{"id":12141,"date":"2013-04-15T07:50:35","date_gmt":"2013-04-15T07:50:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12141"},"modified":"2013-04-15T08:01:44","modified_gmt":"2013-04-15T08:01:44","slug":"george-anca-%e2%80%9ecromozomul-calcutta%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/15\/george-anca-%e2%80%9ecromozomul-calcutta%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"George Anca: \u201eCromozomul Calcutta\u201c"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/04\/Cromozomul-Calcutta_Amitav-Ghosh.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-12142 alignleft\" title=\"Cromozomul Calcutta_Amitav Ghosh\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/04\/Cromozomul-Calcutta_Amitav-Ghosh-192x300.jpg\" alt=\"\" width=\"192\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/04\/Cromozomul-Calcutta_Amitav-Ghosh-192x300.jpg 192w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/04\/Cromozomul-Calcutta_Amitav-Ghosh.jpg 200w\" sizes=\"auto, (max-width: 192px) 100vw, 192px\" \/><\/a>T\u00e2rgovi\u015fte-India<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Mihai Stan venise, dryly, cu ideea unei antologii de poe\u0163i din T\u00e2rgovi\u015fte \u00eempreun\u0103 cu poe\u0163i indieni tocmai c\u00e2nd m\u0103 preg\u0103team, invitat de Adelina Patrichi, pentru lansarea, la Bookfest, a romanului<\/strong><em><strong> Cromozomul Calcutta <\/strong><\/em><strong>de Amitav Ghosh, \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103. Nu c-avusesem malarie (cromozomul e altceva), dar, re\u00eentors \u00een India lui Eliade, m\u0103 separam cumva,\u00a0 la mijloc de timp, printre mai multe\u00a0 antologii poetice indiene pe viu, de sertar \u00eens\u0103, din trecu\u0163ii ani \u201980 (\u00een delir, eram \u00eensp\u0103im\u00e2ntat, contextual-comunist, de ce am scris \u015fi am tradus \u00een India \u015fi \u00een\u2026 T\u00e2rgovi\u015fte). S\u0103 spun, la lansare, de folosirea sovietic\u0103 a literaturii indiene, la vremea lui<\/strong><em><strong> Mitrea Cocor<\/strong><\/em><strong>, p\u00e2n\u0103 la <\/strong><em><strong>Avara\/Vagabondul<\/strong><\/em><strong>? Ce mult \u00eensemnaser\u0103 Gandhi \u015fi Tagore \u00eenainte de r\u0103zboi \u00een rom\u00e2ne\u015fte? Ce va s\u0103 \u00eensemne \u00eens\u0103 (de) acum literatura Indiei \u015fi a diasporei sale? S\u0103 spun de \u201cT\u00e2rgovi\u015fte-India\u201d?<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Deocamdat\u0103, semn de eliberare(?), scot la iveal\u0103 traduceri-ritual de c\u00e2nd eram \u00een putere dar \u015fi de ieri-azi(-m\u00e2ine?) tocmai spre a versiona afin confra\u0163ii din vechea Capital\u0103 \u00een anglo-indian\u0103. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ion Iuga a venit \u00een 1981 cu manuscrise de la contemporani \u015fi , prin disponibilitatea eroic\u0103 a lui Vinod Seth, le-am v\u0103zut \u00een hindi \u015fi le-am publicat \u00een revista \u201cLatinitas\u201d, acolo, \u00een Delhi: c\u00e2te \u201co sut\u0103 de poe\u0163i\u201d din ambele \u0163\u0103ri \u00ee\u015fi d\u0103deau \u00eent\u00e2lnire . De la poe\u0163i indieni, am str\u00e2ns o coresponden\u0163\u0103\u00a0 din care dezv\u0103lui c\u00e2te ceva aici, dup\u0103 ani, dac\u0103 nu \u0103sta le-o fi sorocul.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Mai apoi, parcurg\u00e2nd zile \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2ni cu Yatindra Tiwari \u00een biroul meu de la Biblioteca Pedagogic\u0103 antologii poetice rom\u00eene\u015fti, pentru una \u00een hindi, acesta a r\u0103mas fascinat,\u00a0 \u00een afar\u0103 de Eminescu, de Heliade, anume de eufonia stelar\u0103 a laptelui, \u00een \u201cZbur\u0103torul\u201d (o versiune de lucru tot voi \u00eencerca, doar a tradus Legile lui Manu sau Tirukural). <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Cititorului a\u015f avea s\u0103-i \u00eemp\u0103t\u0103\u015fesc secrete pe care, de fapt, le-am afla \u00eempreun\u0103. Cum mi s-a \u00eent\u00e2mplat, transcriind \u201cCopilul\u201d de Tagore, s\u0103 cad pe g\u00e2nduri amintindu-mi c\u0103 prin \u201990 sau \u201991, publicat \u00een \u201cLuceaf\u0103rul\u201d, eu fiind entuziasmat de pruncul din iesle, altceva vor fi inten\u0163ionat editorii s\u0103 pun\u0103 \u00een circula\u0163ie, anume r\u0103spunsul : \u201dvictima\u201d la \u00eentrebarea \u201ccine ne conduce\u201d (dup\u0103 asasinarea conduc\u0103torului). <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Shamyana Bookfest <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Adic\u0103 nu aula revelioanelor lui Vanghelie, ci corturi, fie atunci: shamyana, de nunt\u0103, asta \u015fi peroreaz\u0103 malaric Adelina-Urmila (ea \u015ftie cine) desp(e)re romanul marelui Amitav Ghosh, poate cel mai mare scriitor indian \u00een via\u0163\u0103, dac\u0103 e pe a\u015fa. Cum e s\u0103 ai malarie? Scrii \u015fi acest roman \u00een delirul respectiv, dar boala malariei e leac sifilisului de-l \u015fi luase de la geishe calcuttane Murugan, iar subiectul e cromozonul, descoperit pe ne\u015ftiute de Mangala (lectur\u0103 cu sau f\u0103r\u0103 micro), din memorie, nu-n panteonul celor 23 mendelieni, nu \u00een \u0163esuturile reproduc\u0103toare, ci ne-, \u00een creier, \u00een Calcutta lui Eliade-Maytreyi, de nu al s\u0103u Bucure\u015fti-La-\u0162ig\u0103nci. Chiar a ap\u0103rut la Kolkata, Codex, 2008: <\/strong><em><strong>Profesor Mircea Eliade: Reminiscences<\/strong><\/em><strong>, Edited by Mihaela Gligor and Mac Linscott Ricketts, incluz\u00e2nd \u015fi contribu\u0163ia-\u201dcromozom\u201d <\/strong><em><strong>Maytaye \u2013 My Mother<\/strong><\/em><strong> de Mr. Priyadaeshi Sen.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Lansate compara\u0163ii, dup\u0103\u00a0 proiec\u0163ia colegialit\u0103\u0163ii de Colegiu dintre ambasadorul Debashish, tot bengalez, \u015fi Amitav, scriitor indian-universal:<\/strong><em><strong> Ciuma<\/strong><\/em><strong>, de Camus (Andru), Rushdie \u015fi Bulgakov (Columbeanu), D.H. Lawrence, cu Firenze a lui (Anca). Mai ales cu el \u00eensu\u015fi, de la cromozom la crestoma\u0163ie, la care lucreaz\u0103, <\/strong><em><strong>The Ibis Chrestomaty.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Repede, criticii au v\u0103zut \u00een <\/strong><em><strong>The Calcutta Chromosome. A Novel of Fevers, Delirium &amp;Discovery<\/strong><\/em><strong>: thriller medical, sf, alternativ\u0103 la \u015ftiin\u0163\u0103, cubul lui Rubick, parabola arogan\u0163ei coloniale engleze, m\u00e2ntuirea \u00een tirania societ\u0103\u0163ii secrete \u015fi a lini\u015ftii ei mistice, manipularea st\u0103p\u00e2nului colonial de c\u0103tre servitori, fler Borgesian, o capodoper\u0103 condensat\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Egipteanul Antar, new yorkez, ca \u015fi proiec\u0163ia-Murugan, ne-or fi chemat \u00een rol, Adelina era Sonali \u015fi m\u0103tu\u015f\u0103-sa Gina, Ana-Maria r\u0103mas\u0103 la stand, parc\u0103, Urmila, cea aleas\u0103 spre a-l salva \u015fi pe Morgan, \u00een fapt, cromozomul feminin. Adio, Tonnie Ross, Lakhan, Phulbony, noi v\u0103 suntem fantome de t\u00eerg de carte, v\u0103 tr\u0103im pe c\u0103ldur\u0103 mare, iar eu (v-)am avut malarie. \u015ei Eminescu a avut.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Alte c\u0103r\u0163i de Amitav, vide internet: <\/strong><em><strong>The Circle of Reason<\/strong><\/em><strong>, 1986, (Satwa-Ra\u0163iune, Rajas-Pasiune, Tamas-Moarte); <\/strong><em><strong>The Shadow Lines<\/strong><\/em><strong>, 1988 (familia povestitorului \u00een Calcutta \u015fi Dakha); <\/strong><em><strong>In An Antique Land<\/strong><\/em><strong>, 1992 (negustor evreu \u00een Delta Nilului, secol XI);<\/strong><em><strong> The Glass Palace<\/strong><\/em><strong>, 2000.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Dear Amitav Ghosh, your book <\/strong><em><strong>The Calcutta Chromosome<\/strong><\/em><strong>, in Romanian translation, has been launched today, 4<sup>th<\/sup> June 2008, in a shamyana Bookfest, Bucharest, by your former colleague Debashish Chakravarty, ambassador of India in Romania, Moldova and Albania. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Athos against Mehru <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen sf\u00e2r\u015fit, ai dreptate Adelina, ne pomenim \u00een continentul literar indian. S\u0103rb\u0103torim o carte, un scriitor, nu tot pe Krishnamurty, Osho, Nirmala, Maharishi. Chiar tu \u00ee\u0163i lansezi volumul al patrulea din <\/strong><em><strong>Indoglinda<\/strong><\/em><strong>: <\/strong><em><strong>India Picant\u0103. Pelerinaj la Mirodenii \u015fi Temple<\/strong><\/em><strong>. S\u0103-i mai cobor\u00e2m pe rom\u00e2ni cu piciorele pe p\u0103m\u00e2ntul Indiei. Vasile scrie tot utopic, zice, ca Amitav, c\u00e2t c\u0103 se smere\u015fte \u00een fa\u0163a aceluia. Gata cu India sapian\u0163ial\u0103, adic\u0103 \u015fi ea, dar haidem la literatura Indiei, s-o primim la s\u00e2n.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Asta e, s-a smerit \u015fi dinaintea lui Paisie, la Muntele Athos, \u015fi a lui Dalai Lama \u00een Dharamshala, Himalaia-India. Un fel de fericire ecumenic\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Nu ca, vai, Dionysios Farasiotis, profanator mai dihai ca ruso-securitatea noastr\u0103 a credin\u0163elor indienilor, \u00eentoarse demonic, \u00eentr-o carte cu titlu \u00een\u015fel\u0103tor: <\/strong><em><strong>Marii ini\u0163ia\u0163i ai Indiei \u015fi P\u0103rintele Paisie<\/strong><\/em><strong>, Editura Egumeni\u0163a, Editura Cartea Ortodox\u0103, traducere din limba greac\u0103 de Ieromonah Evloghie Munteanu, tip\u0103rit\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea Prea Sfin\u0163itului P\u0103ritnte Galaction, Episcopul Alexandriei \u015fi Teleormanului.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Binecuv\u00e2ntat fii, Cromozom Calcutta.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Exccelen\u0163\u0103, prin Eminescu-Br\u00e2ncu\u015fi-Blaga-Eliade, Rom\u00e2nia e mai indianist\u0103 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est, centrul cultural zonal, \u00eentre Tokyo \u015fi Londra, aici \u015fi-ar avea locul. P\u00e2n\u0103 nu se \u00eenmul\u0163esc traducerile antihinduse din ortodoc\u015fi, ca sub proletcultul din anii \u201950, cu lupt\u0103 de clas\u0103 indian\u0103, mai ales zamindari contra \u0163\u0103rani lipi\u0163i p\u0103m\u00e2ntului, sem\u0103nat\u0103 aici via limba rus\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>GEORGE ANCA<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">http:\/\/luceafarul.wordpress.com\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>T\u00e2rgovi\u015fte-India Mihai Stan venise, dryly, cu ideea unei antologii de poe\u0163i din T\u00e2rgovi\u015fte \u00eempreun\u0103 cu poe\u0163i indieni tocmai c\u00e2nd m\u0103 [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12141","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12141"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12144,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12141\/revisions\/12144"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}