{"id":12128,"date":"2013-04-14T17:49:41","date_gmt":"2013-04-14T17:49:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12128"},"modified":"2013-04-14T18:45:01","modified_gmt":"2013-04-14T18:45:01","slug":"in-memoriam-profesorul-florin-constantiniu-8-aprilie-1933-%e2%80%93-14-aprilie-2012","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/14\/in-memoriam-profesorul-florin-constantiniu-8-aprilie-1933-%e2%80%93-14-aprilie-2012\/","title":{"rendered":"“In Memoriam Profesorul Florin Constantiniu (8 aprilie 1933 \u2013 14 aprilie 2012)”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Prefa\u021b\u0103 semnat\u0103 de\u00a0Profesorul Florin Constantiniu \u00een volumul S\u0103pt\u0103m<\/em>\u00e2<\/em>na patimilor (23-28 iunie 1940). Cedarea Basarabiei \u0219i a nordului Bucovinei<\/em>, autor Mihai Pelin<\/strong>, \u00a0Editura Compania<\/strong>, Bucure\u0219ti, 2oo8.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/em><\/p>\n

“Anexarea de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 a Basarabiei \u015fi nordu\u00adlui Bu\u00adco\u00advinei1<\/sup>, la 28 iunie 1940, a fost consecin\u0163a direct\u0103 a Pac\u00ad\u00adtului Molotov-Ribbentrop \u015fi a izol\u0103rii politice \u015fi militare din acea perioad\u0103 a Ro\u00adm\u00e2\u00adniei.<\/p>\n

Cu aproape un an \u00eenainte de \u00eenceputul amput\u0103rilor terito\u00adriale suferite de Rom\u00e2nia \u00een vara anului 1940, Germania \u015fi URSS au \u00eencheiat, la 23 august 1939, un tratat de neagresiune, \u00eenso\u0163it de un protocol adi\u0163ional secret, prin care cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i \u00ee\u015fi delimitau \u00ab sferele de interese \u00bb. Tratatul, cunoscut \u015fi sub nu\u00adme\u00adle celor doi semnatari ca Pactul Molotov-Ribbentrop (pri\u00ad\u00admul \u2013 comisar al poporului pentru Afacerile Str\u0103ine al URSS, ce\u00adl\u0103lalt \u2013 ministrul de Externe al Reich<\/em>-ului), a rezultat din con\u00ad\u00ad\u00ad\u00ad\u00ad\u00adver\u00adgen\u0163a de interese ale celor dou\u0103 regimuri totalitare \u015fi a schimbat configura\u0163ia geostrategic\u0103 a continentului european.<\/p>\n

Antagonismul declarat dintre ideologiile regimurilor de la Berlin \u015fi Moscova \u2013 nazism \u015fi comunism \u2013 nu i-a \u00eempiedicat pe Hitler \u015fi Stalin s\u0103 cad\u0103 de acord \u015fi s\u0103 fixeze soarta \u0163\u0103rilor din imediata vecin\u0103tate a Germaniei \u015fi URSS.<\/p>\n

Pentru F\u00fchrer<\/em>, \u00een\u0163elegerea cu URSS era condi\u0163ia indispen\u00adsa\u00adbil\u0103 declan\u015f\u0103rii \u2013 dorite de el \u2013 a r\u0103zboiului, prin c\u00ee\u015fti\u00adga\u00adrea c\u0103ruia spera s\u0103 instaureze hegemonia celui de-al treilea Reich<\/em> \u00een Europa \u015fi \u00een lume. Garan\u0163ia acordat\u0103 Poloniei de Marea Bri\u00adta\u00adnie \u015fi de Fran\u0163a, la 31 martie 1939, crea perspectiva unui r\u0103z\u00adboi pe dou\u0103 fronturi \u00een cazul \u00een care guvernul de la Var\u015fovia ar fi respins revendic\u0103rile Berlinului (ora\u015ful Danzig\/Gda\u00f1sk \u015fi o cale ferat\u0103 pe teritoriul polon unind Germania propriu-zis\u0103 cu Prusia Oriental\u0103 \u015fi beneficiind de extrateritorialitate). Pentru ca garan\u0163ia s\u0103 capete o consisten\u0163\u0103 militar\u0103, era nevoie ca Uni\u00adu\u00ad\u00adnea Sovietic\u0103 s\u0103 fie asociat\u0103 la ap\u0103rarea Poloniei, av\u00eend \u00een ve\u00adde\u00adre c\u0103 frontiera de vest a Germaniei era str\u0103juit\u0103 de Linia Sieg\u00ad\u00ad\u00adfried, a c\u0103rei str\u0103pungere \u2013 pentru a veni \u00een sprijinul Polo\u00adni\u00adei \u2013 ar fi necesitat, judec\u00eend dup\u0103 experien\u0163a primului r\u0103zboi mondial, costuri umane uria\u015fe.<\/p>\n

Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi conduc\u0103torul ei, Stalin \u2013 care, dup\u0103 acor\u00ad\u00addul de la M\u00fcnchen (29 septembrie 1938), \u00eencheiat, \u00een detri\u00ad\u00ad\u00ad\u00admentul Cehoslovaciei, de Germania, Italia, Marea Brita\u00adnie \u015fi Fran\u0163a, p\u0103reau \u00eentr-o total\u0103 izolare \u2013 s-au aflat, odat\u0103 cu \u00eenceperea crizei poloneze, \u00een situa\u0163ia de arbitri ai Europei.<\/p>\n

Hitler avea nevoie de URSS pentru a evita un r\u0103zboi pe do\u00adu\u0103 fronturi : \u00een vest, \u00eempotriva Fran\u0163ei \u015fi Marii Britanii ; \u00een est, \u00eem\u00adpotriva Poloniei \u015fi URSS, dac\u0103 acestea din urm\u0103 s-ar fi al\u0103turat coali\u0163iei anglo-franco-poloneze F\u00fchrer<\/em>-ul era convins c\u0103, dac\u0103 URSS r\u0103m\u00eenea neutr\u0103, Wehrmacht<\/em>-ul era capabil s\u0103 lichi\u00adde\u00ad\u00adze ra\u00ad\u00adpid Polonia (2-3 s\u0103pt\u0103m\u00eeni), pentru a se \u00ab \u00eentoarce \u00bb apoi \u00een Vest.<\/p>\n

La r\u00eendul lor, premierii Marii Britanii \u015fi Fran\u0163ei \u2013 Cham\u00adber\u00ad\u00adla\u00adin \u015fi, respectiv, Daladier \u2013 \u00een\u0163elegeau c\u0103 garan\u0163ia dat\u0103 Po\u00adlo\u00adniei nu c\u0103p\u0103ta eficien\u0163\u0103 dec\u00eet dac\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 s-ar fi al\u0103\u00adturat celor dou\u0103 mari democra\u0163ii occidentale.<\/p>\n

Stalin avea de ales \u00eentre cele dou\u0103 oferte : cea anglo-fran\u00adce\u00adz\u0103 \u015fi cea german\u0103. Prima \u00eensemna participarea la un r\u0103zboi pentru ap\u0103rarea unei \u0163\u0103ri \u2013 Polonia \u2013 pe care Moscova o considera \u00ab un copil monstruos al Versailles-ului \u00bb \u015fi care nu dorea s\u0103 fie salvat\u0103 de sovietici (\u00ab cu germanii ne pierdem independen\u0163a, cu ru\u015fii ne pierdem sufletul \u00bb, g\u00eendeau polonezii). \u00cen afar\u0103 de angajarea \u00eentr-un r\u0103zboi nedorit, URSS nu ob\u0163inea nici un bene\u00adficiu de pe urma efortului militar. Ce avantaje ar fi putut c\u0103p\u0103ta la masa p\u0103cii \u2013 \u00een cazul victoriei \u2013 \u00een fa\u0163a celor dou\u0103 mari puteri \u00ab imperialiste \u00bb ?<\/p>\n

Oferta lui Hitler era mult mai tentant\u0103 : dac\u0103 r\u0103m\u00eenea neutr\u0103, URSS \u00ee\u015fi vedea recunoscut\u0103 o \u00eentins\u0103 \u00ab sfer\u0103 de interese \u00bb \u00een Europa Nordic\u0103, Central-R\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi de Sud-Est. Pro\u00adpu\u00adne\u00adrea german\u0103 venea \u00een \u00eent\u00eempinarea celor dou\u0103 obiective fundamen\u00adtale ale politicii externe promovate de Stalin, ca mijloa\u00adce\u00adle cele mai sigure de a garanta securitatea \u0162\u0103rii Socialismului :<\/p>\n

a) Crearea unui br\u00eeu de protec\u0163ie (glacis strategic) la fron\u00adtie\u00ad\u00ad\u00ad\u00adrele sovietice.<\/p>\n

b) Stimularea unui r\u0103zboi \u00eentre \u0163\u0103rile capitaliste pentru a \u00eem\u00adpiedica formarea unei mari coali\u0163ii antisovietice.<\/p>\n

Era evident c\u0103, odat\u0103 asigurat\u0103 neutralitatea URSS, Hitler avea s\u0103 declan\u015feze atacul \u00eempotriva Poloniei, ceea ce avea s\u0103 atra\u00adg\u0103 onorarea garan\u0163iei din 31 martie 1939, ajung\u00eendu-se ast\u00ad\u00ad\u00adfel la un r\u0103zboi \u00eentre Germania \u015fi anglo-francezi, adic\u0103 acea divi\u00adzi\u00adune s\u00eengeroas\u0103 a lumii capitaliste, chemat\u0103 s\u0103 favorizeze r\u0103s\u00adp\u00een\u00addirea revolu\u0163iei comuniste.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, Hitler era dispus s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 generos pre\u00ad\u0163ul neutralit\u0103\u0163ii sovietice : Finlanda, Estonia, Letonia (ini\u0163ial, Li\u00ad\u00adtu\u00ad\u00ada\u00adnia r\u0103m\u00eenea \u00een sfera german\u0103), o mare parte din Polonia \u015fi Ba\u00adsarabia.<\/p>\n

C\u00eent\u0103rind cele dou\u0103 oferte, Stalin nu putea ezita. Sunt indi\u00adcii c\u0103 la 19 august 1939 el a luat decizia de a accepta oferta ger\u00ad\u00adma\u00adn\u0103.2<\/sup><\/p>\n

Ambele p\u0103r\u0163i erau gr\u0103bite \u2013 odat\u0103 principiul cooper\u0103rii ac\u00adcep\u00ad\u00adtat \u2013 s\u0103 \u00eencheie tratatul : Hitler, presat de apropierea toamnei, cu ploile ei, care st\u00eenjeneau func\u0163ionarea binomului tanc-avi\u00adon, piesa esen\u0163ial\u0103 a r\u0103zboiului-fulger ; Stalin, ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 vad\u0103 statele \u00ab imperialiste \u00bb \u00eenc\u0103ierate, \u00een timp ce Uniunea So\u00ad\u00advie\u00ad\u00ad\u00adti\u00adc\u0103, r\u0103mas\u0103 \u00een afara conflictului, avea s\u0103-\u015fi spo\u00adreasc\u0103 po\u00ad\u00adten\u00ad\u0163ialul mi\u00adlitar, s\u0103-\u015fi extind\u0103 grani\u0163ele \u015fi, la momentul ju\u00adde\u00adcat de ea opor\u00adtun, c\u00eend combatan\u0163ii aveau s\u0103-\u015fi fi sleit for\u00ad\u0163ele, Ar\u00admata Ro\u00ad\u015fie avea s\u0103 intervin\u0103 \u015fi s\u0103 pun\u0103 bazele unei pax sovietica<\/em>.<\/p>\n

\u00cen momentul \u00eencheierii tratatului germano-sovietic, aten\u0163ia lui Hitler \u015fi Stalin era \u00eendreptat\u0103 asupra Europei Central-R\u0103\u00ads\u0103\u00adri\u00ad\u00ad\u00adtene, unde avea s\u0103 izbucneasc\u0103 r\u0103zboiul \u015fi unde cei doi pre\u00adg\u0103\u00adteau \u00eemp\u0103r\u0163irea Poloniei. Europa de Sud-Est a f\u0103cut, \u00een con\u00ad\u00adsecin\u0163\u0103, obiectul articolului 3 din Protocolul adi\u0163ional secret, redactat inten\u0163ionat \u00eentr-o form\u0103 mai pu\u0163in precis\u0103, care d\u0103dea \u00eens\u0103 sa\u00adtis\u00ad\u00adfac\u0163ie semnatarilor, \u00een a\u015fteptarea interven\u0163iilor de mai t\u00eer\u00adziu. Textul suna astfel : \u00ab \u00cen privin\u0163a sud-estului Europei, din par\u00adtea sovietic\u0103 este subliniat interesul pentru Basarabia. Par\u00adtea germa\u00adn\u0103 declar\u0103 totalul dezinteres politic pentru aceste re\u00adgiuni \u00bb.3<\/sup><\/p>\n

La prima lectur\u0103, cititorul are percep\u0163ia unei inadverten\u0163e : \u00ab aces\u00adte regiuni \u00bb par a nu se potrivi cu men\u0163ionarea numai a Basarabiei.4<\/sup> \u00cen realitate, \u00ab aceste regiuni \u00bb se refer\u0103 nu la Ba\u00adsa\u00ad\u00adrabia, ci la sud-estul Europei. Chiar \u00eens\u0103 \u015fi cu aceast\u0103 l\u0103mu\u00adri\u00adre, textul articolului 3 poate fi \u00een\u0163eles \u00een dou\u0103 feluri :<\/p>\n

a) Germania consimte la anexarea Basarabiei de c\u0103tre URSS.<\/p>\n

b) Germania consimte la anexarea de c\u0103tre URSS a Ba\u00adsa\u00adra\u00ad\u00ad\u00adbiei \u015fi a altor teritorii din Europa de Sud-Est, cu condi\u0163ia res\u00ad\u00adpec\u00ad\u00ad\u00adt\u0103rii intereselor sale economice (partea german\u0103 \u00ee\u015fi ex\u00adpri\u00adma\u00ad\u00adse numai dezinteresul politic<\/em> pentru aceast\u0103 arie a con\u00adti\u00adnen\u00adtu\u00adlui).<\/p>\n

Aceast\u0103 dubl\u0103 interpretare avea s\u0103 provoace \u2013 a\u015fa cum se va vedea \u2013 prima fisur\u0103 \u00een cooperarea germano-sovietic\u0103, ca ur\u00ad\u00adma\u00adre a revendic\u0103rii sovietice, prezentat\u0103 Rom\u00e2niei privind nor\u00ad\u00addul Bucovinei.<\/p>\n

Aplicarea clauzelor Protocolului adi\u0163ional secret a \u00eenceput odat\u0103 cu \u00eemp\u0103r\u0163irea Poloniei \u2013 a patra, dup\u0103 cele de la sf\u00eer\u015fitul secolului al XVIII-lea (1772, 1793, 1795) \u2013 ca urmare a ata\u00adc\u0103\u00adrii acestei \u0163\u0103ri de c\u0103tre Germania (1 septembrie) \u015fi a intr\u0103rii Ar\u00adma\u00adtei Ro\u015fii pe teritoriul ei (17 septembrie 1939). \u00cen timpul celei de-a doua vizite a lui Ribbentrop la Moscova (27-29 septembrie 1939) a fost semnat tratatul germano-sovietic de frontier\u0103 \u015fi prietenie. Printr-un protocol adi\u0163ional secret, Lituania a intrat \u015fi ea \u00een sfera de interese a URSS, iar linia de demarca\u0163ie \u00een Polonia a suferit o modificare prin intrarea voievodatului Lublin \u015fi a unei p\u0103r\u0163i a voievodatului Var\u015foviei \u00een sfera de in\u00adte\u00adrese a Germaniei.5<\/sup><\/p>\n

Aten\u0163ia lui Stalin s-a \u00eendreptat asupra celor trei state bal\u00ad\u00adtice \u2013 Estonia, Letonia \u015fi Lituania \u2013c\u0103rora Moscova le-a im\u00adpus tra\u00adta\u00adte de ajutor reciproc, \u00een temeiul c\u0103rora URSS a c\u0103p\u0103tat dreptul de a avea baze militare pe teritoriile lor. Stalin, precaut ca \u00eentot\u00addeauna, preg\u0103tea anexarea statelor baltice, \u00een etape, \u0163i\u00adn\u00een\u00add seama de contextul interna\u0163ional, mai exact, de a\u015fa-numitul \u00ab r\u0103zboi ciudat \u00bb, caracterizat prin absen\u0163a unor opera\u00ad\u0163iuni militare de \u00eensemn\u0103tate pe frontul de vest.<\/p>\n

Rom\u00e2niei i se preg\u0103tea, deocamdat\u0103, o situa\u0163ie apropiat\u0103 de cea a \u0163\u0103rilor baltice. \u00cen absen\u0163a altor surse, aceasta este conclu\u00adzia ce se desprinde dintr-un articol publicat \u00een revista In\u00adter\u00adna\u0163io\u00adna\u00adla Comunist\u0103 <\/em>de Boris Stefanov, secretarul general al CC al Par\u00adti\u00addului Comunist din Rom\u00e2nia. \u00cen articolul inti\u00adtulat \u00ab R\u0103z\u00adboiul imperialist \u015fi Rom\u00e2nia \u00bb, liderul comunist re\u00adco\u00adman\u00ad\u00adda \u00een\u00adcheierea imediat\u0103 a unui tratat rom\u00e2no-sovietic de ajutor re\u00adciproc.6<\/sup><\/p>\n

Nimeni nu era at\u00eet de naiv \u00eenc\u00eet s\u0103 nu \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 Boris Ste\u00adfanov se conformase unei indica\u0163ii a Kremlinului \u015fi c\u0103 articolul s\u0103u era un mijloc de a sonda reac\u0163ia Rom\u00e2niei. Probabil c\u0103 ac\u0163iunile sovietice \u00een vederea \u00eencheierii unui astfel de tratat ar fi continuat dac\u0103, la 30 noiembrie 1939, nu ar fi izbucnit r\u0103zboiul sovieto-finlandez, care a concentrat interesul lui Sta\u00adlin asupra sectorului nordic. Propunerea lui Boris Stefanov a fost, a\u015fadar, \u00eengropat\u0103. Ministrului Rom\u00e2niei la Moscova, Gheor\u00adghe Davidescu, comisarul-adjunct al Afacerilor str\u0103ine, V.P. Po\u00adtem\u00adkin, i-a spus, la 8 decembrie 1939, c\u0103 \u00ab articolul \u00een ches\u00ad\u00ad\u00adti\u00ad\u00adune expune considera\u0163iuni personale ale autorului, care nu co\u00adrespund vederilor guvernului sovietic \u00bb.7<\/sup><\/p>\n

\u00cencheierea r\u0103zboiului sovieto-finlandez (12 martie 1940) a pus cap\u0103t r\u0103gazului de care beneficiase Rom\u00e2nia. La 29 martie 1940, vorbind \u00een fa\u0163a Sovietului Suprem al URSS, V.M. Molo\u00adtov a deschis practic \u00ab dosarul basarabean \u00bb, ar\u0103t\u00eend de ce nu exista un pact de neagresiune \u00eentre Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Ro\u00ad\u00adm\u00e2nia : \u00ab Aceasta se explic\u0103 prin existen\u0163a unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a c\u0103rei anexiune de c\u0103tre Rom\u00e2nia nu a fost niciodat\u0103 recunoscut\u0103 de URSS, de\u015fi aceasta nu a pus niciodat\u0103 chestiunea \u00eenapoierii Basarabiei pe cale militar\u0103. Astfel, nu este nici un motiv de agravare a rela\u00ad\u0163iunilor sovieto-rom\u00e2ne. \u00bb8<\/sup> Declara\u0163ia lui Molotov cuprindea un avertisment dat Rom\u00e2niei, dar \u015fi asigurarea c\u0103 nu era de te\u00admut o ac\u0163iune militar\u0103. Aceast\u0103 modera\u0163ie se explic\u0103 prin situa\u0163ia indecis\u0103 \u00eenc\u0103 de pe frontul de vest, unde continua \u00ab r\u0103zboiul ciudat \u00bb, Wehrmacht<\/em>-ul ac\u0163ion\u00eend \u00een Norvegia. Probabil c\u0103 Sta\u00adlin avea \u00een vedere \u015fi faptul c\u0103 Rom\u00e2nia beneficia de garan\u0163ia an\u00adglo-francez\u0103 din 13 aprilie 1939.9<\/sup><\/p>\n

Urm\u0103torul demers sovietic l-a constituit conversa\u0163ia \u00eens\u0103rci\u00adnatului cu afaceri al URSS \u00een Italia, L.B. Helfand, cu mi\u00adnistrul Rom\u00e2niei la Roma, Raoul Bossy (19 aprilie 1940). Abor\u00ad\u00ad\u00add\u00eend problema Basarabiei, diplomatul sovietic a spus c\u0103 ea era o \u00ab ran\u0103 ad\u00eenc\u0103 \u00bb pentru \u0163ara sa \u015fi c\u0103 \u00ab trebuie c\u0103utat un mij\u00adloc de a vindeca rana \u00bb. Din cele spuse de el nu au lipsit \u00eens\u0103 de\u00adcla\u00adra\u0163ii lini\u015ftitoare \u015fi ademenitoare, c\u00eend a \u00eendemnat la discu\u0163ii bi\u00adla\u00adterale : \u00ab De unde \u015fti\u0163i c\u0103 dl. Molotov ar pune ches\u00adtiunea Ba\u00adsa\u00adrabiei \u00een totalitatea ei ? Eu cred c\u0103 a\u0163i fi mirat de gene\u00adro\u00adzi\u00adtatea (sic !<\/em>) guvernului sovietic \u00bb sau \u00ab Dar s-ar putea s\u0103 nu vi se cear\u0103 nici o concesiune teritorial\u0103. De unde \u015fti\u0163i c\u0103 dl. Mo\u00adlo\u00adtov nu s-ar m\u0103rgini s\u0103 v\u0103 propun\u0103, de pild\u0103, cedarea vreunei baze navale \u2013 ca Estoniei \u2013 menit\u0103 ap\u0103r\u0103rii contra unei eventu\u00adale debarc\u0103ri a trupelor generalului Wey\u00adgand ?\u00bb.10<\/sup><\/p>\n

Ofensiva declan\u015fat\u0103 de Wehrmacht<\/em> pe frontul de vest la 10 mai 1940 a n\u0103ruit scenariul lui Stalin, \u00eentemeiat pe un r\u0103zboi de lung\u0103 durat\u0103 \u00eentre \u0163\u0103rile capitaliste, cu hecatombe de lupt\u0103tori, care s\u0103-i epuizeze pe adversari \u015fi s\u0103 deschid\u0103 drumul Arma\u00adtei Ro\u015fii \u015fi al revolu\u0163iei comuniste. R\u0103zboiul-fulger a \u00eenge\u00adnun\u00ad\u00adcheat Fran\u0163a \u2013 pentru a nu mai vorbi de Belgia, Olan\u00adda \u015fi Lu\u00adxem\u00ad\u00adburg \u2013 \u00een decurs de patruzeci de zile (10 mai-22 iunie 1940). Nu se \u015ftia c\u00eet va mai rezista Marea Britanie, astfel c\u0103 Stalin s-a aflat \u00een fa\u0163a perspectivei de a se g\u0103si singur \u00een fa\u0163a unui Reich<\/em> victorios \u015fi puternic. S-a gr\u0103bit, a\u015fadar, s\u0103 treac\u0103 la anexarea \u0163\u0103rilor baltice \u015fi s\u0103 rezolve \u00ab problema basarabean\u0103 \u00bb.<\/p>\n

\u00cen ziua de 13 iunie 1940, Stalin a convocat la Kremlin o cons\u00adf\u0103tuire la care au participat Molotov, mare\u015falul S.K. Ti\u00admo\u015fenko, co\u00admi\u00ad\u00ad\u00adsarul poporului pentru Ap\u0103rare, mare\u015falul B.M. \u015eapo\u015f\u00adni\u00adkov, \u015feful Statului Major General, \u015fi al\u0163i \u00eenal\u0163i comandan\u0163i mi\u00adli\u00adtari, unde s-a discutat opera\u0163iunea ce trebuia desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2\u00adniei dac\u0103 ea s-ar fi opus revendic\u0103rilor teritori\u00ada\u00adle sovie\u00adtice.11<\/sup> Pe temeiul celor hot\u0103r\u00eete la aceast\u0103 consf\u0103tu\u00adire, Direc\u0163ia Po\u00adlitic\u0103 a Armatei Ro\u015fii a emis o directiv\u0103 privind munca po\u00adli\u00adti\u00adc\u0103 \u00een r\u00eendurile trupelor sovietice din regiunile militare Kiev \u015fi Odesa \u015fi ac\u0163iunile de subminare a moralului militari\u00adlor ro\u00adm\u00e2ni. Directiva nu face referiri dec\u00eet la Basa\u00adrabia, nu \u015fi la Bu\u00adco\u00ad\u00advina.12<\/sup> \u00centruc\u00eet, la 23 iunie, V.M. Molotov l-a informat pe am\u00adba\u00adsadorul german la Moscova, contele von der Schu\u00adlen\u00ad\u00adbu\u00adrg, c\u0103 URSS va cere Rom\u00e2niei s\u0103-i cedeze Ba\u00adsa\u00adrabia \u015fi Bucovina (toat\u0103 Bucovina !), este de presupus c\u0103 decizia de a ad\u0103uga \u015fi Bucovina pe l\u00eeng\u0103 Basarabia a fost luat\u0103 \u00eentre 21 \u015fi 23 iunie.<\/p>\n

Comunicarea f\u0103cut\u0103 de Molotov diplomatului german \u2013 c\u0103 guvernul sovietic era hot\u0103r\u00eet s\u0103 recurg\u0103 la for\u0163\u0103 dac\u0103 era necesar \u2013 a produs nervozitatea p\u0103r\u0163ii germane. Pentru economia de r\u0103zboi a Reich<\/em>-ului, livr\u0103rile de petrol \u015fi cereale din Ro\u00adm\u00e2\u00adnia erau esen\u0163iale. Cum s\u0103 duci un r\u0103zboi al motoarelor \u2013 a\u015fa cum era r\u0103zboiul-fulger \u2013 f\u0103r\u0103 carburant ? Un r\u0103zboi sovieto-ro\u00adm\u00e2n putea perturba livr\u0103rile de petrol din Rom\u00e2nia sau afecta grav zona petrolifer\u0103. Pe l\u00eeng\u0103 acest aspect, Hitler a fost iritat de ce\u00adre\u00adrea sovietic\u0103 privind Bucovina. F\u00fchrer<\/em>-ul \u00een\u0163elegea art. 3 din Protocolul adi\u0163ional secret ca referindu-se strict la Basa\u00adra\u00adbia \u015fi percepea revendicarea Bucovinei ca prima dep\u0103\u015fire de c\u0103tre Stalin a limitelor teritoriale fixate sferei de interese a URSS prin acordurile germano-sovietice din august-septembrie 1939.13<\/sup> \u00cen r\u0103spunsul guvernului german se preciza c\u0103 pro\u00adble\u00adma Buco\u00advi\u00adnei este \u00ab ceva nou \u00bb, altfel spus, o problem\u0103 neabordat\u0103 \u00een discu\u0163iile bilaterale anterioare. Fa\u0163\u0103 de pozi\u0163ia german\u0103, Stalin, pentru a veni \u00een \u00eent\u00eempinarea pozi\u0163iei germa\u00adne, a restr\u00eens revendicarea la nordul Bucovinei, decizie comunica\u00adt\u0103 de Molotov lui Schulenburg la 26 iunie.14<\/sup><\/p>\n

\u00cen nota ultimativ\u0103 sovietic\u0103 din 26 iunie adresat\u0103 Rom\u00e2\u00adni\u00adei, URSS cerea \u00ab restituirea \u00bb Basarabiei \u015fi reclama nordul Buco\u00advi\u00ad\u00adnei, ca fiind locuit de ucraineni, \u015fi ca o compensa\u0163ie \u2013 ne\u00eendestul\u0103toare \u2013 pentru cei 22 de ani de ocupa\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 a Ba\u00adsarabiei !<\/p>\n

Guvernul rom\u00e2n a avut prevederea s\u0103 dea o astfel de formulare \u00een r\u0103spunsul la cea de-a doua not\u0103 ultimativ\u0103 sovietic\u0103 \u00eenc\u00eet s\u0103 nu legalizeze din punctul de vedere al dreptului interna\u0163ional raptul teritorial s\u0103v\u00eer\u015fit de URSS : \u00ab Guvernul rom\u00e2n, pentru a evita gravele urm\u0103ri pe care le-ar avea recurgerea la for\u0163\u0103 \u015fi deschiderea ostilit\u0103\u0163ilor \u00een aceast\u0103 parte a Europei se vede silit<\/em> (s. n.<\/em>) s\u0103 primeasc\u0103 condi\u0163iile de evacuare specificate \u00een r\u0103spunsul sovietic. \u00bb15<\/sup><\/p>\n

La 29 iunie, tancurile sovietice au intrat \u00een \u0163inutul Her\u0163a,16<\/sup> care nu f\u0103cea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia, ci din Vechi\u00adul Regat, mai exact din jude\u0163ul Dorohoi, a\u015fadar, el nu fi\u00adgura \u00een nota ultimativ\u0103 sovietic\u0103 din 26 iunie 1940. S-a aflat sau nu Her\u0163a pe harta \u00eenso\u0163itoare a notei \u015fi pe care ministrul Rom\u00e2niei a crezut c\u0103 este mai bine s\u0103 nu o ia cu el \u00een noaptea de 26\/27 iunie ? (Harta luat\u0103 de Gheorghe Davidescu la 29 iu\u00adnie \u015fi publicat\u0103 \u00een acea zi \u00een presa sovietic\u0103, hart\u0103 unde Her\u0163a intra \u00een frontierele sovietice, putea fi una substituit\u0103.) R\u0103m\u00eene sigur faptul c\u0103 militarii sovietici care au intrat la Her\u0163a, la 29 iu\u00adnie, au declarat, dup\u0103 un incident \u00een urma c\u0103ruia au fost uci\u015fi \u015fi r\u0103ni\u0163i mai mul\u0163i militari rom\u00e2ni, c\u0103 \u00ab au gre\u015fit c\u0103 au mers p\u00een\u0103 la Her\u0163a \u00bb.17<\/sup><\/p>\n

\u00cen urma instruc\u0163iunilor primite de la Bucure\u015fti, Gheorghe Davidescu i-a semnalat lui Molotov incidentul de la Her\u0163a \u015fi a subliniat c\u0103 este vorba de \u00ab un vechi teritoriu rom\u00e2nesc apar\u00ad\u0163i\u00adn\u00eend Rom\u00e2niei \u00eenc\u0103 \u00eenainte de r\u0103zboiul din 1914 \u00bb.18<\/sup> C\u0103 la Moscova existau \u00eendoieli \u00een privin\u0163a ocup\u0103rii \u0163inutului Her\u0163a o dovede\u015fte \u2013 \u00een opinia noastr\u0103 \u2013 faptul c\u0103, la 30 iunie, Statul Ma\u00adjor General sovietic a cerut \u015fefului de Stat Major al Fron\u00adtu\u00adlui de Sud, N.F. Vatutin, s\u0103 transmit\u0103, p\u00een\u0103 la orele 14, \u00ab eva\u00adluarea \u00eensemn\u0103t\u0103\u0163ii raionului Her\u0163a din punct de vedere militar \u015fi economic \u00bb.19<\/sup> R\u0103spunsul a fost c\u0103 \u00ab Her\u0163a nu are o \u00eensemn\u0103tate deosebit\u0103 din punct de vedere economic. Din punct de vedere militar, raionul Her\u0163a, prin dispunerea sa pe malul de sud al r\u00eeului Prut, ocup\u0103 o pozi\u0163ie de comand\u0103 asupra raionului Novoseli\u0163a (sta\u0163ie de cale ferat\u0103), constituie un nod de drumuri \u015fi un punct \u00eent\u0103rit. De aceea, este necesar ca raionul Her\u0163a s\u0103 se afle \u00een m\u00eeinile noastre. \u00bb20<\/sup> R\u0103spunsul lui N.F. Vatutin a pe\u00adcet\u00adluit soarta \u0163inutului Her\u0163a !<\/p>\n

Dictatul de la Moscova (c\u0103ci \u00een capitala sovietic\u0103 a avut loc un dictat similar celui care avea s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een Viena la 30 august 1940) a smuls Rom\u00e2niei Basarabia, nordul Bucovinei \u015fi \u0163inutul Her\u0163a. S-a consumat astfel prima faz\u0103 a lichid\u0103rii Ro\u00adm\u00e2\u00adniei Mari. \u00cen memoriile sale, Ion Negoi\u0163escu scrie cu dreptate, referindu-se la pr\u0103bu\u015firea Rom\u00e2niei Mari \u00een iunie-septembrie 1940 : \u00ab Dac\u0103 astfel de treburi s-ar fi petrecut \u00een urma unui r\u0103zboi pierdut, situa\u0163ia nu ar fi fost at\u00eet de groaznic\u0103. Umilin\u0163a suferit\u0103 avea s\u0103 aib\u0103 consecin\u0163e fatale pentru sufletul na\u0163iei. A nu fi luptat nici \u00een R\u0103s\u0103rit, nici \u00een Apus, la momentul \u00een care ceea ce este eroic \u015fi tragic trebuie neap\u0103rat s\u0103-\u015fi spun\u0103 cuv\u00eentul, aveam s-o pl\u0103tim scump, \u00een straturile morale, vreme de genera\u0163ii. \u00bb21<\/sup><\/p>\n

Pl\u0103tim \u015fi ast\u0103zi !<\/p>\n

Acad. Florin Constantiniu<\/em><\/strong><\/p>\n

Mihai Pelin<\/a><\/strong> \u2013 S\u0103pt\u0103m\u00eena patimilor (23-28 iunie 1940). <\/em>Cedarea Basarabiei \u015fi a nordului Bucovinei<\/em><\/a>, Editura Compania<\/a><\/strong>, Bucure\u015fti, 2008<\/em><\/p>\n

Prefa\u0163\u0103 via<\/em> Ziaristi Online<\/a><\/strong><\/p>\n

Note<\/strong><\/p>\n

1<\/sup> Credem c\u0103 este de preferat \u00ab nordul Bucovinei \u00bb, \u015fi nu \u00ab Bucovina de Nord \u00bb pentru a nu acredita ideea \u2013 gre\u015fit\u0103 ! \u2013 c\u0103 jum\u0103tatea de nord a acestei provincii ar alc\u0103tui o unitate istorico-teritorial\u0103.<\/p>\n

2<\/sup> Pentru argumentele lui Stalin, vezi V.L. Doro\u015fenko, I.V. Pavlova, R.C. Ra\u00ad\u00adack \u2013 \u00ab Ne mif : reci Stalina 19 avgusta 1939 goda \u00bb, Vopros\u00ee is\u00adto\u00adrii<\/em>, 2005, nr. 8, pp. 3-20.<\/p>\n

3 <\/sup>Florin Constantiniu \u2013 \u00centre Hitler \u015fi Stalin. Rom\u00e2nia \u015fi Pactul Ribben\u00adtrop-Molotov<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Danubius, 1991, p. 110.<\/p>\n

4 <\/sup>Se \u00eent\u00eelnesc lucr\u0103ri ai c\u0103ror autori, crez\u00eend c\u0103 e vorba de o eroare, mo\u00addi\u00ad\u00adfi\u00ad\u00adc\u0103 textul, scriind \u00ab aceast\u0103 regiune \u00bb !<\/p>\n

5<\/sup> Florin Constantiniu \u2013 op. cit.<\/em>, p. 119.<\/p>\n

6<\/sup> Articolul a ap\u0103rut \u00een Kommnunisticeskii Interna\u0163ional<\/em>, 1939, nr. 10, pp. 36-42, dar, a\u015fa cum reiese dintr-o not\u0103 a autorului, fusese redactat p\u00een\u0103 la 24 noiembrie 1939.<\/p>\n

7<\/sup> Rela\u0163iile rom\u00e2no-sovietice. Documente<\/em>, vol. II, 1935-1941<\/em> (citat mai de\u00adparte RRS<\/em>), Bucure\u015fti, Editura Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, 2003, p. 283.<\/p>\n

8<\/sup> Ibidem<\/em>, p. 295.<\/p>\n

9<\/sup> Guvernul britanic ar\u0103tase, \u00een toamna lui 1939, \u00eens\u0103, la solicitarea gu\u00adver\u00ad\u00adnului rom\u00e2n, c\u0103 onorarea garan\u0163iei \u00een cazul unui atac sovietic depindea de ati\u00adtudinea Italiei, atunci neutr\u0103, \u015fi a Turciei, \u00een bune rela\u0163ii cu URSS. Prac\u00ad\u00adtic, era o modalitate de a spune c\u0103 garan\u0163ia era inoperant\u0103 \u00eentr-o asemenea situa\u0163ie. \u00cen stadiul actual al informa\u0163iei, nu se \u015ftie dac\u0103 Stalin era la curent, gra\u0163ie servi\u00adciului sovietic de spionaj, cu pozi\u0163ia guvernului britanic.<\/p>\n

10<\/sup> RRS<\/em>, p. 306. Nu era exclus\u0103 posibilitatea unei ac\u0163iuni militare din partea for\u0163elor franceze de pe Teatrul de Opera\u0163iuni din Mediterana Orien\u00adtal\u0103 (TOMO), condus de generalul Maxime Weygand, partizanul opera\u0163iuni\u00adlor periferice, \u00een Balcani sau \u00een Caucaz. Pentru spa\u0163iul balcanic, vezi Yannis G. Mour\u00e9los \u2013 Fic\u00adtions et r\u00e9alit\u00e9s. La France, la Gr\u00e8ce et la stra\u00adt\u00e9\u00adgie des op\u00e9rations p\u00e9riphe\u00adri\u00adques dans le Sud-Est Europ\u00e9en<\/em>, Thessaloniki, Institute for Balkan Studies, 1990.<\/p>\n

11<\/sup> Mihail Meltiuhov \u2013 Osvoboditeln\u00eei pohod Stalina. Bessarabskii vopros v sovetsko-rum\u00eenskih otno\u015feniiah (1917-1949 gg.)<\/em>, Moscova, Ed. Ia\u00aduza, Eksimo, 2006, pp. 285-286. Documentele acestei consf\u0103tuiri s\u00eent \u015fi ast\u0103zi se\u00adcrete.<\/p>\n

12<\/sup> Ibidem<\/em>, pp. 334-335. Textul integral al directivei a fost publicat de Ni\u00adko\u00adlai Sidorov \u00een Istocinik<\/em>, 1995, nr. 3, pp. 61-68, \u015fi a f\u0103cut obiectul comuni\u00adc\u0103\u00adrii lui Simion Gheorghiu, Un document militar sovietic despre Rom\u00e2nia (iunie 1940)<\/em>, prezentat\u0103 la sesiunea Centrului de Studii Ruse \u015fi Sovietice cu tema \u00ab Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi instrumentul ei militar : Armata Ro\u015fie \u00bb (26-27 februarie 2008).<\/p>\n

13<\/sup> Pe larg, Florin Constantiniu \u2013 1941. Hitler, Stalin \u015fi Rom\u00e2nia<\/em>, Bu\u00adcu\u00adre\u00ad\u00ad\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 2002, pp. 94 \u015fi urm.<\/p>\n

14 <\/sup>Ibidem<\/em>, p. 108. Ambasadorul german i-a sugerat lui Molotov c\u0103 liti\u00adgi\u00adul sovieto-rom\u00e2n ar putea fi mai u\u015for solu\u0163ionat dac\u0103 URSS ar restitui te\u00adza\u00ad\u00adu\u00adrul rom\u00e2n trimis \u00een Rusia \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, sugestie res\u00adpins\u0103 prompt \u015fi categoric de liderul sovietic.<\/p>\n

15<\/sup> RSS<\/em>, p. 348. Vezi \u015fi comentariile lui M.D. Ere\u015fcenko \u015fi M. Meltiuhov \u00een M. Meltiuhov \u2013 op. cit.<\/em>, pp. 350-351.<\/p>\n

16<\/sup> Pentru \u0163inutul Her\u0163a, vezi prof. dr. doc. Ion Gherman \u2013 Cartea Alb\u0103 a unor vechi teritorii rom\u00e2ne\u015fti condamnate la \u00eenstr\u0103inare<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Cerna, 1999, pp. 37-57.<\/p>\n

17<\/sup> Valeriu Florin Dobrinescu \u2013 B\u0103t\u0103lia diplomatic\u0103 pentru Basarabia, 1918-1940<\/em>, Ia\u015fi, Editura Junimea, 1991, p. 249 ; RRS<\/em>, p. 352, nota 1.<\/p>\n

18<\/sup> Ibidem<\/em>, p. 355.<\/p>\n

19<\/sup> Mihail Meltiuhov \u2013 op. cit.<\/em>, p. 393.<\/p>\n

20<\/sup> Ibidem, <\/em>p. 393.<\/p>\n

21<\/sup> I. Negoi\u0163escu \u2013 Straja dragonilor<\/em>, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1994, pp. 194-195.<\/p>\n

Foto Profesorul Florin Constantiniu: Cristina Nichitus Roncea<\/a><\/p>\n

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info<\/a><\/strong><\/p>\n

Dati un \u201cLike\u201d Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info<\/a><\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/basarabia-bucovina.info\/2011\/11\/25\/hello-world\/<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prefa\u021b\u0103 semnat\u0103 de\u00a0Profesorul Florin Constantiniu \u00een volumul S\u0103pt\u0103m\u00e2na patimilor (23-28 iunie 1940). Cedarea Basarabiei \u0219i a nordului Bucovinei, autor Mihai [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12128","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12128","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12128"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12128\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12131,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12128\/revisions\/12131"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}