{"id":12115,"date":"2013-04-13T15:57:57","date_gmt":"2013-04-13T15:57:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12115"},"modified":"2013-04-13T16:06:05","modified_gmt":"2013-04-13T16:06:05","slug":"duminica-sfantului-ioan-scararul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/13\/duminica-sfantului-ioan-scararul\/","title":{"rendered":"Duminica Sf\u00e2ntului Ioan Sc\u0103rarul"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n


\n<\/strong><\/big><\/p>\n

“\u015ei mul\u0163imi multe mergeau dup\u0103 El, din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea \u015fi de dincolo de Iordan. V\u0103z\u00e2nd mul\u0163imile, Iisus S-a suit \u00een munte, \u015fi a\u015fez\u00e2ndu-se, ucenicii Lui au venit la El. \u015ei deschiz\u00e2ndu-\u015fi gura, \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a zic\u00e2nd: Ferici\u0163i cei s\u0103raci cu duhul, c\u0103 a lor este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. Ferici\u0163i cei ce pl\u00e2ng, c\u0103 aceia se vor m\u00e2ng\u00e2ia. Ferici\u0163i cei bl\u00e2nzi, c\u0103 aceia vor mo\u015fteni p\u0103m\u00e2ntul. Ferici\u0163i cei ce fl\u0103m\u00e2nzesc \u015fi \u00eenseteaz\u0103 de dreptate, c\u0103 aceia se vor s\u0103tura. Ferici\u0163i cei milostivi, c\u0103 aceia se vor milui. Ferici\u0163i cei cura\u0163i cu inima, c\u0103 aceia vor vedea pe Dumnezeu. Ferici\u0163i f\u0103c\u0103torii de pace, c\u0103 aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Ferici\u0163i cei prigoni\u0163i pentru dreptate, c\u0103 a lor este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. Ferici\u0163i ve\u0163i fi voi c\u00e2nd v\u0103 vor oc\u0103r\u00ee \u015fi v\u0103 vor prigoni \u015fi vor zice tot cuv\u00e2ntul r\u0103u \u00eempotriva voastr\u0103, min\u0163ind din pricina Mea. Bucura\u0163i-v\u0103 \u015fi v\u0103 veseli\u0163i, c\u0103 plata voastr\u0103 mult\u0103 este \u00een ceruri, c\u0103 a\u015fa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.” Matei 5:1-12<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Biserica Ortodox\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u015fte duminic\u0103, 14 aprilie, Duminica a IV-a din Postul Sfintelor Pa\u015fti, numit\u0103 \u015fi a Sf\u00e2ntului Ioan Sc\u0103rarul. Cuviosul a tr\u0103it \u00een ultima parte a secolului al VI-lea \u015fi prima parte a veacului al VII-lea, intr\u00e2nd de t\u00e2n\u0103r \u00een via\u0163a monahal\u0103.
\nPr\u0103znuirea Sf\u00e2ntului Ioan Sc\u0103rarul \u00een aceast\u0103 Duminic\u0103 nu \u00eencepe s\u0103 fie atestat\u0103 \u00een manuscrise dec\u00e2t \u00een secolul XIII, pentru a se reg\u0103si aproape \u00een toate documentele secolului XV. Anterior, Duminica a IV-a era rezervat\u0103 comemor\u0103rii parabolei samarineanului celui bun, al c\u0103rei canon s-a p\u0103strat la Utrenia duminicii p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Instituirea t\u00e2rzie \u015fi extrem de rapid\u0103 a acestei pr\u0103znuiri a rezultat probabil din dorin\u0163a de a completa \u00een mod armonios structura Triodului. Dac\u0103 primele dou\u0103 duminici se distingeau ca o perioad\u0103 \u201edogmatic\u0103\u201d, transferarea praznicelor Sfin\u0163ilor Ioan Sc\u0103rarul \u015fi Maria Egipteanca a permis definirea unei a doua perioade, \u201eascetice”, \u00een ciclul duminicilor din Postul Mare.
\nSf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul este pr\u0103znuit \u00een mod normal pe 30 martie, iar Sf\u00e2nta Maria Egipteanca pe 1 aprilie. Faptul c\u0103 aceste dou\u0103 praznice c\u0103deau \u00eentotdeauna \u00een timpul Triodului f\u0103cea ca ele s\u0103 nu fie solemnizate, \u00een ciuda importan\u0163ei acestor sfin\u0163i \u00een evlavia bizantin\u0103: trei stihiri la Vecernie \u015fi un canon la Utrenie, nimic mai mult. Prin urmare, transferul lor \u00een ciclul liturgic mobil a permis o mai mare str\u0103lucire acordat\u0103 acestor doi sfin\u0163i \u015fi o afirmare mai explicit\u0103 a leg\u0103turii lor cu Postul Mare. Spre deosebire de alte praznice fixe transferate, acestea au trecut aproape neschimbate din ciclul Mineielor \u00een cel a Triodului. Cele trei stihiri de la \u201eDoamne, strigat-am” de la Vecerniile Duminicilor a IV-a \u015fi a V-a, precum \u015fi sedealna de la oda a 3-a a canonului sunt identice cu cele din 30 martie \u015fi 1 aprilie. Numai canoanele sunt diferite at\u00e2t pentru Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul, c\u00e2t \u015fi pentru Sf\u00e2nta Maria Egipteanca.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul<\/strong><\/p>\n

Cuviosul Ioan Sc\u0103rarul (n\u0103scut \u00een anul 523 \u00een Palestina) a intrat \u00een monahism dup\u0103 ce a sc\u0103pat din naufragiul cor\u0103biei cu care se ducea la studii \u00een Fenicia. Sf\u00e2ntul Ioan s-a retras apoi \u00een Muntele Sinai la b\u0103tr\u00e2nul pustnic Macarie, \u00een M\u0103n\u0103stirea \u201eSf\u00e2nta Ecaterina\u201c, unde a devenit monah dup\u0103 patru ani de noviciat. La 19 ani de la venirea sa \u00een m\u0103n\u0103stire, c\u00e2nd Macarie a plecat la Domnul, Ioan s-a retras \u00eentr-o chilie s\u0103pat\u0103 \u00een munte, tr\u0103ind \u00een rug\u0103ciune \u015fi contempla\u0163ie \u015fi devenind un duhovnic cunoscut. Dup\u0103 40 ani de via\u0163\u0103 \u00een singur\u0103tate, la v\u00e2rsta de 75 de ani, este ales stare\u0163ul m\u0103n\u0103stirii. \u00cen acea vreme, sim\u0163indu-se nevoia unui \u201etratat de \u00eendrumare a vie\u0163ii duhovnice\u015fti\u201c, la rug\u0103mintea stare\u0163ului M\u0103n\u0103stirii Raithu, Sf\u00e2ntul Ioan scrie celebra lui carte, \u201eScara\u201c. Astfel, pentru dob\u00e2ndirea sfin\u0163eniei, Ioan a imaginat progresul duhovnicesc ca pe o scar\u0103 cu 30 de trepte, iar fiecare treapt\u0103 fiind o virtute. Dup\u0103 patru ani de st\u0103re\u0163ie, pleac\u0103 \u00een singur\u0103tate la chilia sa, unde trece la Domnul la 30 martie 605.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul este un dasc\u0103l al \u00eentregii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163i<\/strong><\/p>\n

Referitor la Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul, Preafericitul P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, a ar\u0103tat \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u la Duminica a IV-a din Postul Mare din anul 2012, c\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul a fost un dasc\u0103l al rug\u0103ciunii, al ostenelilor, al nevoin\u0163ei \u015fi al poc\u0103in\u0163ei: \u201e\u00cen cartea sa numit\u0103 Scara virtu\u0163ilor sau Scara Paradisului ne arat\u0103 cum trebuie s\u0103 ne eliber\u0103m de patimi \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndim virtu\u0163ile, iar smerenia \u015fi iubirea sunt virtu\u0163ile cele mai mari pe care el le descrie \u00een cartea sa. Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul, ca dasc\u0103l al virtu\u0163ilor dob\u00e2ndite prin credin\u0163\u0103 puternic\u0103, prin post \u015fi rug\u0103ciune, este un dasc\u0103l al \u00eentregii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163i. Cartea lui, Scara, a fost citit\u0103 ca un manual de via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 secole de-a r\u00e2ndul, \u00een mediul monahal. \u015ei ast\u0103zi, \u00een unele m\u0103n\u0103stiri, este citit\u0103 mai cu seam\u0103 \u00een perioada postului. \u00cen cuvinte simple, dar cu un con\u0163inut foarte ad\u00e2nc, Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul ne arat\u0103 lupta duhovniceasc\u0103 din suflet, din minte \u015fi din inim\u0103 a celui care se str\u0103duie\u015fte s\u0103 urce spre Dumnezeu prin \u00eemplinirea poruncilor dumnezeie\u015fti, prin cur\u0103\u0163irea de patimi. Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul este numit \u00een c\u00e2nt\u0103rile acestei duminici el \u00eensu\u015fi \u201escar\u0103 a virtu\u0163ilor\u201c, \u201elauda monahilor\u201c, \u201elumin\u0103tor \u015fi c\u0103l\u0103uzitor pe drumul m\u00e2ntuirii\u201c.<\/p>\n

Scara Sf\u00e2ntului Ioan Sc\u0103rarul<\/strong><\/p>\n

Opera Sf\u00e2ntului Ioan, egumenul M\u0103n\u0103stirii Sinai, intitulat\u0103 “Scara”, este practic un manual duhovnicesc care are drept scop c\u0103l\u0103uzirea omului spre via\u0163a ve\u015fnic\u0103. Chiar dac\u0103 au fost redactate pentru a \u00eendrepta monahii spre o \u00eengereasc\u0103 vie\u0163uire, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile sf\u00e2ntului pot \u00eendruma via\u0163a oric\u0103rui cre\u015ftin spre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor.
\nLectura Sc\u0103rii Sf\u00e2ntului Ioan este cea mai important\u0103 dintre lecturile patristice din timpul Postului Mare \u015fi c\u0103l\u0103uza discern\u0103m\u00e2ntului ce trebuie s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 f\u0103ptuirea tuturor virtu\u0163ilor. Acest tratat plin de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi fine\u0163e nu putea fi redactat dec\u00e2t de cineva care f\u0103cuse el \u00eensu\u015fi experien\u0163a a ceea ce scria. Astfel, prin aceast\u0103 pr\u0103znuire s-a socotit \u015fi s-a eviden\u0163iat faptul c\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul realizeaz\u0103 el \u00eensu\u015fi parcursul acestei sc\u0103ri, fiind, prin urmare, el \u00eensu\u015fi Scara \u015fi modelul viu al \u015ftiin\u0163ei duhovnice\u015fti:
\n\u201e\u00eent\u0103rind ca ni\u015fte trepte virtu\u0163ile, spre cer te-ai suit, cu adev\u0103rat lumin\u00e2nd prin dreapta-credin\u0163\u0103 din ad\u00e2ncul cel nem\u0103surat al privirii la cele de sus, biruind toate p\u00e2ndirile demonilor, \u015fi p\u0103ze\u015fti pe oameni, Ioane, scara virtu\u0163ilor; \u015fi acum te rogi s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 robii t\u0103i\u201d (Duminica a IV-a, Slujba Utreniei, Oda 3, tr. 2)
\nScara veste\u015fte urcu\u015ful la Dumnezeu al autorului ei, numit \u00een cultul bisericii, \u00een acela\u015fi timp drept \u201eraiul virtu\u0163ilor”, \u201elegiuitorul ascezei” \u015fi \u201ef\u0103ptuitorul” prin excelen\u0163\u0103. Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul reprezint\u0103 \u00eentr-adev\u0103r icoana \u00eenfr\u00e2n\u0103rii \u015fi a ascezei, de aceea lauda sa e prilejul rememor\u0103rii temeiurilor ascetice. Sf\u00e2ntul Ioan \u015fi-a luat crucea sa pentru a urma Evangheliei \u00een toat\u0103 rigoarea, retr\u0103g\u00e2ndu-se din lume pentru a-\u015fi st\u0103p\u00e2ni pl\u0103cerile trupului \u015fi a zbura spre Dumnezeu prin rug\u0103ciune:
\n\u201eDep\u0103rtatu-te-ai de desf\u0103tarea lumeasc\u0103, cuvioase, ca de ceva v\u0103t\u0103m\u0103tor \u015fi, ve\u015ftejindu-\u0163i trupul cu m\u00e2ncarea, ai \u00eennoit t\u0103ria sufleteasc\u0103 \u015fi ai c\u00e2\u015ftigat m\u0103rire cereasc\u0103, vrednicule de laud\u0103. Pentru aceasta nu \u00eenceta rug\u00e2ndu-te pentru noi, Ioane”(Duminica a IV, Utrenia, Lumin\u00e2nda).
\nDup\u0103 cum se arat\u0103 \u00een cultul liturgic al Bisericii, lupt\u00e2nd \u201edup\u0103 legile” ascezei, el \u015fi-a mistuit pl\u0103cerile \u015fi patimile dob\u00e2ndind cur\u0103\u0163ia \u015fi odihna f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit a nep\u0103timirii. Prin puterea Duhului Sf\u00e2nt s-a f\u0103cut st\u0103p\u00e2n peste trupul s\u0103u \u015fi a \u00eenecat pe demoni \u00een lacrimile sale, ajung\u00e2nd pe aripile rug\u0103ciunii, p\u00e2n\u0103 la lumina duhovniceasc\u0103 a contempla\u0163iei, ca apoi \u201es\u0103 lumineze lumea” prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sa \u015fi s\u0103-\u015fi \u201ehr\u0103neasc\u0103” ucenicii cu \u201eroadele \u00eenfr\u00e2n\u0103rii”. Experien\u0163a sa duhovniceasc\u0103 1-a f\u0103cut \u00een stare nu numai s\u0103-i \u00eendrume pe ceilal\u0163i pe calea ascezei, dar \u015fi s\u0103 \u00eendep\u0103rteze orice erezie cu \u201etoiagul dogmelor”. Reunind, a\u015fadar, toate virtu\u0163ile \u00een via\u0163a sa exemplar\u0103 ce se poate deduce din lectura Sc\u0103rii sale, Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul apare drept modelul monahului \u015fi al \u015ftiin\u0163ei duhovnice\u015fti \u00een care suntem ini\u0163ia\u0163i \u00een timpul Postului Mare de cateheza imnologic\u0103, de regulile postului \u015fi typikon-ul slujbelor. Cinstindu-l, contempl\u0103m monahul des\u0103v\u00e2r\u015fit, a\u015fa cum ar trebui s\u0103 devin\u0103 fiecare, dac\u0103 ar realiza a\u015fa cum se cuvine \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele Triodului. Chiar \u015fi numai evocarea virtu\u0163ilor sale e un prilej de pr\u0103znuire \u015fi de bucurie pentru to\u0163i credincio\u015fii deveni\u0163i monahi \u00een timpul Postului Mare:
\n\u201eAst\u0103zi este zi de s\u0103rb\u0103toare, care cheam\u0103 toate adun\u0103rile isiha\u015ftilor la d\u0103n\u0163uire duhovniceasc\u0103, la mas\u0103 \u015fi m\u00e2ncare de via\u0163\u0103 nestric\u0103cioas\u0103” (Duminica a IV-a, Slujba Utreniei, Oda 9, ca 2, tr 3)
\n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a Postului Mare, cuvintele Sf\u00e2ntului Ioan Sc\u0103rarul pot fi un \u00eendreptar spiritual, pot aduce limpezimea min\u0163ii \u015fi de\u015fteptarea sufletului, iar \u00eendemnul urm\u0103tor poate fi purtat \u00een cuget pentru toat\u0103 perioada postului pentru o bun\u0103 raportare fa\u0163\u0103 de M\u00e2ntuitorul Hristos: “\u015eez\u00e2nd la masa cu bucate, adu-\u0163i aminte de moarte \u015fi de judecat\u0103. De abia a\u015fa vei \u00eempiedeca pu\u0163in patima. B\u00e2nd b\u0103utura nu \u00eenceta s\u0103-\u0163i aduci aminte de o\u0163etul \u015fi de fierea St\u0103p\u00e2nului. \u015ei, negre\u015fit, sau te vei \u00eenfr\u00e2na, sau, suspin\u00e2nd, \u00ee\u0163i vei face cugetul mai smerit. Nu te am\u0103gi: Nu te vei izb\u0103vi de faraon \u015fi nu vei vedea Pa\u015ftile de sus, de nu vei m\u00e2nca ne\u00eencetat ierburile amare \u015fi azima, sila \u015fi greaua p\u0103timire a postului”.<\/p>\n

(Informa\u0163ii preluate din volumul Triodul Explicat \u2013 Mistagogia Timpului Liturgic, semnat de ierom. Makarios Simonopetritul, trad. Ioan I. Ic\u0103 jr. \u015fi din Ziarul Lumina).<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“\u015ei mul\u0163imi multe mergeau dup\u0103 El, din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea \u015fi de dincolo de Iordan. V\u0103z\u00e2nd [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12115"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12115\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12118,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12115\/revisions\/12118"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}