e2t patrule \u015fi sentinele. \u00cen atmosfer\u0103 pluteau parc\u0103 sufletele celor 800 de mii solda\u0163i cari ne \u015fopteau c\u0103 ei nu \u00eenz\u0103d\u0103r \u00eengr\u0103\u015far\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii cu s\u00e2ngele lor. \u00cen clipele acelea de grea cump\u0103n\u0103 pentru \u0162ar\u0103 desperarea \u015fi obida era mare, dar \u00eencrederea \u00een dreptatea imanent\u0103 nu disp\u0103ruse. \u00cen gara Ia\u015fi voluntarii deprimati \u00eencepur\u0103 s\u0103-\u015fi descarce aleanul, c\u00e2nt\u00e2nd doine tr\u0103g\u0103nate. \u00cen noaptea ceea r\u0103sunar\u0103 \u00een capitala Moldovei doinele ardelene\u015fti, frumoase \u015fi fermec\u0103toare, r\u0103sunar\u0103 c\u00e2ntate cu mare foc de voluntarii st\u00e2n\u015fi de dorul dup\u0103 Ardeal \u015fi Bucovina. Un sergent distins pentru acte de mare bravur\u0103 a c\u00e2ntat, \u00eenconjurat de un grup de voluntari cari \u00eel acompaniau, o doin\u0103 care se aude \u00een Ardeal :<\/strong><\/p>\n

\u00a0De-ar fi tr\u0103snit Dumnezeu<\/em><\/strong><\/p>\n

Muntele de la Bra\u015f\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n

Talpa leag\u0103nului meu,<\/em><\/strong><\/p>\n

S\u0103 nu se legene nime,<\/em><\/strong><\/p>\n

Om nefericit ca mine,<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103 n-am avut nici un bine<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ajun\u015fi la H\u00e2rl\u0103u, aflar\u0103m despre disolvarea definitiv\u0103 a corpului de voluntari. \u015etirea aceasta o primir\u0103m chiar \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor. La desp\u0103r\u0163ire d-nul general Olteanu \u00eentr-o cuv\u00e2ntare \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 ne-a \u00eencurajat s\u0103 \u0163inem sus frun\u0163ile, \u00een \u00a0b\u0103t\u0103tura de la H\u00e2rl\u0103u voluntarii urm\u00e2nd \u00een cur\u00e2nd s\u0103 se adune iar\u0103\u015fi spre a purcede s\u0103 sfarme pentru vecie c\u0103tu\u015fele robiei.<\/strong><\/p>\n

Voluntarii se r\u0103sp\u00e2ndir\u0103 \u00een toate p\u0103r\u0163ile \u00een preajma Pa\u015ftilor din 1918, sper\u00e2nd \u00een dezolarea lor s\u0103-\u015fi afle un rost pe lume. Unii ofi\u0163eri cum au fost Ghi\u015fa, Bufnea \u015f.a., au \u00eenfruntat toate pericolele strecur\u00e2ndu-se printer armatele bol\u015fevice din Rusia p\u00e2n\u0103 \u00een fundul Siberiei la legiunea cehoslovac\u0103-rom\u00e2n\u0103, unde au luptat viteje\u015fte \u00eempotriva armatelor bol\u015fevice.<\/strong><\/p>\n

Ofi\u0163erul bucovinean Pi\u0163ul sub numele de Petaleanu, la demobilizare \u00een 1918 a plecat cu regimental s\u0103u \u00een Capitala ocupat\u0103 \u00eenc\u0103 de inamic, expun\u00e2ndu-se pericolului de moarte, numai ca s\u0103 contribue \u015fi el la ridicarea moralului sc\u0103zut al camarazilor s\u0103i din cauza p\u0103cii de la Buftea. Inamicul german, afl\u00e2nd c\u0103 ofi\u0163erul Pi\u0163ul este de fapt fost supus austriac, luase hot\u0103r\u00e2rea s\u0103-l extr\u0103deze autorit\u0103\u0163ilor austriace. Soarta a voit ca tocmai atunci s\u0103 se produc\u0103 pr\u0103bu\u015firea armatelor centrale, \u00eenc\u00e2t ofi\u0163erul bucovinean a putut sc\u0103pa cu via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

*\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/strong><\/p>\n

\u00a0*<\/strong><\/p>\n

E luna Mai din 1918. \u00cen Basarabia din pricina z\u0103pu\u015felii ce nu mai contene\u015fte, iarba este uscat\u0103 sfarog, holdele sunt \u00eenchircite, iar frunza porumbului e ars\u0103 \u015fi adus\u0103 de margini \u00een lupt\u0103 cu seceta. Albastrul z\u0103rilor este sp\u0103l\u0103cit \u015fi c\u00e2t cuprinzi cu ochii, \u00een toate p\u0103r\u0163ile, nici o pat\u0103 de nour nu vezi mijind. Doar c\u00e2te un v\u00e2rtej de praf, r\u0103scolit de tr\u0103surile de pe drumuri, se ridic\u0103 cenu\u015fiu \u00een aer\u2026.<\/strong><\/p>\n

Peste meleagurile Tighinii se las\u0103 amurgul cu farmecul \u015fi r\u0103coarea a\u015fteptat\u0103. Verdele fraged al naturii \u00ee\u015fi pierde, treptat, tonul \u015fi melancholia vioriului se a\u015fterne peste toate.<\/strong><\/p>\n

Spre apus de Tighina se-ntinde satul Borisovca. Sunt pu\u0163ini Moldovenii din el. \u00cen satul acesta s-au dat lupte cr\u00e2ncene \u00eentre Rom\u00e2ni \u015fi bol\u015fevici, pentru ocuparea Tighinii. Cetatea din Tighina era un puternic punct de sprijin pentru for\u0163ele bol\u015fevice \u015fi nu f\u0103r\u0103 jertfe a putut fi luat\u0103 de soldatul roman. Locurile acelea sunt stropite cu s\u00e2nge de al soldatului nostrum, sunt sfin\u0163ite cu s\u00e2ngele s\u0103u v\u0103rsat \u00een iure\u015f vitejesc, pentru a readuce la mo\u015fia noastr\u0103 Basarabia, bogatul ogor al Basarabiei, r\u0103\u015fluit pe nedrept de Ru\u015fi. \u015ei nu po\u0163i trece f\u0103r\u0103 s\u0103 nut e \u00eenfiori, pe l\u00e2ng\u0103 brazda \u00eenc\u0103 proasp\u0103t\u0103 de pe morm\u00e2ntul acelora, care \u015fi-au pus tot sufletul \u00een faptele lor, ca p\u0103m\u00e2ntul str\u0103juit \u015fi ap\u0103rat cu \u00eend\u00e2rjire de arca\u015fii lui \u015etefan cel Mare s\u0103 fie readus sub obl\u0103duirea noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

St\u0103p\u00e2nit de g\u00e2nduri negre \u2013 abia se \u00eencheiase pacea de la Bucure\u015fti \u2013 m\u0103 pornesc, a\u015fa f\u0103r\u0103 \u0163int\u0103, pe \u015foseaua ce duce spre Bolboaca. Eram probeag \u015fi doar g\u00e2ndurile \u00eemi \u0163ineau de ur\u00e2t, nu mai g\u00e2ndurile \u00een acele momente \u00eemi d\u0103deau m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi for\u0163\u0103, s\u0103-mi port,\u00a0 cu fruntea sus, crucea ce ap\u0103sa greu pe umeri. \u00cen acel asfin\u0163it de soare am luat-o singur prin sat \u00een sus \u2013 lucru cu care m\u0103 \u00eendeletniceam adesea. Aveam o ocupa\u0163ie pl\u0103cut\u0103, c\u00e2nd stam s\u0103 privesc, sub feluritele ei fe\u0163e, via\u0163a, v\u00e2ltoarea vie\u0163ii ce se str\u0103duia s\u0103 spele petele ro\u015fii de s\u00e2nge, l\u0103sate de r\u0103sboiu, dar care \u00eend\u0103r\u0103tnice, nu-\u015fi \u015ftergeau urma, vr\u00e2nd parc\u0103 anume s\u0103 sape c\u00e2t mai ad\u00e2nc \u00een creer p\u0103catul pe care-l tr\u0103ise omenirea.<\/strong><\/p>\n

Ori unde \u00eemi aruncam privirea, vedeam urme de ale r\u0103sboiului : case pustii cu acoperi\u015ful scrijelat, schelete \u00eemprietenite cu buc\u0103\u0163i de abuz la margine de drum, pomi cu tulpina retezat\u0103 sau cioplit\u0103 de o\u0163elul tunului, s\u0103r\u0103cie \u00een ogr\u0103zi, livezi t\u0103iate de tran\u015fee, cruci pres\u0103rate prin sat, cai numai oase.<\/strong><\/p>\n

Stihiile r\u0103sboiului \u00ee\u015fi puseser\u0103 \u015fi-n acele p\u0103r\u0163i pecetea. Ici-colo vedeai c\u00e2te un gospodar batr\u00e2n care se trudea s\u0103 dreag\u0103 ce bruma \u00eei mai r\u0103m\u0103sese pe urma furiilor r\u0103sboiului. Sudorile amestecate cu lacrimi, paloarea de pe fa\u0163\u0103, crisparea buzelor, ochii nec\u0103ji\u0163i \u00ee\u0163i spuneau de durerea unui om care \u00ee\u015fi vede la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e p\u0103r\u0103duit\u0103 munca de o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103. Munca ! Ce t\u00e2lc dureros are ea pentru \u0163\u0103ranul harnic ! Un lucru pe care l-a agonisit \u00een sudori, este crescut, oarecum, \u00een sufletul \u0163\u0103ranului. De aceea c\u00e2nd \u00eei este smuls, i se duce \u015fi o parte din sufletul s\u0103u cu acel lucru.<\/strong><\/p>\n

Cum p\u0103\u015feam pe drum, un c\u00e2ntec frumos a-nfiorat t\u0103cerea serii ce se l\u0103sase de-abinelea. C\u00e2ntecul venea din sus, dinspre \u0163arin\u0103, \u015fi se deslu\u015fea din ce \u00een ce mai bine. Era at\u00e2ta duio\u015fie \u00een el, at\u00e2t alean stingher, c\u0103 m-am oprit locului s\u0103-l ascult. Se cuno\u015ftea c\u0103 nu era c\u00e2ntec rom\u00e2nesc. Rusoaice veneau cu sapa de-a um\u0103ru de la pra\u015fil\u0103. Un ciopor de fete se desf\u0103\u015furase de-acurmezi\u015ful drumului \u015fi se mi\u015fc\u0103 alene c\u00e2nt\u00e2nd \u00een dou\u0103 voci, prin mijlocul satului.E\u015fiau femeile la por\u0163i de ascultau \u00eempietrite acel c\u00e2ntec de jale.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2ntecul de mult se pierduse \u00een vale ci eu tot stam pe loc ascult\u00e2nd melodia ce-mi r\u0103mase \u00een auz. \u015ei mult\u0103 vreme m-a urm\u0103rit acea vraj\u0103 a c\u00e2ntecului de step\u0103. Se n\u0103scuse \u00een pustiul stepei, c\u0103ci tr\u0103g\u0103n\u0103rile lui prelungi \u015fi stridente aminteau imensitatea stepii cu monotonia obositoare. Acolo pe step\u0103, \u00een c\u00e2ntece de acestea \u00ee\u015fi vars\u0103 amarul inimii cazacii. \u015ei cum vremurile au urzit ca straja Moldovei de la Nistru s\u0103 dea p\u00e2n\u0103 la Prut, l\u0103s\u00e2nd cu nest\u00e2ns\u0103 durere o parte din hotar \u00een sama str\u0103inului, acesta h\u00e2lpav s-a sfor\u0163at s\u0103 dea cu sila acelui col\u0163 de Moldov\u0103 tiparul s\u0103u, felul de via\u0163\u0103 al s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

Dar duhul acelora cari dorm somnul de veci \u00een acel p\u0103m\u00e2nt, s-a \u00eempotrivit opintirilor du\u015fmanului. \u015ei cu toate c\u0103 acesta a gospod\u0103rit, dup\u0103 n\u0103ravul s\u0103u, un veac \u015fi mai bine \u00eentre Prut \u015fi Nistru, nimic nu l-a ispitit pe Moldovean s\u0103-\u015fi schimbe datinile. Moldoveanul legat de glie a r\u0103mas acela\u015f. C\u00e2ntecul s\u0103u de jale nu l-a dat pe c\u00e2ntecele ruse\u015fti.<\/strong><\/p>\n

De departe, din fundurile Ucrainei, luna \u00ee\u015fi ar\u0103ta discul ro\u015fu, \u00eenv\u0103luind \u00een tain\u0103 satul. La tab\u0103ra de l\u00e2ng\u0103 cetate solda\u0163ii dorm \u00een jurul vetrelor de foc. De undeva se desprinde o doin\u0103 olteneasc\u0103, zis\u0103 din caval. Nimic nu se mi\u015fc\u0103, drumurile sunt pustii, doar vre-un c\u00e2ine latr\u0103 din cand \u00een c\u00e2nd. Pe coama cet\u0103\u0163ii Tighina, m\u00e2ndru, cu arma la um\u0103r, p\u0103\u015fe\u015fte soldatul rom\u00e2n : straja Moldovei e iar la Nistru !<\/strong><\/p>\n

Doua lumi<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Getei<\/em><\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0
\n<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ion Hangan era cunoscut \u00een tot satul ca om gospodar, harnic \u015fi str\u00e2ng\u0103tor ca albina, cu sim\u0163ul de dreptate desvoltat peste m\u0103sur\u0103 \u015fi cu frica lui Dumnezeu. Dar avea \u015fi o meteahn\u0103 : era \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat de n-avea p\u0103reche \u00een tot satul. De aceea nici nu-i mirare c\u0103 nu se afla om care s\u0103-i intre \u00een voe.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hangan se scula totdeauna cu noaptea \u00een cap, grijea de vite \u015fi apoi deretica prin ograd\u0103. Se f\u0103cea foc \u015fi par\u0103dac\u0103 se-nt\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu g\u0103seasc\u0103 fiecare lucru la locul s\u0103u. \u00cei pl\u0103cea ordinea \u015fi cur\u0103\u0163enia \u015fi se str\u0103duia s\u0103-\u015fi deprind\u0103 \u015fi copiii s\u0103 se \u00eemprieteneasc\u0103 bine cu ele. Dar copiii, cum \u00ees copiii ! G\u00e2ndul lor zv\u00e2cnea \u00een buestru dup\u0103 \u00eendemnul s\u0103n\u0103tos al anilor brudii, ocolind cam sfaturile \u00een\u0163elepte \u015fi folositoare ale tat\u0103lui lor \u00eenfipt \u00een obiceiurile apucate din b\u0103tr\u00e2ni. Copiii lui Ion Hangan urmau la \u015fcoal\u0103 \u015fi aici \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 a cunoa\u015fte multe din tainele cari \u00eel \u00eenconjoar\u0103 pe om.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenc\u0103 din copil\u0103ria sa, peste care se a\u015fternuser\u0103 mai bine de 40 de toamne cu frunza \u00eeng\u0103lbenit\u0103, Ion Hangan legase prietenie mare cu deprinderea de a umbla Duminicile \u015fi s\u0103rb\u0103torile la sf\u00e2nta biseric\u0103. \u00cen loca\u015ful Domnului auzise el, \u00een scurgerea anilor, multe lucruri \u015fi sfaturi frumoase \u015fi folositoare din predica spus\u0103 cu t\u00e2lc de c\u0103tr\u0103 p\u0103storul sufletesc al satului. De c\u00e2te ori se \u00eentorcea de la biseric\u0103 \u00eempreun\u0103 cu nevast\u0103-sa acas\u0103, Ion Hangan se sim\u0163ea u\u015for ca v\u0103rgu\u0163a \u015fi era foarte mul\u0163umit \u00een sinea lui. De la biseric\u0103 prinsese el \u00een\u0163elepciunea: dac\u0103 \u00ee\u0163i face cineva r\u0103u, fu s\u0103-i r\u0103spunzi f\u0103c\u00e2ndu-i bine, c\u0103 torni foc atunci pe el.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oamenii din satul rev\u0103rsat pe malul Sire\u0163elului \u00eel \u015ftiau pe Ion Hangan c\u0103 umbl\u0103 numai pe c\u0103ile ar\u0103tate de biseric\u0103 fiind mul\u0163umit totdeauna cu aceea ce i-a adus munca sa \u00eendesat\u0103 \u015fi i-a dat bunul Dumnezeu. Prim\u0103vara, pe vremea plugului, Hangan \u00eenjuga cu g\u00e2ndul la ajutorul Celui de Sus, mul\u0163umind pentru spor la desjugat. Dup\u0103ce t\u0103ia cu fierul plugului brazda neagr\u0103 a ogorului, Hangan arunca t\u0103cut \u015fi plin de n\u0103dejde s\u0103m\u00e2n\u0163a cu m\u00e2na sa peste brazdele lungite. C\u00e2nd copiii s\u0103i sf\u00e2r\u015fiau cu gr\u0103patul \u015fi ogorul s\u0103m\u0103n\u0103torului era numai bulg\u0103ra\u015fi rotunzi, gospodarul \u00ee\u015fi f\u0103cea cruce, spunea \u201eTat\u0103l nostru\u201d \u015fi b\u0103tea m\u0103t\u0103nii pe ogor, rug\u00e2nd din ad\u00e2ncul sufletului pe bunul Dumnezeu s\u0103-\u015fi trimit\u0103 harul asupra brazdei s\u0103m\u0103nate. A\u015fa era Ion Hangan.<\/strong><\/p>\n

………………………………………………………………………………………………… \u00a0<\/strong><\/p>\n

Soarele mai are dou\u0103 suli\u0163e p\u00e2n\u0103 s\u0103 se coboare \u00een tih\u0103raele dup\u0103 coama mun\u0163ilor viorii. Razele cari au dogorit peste zid holdele \u00eenspicate, dau r\u0103gaz muncitorilor din \u0163arin\u0103 s\u0103 r\u0103sufle mai u\u015for. \u00cen amurgul care se furi\u015feaz\u0103 pe \u00eendelete \u00een sat, se aude deslu\u015fit c\u00e2ntecul neast\u00e2mp\u0103rat al c\u00e2rsteilor. Din dep\u0103rt\u0103ri, r\u0103zbate, spintec\u00e2nd lini\u015ftea \u2013nsner\u0103rii, c\u00e2te un muget prelung.<\/strong><\/p>\n

Ion Hangan cu ai s\u0103i gr\u0103be\u015fte s\u0103 sf\u00e2r\u015fesc\u0103 pra\u015fila a doua a porumbului verde \u00eentunecat. \u00cendoi\u0163i pu\u0163in de mijloc, muncitorii str\u00e2ng \u00een m\u00e2inile trudite cod\u0103ri\u015ftea sapei \u015fi taie f\u0103r\u0103 mil\u0103 buruiana ca s-a \u00eendesat \u00eentre popu\u015foi. To\u0163i tac. Se aude nimai h\u00e2r\u015f\u00e2itul uscat \u015fi grunzuros al sapelor care doboar\u0103 buruiana neflositoare.<\/strong><\/p>\n

De dup\u0103 un grue\u0163 se ive\u015fte copilul cel mai mic al lui Ion Hangan, apuc\u00e2nd pe o c\u0103r\u0103ruie spre ogor. El st\u0103 s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 anul al 6-lea la \u015fcoala din sat . Este un b\u0103iat desghe\u0163at, darn u pre ape placul tat\u0103lui s\u0103u, deoarece prea mult \u201cst\u0103 cu nasul \u00een c\u0103r\u0163i\u201d. \u00cenapoindu-se de la \u015fcoal\u0103, Toderi\u0163\u0103 s-a dus \u015fi el la ogorul cu pra\u015fila, cu g\u00e2ndul s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 poate cu \u015ftrengari de sama lui. Ion Hangan v\u0103z\u00e2ndu-l, mi \u0163i-l ia din scurt pe Toderi\u0163\u0103:<\/strong><\/p>\n

\u201e De ce n-ai luat \u015fi tu, m\u0103i uli\u0163arnicule o sap\u0103 ca s\u0103 ne aju\u0163i la pr\u0103\u015fit. Uite c\u0103 soarele e gata s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 drumul pe care l-a f\u0103cut pe ceriu \u00een aceast\u0103 zi de var\u0103, \u015fi noi mai aveam \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eencheiem cu pr\u0103\u015fuitul. Mi-ar fi prins bine dac\u0103 \u015fi tu ai fi tras cu sapa pleac\u0103. \u015ei a\u015fa am pu\u0163in folos la gospod\u0103rie din tine\u201d.<\/strong><\/p>\n

Toderi\u0163\u0103, c\u0103ruia numai sapa nu-i era \u00een cap, a socotit c\u0103 acuma are un prilej potrivit s\u0103-l t\u0103lm\u0103ceasc\u0103 tat\u0103lui s\u0103u povestea cu \u201edrumul pe care-l face soarelui\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u201eTat\u0103, ai spus c\u0103 soarele a f\u0103cut un drum, adic\u0103 s-a mi\u015fcat pe ceriu\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u201eDa\u2019 ce, tu n\u2019ai ochi? \u201c r\u0103spunse Ion Hangan. \u201cN\u2019ai v\u0103zut niciodat\u0103 soarele r\u0103s\u0103rind deasupra codrului din zare? Vezi bine c\u0103 el se urc\u0103domol, \u00een pas de mo\u015fneag, deasupra codrului, ajung\u00e2nd la amiaz\u0103 la r\u0103scrucea cerului. Dela amiaz\u0103 \u00eenainte porne\u015fte iar la vale. C\u00e2nd ajunge \u00een partea cealalt\u0103 a cerului, la cing\u0103toarea mun\u0163ilor, \u00eel apuc\u0103 oboseala de at\u00e2ta umblet \u015fi se duce \u015fi el s\u0103 se culce, pentru a doua zi s\u2019o apuce iar la drum. A\u015fa i-a dat lui Dumnezeu!\u201d<\/strong><\/p>\n

Toderi\u0163\u0103 a ascultat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit porogania tat\u0103lui s\u0103u care tr\u0103gea mereu cu sapa. Apoi cu bini\u015forul a \u00eenceput s\u0103-i vorbeasc\u0103 a\u015fa cum \u015ftia el despre soare de la \u015fcoal\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201e Uit\u0103-te, tat\u0103, soarele nu se mi\u015fc\u0103, ci st\u0103 locului. Nou\u0103 numai ni se pare c\u0103 el se urc\u0103 dup\u0103 codru, se \u00eenal\u0163\u0103 pe ceriu \u015fi apoi coboar\u0103, ca s\u0103 se ascund\u0103 dup\u0103 mun\u0163i. Toate acestea sunt numai o p\u0103rere. Nu soarele, ci p\u0103m\u00e2ntul pe care st\u0103m se mi\u015fc\u0103 ; dup\u0103 ni\u015fte legi minunate p\u0103m\u00e2ntul care este rotund ca un m\u0103r turtit pu\u0163in la coad\u0103 \u015fi v\u00eerf, se mi\u015fc\u0103 \u00een jurul osiei sale odat\u0103 \u00een 24 ceasuri, pe c\u00e2nd soarele st\u0103 nemi\u015fcat.Iar \u00eentr-un an p\u0103m\u00e2ntul face drumul crugului s\u0103u, cum cer legile a\u015fezate de Dumnezeu. Domnul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor ne-a \u00eenv\u0103\u0163at aceasta \u00een \u015fcoal\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

Ion Hangan v\u0103z\u00e2nd c\u0103 fiul s\u0103u \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u00eenve\u0163e pe el despre legea soarelui \u015fi p\u0103m\u00e2ntului \u015fi s\u0103-i \u00eentoarc\u0103 cuv\u00e2ntul, – s\u2019a pomenit pe j\u0103ratic.\u201dCum de cutezi s\u0103-mi spui mie pove\u015fti de acestea luate din nouri? Pe mine vrei s\u0103 m\u0103 tum\u0103ne\u015fti c\u0103 soarele st\u0103 locului, de parc\u0103 eu a\u015f avea pahuele pe ochi? M\u0103i Toderu\u0163\u0103, v\u0103d c\u0103 e\u015fti tare obraznic \u015fi ai purt\u0103ri rele. Da\u2019las\u0103 c\u0103 \u0163i-oiu eu g\u0103rg\u0103unii ace\u015ftia din cap, copil f\u0103r\u0103 cre\u015fere ce e\u015fti! P\u0103cat c\u0103 te-am dat la \u015fcoal\u0103 ! Du-te de pe ogor s\u0103 nu te mai v\u0103d, nemernicule!\u201d \u015ei odat\u0103 Ion Hangan a ridicat sapa s\u0103-\u015fi pilduiasc\u0103 fiul.<\/strong><\/p>\n

Toderi\u0163\u0103 v\u0103z\u00e2nd c\u0103 t\u0103lm\u0103cirea pe care a f\u0103cut-o despre legea soarelui a trezit\u00a0 o furtun\u0103 a\u015fa de mare \u00een sufletul tat\u0103lui s\u0103u, a\u015ftepta s\u0103 se deschid\u0103 p\u0103m\u00e2ntul ca s\u0103-l \u00eenghit\u0103. S-a dus de pe ogor pl\u00e2ng\u00e2nd, neput\u00e2nd \u00een\u0163elege ce purtare necuvincioas\u0103 a avut c\u0103 l-a sup\u0103rat a\u015fa de tare pe tat\u0103l s\u0103u. Era \u00eencredin\u0163at c\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at numai lucruri adev\u0103rate \u015fi folositoare.<\/strong><\/p>\n

Pe c\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nul \u015fi fiul se desp\u0103r\u0163ir\u0103 str\u0103ini la g\u00e2nd, f\u0103r\u0103 punte de \u00een\u0163elegere \u00eentre ei \u015fi fiecare cu lumea sa, soarele sc\u0103p\u0103tase ca s\u0103 arunce umbr\u0103 asupra ne\u00een\u0163elegerii dintre cele dou\u0103….lumi. Jos \u00een lunc\u0103 o privighetoare \u00eencepu s\u0103 c\u00e2nte…. \u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Valea Moldovi\u0163ei<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cen vremurile acestea de trud\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103gaz at\u00e2t pentru c\u0103rturari c\u00e2t \u015fi pentru plugari \u2013 trud\u0103 cerut\u0103 de la to\u0163i cei ce n\u0103zuim \u00eentru consolidarea moral\u0103 \u015fi material\u0103 a scumpei noastre \u0162\u0103ri \u2013 te hot\u0103re\u015fti u\u015for, dac\u0103 \u0163i se d\u0103 prilej, s\u0103 pui m\u00e2na pe toiag \u015fi s\u0103-\u0163i \u00eendrep\u0163i pa\u015fii spre locuri prielnice a-\u0163i aduna g\u00e2ndurile de prin podgheazuri \u015fi a-\u0163i \u00eenc\u0103lzi sim\u0163irea \u00een oaze cari p\u0103streaz\u0103 urmele vitejiei \u015fi vredniciei drepcredincio\u015filor no\u015ftri voevozi. \u00cen mun\u0163ii Bucovinei sunt m\u0103rturii str\u0103lucite de \u00eenf\u0103ptuire \u015fi tr\u0103ire d\u0103t\u0103toare de \u201clegi \u015fi datini\u201d a voevozilor moldoveni \u00een fa\u0163a c\u0103rora te cutremuri de evlavie, te \u00eenchini \u015fi te \u00eenal\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Pe valea Moldovi\u0163ei \u2013 vestit\u0103 ast\u0103zi \u00een str\u0103in\u0103tate prin calitatea bradului de rezonan\u0163\u0103 \u2013 industria lemnului nu este adormit\u0103. Aici se taie \u015fi brazi\u00a0 tineri cari constituesc material prim\u0103 a celulozei \u015fi cari sunt foarte c\u0103uta\u0163i de fabricile din strin\u0103tate. Celuloza se trimite \u00een str\u0103in\u0103tate, unde este \u00eentrebuin\u0163at\u0103 la fabricare h\u00e2rtiei, a m\u0103tasei artificiale \u015fi chiar la preg\u0103tirea prafului de pu\u015fc\u0103. Men\u0163ion\u0103m c\u0103 la trimiterea peste grani\u0163\u0103 a acestei materii prime Rom\u00e2nul nu contribute dec\u00e2t aproape numai cu m\u00e2nuirea \u0163apinei, la propriu \u015fi figurat. Folosul rezult\u00e2nd din aceast\u0103 opera\u0163ie economic\u0103 \u00eel trag intermediarii, tot ei. De aceea s\u2019au oplo\u015fit \u00een c\u00e2rd mare pe locurile acelea.<\/strong><\/p>\n

Dar valea Moldovi\u0163ei are \u00eensemn\u0103tate cov\u00e2r\u015fitoare prin faptul c\u0103 ea a fost \u00eendr\u0103git\u0103 de voevozii Moldovei cu trecutul sbuciumat \u015fi plin de \u00eenv\u0103luiri. Aici au ales ei loc de \u00eenchinare \u015fi prem\u0103rire a \u00eendur\u0103rii lui Dumnezeu. \u00cen satul Vatra Moldovi\u0163ei, a\u015fezat \u00een aceast\u0103 vale, st\u0103 ca o m\u0103rturie sf\u00e2nt\u0103 pentru pietatea voevozilor no\u015ftri, m\u00e2n\u0103storea Moldovi\u0163a, ctitorie a lui Petru Rare\u015f. Mari prin g\u00e2nd \u015fi sim\u0163ire, voevozii rom\u00e2ni m\u00e2nuiau buzduganul cu focul dragostei de neam neprecupe\u0163ite pentru a-\u015fi ap\u0103ra hotarele \u015fi, feri\u0163i de orbirea m\u00e2ndriei \u015fi de ambi\u0163iuni meschine, ridicau m\u00e2n\u0103stiri pe cari le \u00eenzestrau cu cele mai alese frumuse\u0163i artistice \u015fi cu mo\u015fii \u00eentinse, m\u00e2n\u0103stiri \u00een cari \u00eempreun\u0103 cu norodul \u00een\u0103l\u0163au, ci credin\u0163\u0103 neclintit\u0103 \u00een obl\u0103duirile Celui de Sus, rugi de mul\u0163umire.<\/strong><\/p>\n

Drume\u0163ul care intr\u0103 \u00een ograda m\u0103n\u0103stirii Moldovi\u0163a este vr\u0103jit de pictura care \u00eempodobe\u015fte zidul m\u0103n\u0103stirii p\u00e2n\u0103 sub stre\u015fin\u0103. Cum ai p\u0103\u015fit \u00een pridvor, aten\u0163iunea \u00ee\u0163i este pironit\u0103 de chipul Maicei Domnului cu pruncul sf\u00e2nt \u00een bra\u0163e deasupra u\u015fii de intrare \u00een biseric\u0103. Te opre\u015fti cuprins de admira\u0163ie \u00een fa\u0163a acestei str\u0103lucite realiz\u0103ri de penel, de a c\u0103rei concp\u0163ie artistic\u0103 rar\u0103 se vorbe\u015fte a\u00e2t de pu\u0163in ast\u0103zi. Artistul a dat expresie m\u0103iastr\u0103 misterului divin care aureoleaz\u0103 chipul Mamei fericite \u015fi nevinovate, pe care o vedem \u015fi acum, dup\u0103 scurgerea a patru veacuri, st\u0103ruind a r\u0103m\u00e2ne pe perete, fermec\u0103toare \u00een m\u0103re\u0163ia cov\u00e2r\u015fitoare a piet\u0103\u0163ii \u015fi ferit\u0103 de preocup\u0103rile profane cari colc\u0103e \u00een sufletele celorlal\u0163i muritori. Obrazul drept al Maicei Domnului lipit \u00een fericire negr\u0103it\u0103 de c\u0103p\u015forul pruncului divin, gura \u00eentredeschis\u0103 pu\u0163in \u015fi umbrit\u0103 de o u\u015foar\u0103 durere eteric\u0103, frumuse\u0163ea palid\u0103 a fe\u0163ii \u015fi capul \u00eenclinat cu o gra\u0163ie care \u00ee\u0163i aduce aminte de femeia depe p\u00e2nzele Rena\u015fterii italiene \u2013 toate sunt \u00eenv\u0103luite \u00eentr\u2019o atmosfer\u0103 de resemnare dumnezeeasc\u0103 \u015fi de cucernicie \u00een\u0103l\u0163\u0103toare. Maica Domnului dela m\u0103n\u0103stirea Moldovi\u0163a este o minune artistic\u0103 de care trebuie s\u0103 ne m\u00e2ndrim, pentruc\u0103 ea \u00eentruchipeaz\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 \u015fi inspirat\u0103 crea\u0163iune de art\u0103 de acest fel \u00een \u0162ara noastr\u0103. O minune f\u0103r\u0103 seam\u0103n este fresca \u00eentreag\u0103 a m\u0103n\u0103stirii Moldovi\u0163a, pe care trebuie s\u2019o cunoa\u015ftem c\u00e2t mai bine. Ea ne vorbe\u015fte \u00een singur\u0103tatea mun\u0163ilor de vrednicia, cinstea \u015fi cucernicia voevodului Petru Rare\u015f.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ograd\u0103 \u015fi \u00een l\u0103untrul m\u0103n\u0103stirii te \u00eent\u00e2mpin\u0103 o cur\u0103\u0163enie pilduitoare, maica stare\u0163\u0103 av\u00e2nd grije deosebit\u0103 pentru dereticare. Din anul 1931 maicele privegheaz\u0103 \u00een rug\u0103ciuni \u00een m\u0103n\u0103stire \u015fi dau l\u0103muriri drume\u0163ilor cari abat pe acolo. Gospod\u0103ria m\u0103n\u0103stirii este modest\u0103, dar vrednicia \u015ftie s\u0103 biruiasc\u0103 greut\u0103\u0163ile. Turnul m\u0103n\u0103stirii \u00een care au fost a\u015fezate clopotele, sub p\u0103storirea con\u015ftiincioas\u0103 a p\u0103rintelui Lucan, a sl\u0103bit din pricin\u0103 c\u0103 timpul a ros din el vreme de 400 de ani. Este adev\u0103rat c\u0103 pe din afar\u0103 turnul arat\u0103 s\u0103n\u0103tos, pe din l\u0103untru \u00eens\u0103 s\u2019au ivit cr\u0103p\u0103turi primejdioase care trebuesc drese neap\u0103rat \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere.<\/strong><\/p>\n

Spre r\u0103s\u0103rit de m\u0103n\u0103stirea Moldovi\u0163a se afl\u0103 la o dep\u0103rtare mic\u0103 o r\u0103m\u0103\u015fi\u0163\u0103 din ruinele vechei m\u0103n\u0103stiri Moldovi\u0163a, care a fost ridicat\u0103 de Alexandru cel Bun. Din ctitoria de acum 600 de ani mai vezi ast\u0103zi doar ni\u015fte fr\u00e2nturi de zid p\u0103r\u0103sit, unde se scarpin\u0103 vitele \u015fi se plimb\u0103 g\u00e2\u015ftele. Ruinele acestea lupt\u0103 cu vremea care vrea s\u0103 le \u00eenghit\u0103 de istov, pe muchea unui d\u00e2mbac. \u00cen vale curge Cium\u00e2rna murmur\u00e2nd ca pe vremea lui Alexandru cel Bun \u015fi povestind de vremile cari au fost, c\u00e2nd liota str\u0103inilor nu vermuia ghiftuit\u0103 pe meleagurile acestea. Te doare inima c\u00e2nd vezi p\u0103r\u0103siea \u00een care se afl\u0103 zidurile acestea \u015fi c\u0103 nu se g\u0103se\u015fte vineva s\u0103 puie \u00een jurul lor un gard m\u0103car.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd drume\u0163ul ohavnic pe aceste melaguri se opre\u015fte \u00een oaze de acestea cu urme scumpe de ale trecutului npstru, \u00ee\u015fi d\u0103 socoteal\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ridice capul f\u0103r\u0103 \u00eeng\u00e2mfare, s\u0103 respire \u00een toat\u0103 libertarea aerul din mun\u0163ii no\u015ftri purt\u0103tori de bog\u0103\u0163ii \u015fi s\u0103 se \u00eenal\u0163e ascult\u00e2nd glasul str\u0103bunilor care vine din dep\u0103rt\u0103ri de veacuri \u015fi g\u0103se\u015fte r\u0103sunet \u00een sufletul s\u0103u. Deaceea nu-\u0163i pare r\u0103u c\u0103 ai f\u0103cut un popas la m\u0103n\u0103stirea Moldovi\u0163a, care-\u0163i gr\u0103e\u015fte de trecutul nostru bogat \u00een oameni \u015fi fapte mari \u015fi te \u00eendeamn\u0103 s\u0103-\u0163i faci \u015fi tu datoria, sporind pe c\u00e2t se poate crea\u0163ia cinstit\u0103 \u015fi curat\u0103 a Rom\u00e2nismului…<\/strong><\/p>\n

\u00cen amurgul zilei de August se revars\u0103 peste satul t\u0103cut glasul clopotelor dela m\u0103n\u0103stire. Chemarea duioas\u0103 \u015fi prelung\u0103 a clopotelor se distram\u0103 \u00een mun\u0163i, trezind singur\u0103t\u0103\u0163ile din somn. Pe valea Cium\u00e2rnei un \u0163\u0103ran cu \u0163apina pe um\u0103r \u00ee\u015fi ridic\u0103 p\u0103l\u0103ria \u015fi-\u015fi face cruce.<\/strong><\/p>\n

Dionisie Mitrofanovici<\/strong><\/p>\n

\u00cen r\u00e2ndurile \u00eenv\u0103\u0163\u0103torimii din Bucovina s\u2019au produs goluri cari cu greu vor putea fi umplute. Ast\u0103zi \u00een satele bucovinene nu e mare num\u0103rul lumin\u0103torilor din seria celor de dinainte de r\u0103zboiu care a st\u0103ruit cu os\u00e2rdie \u015fi tragere de inim\u0103, ca s\u0103 samene s\u0103m\u00e2n\u0163a culturii \u015fi s\u0103 sparg\u0103 paragina ce se \u00eempotrivea cu \u00eend\u0103r\u0103tnicire. \u00cengrijit\u0103 cu mare aten\u0163ie, aceast\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 a \u00eencol\u0163it, a crescut \u00eenvoalt\u0103 \u015fi a dat roade, pentruc\u0103 fusese primit\u0103 de un p\u0103m\u00e2nt t\u00e2n\u0103r cu mari posibilit\u0103\u0163i de germinare.<\/strong><\/p>\n

Un sem\u0103n\u0103tor, un lumin\u0103tor s\u0103tesc de aceast\u0103 categorie a fost Dionisie Mitrofanovici, directorul \u015fcolar din comuna Cupca. Satul acesta cu vatra rev\u0103rsat\u0103 pe ambele maluri ale r\u00e2ului Sire\u0163el, \u00eenspre miaz\u0103-zi \u00eentinz\u00e2ndu-se pe o coast\u0103 de deal presurat\u0103 pe alocuri cu p\u0103durici \u00eembietoare, \u00ee\u015fi poate urm\u0103ri, pe p\u00e2nza trecutului, firul ob\u00e2r\u015fiei p\u00e2n\u0103 pela 1400. pe creasta dealului st\u0103 biserica veche, a c\u0103rei siluet\u0103 melancolic\u0103 se poate distinge dela mari dep\u0103rt\u0103ri.<\/strong><\/p>\n

\u00cen satul acesta de \u0163\u0103rani rom\u00e2ni neao\u015fi, cu respect pentru obiceiul \u015fi portul str\u0103bun, cu c\u00e2ntece de fluer jalnice \u015fi vesele, cu cl\u0103ci \u00een toamnele frumoase, cu strig\u0103turi de hor\u0103, cu desc\u00e2ntece felurite \u015fi cu bocete duioase, a descins \u00een anul 1893 directorul \u015fcolar Dionisie Mitrofanovici. Era \u00eenalt la statur\u0103, sulce \u015fi limpede la vorb\u0103, smead la fa\u0163\u0103, de o bun\u0103tate sufleteasc\u0103 rar\u0103, extrem de con\u015ftiincios \u00een \u00eendeplinirea datoriei profesionale \u015fi iubitor de munc\u0103 f\u0103r\u0103 reclam\u0103. Activitatea sa \u015fcolar\u0103 era egalat\u0103 de cea extra\u015fcolar\u0103, care deasemenea a fost bogat\u0103 \u015fi prosper\u0103. Dionisie Mitrofanovici a introdus \u00een comuna Cupca o banc\u0103 popular\u0103 (sistem Raiffeisen) pentru a feri pe s\u0103teni de c\u0103m\u0103tari. A pov\u0103\u0163uit ne\u00eencetat pe s\u0103teni s\u0103 se ocupe cu albin\u0103ritul \u015fi s\u0103-\u015fi planteze pomi roditori ale\u015fi \u00een jurul casei, d\u00e2nd \u00eensu\u015fi pilde frumoase de aplicare pe teren a teoriei sale. Tot la \u00eendemnul acestui neuitat lumin\u0103tor, s\u0103tenii din Cupca au \u00eenv\u0103\u0163at a se folosi de rase frumoase de g\u0103ini, ra\u0163e \u015fi g\u00e2\u015fte, precum \u015fi de vite cornute alese. De atunci s\u2019au introdus \u00een Cupca vitele cornute de rasa Simmental, cu cari s\u0103tenii sunt foarte mul\u0163umi\u0163i din cauza folosului \u015fi frumuse\u0163ii acestui soiu de vite.<\/strong><\/p>\n

\u00cen satul pe atunci cu \u0163\u0103rani \u00eenst\u0103riti cari aveau gospod\u0103rii frumoase \u015fi porniri pentru cru\u0163are, Dionisie Mitrofanovici a fost primit cu mare rev\u0103rsare de bucurie. Cu priceperea de c\u0103rturar care n\u0103zuia s\u0103 culeag\u0103 pe ogorul activit\u0103\u0163ii sale roade trainice, acest dasc\u0103l adev\u0103rat a desprins imediat din turm\u0103 ml\u0103di\u0163ele \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti ai c\u0103ror muguri promiteau. \u00centre\u0163in\u00e2nd leg\u0103turi str\u00e2nse cu via\u0163a \u015fi traiul s\u0103tenilor, cu bucuriile \u015fi durerile lor, \u015ftia ce-i doare \u015fi oblicise cum s\u0103-i \u00eendrumeze.<\/strong><\/p>\n

Obiectivul s\u0103u principal a fost de a primeni via\u0163a satului, de a ar\u0103ta foloasele \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii. Cu puterea cuv\u00e2ntului s\u0103u a\u015fezat \u015fi \u00een\u0163elept i-a convins \u00een scurt timp pe \u0163\u0103rani s\u0103-\u015fi trimit\u0103 copiii mai departe la liceele din Suceava, R\u0103d\u0103u\u0163i sau Cern\u0103u\u0163i. \u015ei \u00eentr\u2019o zi de toamn\u0103 plecar\u0103 la licee o serie de b\u0103e\u0163i din Cupca. Fire\u015fte c\u0103 coutatea aceasta cu plecarea \u015fcolarilor la liceele din ,,str\u0103ini\u201d, a produs mare senza\u0163ie \u00een sat \u015fi a fost comentat\u0103 mult \u015fi viu. Pl\u00e2nsul mamelor care se desp\u0103r\u0163eau de odoarele lor, a avut nevoie de m\u00e2ng\u00e2ieri \u00eendelungate p\u00e2n\u0103 s\u0103 se aline.<\/strong><\/p>\n

\u00cen vremurile acelea de obid\u0103 nu era nici o punte de leg\u0103tur\u0103 sufleteasc\u0103 \u00eentre satele \u015fi ora\u015fele Bucovinei. \u0162\u0103ranul se apropia cu sfial\u0103, cu team\u0103 ereditar\u0103, oarecum, de via\u0163a \u015fi direg\u0103toriile ora\u015felor bucovinene, \u015ftiind din empirism c\u0103 acolo cuv\u00e2ntul s\u0103u nu este auzit. Dar-mi-te s\u0103-\u015fi trimit\u0103 odrasla \u201e\u00eentre str\u0103ini\u201d!<\/strong><\/p>\n

Totu\u015fi cupcenii \u00eenc\u0103lzi\u0163i \u015fi \u00eendemna\u0163i de vorba cuminte a directorului Dionisie Mitrofanovici, s\u2019au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ia contact cu lumina \u015fi via\u0163a din orale, sper\u00e2nd ca vremea s\u0103 le aduc\u0103 rezultate bune. A\u015fa pornir\u0103 la Suceava \u015fcolarii Dimitrie Sl\u0103nin\u0103, Petre Bolocan \u015fi Vasile Du\u015fceac \u00eenso\u0163i\u0163i de p\u0103rin\u0163i \u015fi director. Au plecat apoi Vasile Bolocan la \u015fcoala primar\u0103 din R\u0103d\u0103u\u0163i, Vasile Pl\u0103van la \u015fcoala primar\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, George Du\u015fceac, Gheorghe Bolocan \u015fi N. T\u0103r\u00e2\u0163\u0103 la liceul din Suceava. Boabele aruncate de s\u0103m\u0103n\u0103torul Dionisie Mitrofanivici au fost sortite s\u0103 dea roade frumoase, spre marea mul\u0163umire a s\u0103m\u0103n\u0103torului c\u00e2t \u015fi a s\u0103tenilor. \u015ecolarii cupceni pleca\u0163i la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 cu sentimenul nostalgiei sunt ast\u0103zi, dup\u0103 ani de munc\u0103 \u00eencordat\u0103, d-nii: Dimitrie Sl\u0103nin\u0103, func\u0163ionar superior la C.F.R. \u00een Bucure\u015fti; Petre Deleanu, preot \u00een Straja; Dr. Vasile Du\u015fceac, medic veterinar primar \u00een Siret; Vasile Bolocan, inspector adiministrativ, fost prefect de poli\u0163ie \u00een mai multe r\u00e2nduri \u00een Cern\u0103u\u0163i \u015fi actual chestor de poli\u0163ie \u00een acela\u015fi ora\u015f; Vasile Pl\u0103van, avocat \u015fi ziarist \u00een Cern\u0103u\u0163i; George Du\u015fceac, preot \u015fi director de liceu \u00een Siret; Gheorghe Bolocan, director \u015fcolar \u00een Volcine\u0163. T\u0103r\u00e2\u0163\u0103, un eminent elev cu mari promisiuni, a fost b\u0103gat cu anas\u00e2na de jandarmi \u00een r\u00e2ndurile armatei austrice \u015fi a c\u0103zut apoi pe front pentru o cauz\u0103 despre care \u015ftia c\u0103 nu este a sa.<\/strong><\/p>\n

\u00cen cursul anilor de studii c\u00e2nd veneam de s\u0103rb\u0103tori acas\u0103, liceeni cu capul doldora de vocabule latine \u015fi eline, c\u0103utam s\u0103-l vedem pe lumin\u0103torul satului. De obicei ne \u00eent\u0103lneam \u00eent\u00e2iu la biseric\u0103. De aici enuitatul Mitrofanovici ne \u00eenvita cu bucurie \u015fi drag\u0103 inim\u0103 \u00een casa sa patriarhal\u0103 cu cerdac b\u0103tr\u00e2nesc de jur-\u00eemprejur, str\u0103juit\u0103 de un \u015fir de plopi. A\u015fezat\u0103 nu departe de biseric\u0103, casa directorului Mitrofanovici era adumbritp de un pom\u0103t cu arbori de felurite soiuri, tot oper\u0103 a mult regretatului \u00eendrum\u0103tor al cupcenilor. De s\u0103rb\u0103torile Cr\u0103ciunului \u015fi Pa\u015ftilor eram aproape oaspe\u0163i nelipsi\u0163i ai lui Di\u015fcu, – familia \u00eei d\u0103duse acest cognomen pe care \u00eel utilizam\u00a0 \u015fi noi \u2013 \u015fi ai doamnei Mitrofanovici. \u00cen casa aceasta foarte ospitalier\u0103 se \u00eencingeau discu\u0163ii \u00een jurul problemelor na\u0163ionale bucovinene \u2013 cum erau ele \u00eenainte de r\u0103zboiu \u2013 Di\u015fcu argument\u00e2nd bogat \u015fi solid dece \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul este obligat s\u0103 se dedice \u00eendrum\u0103rii s\u0103tenilor cu orice jertfe c\u00e2t de grele, chiar dac\u0103 s\u0103tenii conservativi din obi\u015fnui\u0163\u0103 nu totdeauna apreciaz\u0103 la justa valoare aceast\u0103 activitate desinteresat\u0103 a dasc\u0103lului. \u00centr\u2019o atmosfer\u0103 de prietenie \u015fi cordialitate, membrii familiei lui Di\u015fcu \u00eempreun\u0103 cu liceenii cupceni discutau valorile literaturii rom\u00e2ne \u015fi germane, f\u0103ceau apoi muzic\u0103 insturmental\u0103 \u015fi vocal\u0103 etc. Aceste sez\u0103tori ne-au dat prilej s\u0103-l cunoa\u015ftem \u015fi pe pedagogul Dionisie Mitrofanovici, care era \u00een curent cu cele mai noui idei aplicate \u00een domeniul pedagogiei. \u00cenc\u00e2t p\u0103r\u0103sind c\u0103minul ospitalier al lui Di\u015fcu, ne duceam \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i cu impresii noui despre calit\u0103\u0163ile excelente ale \u00eendrum\u0103torului,<\/strong><\/p>\n

Fugaces labuntur anni!<\/strong><\/p>\n

Dionisie Mitrofanovici a trecut apoi \u00een r\u00e2ndul pensionarilor, dar n\u2019a \u00eencetat a continua activitatea sa extra\u015fcolar\u0103. Dup\u0103 u timp a p\u0103r\u0103sit satul Cupca, unde a lucrat cu succese foarte frumoase \u00een multe domenii de interes ob\u015ftesc, personal fiind sortit s\u0103 \u00eencerce desiluzii grele cari n\u2019au stat \u00een nici un raport cu activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 \u015fi calit\u0103\u0163ile sale alese.<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi nu mai este casa b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 a lui Di\u015fcu, t\u00e2rn\u0103copul vremii sco\u0163\u00e2nd\u2019o din temelia pe care s\u2019a r\u0103zimat at\u00e2\u0163ia ani! C\u00e2nd treci pe l\u00e2ng\u0103 locul acela, unde a stat casa b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 a lumin\u0103torului sitins, cas\u0103 \u00een care au germinat at\u00e2tea idei \u015fi \u00eendemnuri pentru binele s\u0103tenilor, te cople\u015fe\u015fte o triste\u0163\u0103 profund\u0103. A trecut \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia t\u0103cerii eterne Haritina Mitrofanovici, destoinic\u0103 gospodin\u0103 \u015fi sufletul casei ospitaliere care nu mai este. \u00cenc\u0103rcat de povara anilor, Dionisie Mitrofanovici, pild\u0103 de carcater integru, vrednic lumin\u0103tor de sat, d\u0103ltuitor st\u0103ruitor la opera prop\u0103\u015firii rurale, exemplu de cinste \u2013 s\u2019a st\u00e2nd \u00een Noembrie 1933, \u00eentr\u2019o zi de iarn\u0103 viforoas\u0103, \u00een Cern\u0103u\u0163i. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la R\u0103d\u0103u\u0163i l\u00e2ng\u0103 fiul s\u0103u Costic\u0103. Corul plugarilor din Cupca de sub conducerea neobositului paroh Constantin Grigorovici i-a adus ultimul omagiu de stim\u0103 \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 din partea satului pe care l-a \u00eendrumat aproape 30 de ani. Fugaces labuntur anni!<\/strong><\/p>\n

Clipe \u00een\u0103l\u0163\u0103toare<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Cu prilejul apari\u0163iei num\u0103rului 2000 al ziarului ,,Glasul Bucovinei\u201d)<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103-ne ajun\u015fi pe o culme, unde dup\u0103 un urcu\u015f anevoios cu larg\u0103 irosire de energie \u2013 ne putem odihni o clip\u0103. De c\u00e2nd am pornit cu entuziasm juvenil pe drumul acesta al str\u0103daniei pentru culturp \u015fi progres, soarele a dou\u0103 mii de dimine\u0163i ne-a g\u0103sit mereu cu creerul, nervii \u015fi mu\u015fchii \u00eencorda\u0163i \u00een efortul de \u00eentrupare a unei idei, spre care tindem. Ideea<\/em> aceasta ne lumineaz\u0103 sufletul \u015fi calea, ne galvanizeaz\u0103 for\u0163ele \u015fi zi de zi muncim cu drag pentru transpunerea ei \u00een realitate palpabil\u0103.<\/strong><\/p>\n

Muncitor \u00een redac\u0163ia ziarului ,,Glasul Bucovinei\u201d, m\u0103 cred \u00eendrituit s\u0103-mi ar\u0103t profunda mea bucurie c\u0103 acest ziar rom\u00e2nesc din Bucovina a ajuns s\u0103-\u015fi prznuiasc\u0103 apari\u0163ia a 2000-a; acest reconfortant fapt, primul de acest feliu \u00een ziaristica rom\u00e2neasc\u0103 a acestui col\u0163 de \u0163ar\u0103, trebue s\u0103 produc\u0103 \u00een sufletul oric\u0103rui Rom\u00e2n o nest\u0103p\u00e2nit\u0103 bucurie, pentruc\u0103 el concretirear\u0103 o etap\u0103 str\u0103lucit\u0103 de munc\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00eentru des\u0163elenirea cultural\u0103 a unui ogor \u00een\u0103bu\u015fit at\u00e2ta vreme de b\u0103l\u0103riile paraginei patronate de fosta st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103.<\/strong><\/p>\n

Azi, c\u00e2nd iau parte la aceast\u0103 prznuire cultural\u0103, \u00eemi trece prin lumina amintirii, cum se p\u0103r\u00e2nd\u0103 scenele pe ecranul unui film, munca meticuloas\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 zi de zi \u00een redac\u0163ie. E grea sarcina gazetarului, dar totu\u015fi pl\u0103cut\u0103 prin bog\u0103\u0163ia zbuciumului sufletesc care este inerent acestei \u00eendeletniciri. \u00cen clocotul g\u00e2ndurilor disciplinate \u00eentr\u2019o direc\u0163ie bine precizat\u0103 \u015fi cu un obiectiv social util, este ascuns\u0103 o vraj\u0103 deosebit\u0103, \u00een care muncitorul zilnic cu condeiul g\u0103se\u015fte nu odat\u0103 un puternic punct de rezisten\u0163\u0103 \u00eempotriva intemperiilor vie\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

Zi de zi austera r\u0103spundere fa\u0163\u0103 de \u00eendrumare cultural\u0103 a gazetei, impune contactul cel mai viu cu via\u0163a \u00eenconjur\u0103toare. De pulsul acestei vie\u0163i \u0163ine socoteal\u0103 ziarul ,,Glasul Bucovinei\u201d \u015fi st\u0103ruie\u015fte cu vrednic\u0103 tenacitate s\u0103 semnaleze \u00een chip demn \u00eendrept\u0103rile cari trebuesc f\u0103cute. Coresponden\u0163a bogat\u0103 cu care publicul de asalteaz\u0103 zilnic, dovede\u015fte c\u0103 g\u00e2ndurile noastre s\u0103m\u0103nate \u00een coloanele ziarului au \u00eencol\u0163it \u00een sufletele legate de p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. Mai cu seam\u0103 interesant\u0103 este slova curat\u0103 pe care o primim dela t\u0103rani, prin care ace\u015ftia ne aduc cinstite mul\u0163umiri pentru felul cum scrim \u00een gazeta noastr\u0103. C\u00e2t de \u00eenduios\u0103toare sunt cuvintele prin cari gospodarii \u00ee\u015fi arat\u0103 dragostea lor curat\u0103 fa\u0163\u0103 de munca din redac\u0163ia noastr\u0103!<\/strong><\/p>\n

Socot c\u0103 nu-i nici o exagerare dac\u0103 afirm c\u0103 dela r\u0103sboiu \u00eencoace \u201eGlasul Bucovinei\u201d este \u00eendrum\u0103torul prev\u0103z\u0103tor al vie\u0163ii publice din Bucovina. Inova\u0163iile cari s\u2019au f\u0103cut \u00een Bucovina pe terenul cultural, economic, financiar, bisericesc \u015fi politic au primit \u00eendemnul dela oameni cuget\u0103tori cu serioas\u0103 preg\u0103tire \u015ftiin\u0163ific\u0103 aduna\u0163i \u00een jurul ziarului \u201eGlasul Bucovinei\u201d. Munca este altarul \u00een fa\u0163a c\u0103ruia se fac rug\u0103ciuni fierbin\u0163i \u00een sanctuarul nostru. Toate \u00eendemnurile \u015fi sfaturile gazetei noastre pornesc dintr\u2019un suflet curat \u015fi plin de dragoste pentru tot ce-i rom\u00e2nesc, suflet st\u0103p\u00e2nit de dorul celei mai entuziaste prop\u0103\u015firi.<\/strong><\/p>\n

Glasul nostru a g\u0103sit un cald ecou \u00een sufletele cet\u0103\u0163enilor din creerul mun\u0163ilor \u015fi al celor dela \u015fes. El este crainicul neadormit al ideilor frumoase pe cari le duce \u00een casa celui bogat \u015fi \u00een coliba s\u0103racului. Ca \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, \u00een numele acesotr idei vom continua s\u0103 muncim cu aceea\u015fi convingere \u015fi cu acela\u015fi entuziasm.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 un sfert de veac<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cemplinindu-se 25 de ani de c\u00e2nd primii elevi rom\u00e2ni de la \u015ficeul III de stat din Cern\u0103u\u0163i au dat bacalaureatul, un grup de fo\u015fti elevi ai acestui liceu au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 solemn acest fapt. Ini\u0163iatorul acestei pr\u0103znuiri a fost Coroam\u0103 Christofor, profesor universitar, care a g\u0103sit asentimentul cel mai c\u0103lduros al colegilor s\u0103i, \u00eentru preg\u0103tirea acestei serb\u0103ri.<\/strong><\/p>\n

Solemnitatea s-a desf\u0103\u015furat impresionant \u00een ziua de 27 Octombrie 1935 \u00eentr-o sal\u0103 a liceului \u201cAron Pumnul\u201d, unde la orele 9 diminea\u0163a, s-au adunat profesorii de la promo\u0163ia 1910 cari sunt \u00een via\u0163\u0103 \u015fi anume : Teodor Bujor, fost director al liceului III de stat, Dr. Ioan Cuparencu, Dr. Radu Sbierea, profesor universitar, Petre Popescu, prof. i.r., Alexandru Buga \u015fi Paul Siretean; precum ;\u015fi elevii promo\u0163iei din 1910 : Axani Ion, \u015fef de birou la prefectura jud. Cern\u0103u\u0163i, Bidnei \u015etefan, subdirector la aceea\u015fi prefectur\u0103, Dr. Can\u0163er Meletic, pre\u015fedinte de tribunal \u00een Storojine\u0163, Dr. Dimitriuc Constantin, director de prefectur\u0103 \u00een R\u0103d\u0103u\u0163i, Fochi Iosif, subdirector la Consiliul Eparhial, Lutic Nicolae, c\u0103pitan de jandarmi, Nistor Gheorghe, profesor de liceu \u00een Br\u0103ila, Pl\u0103van Vasile, avocat \u015fi ziarist, Dr. Popescu Dimitrie, pre\u015fed.de tribunal \u00een Cern\u0103u\u0163i, Pridie Hariton, inspector R.M.S., C\u00e2mpulung, Vasilovici Constantin, inspector la Consiliul Eparhial, Dr. Bejan Elinor, secretar la Camera de Comer\u0163 \u015fi industrie din Cern\u0103u\u0163i, Galin Gheorghe, consul general al Rom\u00e2niei \u00een Lwow, Hahon Victor, profesor \u00een R\u0103d\u0103u\u0163i, Tudan Motodic, paroh \u00een Zamostic \u015fi V\u0103c\u0103rean \u015etefan, c\u0103pitan de jandarmi.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce sun\u0103 pe sal\u0103 clopo\u0163elul ca acum 25 de ani, profesorii intrar\u0103 \u00een clas\u0103, unde g\u0103sir\u0103 pe fo\u015ftii lor elevi a\u015feza\u0163i \u00een b\u0103nci cum \u015fedeau acum un sfer de veac. \u00centr-o t\u0103cere ca aceea de odinioar\u0103, domnul director Teodor Bujor, cov\u00e2r\u015fit de emo\u0163ie, deschide solemnitatea \u00een calitate de pre\u015fedinte \u015fi, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi exprim\u0103 bucuria c\u0103 i-a fost dat s\u0103 iee parte la aceast\u0103 serbare, d\u0103 cuv\u00e2ntul d-lui Dr.Ioan Cuparencu, \u015feful de clas\u0103 al promo\u0163iei din 1910.D-sa, dup\u0103ce \u201eelevul\u201d paroh Metodie Tudan spune rug\u0103ciunea, procedeaz\u0103 la facerea apelului nominal. Clipa aceasta r\u0103scole\u015fte str\u0103funduri suflete\u015fti. \u201eDomnul\u0162, a\u015fa-i ziceam iubitului nostru diriginte de clas\u0103, face apelul citind din catalog numele rom\u00e2nilor a\u015fa cum erau pocite de dispozi\u0163iile ministeriale chesaro-cr\u0103ie\u015fti. Au r\u0103spuns \u201eprezent\u201d 17 elevi; pentru cei defunc\u0163i s-a r\u0103spuns cu \u201eabsent\u201d, sala \u00eentreag\u0103 ridic\u00e2ndu-se \u00een picioare pentru a aduce prinosul unei pioase clipe de t\u0103cere.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 apelul nominal domnul Christofor Coroam\u0103 \u00eentr-o c\u0103lduroas\u0103 \u015fi substan\u0163ial\u0103 cuv\u00e2ntare a f\u0103cut pomenire evlavioas\u0103 de profesorii \u015fi elevii cari nu se mai g\u0103sesc printre vii. Profesorii r\u0103posa\u0163i se numesc : Gherasim Buliga, Aurel Polonic, Ernest Rabener \u015fi Markus Wolfram. Elevii trecu\u0163i \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia t\u0103cerii eterne sunt: Breab\u0103n Iustin, c\u0103zut ca voluntar viteje\u015fte \u00een luptele de la N\u0103moloasa, George Tcaciuc, c\u0103zut la Ecaterinodar \u00een Rusia, Nedelcu \u015etefan, Dumici Vasile, Voronca Traian \u015fi Costiuc Constantin.<\/strong><\/p>\n

Apoi a st\u0103ruit judicios \u00eendeosebi asupra faptului c\u0103 liceul al III-lea de stat din Cern\u0103u\u0163i a fost primul liceu rom\u00e2nesc din acest ora\u015f sub fosta st\u0103p\u00e2nire, liceu a c\u0103rui continuare este ast\u0103zi liceul \u201eAron Pumnul\u201d de sub conducerea priceput\u0103 a domnului director Emanuil Iliu\u0163. Elevii promo\u0163iei din 1910 nemul\u0163umi\u0163i de faptul c\u0103 st\u0103p\u00e2nirea austriac\u0103 nu avea nici o grije s\u0103 dea un local \u00eenc\u0103p\u0103tor unicului liceu rom\u00e2nesc din Cern\u0103u\u0163i, luar\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi o hot\u0103r\u00e2re spontan\u0103 de a declara grev\u0103, sper\u00e2nd ca prin acest mijloc s\u0103 determine pe st\u0103p\u00e2nitorii de atunci s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 dorin\u0163a noastr\u0103 \u00eentemeiat\u0103. Pasul \u00eendr\u0103zne\u0163 al octavanilor putea avea urm\u0103ri grele. Dac\u0103 acestea nu s\u2019au produs, este meritul profesorilor rom\u00e2ni \u015fi al solidarit\u0103\u0163ii octavanilor. Domnul Christofor Coroam\u0103 a relevat munca depus\u0103 de fo\u015ftii no\u015ftri profesori pentru a ne da o educa\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi solid\u0103 \u015fi o preg\u0103tire cultural\u0103 c\u00e2t mai aleas\u0103. Profesorii \u00een via\u0163\u0103: Teodor Bujor, Dr. Radu Sbiera, Dr. Ioan Cuparencu, Petre Popescu, Alexandru Buga, Paul Sireteanu precum \u015fi r\u0103posa\u0163ii Gherasim Buliga, un mare iubitor al rom\u00e2nismului constructiv f\u0103r\u0103 reclam\u0103, Aurel polonic, E. Rabener \u015fi Markus wolfram au avut grije s\u0103 cultive \u00een sufletele noastre dorul de c\u00e2t mai mult\u0103 lumin\u0103 \u015fi dragostea pentru credin\u0163a, graiul \u015fi legea str\u0103bun\u0103. Domnul prof.Paul Siretean \u00een numele d-lui director Em. Iliu\u0163 a relevat \u00een cuvinte frumoase \u00eensemn\u0103tatea serb\u0103rii.<\/strong><\/p>\n

De la liceul \u201eAron Pumnul\u201d profesori \u015fi \u201eelevi\u201d s-au adunat la biserica Sf.Paraschiva, unde au luat parte la parastasul care s\u2019a f\u0103cut pentru pomenirea profesorilor \u015fi elevilor r\u0103posa\u0163i. Dup\u0103ce\u00a0 Sf. Sa p\u0103rintele Petre Popescu a ar\u0103tat frumuse\u0163ea faptei pioase a elevilor din promo\u0163ia 1910, s\u2019a oficiat serviciul divin de c\u0103tre Sf. Lor p\u0103rin\u0163i Gh.Prelici, Petru Popescu, Gora\u015f, Metodie Tudan \u015fi Slivoca. Foarte \u00eenduio\u015f\u0103tor \u015fi impresionant s\u2019a c\u00e2ntat \u201eVe\u015fnica lor pomenire\u201d, c\u00e2nd profesori \u015fi \u201eelevi\u201d m\u00e2na\u0163i de o putere mistic\u0103 se topir\u0103 \u00eempreun\u0103 cu preo\u0163ii ofician\u0163i \u00eentr\u2019o c\u00e2ntare \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, \u00eentr\u2019un \u201eDe profundis\u201d. Din ochi s\u2019au prelins lacrimi, pentru c\u0103 nu puteau fi \u00een\u0103bu\u015fite \u015fi pentru c\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd muritorul este chemat s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 toate sunt trec\u0103toare.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 fotografiere, luar\u0103m masa \u00een hallul hotelului \u201ePelace\u201d \u00eentr\u2019o atmosfer\u0103 de cordialitate \u00een\u0103l\u0163\u0103toare. Aci rostir\u0103 cuv\u00e2nt\u0103ri \u00eenduio\u015f\u0103toare domnii Teodor Bujor, Radu Sbiera, Ioan Cuparecu, Petre Popescu, Paul Siretean \u015fi Alexandru Buga. Din partea \u201eelevilor\u201d vorbir\u0103 domnii George Gallin, \u015etefan Bidnei, Cristofor Coroam\u0103 \u015fi George Nistor.<\/strong><\/p>\n

S\u2019au dep\u0103nat amintiri din via\u0163a de liceu, George Nistor citind c\u00e2teva note pe care le-a f\u0103cut acum 25 de ani asupra discu\u0163iilor ce se angajau \u00een clas\u0103 atunci. S\u2019au evocat scene din vremea de licean care nu va mai veni \u015fi care de aceea te \u00eenv\u0103luie\u015fte \u00een mantia melancoliei. Colegul Constantin Vasilovici \u015fi-a strunit scripe\u0163ii vocii de tenor ca s\u0103 dirijeze c\u00e2ntecul \u201eMul\u0163i ani\u201d, dar din cauza anilor mul\u0163i\u015fori \u201eMul\u0163i ani\u201d n\u2019a c\u0103zut cum vroia el \u015fi noi. Un sfer de veac…\u015etefan Bidnei s\u2019a prezentat \u00eenzorzonat cu principiile trezviei ; dar socot \u00a0c\u0103 trezvia sa de acum 25 de ani o pune mai presus dec\u00e2t aceea cu care se co\u0163of\u0103ne\u015fte acum. Didi Gallin de\u0163ine, se vede treaba, secretul longevit\u0103\u0163ii, deoarece sfertul de veac n\u2019a putut aduce nici o schimbare eroziv\u0103 \u00een silueta-i juvenil\u0103 \u015fi \u00een fa\u0163a sa de licean sadea \u015fi acum. A refuzat categoric s\u0103 ne dest\u0103inuiasc\u0103 \u015fi nou\u0103 secretul s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 mas\u0103 urma vizitarea claselor din fostul liceu al III-lea de stat, ast\u0103zi liceul III de b\u0103ie\u0163i, pe care dup\u0103 un sfert de veac le g\u0103sir\u0103m acelea\u015fi, chiar \u015fi clasa \u00een care cisluir\u0103m greva; dar noi nu mai suntem aceia\u015fi b\u0103e\u0163i cu har\u0163aguri sprin\u0163are ci doar g\u0103ti\u0163i cu fire argintii pe la t\u00e2mple \u015fi cu raze de lun\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in clar-obscur \u00een cre\u015ftet \u2013 Coroam\u0103, Gallin, Dimitriuc \u015fi chiar Georgi\u0163\u0103 Nistor \u00eenc\u0103 n\u2019au \u00eenv\u0103\u0163at a \u00eendr\u0103gi aceste podoabe.<\/strong><\/p>\n

Seara luar\u0103m \u00een restaurantul Dr\u0103guleanu cina \u00eempreun\u0103 cu domnul prof. Dr.Ioan Cuparencu, \u00eencheind cu acestea pr\u0103znuirea noastr\u0103 \u00eentr\u2019o atmosfer\u0103 de cordial\u0103 duio\u015fie.<\/strong><\/p>\n

A murit arca\u015ful<\/strong><\/p>\n

Arca\u015ful Dumitru Str\u0103chinaru s-a dus dintre noi, pun\u00e2nd cap\u0103t str\u0103daniei \u015fi preocup\u0103rilor sale de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a traiului \u0163\u0103ranilor no\u015ftri. I-a p\u0103r\u0103sit pe arca\u015fii bucovineni, dup\u0103 o via\u0163\u0103 de 29 de prim\u0103veri, via\u0163\u0103 zbuciumat\u0103 \u015fi trudit\u0103 de clocotul g\u00e2ndurilor care se cereau \u00eenf\u0103ptuite spre mul\u0163umirea tuturor b\u0103\u015ftina\u015filor. T\u00e2n\u0103rul acesta modest, neatins de porniri \u015fi dorin\u0163i meschine, ,mai mult t\u0103cut, dar d\u00e2rz \u00een statornicia ideei sale, a lucrat ne\u00eentrerupt \u2013 ziua \u015fi noaptea, vara \u015fi iarna \u2013 la re\u00eenvierea \u015fi organizarea arca\u015filor din satele Bucovinei. Sfor\u0163\u0103rile sale de ani de zile au dat roade frumoase \u015fi \u00een sinea sa Str\u0103chinaru a sim\u0163it o mul\u0163imire \u00een ziua de 8 iunie 1935, la serb\u0103rile restaura\u0163iei, c\u00e2nd i-a v\u0103zut pe arca\u015fii bucovineni defil\u00e2nd \u00een c\u0103m\u0103\u015fi albe ca ghiocul. Cu \u00eeng\u0103duirea st\u0103p\u00e2nirii el i-a dus atunci pe arca\u015fi la Bucure\u015fti.\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Moartea arca\u015fului acestuia cinstit vrednic a trezit un r\u0103sunet dureros \u015fi ad\u00e2nc \u00een satele din mun\u0163ii \u015fi \u015fesul Bucovinei. La \u015ftirea mor\u0163ii acestui t\u00e2n\u0103r iubitor al datinilor str\u0103bune, buciumele mun\u0163ilor care n\u0103valnic sunar\u0103 de bucurie \u00een Bucure\u015fti la serb\u0103rile restaura\u0163iei, au prins a suna prelung \u015fi t\u0103t\u0103g\u0103nat, de jale \u015fi amar.<\/strong><\/p>\n

Via\u0163a de student Dumitru Str\u0103chinaru \u015fi-a petrecut-o \u00een societatea studen\u0163iasc\u0103 . \u201eDacia\u201d, sub steagul c\u0103reia a lucrat p\u00e2n\u0103 ce , lu\u00e2ndu-\u015fi licen\u0163a \u00een drept, a intrat \u00een r\u00e2ndurile avoca\u0163ilor. Purt\u00e2nd \u00een trupul s\u0103u svelt o boal\u0103 de urm\u0103rile c\u0103reia \u00eensu\u015fi poate nu \u015fi-a dat seama, Str\u0103chinaru a avut pu\u0163in ca s\u0103-\u015fi poat\u0103 \u00eengriji de s\u0103n\u0103tate. Nu l-au sinchisit dealtfel mijloacele cele de trai ; numai prietenii s\u0103i \u015ftiau cum tr\u0103ia \u015fi f\u0103r\u0103 preten\u0163ii, fr\u0103m\u00e2ntat de problemele de interes general. \u00cen meseria de avocat Str\u0103chinaru a v\u0103zut c\u00e2t de greu o duc avoca\u0163ii rom\u00e2ni tineri, c\u00e2nd lupt\u0103 cu un noian de neajunsuri. \u00cempreun\u0103 cu c\u0103rturarii rom\u00e2ni tineri r\u0103ma\u015fi la margine de drum, r\u0103posatul se legase cu jur\u0103m\u00e2nt de rom\u00e2n curat \u015fi cinstit s\u0103 pue um\u0103rul la \u00eenl\u0103turarea acestor neajunsuri. Era \u00eensetat de dreptate pentru c\u0103rturarii rom\u00e2ni \u015fi tineri, cinsti\u0163i \u015fi vrednici, cum sunt \u00eenseta\u0163i \u015fi camarazii s\u0103i. Soarta are sub haina sa t\u00e2lcuri, pe care mintea omeneasc\u0103 nu-i harnic\u0103 s\u0103 le cuprind\u0103.\u00a0 De ce oare s-a sf\u00e2r\u015fit a\u015fa de cur\u00e2nd veleatul acestui t\u00e2nar,\u00a0 t\u0103cut la munc\u0103 pe ogorul na\u0163iunii \u015fi \u00eent\u0103rii Statutului, sfios \u00een societate, dar m\u00e2ndru \u00een n\u0103zuin\u0163ele sale de ap\u0103rare a cinstei \u00eempotriva profitorilor \u015fi j\u0103fuitorilor avutului public ? Pe Dumitru Str\u0103chinaru \u00eel pl\u00e2ng \u201e Dacienii\u201d, \u00eel pl\u00e2nge studen\u0163imea care veghiaz\u0103, \u00eel pl\u00e2ng arca\u015fii din satele Bucovinei. Iat\u0103 \u00een ce versuri l-au j\u0103luit \u201e Dacienii\u201d \u00een anun\u0163urile mortuare:<\/strong><\/p>\n

Bate v<\/em>\u00e2ntul peste ape<\/em><\/strong><\/p>\n

Timpul trece greu,<\/em><\/strong><\/p>\n

Noi mereu te pl\u00e2ngem, frate,<\/em><\/strong><\/p>\n

Iar tu dormi mereu. <\/em><\/strong><\/p>\n

Lupta de la \u201cCaine-Cret\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Tr\u0103ia la noi \u00een sat un mo\u015fneag cu pletele albe ca argintul \u015fi fa\u0163a br\u0103zdat\u0103 ad\u00e2nc de multe nevoi \u015fi necazuri. \u00centr\u2019o zi de iarn\u0103, cum m\u0103 chinuia ur\u00e2tul, m\u2019am dus la d\u00e2nsul s\u0103-i ascult pove\u015ftile pe cari nu le mai ispr\u0103vea\u2026<\/strong><\/p>\n

Apoi, \u00eencepu mo\u015fneagul, multe mai \u00eendur\u0103 bietul om c\u00e2t tr\u0103ie\u015fte, prin multe cumpeni mai trece, c\u00e2te vremi furtunoase nu se descarc\u0103 pe capul lui. Era prin anul 1866 \u00een preajma Sf. Pa\u015fti. Ne venise la urechi, nou\u0103 solda\u0163ilor de rand, din regimental 41 din Cern\u0103u\u0163i, c\u0103 nu ne a\u015fteapt\u0103 mese \u00eenc\u0103rcate cu bun\u0103t\u0103\u0163i. Umbl\u0103 vorba c\u0103 Prusul st\u0103 ca\u2019ntre spini, \u00ee\u015fi cat\u0103 de furc\u0103 cu mai marele nostrum st\u0103p\u00e2n. \u00centr\u2019o bun\u0103 zi, cam la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 Pa\u015fti, sose\u015fte porunc\u0103 s\u0103 ne preg\u0103tim de cale, c\u0103 trebuie s\u0103 mergem din Cern\u0103u\u0163i. Dar unde? \u00cencotro ? \u015ei la ce ? Despre asta habar n\u2019aveam. Pe atunci nu erau trenuri \u00een Bucovina, ca\u2019n vremile de azi, \u015fi \u00eei \u00een\u0163elege fu c\u0103 din pricina asta ne-am pornit pe jos la drum. Dup\u0103 mar\u015furi de-o po\u015ft\u0103, f\u0103ceam c\u00e2te-un popas \u00een corturi \u015fi apoi o luam \u00eenainte. Am trecut prin codri, prin mun\u0163i, prin c\u00e2mpii \u00eenc\u0103rcate de road\u0103, p\u00e2n\u0103 ce-am ajuns la un t\u00e2rg Co\u015fi\u0163a, \u00een Ungaria. \u00cen t\u00e2rgul acesta, vreme de o lun\u0103 am f\u0103cut ni\u015fte exreci\u0163ii, ca la manevre. Credeam c\u0103 ofi\u0163erii ne-or scoate m\u0103duva din oase. Ne d\u0103m bine seama c\u0103 ne preg\u0103tesc pentru un lucru mare \u015fi c\u0103 la nunt\u0103 nu ne duc. Dar nu ni spunea nimeni nimica despre primejdia ce sta s\u0103 cad\u0103 pe \u0163ara \u00eemp\u0103ratului nostru.<\/strong><\/p>\n

Din Co\u015fi\u0163a ne-am dus apoi cu trenul prin Budapesta \u2013 c\u0103 vezi pe acolo era drum de fier \u2013 la Moravia. Frumoas\u0103 \u015fi bogat\u0103 \u0163ar\u0103, Moravia. Ni\u015fte lanuri \u00eentinse ca acelea, pline de bel\u015fug, \u00ee\u0163i treceau pe dinaintea ochilor \u015fi pe ima\u015furile netede ca aria p\u0103\u015ftea un soi ales de vite, de-\u0163i era mai mare dragul s\u0103 te ui\u0163i la ele. \u015ei gospodarii de acolo, ce gospodari ! Averea unui \u0163\u0103ran de acolo f\u0103cea zeci de mii de lei, nu ca pe la noi; \u015fi-apoi c\u00e2t de grijite erau heiurile unde ad\u0103posteau cirezii de boi la trup otova \u015fi \u0163an\u0163o\u015fi la mers ! \u015eurile \u015fi co\u015ferele erau pline de bine. \u015ei bag\u0103 de seam\u0103 c\u0103 eu am fost pe acolo pe la \u00eenceputul verii, c\u00e2nd c\u00e2mpurile nu-s \u00eenc\u0103 str\u00e2nse ! C\u00e2nd m\u0103 uitam la roada c\u00e2mpurilor de acolo, m\u0103 sf\u00e2r\u015fiam de necaz \u015fi durere, g\u00e2ndindu-m\u0103 la ai mei de acas\u0103, din draga Bucovin\u0103, \u00een care secerea foametei snopia f\u0103r\u0103 mil\u0103 noroadele !<\/strong><\/p>\n

Din Moravia am trecut cu toat\u0103 oastea, sub comanda lui Benedek pe c\u00e2mpul Bohemiei \u2013 nu mi-ar fi c\u0103lcat pe acolo piciorul ! Ne-am \u00eenc\u0103rcat \u00eentr\u2019un sat ruginele de arme cu gloan\u0163e de moarte. Pe atunci catanele noastre n\u2019aveau arme ca acestea de azi. Rugina ceea o \u00eenc\u0103rcai cu varga \u015fi-i d\u0103deai foc cu capsa. Cu pu\u015fca ceea am intrat eu \u00een focurile de la Skalitz \u015fi C\u00e2ine-Cre\u0163 (K\u00f6niggr\u00e4tz) \u00een anul 1866.<\/strong><\/p>\n

\u00centr\u2019o diminea\u0163\u0103 frumoas\u0103 de \u00eenceput de var\u0103 st\u0103team pe un \u015fesdin Skalitz piti\u0163i dup\u0103 ni\u015fte c\u0103pi\u0163i. Soarele se ridicase ca de-o suli\u0163\u0103 \u015fi peste \u00eentinderi plutia o cea\u0163\u0103 plumburie. Nu deslu\u015fiai nici un zgomot. Era o lini\u015fte ca \u00eenaintea unei furtuni mari. Mai de-o parte de noi trecea artileria noastr\u0103. Se cutremura p\u0103m\u00e2ntul sub greutatea tunurilor \u015fi sub tropotul cailor.<\/strong><\/p>\n

\u00cenaintea noastr\u0103, de dup\u0103 t\u00e2hli\u015ful unui pom\u0103t ce abia-l z\u0103reai \u00een dep\u0103rtare, se vede deodat\u0103 o negur\u0103 mi\u015fc\u00e2ndu-se spre noi. Negura cre\u015fte. Erau v\u00e2n\u0103torii no\u015ftri, cari veniau, veniau, adic\u0103 nu, fugeau, fugeau \u00een goan\u0103 groaznic\u0103, deoarece du\u015fmanii li erau la c\u0103lc\u00e2ie. \u00cen clipa asta se ridic\u0103 din dosul pom\u0103tului o pal\u0103 mare de fum, rotindu-se, \u015fi apoi o puternic\u0103 bubuitur\u0103 \u00eenfior\u0103 cuprinsurile. Du\u015fmanul \u00eencepuse s\u0103 trag\u0103 asupra noastr\u0103. Cum st\u0103team dup\u0103 c\u0103pi\u0163\u0103 cu m\u00e2na \u00eenghe\u0163at\u0103 pe arm\u0103 \u015fi ochii arunca\u0163i \u00een partea de unde sosiau detun\u0103turile \u015fi r\u0103cnetele v\u00e2n\u0103torilor cari fuseser\u0103 pu\u015fi pe fug\u0103 de du\u015fman, un v\u00e2j\u00e2it n\u0103praznic de furtun\u0103 trecu pe l\u00e2ng\u0103 urechea mea \u015fi, nu departe de mine, o ghiulea scurm\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. \u201eS\u0103 te duci unde-o dus mutul iapa \u015fi surdul roata\u201d, am \u00eent\u00e2mpinat-o eu. V\u00e2j\u00e2ielile se\u2019ndesesc amestec\u00e2ndu-se cu \u015fuere ascu\u0163ite, pline de proaz\u0103 \u2013 e moartea trimeas\u0103 de Prusaci \u00een r\u00e2ndurile noastre cu ghiulele \u015fi gloan\u0163ele lor. Strig\u0103te \u00eengrozitoare n\u0103v\u0103lesc \u00een urechi.<\/strong><\/p>\n

Parc\u0103 chinurile iadului \u00ees cobrite pe p\u0103m\u00e2nt. Vaiete din mii de guri se ridic\u0103 la ceriu. Un soldat se chinuie\u015fte cu m\u00e2na \u015fi picioarele sdrobite, altul cu fa\u0163a g\u0103urit\u0103 de gloan\u0163e se bate cu moartea, al treilea se roag\u0103 de un camarad : \u201eVino de-mi ia zilele, s\u0103 nu m\u0103 chinuiasc\u0103 moartea, c\u0103 de-amu \u015ftiu c\u0103 n\u2019am parte de via\u0163\u0103\u201d. \u015ei mul\u0163i feciori cari abia se mai \u0163ineau \u00een via\u0163\u0103, se rugau s\u0103 li se curme zilele. Pe Gheorghe Ciorbea l\u00e2ng\u0103 mine l-a t\u0103iat o ghiulea de tun. N\u2019a zis nici m\u00e2lc. A avut o moarte u\u015foar\u0103, Dumnezeu s\u0103-l ierte ! A fost prietenul meu cel mai bun al meu. Nu i-am putut pune nici m\u0103car o cruci\u0163\u0103 de be\u0163e la cap.<\/strong><\/p>\n

Du\u015fmanul se tot apropie, gloan\u0163ele \u015fuer\u0103 \u00eencruci\u015f\u00e2ndu-se \u00een toate p\u0103r\u0163ile. Ai no\u015ftri cad cu duiumul. \u201e\u00cenapoi\u201d, se auzi glasul unui comandant, \u015fi cu to\u0163ii o luar\u0103m \u00een fuga mare \u00eenapoi, lovi\u0163i din spate de ploaia gloan\u0163elor. Du\u015fmanii trag cu tunurile amarnic, bat din r\u0103sputeri, iar \u00een r\u00e2ndurile noastre strig\u0103tele de moarte sporesc cu fiecare clip\u0103.<\/strong><\/p>\n

Tocmai sub amiaz\u0103 au \u00eencetat du\u015fmanii s\u0103 ne urm\u0103reasc\u0103, fiind opri\u0163i de artilieria noastr\u0103 care a deschis un puternic foc de \u00eempotrivire. Sf\u00e2r\u015fi\u0163i de puteri \u015fi lihni\u0163i de foame, ne-am a\u015fezat \u00een tab\u0103r\u0103 pe-o c\u00e2mpie. Departe se z\u0103ria fum\u0103ria neagr\u0103 deasupra t\u00e2rgului Skalitz. Praf \u015fi cenu\u015f\u0103 s\u2019a ales din t\u00e2rgul acela. Cr\u00e2ncen\u0103 b\u0103taie am m\u00e2ncat \u00een ziua ceea noi de la Prusaci, De unde? P\u00e2n\u0103 ce \u00eencercam ruginile noastre cu varga, Prusacul, care avea arme cu cartu\u015fe, doboria sute de feciori din \u015firele noastre. C\u00e2mpul era negru de trupurile catanelor \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti.<\/strong><\/p>\n

Moartea cu ochii am v\u0103zut-o c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu. Era o noapte senin\u0103. Noi st\u0103team preg\u0103ti\u0163i, deoarece \u015ftiam c\u0103 are s\u0103 soseasc\u0103 du\u015fmanul. \u00cen zori, c\u00e2nd se mijea de ziua, armata prusac\u0103 era \u00een fa\u0163a noastr\u0103. La comand\u0103 d\u0103m n\u0103val\u0103 asupra du\u015fmanului. Acesta o apuc\u0103 \u00eenapi, \u00een \u015firetenia lui, se retrage, fugind nebune\u015fte. Ne \u0163inem de d\u00e2nsul \u015fi nu-l sl\u0103bim din focuri. De la un timp \u00eel pr\u0103p\u0103dim din ochi ; oastea noastr\u0103 tot urm\u0103rindu-l, a ajuns pe un \u015fes foarte \u00eentins \u015fi larg, \u00eenconjurat din toate p\u0103r\u0163ile de dealuri. Comandantul o\u015ftirii noastre, generalul Benedek, \u00eenfl\u0103c\u0103rat de bucurie c\u0103 armata prusac\u0103 s\u2019a \u00eempr\u0103\u015ftiat \u015fi s\u2019a risipit, d\u0103 porunc\u0103 la toate regimentele s\u0103 c\u00e2nte muzica, s\u0103 c\u00e2nte de veselie, c\u0103 biruin\u0163a-i pe partea noastr\u0103. Muzicile \u00eencep \u00eendat\u0103 s\u0103 c\u00e2nte, cum se c\u00e2nt\u0103 c\u00e2nd norocul \u00ee\u0163i aduce o bucurie mare. \u00cendemna\u0163i de sunetul muzicei \u015fi de ofi\u0163eri, puzderia de catane se prind la hor\u0103, de parc\u0103 erau la nunt\u0103. Arunc\u0103 chipiurile \u00een sus \u015fi chiuesc de clocotesc meleagurile. Un chef \u015fi o voe bun\u0103 era pe \u015fesul acela, cum rar \u0163i-i dat s\u0103 vezi. Mie nu \u015ftiu cum, \u00een clipa ceea, nu-mi ardea a hora. Parc\u0103 \u00eemi spunea inima c\u0103 veselia asta nu-i a bun\u0103. Stam \u015fi m\u0103 uitam cum s\u0103riam \u00een hor\u0103 solda\u0163ii no\u015ftri. Un c\u00e2ne de sublocotenent vine pe la spate \u015fi m\u0103 love\u015fte cu latul sabiei peste pulpele picioarelor, a\u015fa de tare, c\u0103 numai sc\u00e2ntei verzi mi-o e\u015fit din ochi. \u201e Dar tu de ce nu te bucuri ? Ce, e\u015fti bab\u0103 ?\u201d, se r\u0103sti la mine \u00een limba nem\u0163easc\u0103. \u015ei am jucat \u015fi eu, apoi, din ordin.<\/strong><\/p>\n

Tocmai c\u00e2nd era bucuria \u00een tot felul ei, – \u00eenc\u0103 nu se ivise soarele \u2013 de dup\u0103 spinarea de dealuri ce ne \u00eemprejmuiau, veni de la du\u015fman o ghiulea care ne vesti c\u0103 moartea-i l\u00e2ng\u0103 noi. Nenorocit ceas a fost acela ! Moartea ne p\u00e2ndea de aproape \u015fi noi nu \u015ftiam nimic. Du\u015fmanii ne \u00eenconjuraser\u0103. Fugiser\u0103 anume de focurile noastre ca s\u0103 ne am\u0103geasc\u0103, s\u0103 ne atrag\u0103 \u00een \u015fesul acela. Planul li s\u2019a \u00eemplinit, cum nici ei nu se a\u015fteptau. Aripa dreapt\u0103 \u015fi cea s\u00e2ng\u0103 a armatei lor ne c\u0103zur\u0103 \u00een coaste \u015fi de dup\u0103 dealuri, repeziau \u00een noi focuri f\u0103r\u0103 gre\u015f. Toate gloan\u0163ele \u015fi ghiulele lor c\u0103deau \u00een grosul o\u015ftirii noastre. Focul ne ardea, ne st\u00e2ngea \u015fi din coaste \u015fi din fa\u0163\u0103. \u015erapnelele unde c\u0103deau, se sp\u0103rgeau \u015fi zeci de vie\u0163i \u00ee\u015fi g\u0103siau sf\u00e2r\u015fitul ; uneori, \u00een sborul lor vijelios, ghiulele surpau dealuri \u015fi \u00eengropau sumedenie de solda\u0163i. Pe la urechile noastre v\u00e2j\u00e2iau gloan\u0163ele \u00een roiuri. Du\u015fmanii ne luaser\u0103 ca din oal\u0103. O \u015frapnea c\u0103zu nu departe de mine, tocmai unde erau tunarii no\u015ftri. C\u00e2nd se sparse, arunc\u0103 \u00een aer cai, oameni \u015fi buc\u0103\u0163i de tunuri. Pe mine \u00eens\u0103 m\u2019a ferit Dumnezeu, de-am sc\u0103pat cu via\u0163a teaf\u0103r\u0103. \u00cenv\u0103lui\u0163i \u015fi \u00eenv\u0103lm\u0103\u015fi\u0163i de strig\u0103tele mor\u0163ii, de fum, de bubuitul tunurilor, ni se p\u0103rea c\u0103-i pr\u0103p\u0103dul lumii.<\/strong><\/p>\n

\u00cen larma \u015fi zuiumul acesta, colonelul Bek d\u0103du ordin de retragere. Dar tot at\u00e2t de greu s\u0103 te retragi, pec\u00e2t de anevoie puteai p\u0103trunde \u00eenainte. C\u00e2nd ne retr\u0103geam de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, ne st\u0103teau \u00een cale trupuri ciuntite, \u00eenchegate \u00een s\u00e2nge, cai cu capul desprins de trup, buc\u0103\u0163i de tunuri, arme cu baionete. Stafia mor\u0163ii era st\u0103p\u00e2n\u0103 pretutindeni. C\u0103ci du\u015fmanul \u00een fiecare clip\u0103 \u00ee\u0163i putea c\u00e2nta prohodul. Din b\u0103t\u0103lia de la C\u00e2ne-Cre\u0163 a sc\u0103pat cu via\u0163\u0103 numai cine a avut noroc, fiindc\u0103 grindina de gloan\u0163e \u015fi ghiulele, a \u0163inut \u00eentr\u2019una din amurgul dimine\u0163ii p\u00e2n\u0103 la chindii. Ca o turm\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103, c\u0103reia nu-i \u015ftie de urm\u0103 ciobanului, a\u015fa ne retragem noi sub potopul de gloan\u0163e spre \u00eent\u0103ritura din C\u00e2ine-Cre\u0163. \u00cent\u0103ritura aceasta era \u00eenconjurat\u0103 de o ap\u0103 nu lat\u0103, dar ad\u00e2nc\u0103. Pe care-l sc\u0103pa Dumnezeu de moartea Prusacului, pe acela, c\u00e2nd ajungea la \u00eent\u0103ritur\u0103, \u00eel \u00eenghi\u0163eau valurile tulburi ale apei din jurul cet\u0103\u0163ii. Pe podul str\u00e2mt de peste ap\u0103 mul\u0163imea de solda\u0163i se \u00eenghesuia n\u0103praznic, fiecare \u00eencord\u00e2ndu-se s\u0103 ajung\u0103 \u00een cetate \u015fi s\u0103-\u015fi scape via\u0163a. Din pricina asta mul\u0163i solda\u0163i c\u0103zur\u0103 \u00een ap\u0103 \u015fi se \u00eenecar\u0103. C\u00e2t sodom de solda\u0163i s\u2019a pr\u0103p\u0103dit acolo, eu dau cu socoteal\u0103 c\u0103 din trupurile lor aproape se putea face pod peste r\u00e2u.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd eram \u015fi eu aproape de \u00eent\u0103ritur\u0103, veni o ghiulea \u015fi curm\u0103 via\u0163a unui c\u0103pitan care mergea c\u0103lare al\u0103turi de mine. C\u0103pitanul c\u0103z\u00e2nd depe cal, strig\u0103 \u00een limba german\u0103: \u201eB\u0103ie\u0163i, lua\u0163i desaga aceasta, c\u0103 mult bine-i \u00een ea\u201d. Eu atunci scosei din buzunar o rujd\u0103 de cu\u0163it cu pr\u0103seaua de lemn \u015fi d\u0103dui busna la c\u0103pitan s\u0103 tai baerele desagei ce-i at\u00e2rna la coaps\u0103. Cum rujdeam cu briceagul la desag\u0103, un glonte veni cu fiori de moarte \u015fi m\u0103 atinse la ureche. L\u0103sat-am, atunci, desaga pe le\u015ful c\u0103pitanului \u015fi am rupt-o la fug\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-mi cruce c\u0103 trecuse primejdia mor\u0163ii. B\u0103tr\u00e2nii cari au luptat \u00een Italia \u00een armata comandat\u0103 de Radetzki, povestiau c\u0103 glontele are n\u0103ravul bl\u0103st\u0103mat de a trage spre bani. \u00cen lupta dela C\u00e2ne-Cre\u0163 m\u2019am \u00eencredin\u0163at c\u0103 spusa b\u0103tr\u00e2nilor avea sub coaja ei un s\u00e2mbure de adev\u0103r. M\u0103 l\u0103sasem ispitit de banii c\u0103pitanului, – c\u0103 bani doar erau \u00een desaga ceea \u2013 din pricina asta avea s\u0103 mi se trag\u0103 moartea. Banul era ispita \u015fi r\u0103d\u0103cina tuturor p\u0103catelor depe lumea asta, c\u00e2nd el ajunge a fi st\u0103p\u00e2n pe om. Multe isp\u0103\u015fe\u015fte omul pentruc\u0103 se l\u0103come\u015fte la bani…<\/strong><\/p>\n

Eu putui p\u0103trunde \u00eenl\u0103untrul \u00eent\u0103riturii, unde du\u015fmanul nu ne putea face nimic\u0103. Mul\u0163i fl\u0103c\u0103i rom\u00e2ni din Bucovina \u015fi-au g\u0103sit moartea pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 dela C\u00e2ne-Cre\u0163, unde dorm somnul de veci, uita\u0163i \u015fi nepomeni\u0163i de nimeni.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

CUPRINSUL<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

1.Boabe de lacrimi<\/strong><\/p>\n

2.Per aspera\u2026<\/strong><\/p>\n

3.Dou\u0103 lumi<\/strong><\/p>\n

4.Valea Moldovi\u0163ei<\/strong><\/p>\n

5.Dionisie Mitrofanovici<\/strong><\/p>\n

6.Clipe \u00een\u0103l\u0163\u0103toare<\/strong><\/p>\n

7.Dup\u0103 un sfert de veac<\/strong><\/p>\n

8.A murit arcu\u015ful<\/strong><\/p>\n

9.Lupta de la \u201cC\u00e2ine-Cre\u0163\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0Ecouri:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cuv\u00e2nt de lector – o restituire t\u00e2rzie<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eFiu de \u0163\u0103ran din Cupca, \u015fcoala primar\u0103\u00a0 (4 clase) \u00een sat iar cursul secundar la Liceul nr.3 de stat din Cern\u0103u\u0163i. Dup\u0103 terminarea liceului studiaz\u0103 dreptul la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Orfan de mam\u0103 de mic copil a suferit mult \u00een via\u0163\u0103. C\u0103ldura \u015fi dragostea de mam\u0103 n-a sim\u0163it-o niciodat\u0103 fiindc\u0103 n-a cunoscut-o \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103, poate lucrarea sa \u201eBoabe de lacrimi\u201d are ceva din sufletul lui trist.<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00centr-o limb\u0103 neao\u015f moldoveneasc\u0103 \u015fi \u00eentr-un stil clar \u015fi concis, autorul acestor \u201eboabe de lacrimi\u201d li-a adunat \u201ec\u00e2teva fire culese pe….unde au putut r\u0103s\u0103ri \u00een urma muncii\u201d…de ziarist \u015fi redactor, \u00eentr-o carte format de buzunar, red\u00e2ndu-se unele scene din vremurile de bejenie ale ultimului r\u0103zboi, a vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Bucovina din timpul st\u0103p\u00e2nirii streine \u015fi din zilele noastre.<\/strong><\/p>\n

\u00cen \u201eBoabe de lacrimi\u201d ni se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un copil de la \u0163ara care, trimis la \u015fcoala din ora\u015f, aici \u00eens\u0103 e luat \u00een r\u00e2s de ceilal\u0163i con\u015fcolari din pricin\u0103 c\u0103 nu este de aceea\u015fi origine cu ei, care s\u00eent favoriza\u0163i de \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie. Acest copil mersese \u00een scurt timp pe morm\u00e2ntul mamei sale \u015fi este aflat de paznicul cimitirului. Oric\u00e2t de simplu s-ar p\u0103rea con\u0163inutul, autorul \u00eens\u0103 afl\u0103 cuvinte ca s\u0103 ne \u00eenduio\u015feze \u015fi s\u0103 ne arate marea nostalgie dup\u0103 locurile copil\u0103riei.<\/strong><\/p>\n

Schimbarea mediului a celui ce tr\u0103ie\u015fte la \u0163ar\u0103, de multe ori are urm\u0103ri ce se \u00eentip\u0103resc ad\u00e2nc \u00een suflet. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, ni se arat\u0103 \u015fi \u00eencol\u0163irea prea timpurie a preocup\u0103rii viitorului.<\/strong><\/p>\n

Preludiul marilor prefaceri ce aveau s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 dup\u0103 marele m\u0103cel, n-a l\u0103sat nep\u0103s\u0103tori pe bunii rom\u00e2ni care \u015fi-au spus cuv\u00e2ntul prin glasul lui Delavrancea, Take Ionescu, Grigore Filipescu \u015fi al\u0163ii, cer\u00e2nd intarea \u00een ac\u0163iune al\u0103turi de \u00cemp\u0103trita \u00cen\u0163elegere.<\/strong><\/p>\n

Autorul povestindu-ne astefel \u00een \u201ePer aspera! Toat\u0103 zarva ce se f\u0103cea \u00een acel timp de neutralitate, a prins icoana fidel\u0103 a v\u00e2ltorii vie\u0163ii \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri \u015fi sub form\u0103 de memoriu sunt schi\u0163ate evenimentele din timpul r\u0103zboiului.<\/strong><\/p>\n

\u0162\u0103ranul rom\u00e2n descris \u00een \u201eDou\u0103 lumi\u201d este potrivnic \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor \u015fi nu crede pe cei care i-ar spune astfel de lucruri.<\/strong><\/p>\n

Foarte evocativ ne sunt descrise monumentele istorice de la \u201eValea Moldovi\u0163ei\u201d pe unele dintre ele le afl\u0103 distruse de vreme \u015fi de aceea pune mult\u0103 jale \u00een slov\u0103, dar, \u201eclopotele sun\u0103 prelung destr\u0103m\u00e2ndu-se printre mun\u0163i, trezind singur\u0103t\u0103\u0163ile din somn. Pe valea Cium\u00e2rnei un \u0163\u0103ran cu \u0163apina pe um\u0103r \u00ee\u015fi ridic\u0103 p\u0103l\u0103ria \u015fi-\u015fi face cruce\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u201eDionisie Mitrofanovici\u201d ne apare ca un adev\u0103rat lumin\u0103tor al poporului \u00eendemn\u00e2ndu-\u015fi s\u0103tenii s\u0103-\u015fi trimit\u0103 copiii la \u015fcoal\u0103 \u015fi la insitu\u0163ii mai \u00eenalte c\u0103ci \u00een felul acesta se poate ridica neamul.\u015ecolarii aflau totdeauna un sfat \u015fi un Tudeum de la acest dasc\u0103l al adev\u0103rului.<\/strong><\/p>\n

\u00cen casa lui Dionisie Mitrofanovici de la Cupca se discutau acele probleme ce aveau s\u0103 \u00eensufle\u0163easc\u0103 pe lupt\u0103torii de mai t\u00e2rziu pentru \u00eenf\u0103ptuirea idealului na\u0163ional. \u201eCiocanul vremii\u201d a nimicit \u00eens\u0103 casa aceasta \u015fi uitarea \u00ee\u015fi a\u015fterne caviltioul peste locul acela.<\/strong><\/p>\n

Cu ocazia \u00eemplinirii a un sfert de veac de c\u00e2nd primii elevi rom\u00e2ni de la Liceul 3 de stat din Cern\u0103u\u0163i au dat bacalaureatul, un grup dintre ei au au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 acest fapt. Evenimentul a fost \u00een\u0103l\u0163\u0103tor pentru cei prezen\u0163i, evoc\u00e2ndu-se scene din vremea de liceu care nu se mai re\u00eentoarce \u015fi care, de aceea te \u00eenv\u0103luie\u015fte \u00een mantia melancoliei…<\/strong><\/p>\n

\u201eDup\u0103 un sfert de veac\u201d…noi nu mai suntem aceia\u015fi b\u0103ie\u0163i cu har\u0163aguri sprin\u0163are ci doar g\u0103ti\u0163i cu fire argintii pe la t\u00e2mple\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u201eA murit arca\u015ful\u201d…cine nu l-a cunoscut pe Dumitru Str\u0103chinaru. Icoana fidel\u0103 a lui ne apare clar- t\u00e2n\u0103rul acesta modest, neatins de porniri \u015fi dorin\u0163e meschine, mai mult t\u0103cut, dar d\u00e2rz \u00een statornicia ideii sale, a lucrat ne\u00eentrerupt ziua \u015fi noaptea, vara \u015fi iarna la re\u00eenvierea \u015fi organizarea arca\u015filor din Bucovina. A trecut \u00eens\u0103 ca un vis frumos\u201d<\/strong><\/p>\n

Cartea aceasta merit\u0103 s\u0103 fie citit\u0103, \u00eentruc\u00e2t ne red\u0103 multe scene din via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 bucovinean\u0103.<\/strong><\/p>\n

Limba de o frumuse\u0163e rar\u0103 \u015fi stilul curat ne face s\u0103 vedem din cititul primelor fraze, c\u0103 avem de-a face cu un om care m\u00e2nuie\u015fte cu \u00eendem\u00e2nare pana.\u201d<\/strong><\/p>\n

Semneaz\u0103 G.N.<\/strong><\/em><\/p>\n

Glasul Bucovinei, nr.4949 din 21.11.1936<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0 Vasile Plavan prezent la Putna alaturi de camarazii sai, 1934<\/strong><\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0Vasile Plavan cu Prof.Marmeliuc si camarazii voluntari prin anii 1930<\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Vasile Plavan impreuna cu , camarazii voluntari la Putna, in 1934<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

Vasile Plavan intr-un grup de gazetari la Cernauti 1930
\n<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u00a0 Voluntari bucovineni la Cernauti prin anii 1930<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0Voluntari, intelectuali si tarani bucovineni la Sf.Manastire Putna comemorand 430 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare.<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

VASILE PL\u0102VAN<\/strong><\/p>\n

(24 noiembrie 1889 \u2013 23 ianuarie 1939)<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Mi-e dor de tata. Mi-e dor de dulcea Bucovin\u00e3. Mi-e dor de bunicii pe care nu i-am cunoscut niciodat\u00e3. Drumul pribegiei a p\u00e3rin\u00feilor mei c\u00e2nd \u00feara mi-a fost sf\u00e2rtecat\u00e3 \u015fi-a pus trist lacrima pe sufletul meu.<\/strong><\/p>\n

Nu m-am sim\u0163it complet\u00e3 niciodat\u00e3. \u00centotdeauna am sim\u00feit c\u00e3-mi lipse\u015fte ceva, c\u00e3 nu sunt dec\u00e2t o \u201evenetic\u00e3 \u00een \u0163ara mea. De ce? Oare p\u00e3rin\u0163ii mei nu au suferit destul? Toat\u00e3 copil\u00e3ria mi-a fost umbrit\u00e3 de faptul c\u00e3 nu eram \u201euna de-a lor, de-al rom\u00e2nilor, l\u00e2ng\u00e3 care am copil\u00e3rit. Am fost izolat\u00e3 \u015fi \u00eenc\u00e3 am sentimentul c\u00e3 mentalitatea nu a disp\u00e3rut. \u00cemi amintesc cum odat\u00e3, copil fiind, la aniversarea zilei mele de na\u015ftere, mama mi-a preg\u00e3tit o mas\u00e3 bogat\u00e3, dar invita\u00feii nu au venit. Eram prea str\u00e3in\u00e3, prea s\u00e3rac\u00e3 pentru a fi felicitat\u00e3. \u015etiu c\u00e3 am pl\u00e2ns ascuns\u00e3 l\u00e2ng\u00e3 nucul cel b\u00e3tr\u00e2n din curte, \u015fi parc\u00e3 mantia triste\u00feii am sim\u0163it-o mai acut Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd eu \u015fi sora mea ne-am ridicat prin \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3tur\u00e3, am sim\u00feit o oarecare schimbare \u00een ceea ce prive\u015fte respectul, dar invidia \u015fi f\u00e3\u00fe\u00e3rnicia au persistat \u015fi persist\u00e3.<\/strong><\/p>\n

Mi-e dor de tata, mi-e tare dor! Rizac Ioan, n\u00e3scut \u00een Banila pe Siret, l\u00e2ng\u00e3 Cern\u00e3u\u0163i a reu\u015fit s\u00e3 fug\u00e3 din fa\u00fea t\u00e3v\u00e3lugului rusesc, l\u00e3s\u00e2ndu-\u015fi \u00een urm\u00e3 p\u00e3rin\u00feii \u0163i un frate \u00eempu\u015fcat. A fost un om extraordinar, muncitor, inteligent \u015fi tot ce a f\u00e3cut pentru mine \u015fi sora mea a dat roade. Uneori de acolo din cer ne sur\u00e2de mul\u0163umit de realiz\u00e3rile noastre, dar \u00eenc\u00e3 simte gustul amar al dezr\u00e3d\u00e3cin\u00e3rii. A fost cumplit tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi niciodat\u00e3 nu a dorit s\u00e3 ne povesteasc\u00e3 tragedia tinere\u0163ii dumnealui.<\/strong><\/p>\n

Mi-e dor de tine tat\u00e3, mi-e tare dor!<\/strong><\/p>\n

Mama mea Viorica, a r\u00e3mas perla bucovinean\u00e3 a casei.<\/strong><\/p>\n

N\u00e3scut\u00e3 \u00een satul Cupca-Cern\u00e3u\u0163i, la v\u00e2rsta de 9 ani, orfan\u00e3, a fost nevoit\u00e3 s\u00e3 fug\u00e3 cu rudele \u00een martie 1944. Ascun\u015fi prin mun\u0163i, tracasa\u0163i de organele de opresiune s-a pierdut \u00een satul C\u00e3v\u00e3ran, jud. Cara\u015f-Severin \u015fi, fiind o fat\u00e3 cuminte \u015fi muncitoare, \u015fi-a luat via\u0163a \u00een piept reu\u015find s\u00e3-\u015fi \u00eentemeieze un c\u00e3min minunat. Pentru mine este mama cea mai frumoas\u00e3 din lume. Este aceea\u015fi a\u015fa cum o \u015ftiu eu de c\u00e2nd eram copil. \u015ei doamne, c\u00e2t este de cald\u00e3 \u015fi bun\u00e3! Nu a schimbat-o suferin\u0163a, nu a schimbat-o umilin\u0163a. A muncit, a\u015fa cum \u00eei st\u00e3 bine rom\u00e2nului pentru ca eu \u015fi sora mea s\u00e3 nu avem parte de neajunsuri.<\/strong><\/p>\n

Imediat dup\u00e3 revolu\u00feie, am dorit s\u00e3-mi cunosc r\u00e3d\u00e3cinile, locurile natale ale p\u00e3rin\u0163ilor mei. C\u00e2mpurile de in \u00eenflorit ale mamei, toloaca, obiceiurile nealterate de cr\u00e3ciun, mireasma locului \u015fi acum le mai p\u00e3strez \u00een suflet. Casa copil\u00e3riei nu mai exista, ci doar umbre ale trecutului care \u00eenc\u00e3 mai l\u00e3crimeaz\u00e3 dup\u00e3 ce a fost odat\u00e3. Mama mea nici nu \u015ftia c\u00e3 mai avea o sor\u00e3, care decedase nu de mult. M-am m\u00e2ndrit cu bunicul meu <\/strong>Calistrat Irimescu, <\/strong>azi considerat erou al rom\u00e2nilor din zon\u00e3, mi-am reg\u00e3sit verii, fra\u0163ii Teodorescu \u015fi dintr-odat\u00e3 m-am sim\u00feit bogat\u00e3. Nu cred c\u00e3 poate s\u00e3-\u015fi imagineze cineva c\u00e2t\u00e3 durere a l\u00e3sat \u00een urma \u00eemp\u00e3r\u0163irea Rom\u00e2niei. Cine \u00eemi poate da \u00eenapoi copil\u00e3ria m\u00e3cinat\u00e3 de politic\u00e3 \u015fi prejudec\u00e3\u0163i? Dezr\u00e3d\u00e3cinarea este cumplit\u00e3, \u015fi pentru cei pleca\u0163i \u015fi pentru urma\u015fi. Povara \u00eenstr\u00e3in\u00e3rii a fost dus\u00e3 din greu \u015fi nu \u015ftiu ce a\u015f putea face acum pentru mama, pentru tata care nu mai este, dec\u00e2t s\u00e3-i asigur c\u00e3 voi fi mereu \u00een inima Bucovinei cu sufletul \u015fi g\u00e2ndul. Cred \u00een re\u00eentregire, cred \u00een unitatea neamului rom\u00e2nesc, cred \u00een demnitatea uman\u00e3 c\u00e3ci nu se poate altfel. Nu suntem singuri, doar \u201eDumnezeu este rom\u00e2n! Jocul istoric mi-a mutilat copil\u00e3ria \u015fi via\u0163a. Iat\u00e3 un pre\u0163 de care nu vor fi con\u015ftien\u0163i niciodat\u00e3 cei ce ne-au condus destinele.<\/strong><\/p>\n

De aceea sunt preocupat\u00e3 de arborele meu genealogic, de satul ob\u00e2raiei, Cupca din Bucovina. Astfel am descoperit c\u00e3 primul paroh al comunei, Petru Pl\u00e3van, \u00eemi este mo\u015f, el fiind r\u00e3dacina puternic\u00e3 ce ne-a legat de acest loc.<\/strong><\/p>\n

Unchiul meu, Pl\u00e3van Vasile, avocat \u015fi ziarist la Cern\u00e3u\u0163i, l-a avut na\u015f pe prof. Ioan Nistor. A scris chiar o carte \u201eBoabe de lacrimi\u201c, o plachet\u00e3 sub\u0163ire cu \u00eent\u00e2mpl\u00e3ri din acea perioad\u00e3, re-editat\u00e3 acum.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Vasile Pl\u00e3van s-a n\u00e3scut la 24 noiembrie 1889, \u00een comuna Cupca, jude\u0163ul Storojine\u0163, \u00eentr-o familie de \u0163\u00e3rani \u00eenst\u00e3ri\u0163i. Avocat, gazetar \u015fi publicist a fost un entuziast \u015fi un idealist de o aristocratic\u00e3 noble\u0163e sufleteasc\u00e3, de distinc\u0163ie moral\u00e3, de bun\u00e3tate \u015fi necuprins\u00e3 omenie. La 49 da ani s-a stins, l\u00e3s\u00e2nd \u00een urm\u00e3 o luminoas\u00e3 pild\u00e3 de virtute, un nume de o rar\u00e3 puritate \u015fi un exemplu de adev\u00e3rat rom\u00e2nism.<\/strong><\/p>\n

S-a vorbit mult depre dezr\u00e3d\u00e3cinare, despre suferin\u0163\u0103 \u015fi lacrimile t\u00e3cute ale celor ce \u015fi-au l\u00e3sat \u00een urm\u00e3 vatra str\u00e3mo\u015fesc\u00e3, c\u00e3ut\u00e2nd \u00een zadar \u201eml\u00e3di\u0163e de s\u00e3car\u00e3\u201c.<\/strong><\/p>\n

Nu putem uita, nu avem voie s\u00e3 ne uit\u00e3m r\u00e3d\u00e3cinile. Trecutul revine, ne urm\u00e3re\u015fte, ne aminte\u015fte de cei care \u015fi-au l\u00e3sat \u201ecuv\u00e2ntul\u201c din dragoste pentru neam, \u00een lupta pentru p\u00e3strarea identit\u00e3\u0163ii noastre rom\u00e2ne\u015fti. Vasile Pl\u00e3van a iubit mult \u0163\u00e3ranul rom\u00e2n. Nu a uitat niciodat\u00e3 de unde plecase. Nu \u015fi-a uitat ima\u015ful \u015fi toloaca. A \u015ftiut s\u00e3 fie prezent, printre \u0163\u00e3rani, printre elitele vremii, la fiecare eveniment.<\/strong><\/p>\n

Cei dezr\u00e3d\u00e3cina\u0163i, au g\u00e3sit doar, boabe, \u201eboabe de lacrimi\u201c, r\u00e3zle\u0163ite \u00eentr-o lume, poate r\u00e3u \u00eentocmit\u00e3, de noi, de sisteme bolnave, de mentalit\u00e3\u0163i otr\u00e3vite.<\/strong><\/p>\n

A\u015fa a r\u00e3mas \u015fi Bucovina, \u201eo lacrim\u00e3\u201c a neamului rom\u00e2nesc, \u201eo lacrim\u00e3\u201c pe care o \u0163in str\u00e2ns \u00een pumnu-mi de copil, ca s\u00e3-i simt m\u00e2ng\u00e2iera. \u0162ara Fagilor, locul mirific al c\u00e3rturarilor al frumuse\u0163ii pure, a cre\u015ftinismului \u00een\u00e3l\u0163\u00e3tor.<\/strong><\/p>\n

Citind cele scrise de unchiul meu Vasile Pl\u00e3van, dup\u00e3 at\u00e2\u0163ia ani, am ajuns s\u00e3 cred, c\u00e3 acele \u201ebobi\u0163e\u201c, acel pl\u00e2ns, mi-a urm\u00e3rit existen\u0163a mea, a p\u00e3rin\u0163ilor mei. Dac\u00e3 Vasile Pl\u00e3van \u00ee\u015fi g\u00e3sea \u201es\u00e3cara\u201c \u00eenverzit\u00e3, destinul familiei ar fi fost altul. \u015ei noi cei pribegi, am fost ca \u201enucul cel fraged\u201c scos din r\u00e3d\u00e3cin\u00e3.<\/strong><\/p>\n

Istoria ne-a aruncat, ca pe ni\u015fte str\u00e3ini, devenind venetici \u00een \u0163ara noastr\u00e3. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eDar c\u00e2nd sco\u0163i din r\u00e3d\u00e3cini nucul fraged \u015fi-l mu\u0163i \u00een alt loc, la \u00eenceput el \u00ee\u015fi p\u00e3streaz\u00e3 \u00een s\u00e3la\u015ful s\u00e3u proasp\u00e3t verdea\u0163a s\u00e3n\u00e3toas\u00e3 a vie\u0163ii. Gospodarul care se razim\u00e3 pe aceast\u00e3 spoial\u00e3 de g\u00e2nd \u015fi nu grije\u015fte la vreme de pomul cu r\u00e3d\u00e3cinile \u00eens\u00e2ngerate, bag\u00e3 de seam\u00e3 dup\u00e3 un timp cum frunzele nucului se las\u00e3 \u00een jos triste, \u00eeng\u00e3lbenesc \u015fi apoi cad la p\u00e3m\u00e2nt. Cu m\u00e2hnire vede c\u00e3 tulpina nucului \u00eenchirce\u015fte \u015fi prinde a se usca, se \u00eencredin\u0163eaz\u00e3 c\u00e3 pomul nu s-a prins, r\u00e3d\u00e3cinile bolnave \u015fi nec\u00e3utate la timp neav\u00e2nd puterea de a suge din m\u00e2na p\u00e3m\u00e2ntului binecuv\u00e2ntarea vie\u0163ii.\u201c \u2014 Vasile Pl\u00e3van<\/strong><\/p>\n

Asemenea nucului fraged mutat, mul\u0163i nu \u015fi-au putut g\u00e3si locul.<\/strong><\/p>\n

Am r\u00e3mas mereu \u00een c\u00e3utarea \u201esevei p\u00e3m\u00e2ntului str\u00e3mo\u015fesc\u201c. Soarta sau voia Domnului?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Mariana Gurza<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 VASILE PL\u0102VAN \/ BOABE DE LACRIMI \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tiparul Glasul Bucovinei, Cern\u0103u\u0163i, 1936 \u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1207","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1207","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1207"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1207\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1207"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1207"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1207"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}